Actualitate Calendarul zilei Cultură

Sighet – 105 ani de la naștere – Părintele prim-protopop Dobos Janos (autor, Marius Vișovan)

image_printPrinteaza

105 ani de la naștere

Părintele prim-protopop Dobos Janos
– amintiri personale –

Păstorul comunității romano-catolice din Sighetu Marmației și coordonatorul activității din Maramureșul istoric, de-a lungul aproape întregii perioade comuniste a fost părintele Dobos Janos (1913-1990) în calitatea sa de prim-protopop de Sighet (1953-1989).

Născut în Valea Jiului la Lupeni, membru al ordinului Piarist, cu doctoratul în teologie luat în Germania în anii ’30, părintele Dobos a fost un intransigent apărător al credinței catolice în fața autorităților comuniste, cu care nu a făcut niciun compromis, fapt relevat de rapoartele Securității și documentele comitetului local de partid. La fiecare interogatoriu răspundea constant : „Atât timp cât episcopul meu este în închisoare, eu nu sunt autorizat să negociez nimic în numele Bisericii Catolice.” La liturghiile romano-catolice, celebrate încă în limba latină la ora aceea, „se concentra toata reacțiunea din Sighet” (după cum afirma un raport al organelor comuniste locale), un element de atracție fiind și predicile părintelui Dobos, de înaltă ținută oratorică, precum și disciplina exactă pe care a impus-o în toate activitățile parohiei și protopopiatului.

Un aspect deosebit al muncii sale pastorale a fost primirea și încadrarea românilor greco-catolici, deposedați de biserici și preoți în 1948, activitate ilegală din perspectiva autorităților comuniste, românii fiind oficial trecuți „de bună voie” la ortodocși. Numărul românilor care au frecventat biserica romano-catolică din Sighet e dificil de estimat dar se poate presupune că în întreaga perioadă, el a fost cel puțin de ordinul sutelor. Nu exista o liturghie în limba română (latina a fost înlocuită cu maghiara după Conciliul Vatican II), dar credincioșii puteau folosi româna la spovadă și în relațiile personale cu preoții. Botezurile oficiate acasă se celebrau în latină și română. Când se sfințeau casele la Bobotează se folosea mai mult latina, secundar maghiara, iar în casele de români se spunea sau cânta ceva și românește. Nu se puteau însă celebra înmormântări pentru români, preoții ortodocși reclamând autorităților că li s-au „furat” credincioșii. A fost și cazul bunicului meu, decedat în 1958 și care a avut parte doar de un prohod privat acasă, în cerc restrâns, fiind condus la groapă fără preot.

Eu am fost botezat acasă de părintele Dobos în 1967, dar n-am fost înregistrat în registrul oficial al parohiei, ci într-un registru secret. Cu ocazia cununiei în 1989 (înainte de Revoluție cu 4 luni), următorul paroh a completat lipsa afirmând că s-au mai schimbat vremurile.

Prima împărtășanie a avut loc în 1977, după doi ani de pregătire (în limba română) la biserică, cu întâlniri săptămânale, ținute de părintele Dobos personal, ajutat de călugărițele greco-catolice clandestine. În 1979 am primit sacramentul Mirului în capela de la Cămara (cartier al Sighetului) din partea episcopului de Satu Mare (recunoscut de autorități doar ca vicar) după ce am fost pregătiți tot de părintele Dobos. În 1988 m-am prezentat la dânsul împreună cu viitoarea soție anunțând intenția de a ne căsători în vara următoare. În august 1989 însă, dânsul era deja pensionat, cununia noastră fiind celebrată de noul protopop, părintele Pal Reizer (viitorul episcop de Satu Mare). Starea sănătății părintelui Dobos se agravase.

În ianuarie 1990, la câteva săptămâni după Revoluție, fiind încă student la Cluj, la matematică, aflu de la tatăl meu că părintele Dobos e internat în spital la Cluj (avea cancer la gât). L-am găsit ușor și s-a bucurat de vizita mea. Nu putea vorbi dar scria pe hârtie răspunsurile la întrebările mele; am vorbit despre Sighet și noua atmosferă politică din țară. Mi se părea destul de vioi.

Trei zile mai târziu, telefonând părinților la Sighet aflu că părintele Dobos a fost înmormântat. Am rămas surprins, trecuse la Domnul la doar câteva ore după vizita mea… Am fost, probabil, ultimul suflet botezat și păstorit de dânsul pe care l-a văzut în această viață.

Veșnică odihnă și memorie binecuvântată !

Preot prof. Marius Vișovan,
Sighetu Marmației

Imagine grafică (Biserica romano-catolică): Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012

oferta-wise

14 Comentarii

Click aici pentru a comenta

Lasă un răspuns la Marius Visovan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Mi-ați răscolit amintiri și răni adânci, părinte Marius Vișovan!
    În drumul meu zilnic spre școală trec prin fața Bisericii romano-catolice, cea a copilăriei și existenței mele până la repunerea în drepturi a ritului greco catolic imediat după Revoluție!
    Nu pot să nu-mi fac o cruce și intru aproape zilnic în lăcașul pe care familia noastră, cea a învățătorilor Ștefan și Alexandrina Chindriș cu cele 5 fete participam la liturghii(este adevarat, în limba maghiară fiindcă doar așa se oficiau pe-atunci), liturghiile greco-catolice fiind interzise iar Biserica dăruită ortodocșilor și neretrocedata nici azi(așa numita biserica lui Man) după,’48 în care a slujit și fratele tatălui meu, preot greco catolic ALEXANDRU CHINDRIȘ înainte de interzicere în 1948.
    Am făcut această legătură fiindcă tatăl meu avea un adevărat cult pt părintele Janos Doboș, aveau discuții îndelungi despre religie și tot ceea ce se întâmpla în jurul acesteia în viața Sighetului și deși în perioada comunistă era interzis cadrelor didactice accesul la biserică, tata avea locul lui binecunoscut ca SCAUNUL DOMNULUI CHINDRIȘ!
    CÂND tata a dat semne la spital că se îndreaptă spre lumea Domnului și mama a fugit disperată la părintele Doboș să vină să – i dea ultima împărtășanie, acesta i-a răspuns senin:
    ,, Fiți liniștită doamnă, soțul dumneavoastră s-a împărtășit și cuminecat la liturghia de aseară…… ”
    La înmormântarea tatălui nostru, părintele Doboș a făcut o înmormântare de-o înaltă ținută și cum nu-i plăcea să vorbească mult, a spus în final atât :
    „Domnul învățător ȘTEFAN CHINDRIȘ a fost un MARE CREȘTIN!
    În vocea lui a sunat ca cea mai mare onoare iar suferința noastră, a mamei și surorilor mele a fost mai dulce….
    De câte ori trec prin fața mormântului acestui preot care a păzit biserica romano catolică și pe toți creștinii greco catolici pe care i-a ocrotit de-a lungul perioadei comuniste, îmi sună în urechi:
    A FOST UN MARE PREOT… CU O PRIVIRE DE OȚEL, cu ochi albaștri ca cerul, intransigent dar drept! UN VREDNIC TRIMIS A LUI DUMNEZEU pe pământ!
    Odihnă veșnică în Împărăția lui Dumnezeu, părinte Janos!

  • L-am cunoscut bine, venea acasa si-o spovedea pe bunica. Un preot adevarat, demn si bland.
    Dumnezeu sa-l binecuvanteze in lumina!

  • Omagiu curajosului preot Dobos Janos, care a înfruntat autoritățile comuniste pentru a sprijini românii care au dorit să-și păstreze identitatea greco-catolică!

  • Indemn!
    Simt un indemn sa-mi exprim parerea despre credinta! Indiferent care, catolica sau ortodoxa, avem un singur Dumnezeu, ne incredem in El si atunci de ce atata ura intre ele, de ce nu ne impacam ca fratii, ca doar cu totii suntem credinciosi si-l avem pe Hristos cu noi! Biserica noastra, biserica lor, credinta noastra, credinta lor sunt cuvinte puse-n dilema, care-i mai autentica? Care-i mai sfanta, cine are mai multi credinciosi, cine are mai multe drepturi, spre cine sa merg? Imi raspund singur, spre Dumnezeu, si atunci de ce atatea intrebari, credinta in El este aceeasi peste tot, doar noi sa vrem sa intelegem si sa nu mai facem deosebirea intre ele! Credem in Sf.Cruce, ne inchinam ei si icoanelor, suntem credinciosi si dorim sa traim in pace si credinta, vrem sa avem bisericile noastre, ortodoxa si catolica, dar ne simtim bine in amandoua atunci cand ne aflam in ele si asta pentru ca ne inchinam si ne rugam Domnului si nu Satanei si atunci ma gandesc si ma intreb, de ce ne ocolim, de ce martirii nostri nu-s ca ai lor, de ce…de ce? Eu cred in Domnul, nu am preferinte, stiu ca-i unul singur si lui ma inchin, nu unei credinte, fie ea catolica sau ortodoxa!

    • Convingerile personale nu le discutam, fac parte din taina relației sufletului fiecăruia cu Dumnezeu. Din păcate, politicul intervine deseori….iar in cazul regimului comunist el a intervenit brutal pentru a i forta pe greco catolici sa și schimbe identitatea, să se declare ortodocși și chiar sa urască Biserica Catolică. Teroarea fiind mare și de lungă durată spălarea creierului a reușit în bună măsură. Un mare procent de maramureșeni nici nu știu că părinții lor au fost greco catolici și cum au fost obligați să și schimbe confesiunea in 1948

    • Începuturile mele… o, Doamne cît timp a trecut!…

      Pe EXTRACTUS EX LIBRO BAPTISATORUM, ultima rubrică Nomen et cognomen Baptisans este trecut Dr. Dobos János!

      Mulțumesc Părinte Vișovan pentru aducerea aminte a celui căruia îi datorez botezul!
      Să-i păstrăm o amintire luminoasă și să trăim în spiritul învățăturii sale!

    • Domnule Luscalov,
      Cred că am fost colegi în școala elementară. Dv. faceți o confuzie, respectul dintre diferite confesiuni este bun și necesar, dar el se poate exercita numai în condiții de libertate. Indiferent care este confesiunea Dv., dacă sunteți corect trebuie să recunoașteți că Biserica Greco-catolică a fost desființată cu forța în 1948 iar ierarhii ei, printre care episcopul Iuliu Hossu, despre care se face atâta caz (și pe bună dreptate!) în acest an al Centenarului, au fost batjocoriți, inclusiv în închisoarea de la Sighet (dacă nu știți, aici au murit și nu de bătrânețe, 3 episcopi greco-catolici!!). Asta e problema!! Și e grav, aș spune chiar rușinos, că Biserica Ortodoxă Română nu și-a cerut nici azi scuze pentru complicitatea cu regimul comunist în 1948.

  • Eu am identificat vreo 42 de credinciosi greco-catolici din Sarasau
    botezati de Parintele Dobos in acei ani de persecutie a catolicismului romanesc
    si aveam si o lista a acestor credinciosi.
    Probabil o voi gasi candva.
    Printre cei botezati e si sotia actualului crasnic Ioan Bledea,
    Marioara, care a fost botezata si ea si ceilalti trei frati ai ei
    de catre parintele Dobos.

    preot Cornel Ardelean
    paroh greco-catolic Sarasau

  • Va multumesc tuturor celor care ati citit si promovat textul . Parintele Dobos merita acest omagiu !

oferta-wise