Actualitate Illuminati

Aripi în flăcări (autor, Mădălina Danci)

image_printPrinteaza
Mădălina Danci

Blocați într-un colectiv de oameni
Agitați, căutători de valori materiale, speriați că poate mâine și viața dispare.
Trăim în neantul psihicului,
iar oroarea produsă duce către disperare.

Facem revoluție sau rebeliune?
Prinși între granițe sau teritorii?
Ieșim afară și începem să strigăm
Că suntem ființe fără viață
și ne-am săturat să luptăm
Cu noi înșine.
Nu avem libertate,
Putem striga cât ne țin plămânii,
Ne cheamă doar pământul
Căci ne aud numai străbunii.

Asta e vremea în care ne înconjurăm cu ruine,
Epoca de tablă în care o să apară a IX-a Cruciadă.
Mentalitățile au rădăcini adânci,
Nu poți să evadezi din iadul ce singur îl gândești,
Totul e întipărit încă din copilărie
Când observi oamenii care trăiesc în sclavie.
Resemnare, nu vreau să trăiesc prin răzbunare
Dacă te lupți cu sistemul pentru a face oamenilor bine
Te poți pierde pe tine.
Inima de penița lui Cioran mi-e zgâriată
Când văd mâneci lungi în zile însorite,
urme de la lovituri, sânge pe asfalt
și când din case se aud țipetele
Se rup corzile din inimă.
Să nu te judeci niciodată cât timp ești copil,
Viața e un dar, nu un chin.

Moartea definește viața,
Viața e definită de noi.
Oamenii nu vor să își piardă aripile
și se sinucid.
Tu, copil nenăscut, ai vrut să rămâi în Rai.
Noi rămânem prinși în Închisoarea Raiului – Terra
Unde fericirea și nefericirea fac parte din același joc corupt.

Mădălina DANCI
clasa a XII-a F, C. N. „Dragoș Vodă”

Sursă foto: Pinterest

oferta-wise

1 Comentariu

Click aici pentru a comenta

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  • Aripi frante in valvataia focului ucigas!Aripi ce inca nu si-au luat zborul,zac acum sub pietre reci,iar noi ne intrebam, de ce s-au dus asa devreme, de ce focul s-a aprins, lasand in urma lui, lacrimi si durere?
    Aripi de foc stau marturie , acum, cand se-nplinesc ani de durere, sufletul lor inrosit cu sange nevinovat, striga din cer,sa auzim si sa le spunem, de ce, degeaba s-au jertfit si inca n-au raspunsuri!
    Pacat de ei, puteau sa zboare spre zari in libertati,puteau aripile cu aurul vietii,sa le poleiasca, ca erau tineri si frumosi si-acum cenusa-I viata, doar in amintiri,in timp ce altii n-au gasit raspunsuri,doar vorbe si iar vorbe!

oferta-wise