Sighet – Album retro (XLVI)

Piața centrală din Sighetul Marmației în perioada interbelică cu Statuia Fecioarei Maria în plan apropiat, văzută dintr-o altă perspectivă. Detalii despre Statuia Feciorei Maria găsiți aici.

 

Sunt binevenite completările cititorilor la această fotografie.

NR: Fotografie din colecția privată a scriitorului sighetean Gabriel Boros (Germania).

Salut, Sighet!

 




PoetikS – Mădălina Danci

Verde și gri

Promite-mi că o să-mi salvezi pădurea.
Arde de la furia mea.

Știu, am greșit de multe ori.
Mi-am acoperit fața cu stele și mi-ai pictat corpul cu diferite culori
doar ca să am încredere în mine.
Mi-am înălțat iubirea în fiecare sicomor
doar ca să-ți pot privi lumea distorsionată
și să te trag lângă mine mai ușor.
Nu vreau să mă complic sofisticat cu cuvinte,
vreau să faci pași în dimensiunea mea
fără să-mi spui jurăminte,
vreau să mă vezi cu totul
și să-mi stingi focul.
Aruncă apă, aruncă fericire,
consideră totul mort printre ruine
și aruncă iubire.

La final, vreau mă pierd în ochii tăi
ca să mă regăsesc pe mine.
Sărută-mă pe frunte, vorbește-mi despre tine
și promite-mi că o să mă salvezi mereu de mine.
Vino să trăim în verde și gri,
printre flori de ametist,
printre păsări care nu pot să zboare
și printre greșelile făcute de un Dumnezeu artist.
Vino în lumea
plină de compromis
și-ți promit că nu o să te las să fii trist.

Mădălina DANCI
studentă, Jurnalism, UBB Cluj




La Sighet s-a încheiat Festivalul Ucrainean de iarnă! | VIDEO

Sâmbătă, 11 ianuarie 2020, la Sighet s-a desfășurat ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional de Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni.

O zi de iarnă blândă a prilejuit sighetenilor ocazia să admire, pe la orele amiezii, alaiul formațiilor participante la actuala ediție a festivalului. Au participat grupuri de colindători din Maramureș, dar și din alte județe din țară (Arad, Botoşani, Caraş-Severin, Satu Mare, Suceava, Timiş, Tulcea etc.), precum și din Ucraina.

Festivalul s-a încheiat cu un atractiv concert de colinde șu urări de Anul Nou, derulat pe scena Sălii „Monica Chifor” de la Școala de Muzică și Arte Plastice.

Foto & video, Sorin MARKUS




Prim-protopop dr. Dobos Janos – 30 de ani de la trecerea în eternitate

Azi, 10 ianuarie, se împlinesc 30 de ani de la trecerea în veșnicie – la 10 ianuarie 1990 – a părintelui prim – protopop dr. Dobos Janos, paroh romano – catolic de Sighet timp de aproape 4 decenii, personalitate spirituală de mare anvergură în condițiile dificile ale regimului comunist, intelectual de valoare și păstor dăruit al catolicilor sigheteni. O prezentare biografică mai amănunțită a apărut pe „Salut, Sighet!” în anul 2018 și poate fi citită aici.

Requiem aeternam dona ei, Domine, et lux perpetua luceat ei! Requiescat in pace!

Veșnică odihnă și memoria binecuvântată! Isten nyugtassa!

Preot prof. Marius VIȘOVAN




Sighet – Album retro (XLV)

În secolul al XVIII-lea, pentru a-i feri de epidemia de ciumă, sighetenii au apelat la ajutorul Fecioarei Maria. Astfel, cu suportul financiar al directorului Rudnyánszki Farkas şi al enoriaşilor romano – catolici, în anul 1776, în piaţa centrală este înălţată statuia Preacuratei Fecioare Maria.

În imagine se poate observa obeliscul octogonal deasupra căruia, plutind pe nori, se afla figura Fecioarei Maria cu coroană. De remarcat de asemenea şi micul gard de fier forjat care împrejmuieşte statuia. În cele patru colţuri, pe piedestaluri de piatră erau montate lampadare din fontă. Cu ocazia sărbătorilor, lumânările adăpostite de aceste lampadare degajau lumină şi căldură. Pentru sigheteni, monumentul era „Státua” sau „Statuia”.

După tragica moarte a reginei Elisabeta, la 1898, în cinstea mult iubitei şi îndrăgite regine, sighetenii au hotărât ca piaţa din centrul oraşului să-i poarte numele, dorind ca amintirea ei să rămână şi în conştiinţa generaţiilor viitoare.

(Text Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012)

 

Sunt binevenite completările cititorilor la această fotografie.

Fotografie din colecția privată a scriitorului sighetean Gabriel Boros (Germania). 

Salut, Sighet!

N. r.: În urmă cu un an, a fost inițiată la Sighet o petiție prin care se solicita reamplasarea statuii Fecioarei Maria în centrul municipiului. Rezultatul… îl așteptăm!




Sighet – Festivalul Internațional de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, 2020

Uniunea Ucrainenilor din România (Filiala Maramureș) și Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet vă invită să luaţi parte la cea de-a XXVII-a ediţie a FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE COLINDE, DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ LA UCRAINENI, care se va desfășura la Școala de Arte „George Enescu” din Sighetu Marmaţiei, sâmbătă, 11.01.2020, după următorul program:

Sâmbătă, 11.01.2020:

10:00 – 11:00 – Sf. Liturghie la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet
11:00 – 11:30 – formarea coloanei pentru paradă
11:30 – 12:00 – parada grupurilor de colindători din centrul orașului până la Școala de Arte „George Enescu”
12:00 – 13:30 – deschiderea festivă a Concertului de Colinde şi urări de Anul Nou
13:30 – 17:00 – concertul de colinde prezentat de grupurile de colindători din: Ucraina, Ungaria, Arad, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Galați, Iași, Satu Mare, Suceava, Timiş, Tulcea și Maramureș.

Organizator: Uniunea Ucrainenilor din România, Filiala Maramureș

Salut, Sighet!

Foto: Brîndușa Oanță




PoetikS – Anastasia Herbil

Anastasia Herbil

Din douăzeci și opt

Magia, aparent, se termină prin „două’ ș-opt”.
Apoi, nu are același gust nici cozonacul copt,
Nici bucătăria parcă nu-i la fel de parfumată,
Nici ciocolata de pe brad nu e atât de aromată.

Clopoțeii nu mai sună, beteala-i dată jos din brad,
Și-n fiecare noapte, temperatura pierde-un grad.
Sania pe zăpadă nu mai alunecă atât de bine,
Și nu mai zice nimeni „Moșul vine”…

Nu mai sclipește zăpada, nici vreun ochi blând de copil,
Iar vântul mândru și sălbatic, brusc a devenit umil.
Farmecul s-a șters din stradă, armonia a pierit.
Roșul, verdele, albastrul… vechiul gri le-a-nlocuit.

****

E iar…

E iar decembrie afară,
În urlet dureros de sincer,
În gust de dragoste amară,
Dar cu Crăciun și glas de înger.

E iar ianuarie afară,
Gheața din inimi se întinde
Și frigul sufletelor – fiară –
Focul încearcă a-l aprinde.

E iar februarie afară,
Și haosul se potolește.
Învie vis de primăvară,
Iar vrăjitoarea se-odihnește.

Anastasia HERBIL
clasa a VIII-a, CNDV

foto: Kanyuka Mihai




La Sighet, vremea colindelor continuă!

Echipa „Salut, Sighet!” dorește tuturor creștinilor care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi З Різдвом Христовим!/ Crăciun fericit! și Щасливі свята!/ Sărbători fericite!

Salut, Sighet!

foto: Ion Mariș




Boboteaza și Sântionul în Maramureș

O mare parte din populația din localitățile Depresiunii Maramureșului este în continuare în sărbătoare!

Mai ales în satele de pe Văile Izei, Marei și Cosăului, Boboteaza (6 Ianuarie) și Sântionul – Sfântul Ion (7 Ianuarie) sunt precedate de un obicei străvechi, „umblatul preotului cu Iordanul” (imediat după Sf. Vasile) pe la casele credincioșilor pentru a le sfinți. Grupuri de copii merg înaintea preotului cu uratul de „Chiralesai”, locuitorii îmbrăcând straie tradiționale, contribuind astfel la spectacolul lumii satului maramureșean. În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei. Jocul caprei se desfășoară și de Bobotează și Sântion, încheind astfel o perioadă de 12 zile – începută de la Crăciun – de fascinant spectacol cu măști.

În noaptea dinaintea Bobotezei, conform unor vechi tradiții, fetele își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul iar apa sfințită de Bobotează se crede că are puteri miraculoase și nu se strică niciodată.

Kirie eleyson!…. Chiralesai Doamne!….

Salut, Sighet!

Foto: Miya Kosei




Sighet – Album retro (XLIV)

Fostul Hotel „Marmația”, actualul Hotel „Grădina Morii” a fost proiectat în 1941 și dat în folosință în 1942, având destinația de cazarmă pentru soldații maghiari și germani din timpul celui de al doilea Război Mondial. După încheierea războiului, a fost transformat în spital de pediatrie până în anul 1978, an în care devine hotel-restaurant.

 

Sunt binevenite completările cititorilor la această fotografie.

Fotografie din colecție privată. 

Salut, Sighet!




Dispar personalitățile sighetene din cimitir?!

Frații avocați, dr. Bota George și Bota Grigore, au făcut parte dintr-o familie maramureșeană importantă care a locuit și profesat în Sighet. Cunoscuți pentru profesionalismul lor, demonstrat în perioada interbelică și continuat pe parcursul întregului secol XX, aceștia îți dorm somnul de veci în cimitirul central ortodox din Sighet.

Avocatul dr. Bota George, decedat în anul 1990, este înmormântat alături de soție, profesoara Bota Elena (a predat limba română la Liceul „Dragoș Vodă” în perioada 1945 – 1947 și la Liceul Pedagogic între anii 1951 – 1968), mormintele celor doi fiind situate chiar pe aleea principală a cimitirului. Avocat dr. Bota George și soția prof. Bota Elena n-au avut copii, poate de aceea sau poate din nepăsare, se pare că nimeni nu observă că pe mormântul lor „crește” o grămadă de resturi și gunoaie.

Cum și de ce se pot întâmpla aceste lucruri nu știm încă! Să nu ne pese de oamenii relevanți care au însemnat ceva pentru istoria orașului? Să nu reprezinte nimic mormintele concetățenilor noștri plecați la cele veșnice?

Privind grămada de gunoaie de pe mormintele familiei Bota, ne întrebăm unde este minimul respect pentru cei dispăruți. Chiar și cimitirele ascund părți din istoria orașului dar, când preocupările lumești prevalează, trecutul, istoria mor din cauza nepăsării.

Spiritul civic ne îndeamnă să semnalăm și să arătăm ceea ce nu este funcțional în societatea noastră! Poate, poate ne vom „adapta” secolului XXI!

Asociația „Firul Vieții”




Permis pentru viitor – școala de șoferi pentru tineri din medii defavorizate

Prin programul Permis pentru viitor se acoperă costurile școlii de șoferi pentru tineri cu posibilități materiale reduse, pentru care permisul de conducere este o condiție sau poate fi un avantaj în obținerea unui loc de muncă sau în menținerea și extinderea atribuțiilor de serviciu existente.

Se pot înscrie tineri din medii defavorizate, cu vârste cuprinse între 17 și 25 de ani, care doresc să obțină permis de conducere de orice categorie (B, C sau D, inclusiv tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie).

Solicitările de finanțare pot fi depuse online sau prin poștă până la data de 25 ianuarie 2020. Fondul programului este de 75.000 lei. Detalii și formular de înscriere: https://pentrucomunitate.ro/ro/permis

În cadrul celor patru ediții ale programului de până acum, între anii 2015-2019, 70 de tineri au obținut permis de conducere: 60 categoria B, 8 categoria C, 1 categoria B96 și un carnet categoria B, automobil adaptat pentru persoane cu dizabilităţi. Alți 47 de beneficiari sunt programați pentru susținerea examenului sau se află în diferite faze ale cursurilor școlii de șoferi.

Programul Permis pentru viitor este organizat anual pe bază de concurs de proiecte de către Fundația Pentru Comunitate, din fondurile puse la dispoziție de MOL România. În cei patru ani de la prima lansare în 2015, programul Permis pentru viitor a fost premiat de două ori pe plan național: la Gala Societății Civile 2018 și la Romanian CSR Awards 2017.

Comunicat de presă




Drumuri care duc spre nicăieri… (autor, Andrada Grad)

Andrada Grad

Acum, la început de an, fiecare dintre noi sperăm să ne deschidem propriile poveşti, să ne cunoaştem toate oportunitățile şi să ne urmăm toate drumurile care sperăm că o să ne aducă sau o să ne ducă pe meleaguri presărate de flori și, de puține ori, doar de frunze.

Dragii mei, există astfel de drumuri pe cărările cărora să nu te pierzi niciodată, ci să te regăsești pe tine însuți?! Drumuri mult prea misterioase şi ciudate pentru vremurile în care trăim, acele „drumuri” despre care bunica îmi spunea de fiecare dată când avea ocazia, că duc spre „nicăieri”. Vreți să urmați aceste drumuri, iar la finalul lor să nu vă mai recunoașteți?! Sau o să fie mai misterios să vă urmați toate drumurile, pe care întâmplarea sau voința destinului o să le scoată în fața voastră, urmând ca la final să creeze din voi cea mai bună copie, care să bată până și originalu’ ? Voi decideți dacă cu ajutorul inimii, al rațiunii sau al ambelor…

Trăim intr-o lume destul de ciudată, unde ambalajul face mai mult decât conțintul, unde adevărul pălește în fața minciunii, unde sufletele se plimbă pe stradă noaptea având nevoie de felinare, pentru că lumina lor proprie s-a stins demult, cu timpul.
Realitatea este de multe ori subiectivă. Avem „realitatea” pe care o găsim atât de ușor în lucruri atât de complicate și nu „realitatea” pe cate o merităm. Trăim intr-o lume unde nonculorile capătă mai multă valoare decât curcubeul însuși. Pământul suferă asemenea nouă, natura suferă, cu toții suferim, iar oamenii preferă să rămână aceiași, asemeni unor roboți; înfăptuind aceleași lucruri de fiecare dată… Acesta este unul dintre drumurile care duc spre „nicăieri” şi totuși, decidem, mulți dintre noi, să îl urmăm, dar, cel mai trist, alegem să-i atragem și pe ceilalți în „capcana vieții”, o capcană care nu te face nici mai bun, nici mai frumos, nici mai inteligent, ci doar te lasă să stagnezi, iar noi, oamenii, uităm de cele mai multe ori că viața este mișcare, dorințe, eșecuri, bucurii dar și o nesfârșită „fugă” de celălalt sau poate doar de tine însuți.

Alege tu ce vrei să devii, dar alege întotdeauna să iubești, să faci bine și să te bucuri de „binele” celuilalt, pentru că în fiecare „bine” ți se oglindește propriul chip, iar oamenii sunt oglinzi unii altora.

Andrada-Lacrima GRAD
Clasa a XI-a F
Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetul Marmației

foto: Peter Lengyel