Hollosy Simon, fondatorul Şcolii băimărene de pictură, s-a născut la Sighet într-o zi de 2 februarie

Hollosy Simon 2Hollosy Simon, fondatorul Şcolii băimărene de pictură, s-a născut la Sighet într-o zi de 2 februarie. Tot într-o zi de 2 februarie i-a fost furată lucrarea „Cetatea Hustului”.

Pentru istoria Sighetului, data de 2 februarie este semnificativă datorită a două evenimente legate de numele fondatorului Şcolii băimărene de pictură, una dintre cele mai mari personalităţi ale artelor plastice maramureşene, Hollosy Simon: pictorul s-a născut la Sighet, la 2 februarie 1857 şi tot într-o zi de 2 februarie, în anul 1992, a fost furată una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, „Cetatea Hustului”.

Născut într-o familie de armeni înstăriţi, după absolvirea gimnaziului în oraşul natal, studiază artele plastice la Budapesta şi München, unde va deschide o şcoală particulară de pictură ce va deveni curând celebră în întreg Imperiul Austro-Ungar. Împreună cu câţiva prieteni pictori, printre care Réti István şi Thorma János, în anul 1896 fondează, în Baia Mare, o colonie de pictură unde îşi va petrece verile alături de elevii şcolii müncheneze. Fire sensibilă, din cauza unor neînţelegeri cu colegii plasticieni, se desparte de colonia băimăreană, mutându-se cu elevii la Teceu, unde va şi muri la 8 mai 1918.

Hollosy Simon nu a fost un pictor prolific, preferând să-şi găsească satisfacţii în pedagogie: personalitate puternică şi carismatică, va imprima elevilor un stil interiorizat, liric şi realist în acelaşi timp, stil care va fi marca Şcoalii băimăreane de pictură chiar şi după dispariţia sa.

Huszt Una dintre lucrările cele mai cunoscute semnate Hollosy Simon, ce poate fi admirată şi azi la Casa memorială „Dr. Mihaly de Apşa” din Sighetu-Marmaţiei, este „Cetatea Hustului” – ulei pe pânză de 1,5 pe 2 metri – lucrată în anul 1896. Vreme de patru decenii, tabloul a fost expus în clădirea municipalităţii. În anul 1940 tabloul este ascuns într-o pivniţă din Turda, fiind recuperat în anii ’50 de Francisc Nistor, directorul de atunci al muzeului sighetean, şi expus publicului abia în anul 1990, la galeria de artă a Casei „Dr. Mihaly de Apşa”. De aici, alături de alte obiecte de valoare, la 2 februarie 1992, este furat de doi indivizi care l-au vândut câteva zile mai târziu în Ungaria. După doi ani, tabloul este recuperat, restaurat şi redat proprietarului de drept, Muzeul Maramureşean.

Ioan J. Popescu

 

 




Calendarul zilei

ion-barlea3Bârlea, Ion (Berbeşti, 11 ianuarie 1883 – Bucureşti, 12 mai 1969), preot, profesor, folclorist. Autorul celei mai bogate culegeri folclorice din Maramureş, preotul Ion Bârlea s-a născut la 11 ianuarie 1883 în satul Berbeşti, într-o familie de preoţi (tatăl Petru a fost protopop iar mama, Elena Man, provenea şi ea dintr-o familie de preoţi). Ion Bârlea face şcoala primară în satul natal apoi clasele gimnaziale la Sighet, „la şcoala ungurilor romano-catolici, condusă de ordinul piariştilor”. După terminarea lieului confesional reformat calvin, îşi continuă studiile la Academia Teologică din Gherla pe care o absolvă în anul 1905. Între anii 1905 şi 909, colindă satele şi culege „însemnările de pe cărţile rituale biserceşti, de pe icoane, de pe iconostase, de pe clopote”, însemnări care – prin intermediul lui Nicolae Iorga, vor fi publicate în anul 1909 în volumul „Însemnări din bisericile Maramureşului”. În acelaşi an se căsătoreşte cu fiica preotului din Botiza şi este hirotonit de episcopul dr. Ioan Sabou din Gherla. Între anii 1909-1913 este preot paroh la Ieud, între 1913-1920 la Călineşti apoi profesor de religie din 1920 la Sighet. Este preşedinte al Ligii Culturale din Maramureş, membru corespondent al secţiilor de istorie şi folclor ale „Astrei”, conduce „Gazeta de Maramureş” şi colaborează la numeroase reviste. Cariera de pedagog o continuă la Cluj şi Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti. S-a stabilit la Orţişoara apoi din 1958 la Bucureşti unde moare la 12 mai 1969.

Dintre lucrări: „Contribuţii la Istoria Maramureşului” (1929), „Bartok Bela şi legăturile lui cu Maramureşul” (1957), „Balade, colinde şi bocete din Maramureş” (124), „Cântece poporane din Maramureş. Descântece, vrăji, farmece şi desfaceri” (1924).

Autor, Ioan J. Popescu




Calendarul zilei

La 9 ianuarie 1849 s-a născut la Sighetu-Marmaţiei Brozik Károly, profesor, cartograf, traducător şi editor. Numele lui este legat de apariţia primului Atlas Geografic din centrul Europei şi de traducerea operei scriitorului Jules Verne.

Brozik Károly s-a născut la Sighet la 9 ianuarie 1849. După absolvirea liceului în oraşul natal, îşi continuă studiile la Facultatea Tehnică din Budapesta. Din anul 1870 este angajat profesor la un liceu din capitala Ungariei unde va lucra până la pensionarea din anul 1905. Pe lângă activitatea didactică, Brozik Károly a desfăşurat o bogată activitate de cercetare materializată în numeroase volume de geografie şi studii. Între anii 1896 şi 1906, este iniţiatorul, coordonatorul şi redactorul primului Atlas Geografic ce cuprinde întreaga zonă central-europeană, atlas care stă la baza tuturor atlasurilor ulterioare. Dintre cele aproape o sută de lucrări din domeniul cartorafiei mai amintim „Harta Europei” (1893), „Atlas geografic pentru elevii de liceu” (1898), „Mic atlas istoric” (1899) precum şi un studiu amănunţit al bazinului Tisei superioare cuprinzând date importante privind Maramureşul, lucrare realizată împreună cu o echipă de cartografi celebri ai vremii, originari tot din Maramureş: sigheteanul Vozáry József, Vucskics Zoltán născut la Ocna Şugatag şi băimăreanul Sasku Károly. Alături de lucrările din domeniul geografiei şi cartografiei, Brozik Károly este şi unul dintre cei mai importanţi traducători ai operei scriitorului francez Jules Verne, tradusă integral între anii 1878 – 1892. Brozik Károly a încetat din viaţă la Budapesta la 12 iulie 1911.

Autor, Ioan J. Popescu

sursă foto: Wikipedia




Calendarul zilei

-19 decembrie 1656: notarul comitatului se plângea de sarcinile extraordinare pe care Maramureşul trebuia să le dea principelui transilvan Rakoczi al II-lea, folosind o expresie rămasă celebră: „Oh, lamentabilis annis”.
-Pe 19 decembrie 1691 congregaţia interzice să existe mai mult de câte doi preoţi într-un sat. Mulţi preoţi erau analfabeţi, dar beneficiau de scutiri de taxe. „Locuitorii noştri au pagubă nesuferit de mare din pricina înmulţirii preoţilor la sate şi fiindcă aceşti preoţi de religie românească, ori puţin de tot, ori chiar nici o slujbă nu fac în sate” spune documentul doveditor.
-La 19 decembrie 1909 s-a născut la Borşa Nicolae Vancea , ziarist şi ambasador în Finlanda, Mali, Guineea, Senegal şi Gambia, decedat în 1975 la Bucureşti şi înhumat la Borşa. Poliglot, absolvent al Universităţii Sorbona (Paris), el vorbea limbile engleză, franceză, spaniolă, germană, rusă, ebraică, maghiară şi finlandeză.
-În 19 decembrie 1924 s-a născut la Borşa Nicoară Timiş (decedat pe 21 martie 2011 la Baia Mare), folclorist, animator cultural, sculptor şi autor, căruia i se datorează înfiinţarea Muzeului Ţărăncii Române de la Dragomireşti şi demararea festivalurilor „Tânjaua de pe Mara”, „Hora de la Prislop”, „Sâmbra oilor” şi a Festivalului de Datini de Iarnă de la Sighet.

Autor, Teofil Ivanciuc




Calendarul zilei

-18 decembrie 1415: familia de Domneşti este pusă în stăpânire în moşiile Rona de Jos, Berbeşti, Călineşti, Baloteşti (azi contopit cu satul Sârbi), apoi Domneşti, Lipceni, Boureni Drăgoeşti, Neagova, Găneşti şi Apşa de Sus (ultimele aflate azi în Maramureşul de nord).
-18 decembrie 1473: mandat al regelui Matia Corvin cerând cercetarea plângerii văduvei Margareta a lui Ioan Urda de Leordina, care a fost păgubită de fiii răposatului Ambrozie de Dolha, ce au ocupat cu forţa moşia Leordina şi părţi din Rozavlea, Poiana şi Lunca, aparţinând văduvei.
-18 decembrie 1637: în congregaţia comitatului Maramureş, vicecomitele Nicolae Tordai îl acuză de trădare pe episcopul local Dumitru Pop de Moisei, din motive pe care nu le cunoaştem.

-În afara calendarului: orarul curselor de autobuz din anul 1924

orar-autobuze-1924

Autor, Teofil Ivanciuc

 




Calendarul zilei

-15 decembrie 1637: episcopul Maramureşului, Dimitrie de Moisei, se plânge în Congregaţia Maramureşului că vicecomitele Nicolae Tordai l-a împiedicat în exercitarea slujbei arhiereşti.

-15 decembrie 1643: Congregaţia Maramureşului cere întărirea pazei pe drumurile comitatului care erau năpădite de hoţi şi tâlhari la drumul mare.

-15 decembrie 1887: se naşte la Slatina (azi Maramureşul de nord) Iosif Fischer, avocat, ziarist, deputat de Maramureş al P.N.Ţ. şi al Partidului Evreiesc în trei legislaturi.

-pe 15 decembrie 1944 soseşte de la Bucureşti la Sighet maiorul sovietic Emil Zaharcenko, comandant militar al Maramureşului (aflat sub ocupaţie sovietică din octombrie 1944 până în aprilie 1945), care a contribuit decisiv la rămânerea regiunii între graniţele României, în timpul încercării de alipire a acesteia la URSS din iarna 1944/1945.

Autor, Teofil Ivanciuc




Calendarul zilei

13 decembrie 1530: hotărâre a comitatului Maramureş dată la Sighet, prin care fiii lui Ioan de Văineag rămân în posesia bunurilor tatălui lor, după decesul acestuia.

Pe 13 decembrie 1848, Comandamentul suprem al armatei revoluţionare maghiare din Maramureş, comandat de către maiorul Rapaics Dániel, este stabilit în satul Budeşti.

În 13 decembrie 1860, administraţia comitatului Maramureş trece din nou în mâna românilor, prin comitele Iosif Man de Şieu, vicecomitele Iosif Saplonţai etc.

La data de 13 decembrie 1881 se naşte la Ieud Vasile Chindriş, jurist şi om politic, conducător al „Astrei” maramureşene, prefect al Maramureşului interbelic, primar al Sighetului şi deputat în Parlament, decedat la Sighet pe 6 ianuarie 1947.

Autor, Teofil Ivanciuc

 




210 ani de la deschiderea primei tipografii la Sighet

Ziua tipografului

La 13 decembrie, în România se sărbătoreşte Ziua Tipografului în amintirea evenimentelor din Bucureşti când, la 13 decembrie 1918, tipografii atelierelor grafice „Sfetea” şi „Minerva” au intrat în grevă solicitând măsuri socio-economice precum ziua de lucru de opt ore şi mărirea salariilor. La manifestație s-au alaturat și alți muncitori, însă a fost reprimată violent prin intervenția în forță a vânătorilor de munte, poliţiştilor şi jandarmilor, care au deschis focul asupra manifestanților.

Dincolo de acest eveniment, pentru tipografii din Sighet, luna decembrie a acestui an înseamnă aniversarea a 210 ani de la deschiderea primei tipografii. În 1806, tipograful Anton Gottlieb – originar din Sighet – trimite în oraş o maşină de imprimat. Aceasta este primită în custodie de protopopul romano-catolic Simonchicz Incze, preot care a oferit şi spaţiu pentru amenajarea tiparniţei, într-o clădire mică, cu două camere, aflată în locul farmaciei „Manna” de azi. Nu avem date privind ziua în care a fost imprimată prima pagină, istoria reţinând doar luna. În perioada următoare, în Sighet au fost deschise alte zeci de tipografii care, de-a lungul anilor, au publicat mii de cărţi, ziare şi reviste în limbile maghiară, idiş, ebraică şi română. Merită amintit că multe dintre publicaţiile sighetene erau citite în întreaga Europă şi chiar pe coasta de est a SUA.

(foto: gravură de epocă în care se vede prima tipografie)

Autor, Ioan J. Popescu




Calendarul zilei

borsanyi-iulianA murit Borsányi Julián (Sighet, 1 octombrie 1903 – München, 12 decembrie 1992), inginer, ofiţer, istoric, ziarist. Studii superioare la Academia Militară din Budapesta. Până în anul 1945 , la Ministerul Apărării Naţionale Maghiare conduce secţiile de cercetare ale apărării aeriene şi predă la mai multe facultăţi tehnice. Publică în presa vremii. Din 1945 se mută la München. Între 1951-1954 lucrează în cercetare, între 1955-1969 este redactor la Radio Europa Liberă (sub numele de Bell). Lucrări: “Das Rätsel des Bombenangriffs auf Kaschau, 26. Juni 1941”, “Wie wurde Ungarn in den II. Weltkrieg hineingerissen?” (München 1978); “A magyar tragédia kassai nyitánya” (München, 1985).

Autor, Ioan J. Popescu




Calendarul zilei

Pe 11 decembrie 1839 s-a născut la Sighet Buzáth Márton, farmacist (decedat pe 7 aprilie 1898). Acesta  devine în anul 1865 proprietarul farmaciei Şarpele („Kígyó”), fondată încă în 1778 (azi „Minerva”), cea mai veche farmacie din oraş aflată permanent în funcţiune.

Pe 11 decembrie 1924 se află la Sighet scriitorii Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cincinat Pavelescu, Gheorghe Brăescu, Alfred Moşoiu, George Gregorian, N. Davidescu şi I. A. Bassarabescu.

În 11 decembrie 1925, s-a născut la Sighet Vasile Popşa, luptător anticomunist (gruparea „Fraţii Popşa” din munţii Ţibleş), ucis în luptă de către trupele de securitate pe 4 mai 1949.

La 11 decembrie 1927 s-a născut la Lunca la Tisa Nicolae Pavliuc, profesor de limbi şi literaturi slave la Universitatea din Toronto-Canada.

 

Autor, Teofil Ivanciuc




Calendarul zilei

dolezalek1A încetat din viaţă Dolezalek Friederich (Sighet, 5 februarie 1873 – Berlin, 10 decembrie 1920), fizician, chimist, savant.

Faptul că la automobile folosim acumulatoare, că avem telefonie prin cablu, că facem „raze” la spital şi multe alte lucruri intrate în firescul cotidian se datorează în mare parte unui savant sighetean. Friederich (Ferenc) Dolezalek s-a născut acum 143 de ani, la 5 februarie 1873 la Sighet, într-o familie de ingineri de mină şi farmacişti de la care de mic a deprins tainele meseriei. După terminarea studiilor medii în oraşul natal, la vârsta de 20 de ani se înscrie la Technische Hochschule din Hannover apoi la Universitatea din Göttingen, Germania, unde-l va avea profesor, apoi coleg şi colaborator pe Walther Nernst, laureat al Premiului Nobel pentru chimie. Interesat deopotrivă de chimie şi de fizică (teza de doctorat susţinută la vârsta de numai 25 de ani este legată de termodinamica amestecurilor omogene), în anul 1896 brevetează o invenţie care va fi folosită de Wihelm Conrad Roentgen în dezvotarea aparatului care-i poartă şi azi numele şi este folosit în toate spitalele din lume. Aparatul inventat de Friedrich Dolezalek este un electrometru-cuadrant utrasensibil, folosit printre altele la verificarea legilor lui Ohm şi la determinarea constanţei dielectrice. Succesul invenţiei îi sporeşte elanul creativ şi în anul următor elaborează teoria acumulatoarelor cu plumb. Din anul 1900 este invitat să lucreze în cercetare la Institutul de Fizică şi Chimie din Berlin ca apoi, celebra firmă Siemens & Halske să-l angajeze pentru a dezvolta utilizarea telefoniei prin cablu la mare distanţă şi utilizarea curentului alternativ. Începând din anul 1904 îl găsim profesor la diferite universităţi din Germania şi director al Institutelor de Fizică din Göttingen şi Charlottenburg din Berlin unde pune bazele teoriei amestecurilor binare şi a soluţiior saturate. Intensa activitate de cercetare a savantului sighetean nu este întreruptă nici de Primul Război Mondial, folosind perioada şi investiţiile militare pentru a pune bazele Institutuui de Cercetări de Chimie, Fizică şi Electrochimie din Göttingen care-şi va deschide porţile în toamna anului 1919. Din păcate, marele savant Friedrich Doezaek nu s-a putut bucura prea mult de succesele institutului pentru că a murit la Berlin la 10 decembrie 1920, exact în ziua în care fostului profesor, coleg, colaborator şi prieten apropiat Walther Nernst i se decernează Premiul Nobel pentru chimie. Apreciat şi respectat în cercurile ştiinţifice, lucrările lui Friedrich Dolezalek sunt studiate de studenţii facultăţilor de fizică şi chimie iar invenţiie lui se află la loc de cinste în muzeele din Germania, Sardinia, Marea Britanie şi SUA, numele de Friedrich Dolezalek figurând alături de cel al localităţii natale, Sighetu Marmaţiei, în enciclopediile de specialitate din întreaga lume.

Autor, Ioan J. Popescu




Calendarul zilei

rose-perl-bilboolDr. Rose Bilbool (Perl Rózsika) s-a născut la Sighet la 9 decembrie 1909 într-o familie de evrei pioşi (tatăl este descendent a rabinului Itzhak Taub de Kalever) cu opt copii: patru fete, printre care şi celebrul ginecolog Gisella Perl, şi patru băieţi. Cu toată stricteţea ortodoxismului iudaic, părinţii şi-au încurajat copiii să continue studiile astfel că trei dintre băieţi şi toate fetele au urmat studii superioare dintre care Rózsika, în anul 1933 se înscrie la Facultatea de Farmacie de la Bucureşti. Datorită intensificării activităţilor antisemite ale Gărzii de Fier, după terminarea studiilor, în 1939 emigrează în Palestina unde se alătură mişcării Haganah („Apărarea”, mişcare paramilitară sub Mandatul Britanic) şi se înscrie la Universitatea Ebraică din Ierusalim. O întâmplare din vara anului 1940 îi va schimba viaţa: cu ocazia unei excursii efectuate cu un grup de prieteni la Jericho, zăreşte pe taraba unui negustor arab un fruct – papaya – pe care nu-l mai văzuse înainte. Rose cumpără un exemplar pentru a-l duce profesorului ei de botanică dar, pe drumul de întoarcere, grupul întâlneşte un ofiţer britanic rănit care pierdea sânge. Cum grupul nu avea medicamente sau altceva cu care să oprească hemoragia care risca să fie fatală, Rose taie papaya în două şi aplică jumătatea pe rană. Spre surpriza tuturor, pe drumul spre spitalul militar, sângerarea încetează. Miraculosul efect al fructului de papaya trezeşte interesul Rosei care-l supune unei serii de cercetări şi analize care au ca rezultat un unguent hemostatic („Normacream”) folosit de atunci în multe dintre clinicile lumii precum şi o serie de preparate cosmetice. Rose Perl s-a căsătorit cu cu un om de afaceri evreu din Irak cu care se mută la Beirut în Liban unde dă naştere la doi copii, un fiu Francis şi o fiică Norma. Datorită situaţiei politice din Orientul Mijlociu din anii ’60, familia pleacă în SUA de unde ulterior se întoarce, stabilindu-se definitiv în Israel. Fire aventuroasă şi luptătoare neobosită pentru pace, Rose Bilbool a cucerit inimile şi încrederea atât a israelienilor cât şi a palestinenilor care o alintă cu numele de Rose of Jericho (Trandafirul din Jericho) sau Papaya Lady (Doamna Papaya). A publicat un volumul autobiografic intitulat „Personally Speaking: Deeds Recounted from Siget to Jerusalem” („Puncte de vedere: Fapte narate din Sighet la Ierusalim”).

Autor, Ioan J. Popescu




Calendarul zilei

Ștefan Hrușcă s-a născut la Ieud (Țara Maramureșului), în 08 decembrie 1957, fiind unul dintre cei mai importanți cantautori, vocea distinctă a colindelor maramureșene. S-a stabilit din 1991 în Canada, dar revine an de an acasă, în România, pentru tradiționalele concerte de colinde pe care le susține în marile orașe din țară.

 

sursă foto: facebook