* În faţă la supermarket fulguie intensiv. Tinere mămici în culori aprinse, cu droaia de prunci aferentă, s-au prins în vârtejul ninsorii – cerşesc intensiv. (Prima ninsoare)
* O cantină-restaurant. “…Auzi? Nu se-aude nimic! Le-au şi dat să mănânce…” (– despre piticii tocmai intraţi în sala lor, veseli nevoie mare). Aceeaşi locaţie, o masă plină de lucrători (dublu) de la o firmă. Mănâncă amuţiţi, în singurătate. Deasupra lor o cupolă de trudă. (Linişti)
* “V-am ajuns şi vă-ntrec!” “Cât de bine-am ispră’it! Şi tu?” (– negustorese pe centru, pe lângă biciclete, sâmbătă după-amiază)
* 15 decembrie. Tineri de-aiurea în port popular, între două fumuri de ţigară, aşteaptă să interpreteze datinile de Crăciun şi Anul Nou. Că doar e zonă specifică. Şi este doar începutul. Copiile asaltează prototipul – “fără număr, fără număr”, înainte şi după Sărbători.
* „Copiii de astăzi sunt foarte obraznici. Nu se compoartă cum am purtat noi.” (– vârstnice la pletyka)
* “Mă! Lăudăm pa Iisus!” “În veci amin!” (– doi feciori) “Ne vedem p’în Vălieni, Ilea’!” (– două neveste) “Mai treb’e să-mi dai două sute tr’izăci de mn’ii!” (– alte două) – febra şopingăluitului la Oraş, de Sărbători.
* Prima ninsoare la blocuri. O mămică stă cu copilaşul în braţe. “ Ce atent se uită!” – observă un trecător. “N-o mai văzut din astea până astăzi…” – răspunde femeia privindu-şi copilul dusă… (Triplu debut)
* „Salut! Ce mai faci?” „Apăi, nimica nu mai fac! Lucru ş-atât!” (– un sexagenar liber, cu un congener în serviciu, în pre-Sărbători)
* Decembrie, spre seară. Nişte adolescenţi vin de la Grădina Morii , sub prime becuri aprinse. Ritm alert, geci viu colorate. Plouă de rupe. Lor nu. (Drum luminat…)
* Sighet. Pe străzile dinspre centru, maşinile sunt parcate până-n ziduri şi garduri. „De milyen szemtelen emberek, vai de mine!” “De hogy emberek!… Néhány kölykőt…” (– o bătrânică ocolind pe carosabil, urmată de ginerele ei)
* „O perişoară şi un ardel!” – dă comanda la bucătărie ospătăriţa, intimă rău cu limba româna. (În plastic grai…)
* “Am deschis sala de sus. Dacă nu credeţ, veniţ să vă convingeţ!” (– reklám)
* “Închiriem spaţiu la subsol.” (– ofertă în oraşul părăsit)
* Pereche “de argint” plimbându-se între Sărbători. Îşi petrec. Dacă întâlnesc vreun cunoscut, se cam grăbesc, fără supărare…
* Zilele astea, dacă priveşti atent grădinile, curţile, sigur vei zări vreo oală roşie găurită întoarsă pe vreun morcovit cu tăciuni şi măturice. (– peisaj de iarnă)
* Un tip elegant prin ninsoare, cu linia pardesiului imaculată. Se vede că este cine să-l „inşpecteze” când iese din casă…
* E un ger de-mi halucinează obrajii din copilărie…
* “…are tri băi, cu muzică!…, interfon, bă!… şi eu m-am spalat la ciotornă!…” (– vânzător de ţâgări-ţâgări, despre fecioru-său)
* “ …Fiecare constructor spun în alte feluri!… Da’ mai am puţin şi termin… Pă cînd ‘a fi gata, frumoasă, curată, m-or scoate cuconii din ea… Asta sută-n sută!… Ce să ţână acolo o mortăciune?” (– bolnav în sala de aşteptare)
“…Da, n-am griji, mi-i bine, da-s zăpăcit de cap… Patu’ şi televizoru’, televizoru’ şi patu’ toată ziua…Noaptea stau treaz, mănânc, m-am îngrăşat 5 kile în Sărbătorile astea, şniţele, grătare. Ziua dorm”. (– tânăr pensionat de boală, la control)
Consemnări de Marin SLUJERU
Citind aceste consemnari ale domnului profesor Marin Slujereu, m-am bine-dispus! Stilul in care ni le prezinta este propriu, cu iz sugubat venit din popor, in grai maramuresean, revarsand veselie, pofta de viata, decenta si multa buna dispozitie! Graiul maramuresean, pentru straini este de neinteles, in schimb pentru noi este placut ca-l auzim peste tot in oras, ca sa nu mai vorbesc de sate! Felicitari domnului profesor, ca si-a facut un obicei si din cand in cand, ne binedispune prin scrierile sale pline de haz si voie buna!
Mulţumiri! Ce n-aş da să am şi eu un sat al meu, să fiu „insider” minunatei rostiri maramureşene şi etosului pe care-l exprimă!…