Iarna a năvălit peste noi fără prea multe semnale și ne-a “sufocat” drumurile și orașul cu zăpadă. Și totuși, în pofida neplăcerilor “colaterale”, în aceste zile avem decorul perfect pentru Crăciun și pentru sărbătorile trecerii dintre ani.

Spiritul sărbătorilor aduce mereu un dram în plus de bunătate, de filantropie și, mai ales, aduce mult așteptatele cadouri celor care le apreciază, le doresc și pe care îi ajută să simtă că există și momente de bucurie în viață.

Rotary Club Sighet a continuat și la acest sfârșit de an acțiunea obișnuită, “tradițională”, pe care o respectă din anul 2001 de la înființare.

Marți, 18 decembrie 2018, în jurul prânzului președintele clubului, dr. Horea Bedeoan, însoțit de o parte dintre rotarieni, au distribuit aproape 300 de pachete – cadou bolnavilor de la Căminul de bătrâni (azi dispersat în trei locații) și membrilor de la Asociația nevăzătorilor din Sighet. Asociația nevăzătorilor a primit suplimentar și un calculator complet echipat din partea unuia dintre rotarieni, fiind de fapt al doilea echipament pe care-l oferă Rotary Club Sighet în ultima lună.

Peste tot rotarienii au fost așteptați cu bucurie și nerăbdare, acțiunea filantropică fiind posibilă prin contribuția rotarienilor la care s-a adăugat sponsorizarea suplimentară oferită de PLIMOB SA prin rotarianul și conducătorul societății, ec. Vasile Godja.

Din păcate, sărbătorile durează câteva zile, fiecare se întoarce apoi la munca lui, iar cei săraci, nevoiașii și bolnavii, copiii abandonați sau bătrânii singuri vor reveni la starea inițială, de frustrare și tristețe, așteptând și alte zile – mult prea puține – frumoase.

Ce bine ar fi dacă gesturile caritabile, nobile, sincere, ar avea loc zi de zi!

Ion MARIȘ
RC Sighet

Ziua Femeii este întotdeauna o zi în care toată lumea zâmbește. O zi în care, pe străzi, i-am văzut pe bărbați cu flori în mână (ceea ce ar trebui sa se întâmple mai des, aviz domnilor! Femeile merită atenție și în restul zilelor!), șefi mai înțelegători pentru că ieri dimineața multe doamne și domnișoare aveau capul cam greu după petrecerile de ziua lor din oraș și, desigur, comercianți cu buzunarele pline de bani. Până și copilașii de lângă piața de alimente ce-ți vând ghiocei în farfuria lor de tablă au recunoscut că a fost o zi buna. Vorba unuia: ” dacă ați fi venit ieri să cumpărați, era mai ieftin. Azi e Ziua Femeii, e mai scump”. Un buchețel de ghiocei 2,5 lei, nicidecum negociabil.

Dar, să revenim la Ziua Femeii. Multe ne-am simțit răsfățate. Am fost pupate, ni s-a zâmbit la fiecare colț de stradă, iar șoferii n-au mai strigat din mașini: „ce bună ești !”, ci au îngânat cu privirea galeșă, un simpatic „la mulți ani!”. O tânăra zicea: „azi mama mi-a oferit un cadou, de Ziua Femeii. Mi-a spus că de anul acesta, nu mai primesc cadou de 1 Iunie.” (tânăra în cauză devine peste câteva zile majoră, așa că e de înțeles, se schimbă statutul). Pe lângă politicienii care s-au plimbat prin oraș, atât cât le-au ajuns florile împărțite în stânga și în dreapta, într-o intersecție, niște motocicliști se „aruncau” în fața mașinilor, cele conduse de doamne, pentru a le oferi o floare. Periculos am zice, dar gestul e cel care contează!

Să nu uităm, însă, că există femei pentru care Ziua Femeii sau 8 Martie nu mai are nicio valoare de ani de zile. Vorbim de „femeile uitate” într o clădire, cândva cunoscută în Sighet și recunoscută în imaginile Sighetului de Altădată. Femeile a căror casă acum este un centru, pe care noi îl știm drept „Căminul de Bătrâni”. Anul acesta au avut parte de o Zi a Femeilor Uitate, un proiect organizat de Clubul Rotaract Sighet. Dis- de-dimineață, tinerii rotaractieni împreuna cu colegii din Rotary Sighet au pășit in incinta centrului și au oferit momente de răsfăț, dar și de interacțiune cu „locatarii”. Dintre doamne, 20 au fost machiate, li s-a facut manichiura și au fost chiar parfumate de către domnițele din Rotaract. Apoi, ca pe vremuri, toată lumea s-a strâns în „sala de bal”, o încăpere luminoasa unde, o mică orchestră îi aștepta. Doamnele și domnii au dansat, în timp ce restul au depănat amintiri cu vizitatorii atât de darnici. La final au primit pachete cu fructe și alimente, precum și articole vestimentare.

„A fost un proiect reușit. Am adus zâmbete și culoare pe fața unor doamne împovărate de dorul pentru copiii plecați în alte țări, a unor femei uitate nu doar de familie, ci și de societate.”, spun coordonatorii proiectului.
De Ziua Femeilor Uitate, rotaractienii au folosit banii primiți ca si tips in seara de Dragobete, plus donații ale clubului Rotary.

„Ziua Femeii s-a încheiat pentru majoritatea cu o petrecere la unul din localurile orașului, însă doamnele din „cămin” s-au pus la somn la fel ca în orice altă seară. Noi sperăm că au zâmbit un pic mai mult decât altădată, iar somnul le-a fost mai liniștit„, mai adaugă rotaractienii.

Odată cu Ziua Femeii pare a debuta și primăvara cu adevărat. Gesturile mărunte contează! O floare atrage zâmbete, o idee duce la un proiect, un om poate atrage alți oameni și, împreună putem face diferența. Să avem o primăvară frumoasă nu doar la meteo, ci și în suflete!

Diana Mariana Apopi

Fraţii Armin şi Herman Groedel, originari din Friedberg (Hessen), s-au stabilit la Sighet în 1874, fiind câştigătorii concursului organizat de Administraţia Regală a Pădurilor. În scurt timp, au devenit cei mai bogaţi oameni din comitat.

În anul 1887, cei doi fraţi construiesc pe strada Thököly Imre, câte o vilă în stil eclectic, una în vecinătatea celeilalte. La scurt timp după terminarea lucrărilor, Hermann se mută la Braşov, vila fiind cumpărată de fratele său Armin. Ulterior, cele două clădiri sunt unificate printr-un corp central, mai impunător, conferind vilei un aspect unitar.

În jurul vilei se amenajează un frumos parc, cu dealuri artificiale, alei de castani sălbatici decorate cu sculpturi. Pentru copiii familiei Groedel, a fost amenajată o grădină specială, cu ciuperci, pitici, şi alte figurine de mari dimensiuni, confecţionate din ceramică. Grădina, care se întindea până în apropierea cimitirului reformat, avea un lac artificial, iar în grădina de flori a baronesei au fost ridicate filigorii şi pavilioane bogat decorate.

În interior, vila era la fel de somptuoasă: tavanul şi pereţii erau pictaţi de artişti, mobilierul sculptat avea o mare valoare, iar camerele şi holurile erau pline de sculpturi şi picturi de o inestimabilă valoare.

În anul 1903, Armin Groedel primeşte rangul de baron, cu toate că bârfele susţin că, de fapt, l-ar fi cumpărat. Soţia, Weiner Melania, era una dintre cele mai frumoase femei din oraş. Ultima ei dorinţă a fost să parcurgă ultimul drum prin grădina vilei. Doamna ei de companie, Hrotkó Terezia, o femeie cultă, i-a înălţat piatra funerară din cimitirul romano – catolic.

Imaginea grafică și text, Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012

n.r. Vila Groedel este azi Căminul de Bătrâni de pe strada Dragoș Vodă, nr. 41