* A luat foc Iunie. Peisajul – încremenit – nu eleat, nu parnasian, ci pus cu mâna… Parcul mai animat, ci pianissimo, să-si pună ea capul pe umărul lui în liniște, să se drăgălească prin filigorii…
* Un bondar verde survolând trifoiştea – zbor greu, de vară. Persecuția vreunui şomoiog de funigei, pe dig şi a căldurii în valuri…
* …şi Iza încremenită în curgerea ei…
* O grădinuță în umbră, un trandafir roșu. Trebuie să stai locului lângă el, până se arată tot. Nu am eu atâta timp…
* Reînvăț albastrul cicorii. Albastrul de la râu, cel din câmp, de pe șanturi, de dimineață sau de seara, de Duminică sau de zi de lucru, albastrul dupa stările sufletești, după vârsta privitorului… „…și după lumina din ochii/sufletul lui !” (– I. Il. Șt.)
* Mă însoțește un fluture. Cât nu-l ia vântul…
* … Puzderie compactă de flori galbene, albe, câteva cicori la margine, vreun fluture alb zburând împiedicat…
* Câmpul cu mille fleurs… Puneți și un fluture alb călătorind.
* Boare de grădini. …Domnițe trec indescifrabile, adânc în i-Phonuri.
* Luna lui Bloader. Florile înfocate, copacii supracoronați.
* Grădinuță ticsită cu flori. Cățelușa latră tot așa de des, în tot atâtea culori.
* Bunicuță pe dig – în fața ei un fluture – ba se apropie, ba se ‘depărtează. Mai în jos, doi pescari cu muzică gypsie la maximum. În parc, două fetiță în al 9-lea cer – desenează pe asfalt, cu tăticul lor – rochițele lungi și largi, de prințesucă, aproape le acoperă.
* Senior în parc. Se zbat filele cărții citite în vânt.
* Turiști pe corzo. Soția, din urmă: „Da’ dacă tu mergi în vitieză, ce viezi?!…”
* Proprietar la geam cu țigara, cu hardughia în spate.
* Casă toată sclipind, trandafiri opulenți, gard de beton.

PROGRAM
„…Treb’e să treaca un an de când o decedat defunctul, aşa mn’io zis… Me’rem la Catena şi apoi la cafea… ‘Ii şi tu?”

PESCĂREASCĂ
„Nu mai umblu… Nu mă atrage… În plus, poți să-ți închipui? – nu sunt scobari. Numai cleni și logi. Înainte, am citit pe un site, de pe Puskapor vedeai pești cât bușteanu’, mrene faine. Apa era cristalină, puteai s-o bei…”

TENNIS – SLANG
Comentatorul englez de la Eastbourne zice: – despre o lovitură absolut necesară „imperious”; despre una măiastră – „glorious”; despre una pur și simplu frumoasă: „this is ei beauty”. Despre o jucătoare condusă cu 4-1 în set și care continuă să lupte, același comentator zice: „she’s trying to remain in conversation” Iar despre o minge dată în challenge, care depășise bine tușa laterală: „comfortably wide”.
Arbitru român la Hungarian Open: 15-0 tizenöt – semmi (nimic); „Ne kacagjatok a játék során!” (Nu râdeți în timpul joculu!).
De dragul tenisului, adaug: acel „love” din scoring-ul partidelor de tenis, cu înțelesul „la zero”, cuvânt mult coborât de arbitrul de scaun bas Kader Nouni, de parcă ar vrea să sperie jucătoarele, este folosit de peste două secole, cu explicația că, deși scorul este la zero, cel cu 0 puncte continuă, de dragul jocului ( „for the love of the game” ); „moon ball” este un lob mai înalt, ci nu peste jucătorul advers.

WIMBLEDON 2021 & EURO 2020 LA TV
(consemnări, impresii, note)
* „Din ce în ce mai bun sentimentul în rachetă al liderului mondial!…”
* „În primele zile, jucătorii alunecă ușor pe iarba tânără, cu rouă…”
* „Fantastică această renaștere a Croației…, acest ressurection mai bine zis. Spania se clatină… M. marchează pentru liniștea Spaniei… Cele două goluri ale S. îngroapă Croația.” ( &M.V.)
* „Minutul 87, 3-2. Să vedem dacă elvețienii au sângele rece al croaților. …Și, goool!!! 3-3!”
* „Piele de găină pe Arena Națională! Fanii au scandat „România, România!” și au făcut valuri. N-am fost și am fost la acest Campionat European. Ne-am făcut simțită prezența. ”
* „Să nu uităm că francezii au sânge proaspăt la înaintare.”
* „Superstarul francez care trebuia să strălucească la acest Campionat îngroapă Franța!”
* „Această minunată, fabuloasă mică Elveție trimite acasă campionii mondiali. Francezii pleacă din Micul Paris în Marele Paris, direct acasă!”
* Câte nimburi au căzut, s-au fărâmițat în primele tururi la Wimbledom: Petra, Sofia, Sweeto, Maria S…. Câte fețe obișnuite mai ales cu schimele înfrângerilor sau noi, anonime, au deprins surâsul victoriei!
* Ce luptă formidabilă dau băieții pentru primul break în set!
* Toți jucătorii și toate jucătoarele sunt minunați, dar: lui Andrei Rublev îi lipsește barba și eliminarea lui lui „csort” din …lexicul personal, Arynei Sabalenka îi lipsesc niște minimizatoare de sunet, lui Fabio Fognini îi lipsesc exercițiile de tăcere, Sarei Sorribes Tormo – niște căști, poate se aude…, Igăi Swiatek și lui Rafa Nadal – niște „pase” anti-tic etc. etc., iar nouă, pe lângă surâsul Soranei, Surâsul Simonei…
* Puștoaica Ema Răducanu, o frumusețe româno-chinezească, adversara Soranei în turul III, a învins-o pe Vondrousova, care, la rândul ei, a învins-o în turul I pe cea mai elegantă și echilibrată jucătoare din circuit: Anett Kontaveit (Anuțucă)! Ema apare cu vivacitate și strălucire pe Central Court, i.e. pe firmamentul tenisului mondial. Englezii i-au aplaudat și ovaționat victoria, jocul și făptura, minute în șir, de parcă ar fi câștigat trofeul. Totul pe seama tristeții Soranei noastre…
* Elvețienii au fost magistrali la penalti-uri cu Franța și „pe nicări” cu Spania. Altminteri, 1-1 este un rezultat merituos pentru ei. Cine știe ce se mai întâmpla dacă jucau până la capăt în 11… Nebunia penaltiurilor eliminatorii execută pe oricine, la nimereală.
* (prin min. 60, repriza aII-a) „Donnarumma își cere iertare de la coechipieri, spectatori și întreaga națiune italiană pentru greșeala făcută.”
* Kacjanov pierde la diferență minimă în fața lui Shapalov, Spania la penalti cu Italia. Bucuria care îi inundă pe cei victorioși, tristețea care îi inundă pe cei învinși. Bucuria unora se clădește pe tristețea altora… Cu atât mai mari, cu cât trofeul era/este atât de aproape…
* Am ținut de la primul meci cu Italia. Combinații în viteză, atacuri mai ales direct pe poartă, inventivitate. Preferatul meu: Federico Chiesa. Ceea ce nu înseamnă că nu admir fenomenalul fenomen fotbalistic englez. După mine, campionatul lor este cel mai „tare”. De la iminența unei imense bucurii, la amărăciunea înfrângerii – ce-o fi în sufletul britanicilor!?

Marin SLUJERU
(selecție din postările mele pe fb)

Foto: Marin Slujeru

*
Zi de zi cu râul, cu dealul… – relaxare, distanțare, depărtare, izolare, preumblare, aerare… „Mă aflu în treabă”, cum ar veni. Dar, cel puțin, nu mă las târât de „voința oarbă”, iau o pauză…
*
Pescarii mereu prezenți ”„la datorie”. Unii am rămas de voie-de nevoie în urbea natală și ne bucurăm zi de zi de Iza, de Solovan. Nu-i așa de rău, cu așa niște bijuterii în brațe.
*
Podul suspendat în trepidare, nu glumă… Cât e de bolovan câinelașul ce tocmai trecu!…
*
Bine trecut de 11. Zi noroasă, iluminată public din plin. De pe Podul Marmației, un vâj din Deal aruncă sticlă după sticlă în Iza, astfel încât să facă zgomot și să se spargă cât mai tare. După fiecare uiagă, privește în apă curios. Degeaba îl admonestează pescarii, se răstește la ei: „Ce, sunteți de la Valea Verde? Dați-mi amendă! Mi-o mai dat!” – Ș-apoi, cruci și…!
*
La noi, cireașa de pe tort la ospețe și în Sărbători sunt…sarmalele! I.e.: pumni, piroște, holopț’, curet’i împlut, porumbd’i, gălușt’i, haluște, brozbuță… („Made in Maramu’ ”)
*
Pâclă de dimineața. Pare că plouă – să nu zică unii „ce urât și nici măcar nu plouă!”. Sub cerul noros stă Dealul – plin de ramuri goale, crescute aiurea, Fără oglindire. Arboretul din parcul fără oameni nu știe odată ce să se facă.
*
„Noa, este ceva?” – trece pescarul mobrist pe lângă pescarii bicicliști aliniați la râu.
*
„Gyere, te, lustaságos!” – își alintă o doamnă ieșită la plimbare cățelușa, după ce aceasta trece, cu mari emoții, de casele cu câini.
*
31 decembrie. Cu un amic la râu. Povestim povești: cum era la Iza odinioară – la ștrand, la terasa cu sifon și limonadă… „Măi, plouă?!” Nici n-am prins de veste. Suntem tari la nostalgie… Hai cu prezentul! Hai cu viitorul!
*
„În supermarket-uri o fost lumea și țara. I-o lăsat să intre pe toți deodată, întruna, să cumpere cât mai multă marfă. Nice o restricție n-o fost! Ceă, virusu’ acela să n-aivă Sărbători?” (Target-ul)
*
2 Ianuarie, soare! În parc, la râu, apar, în sfârșit, oamenii. Ca de nicăieri. Se vede clar că-l vor disloca pe Nimeni.
*
De-a lungul râului, pescari în rugăciunea lor… „Ai văzut ce lună-o fost azi-noapte?”
*
Pe dig. Un nene biciclist, cu dinți falși, de argint, îmi râde în față: „Da’ în afară de aer, ceă-ți dorești?”
*
„De ce fotografiezi aceleași lucruri zi de zi: copacii, dealul, râul…?” „Pentru că-s aici. Și azi, acum. Să se vadă, să se știe!”
*
Vremuri grele. Prin oraș, o lume îngrijorată, tracasată, cenușie. Deodată, un chip senin: cercei verzi, mărunți, ruj, sprâncene creionate, păr cârlionțat – șatenă, măi!… Ține să fie frumoasă, să bucure. Are curaj. Chapeau bas!
*
Ianuarie, în plină zi. Starea luminii precară. Iza tot pe fugă, sub un soare gata-gata să ne dispară, să se stingă, toată ziua… Numai pre-vederi…
*
Frig ca lumea! La Grădina Morii, doi frățiori (fetiță și băiețaș) aleargă deodată în toate direcțiile, unul după altul, în raza tăticului lor. Au ochii strălucitori și obrajii numai buni pentru o bulgăreală sănătoasă.
*
Ies la râu. Am uitat mobil-ul acasă. Totul curge, totul stă. Astea nu-s instantanee… Timpul contemplării, integralitatea lui – o problemă tot mai delicată pentru o samă de oameni… Între mine și bradul întunecat fulgi albi, rari.
*
La râu, întâlnesc un congener: „!Frumos îi…!” – îl salut. „Da, da, musai a face plimbare, ha, ha!” – îmi răspunde el, trecând mai departe.
*
Vederi cu Izuca iarna. Închipuită și pudărită toată. „Thuamne, feri, gândești că-i raiu’! (Timi)
*
15 Ianuarie. La Grădina Morii, bustul Poetului avea ca o căciulă albă, de tarabostes (pileus).
*
Neaua a acoperit totul. Încât, după o scurtă raită prin peisaj, lucrătorii de la firma de curățenie a orașului se retrag abătuți, cu pungile lor negre goale.
*
Înzăpezite lumini. O domniță ‘naltă, semeață se grăbește spre Iza, să-și prezinte scurteica îmblănită.

***
Imagine…
E frig și ninge. Iza, altminteri „repede curgătoare”, are porțiuni înghețate albe, cu strat de nea pe stratul de gheață. Copiii, care de care mai mici, au ieșit la săniuș cu mămicile. Culori intense, o animație și o veselie nemaipomenit! Tot felul de păsărele ciripesc primăvăratic la râu. Câinelașii familiali străbat dintr-odată tot parcul alb și alb.

Eurosport (1) tv, nu se presupuie…
*„Fundașul X al gazdelor are probleme cu atacantul Y de pe partea sa, extrem de dezechilibrant.”
* „Clubul din Aston a trimis în teren niște puști, de la echipele de sub 23, sub 19, sub 18 ani… Acum știu să se bucure cel mai bine… Unul nu se bărbierește… Cormoranii i-au tocat mărunt – sunt obosiți, vor dormi neîntorși la noapte.”
* „Să vedem dacă echipa X merge în turul III. Deocamdată este în discursul calificării.”

text & foto, Marin SLUJERU

* La un „Second Hand”, raionul de încălţăminte, un blonduc probează nişte mini-adidaşi, cu maică-sa de faţă: „…Şi de-aici mergem laa….” „La pantaoni!” – răspunde corect micul cumpărător.

* Flotila formată din 5 copililiţe aleargă lansat pe terenul cu zgură, din primul minut al antrenamentului. „Ce bine-i fără băieți!” – ţipă una. Ci vine şi el, pe lângă gard, ajunge în cele din urmă…

* Pe corso. „Alo! Da’ eu unde să-l aştept? …Cobor în jos, noa!”

* „Uă, de tătă minunea-i coconu’ ăsta a lu’…!” – îl înşfacă mă-sa de jos, de pe asfalt, unde copilul se trântise.

* Corso. „…dar ideea ca atare, hahaha!” – iese un tip din drogherie, încălecându-şi biţoacla.

* Vânzător ambulant de dulciuri, hăt în vârstă: „…Bine faceţi, copii! Nici io nu port mască. Nu mi-i frică de nici un Covid. Cine are de murit moare şi asta îi…!”

* Domnișoare pe’nserat: „…ştii, dar are o modalitate de a te face să…!”

* Nevastă la mobil: „Cum ţi-i pozitiv, tu?! …Noa vezi? Ţi-i negativ, eşti bine!… Mânca-te-ar nărocu’!” ( – spăimântătură)

* Pe dig. Niste puştoaice provoacă un băiet să urce într-un nuc. El nu vrea. Una îl trimite la origini. „M-aş duce, dacă aş şti unde!” – îi răspunde galant colegul de Casă familială.

* „Aseară, la Tisa, era plin de fluturi, ca primăvara!!” – îmi mărturiseşte un taximetrist pescar, la momentul „About ţhe Weather” „La Iza nu au fost, dar era cald digul”- îi raspund.

* Fotografiez uimit niște trandafiri sălbatici din parc. „Ce filmezi, patroane?” – mă cuprinde în trecere, din spate, un tânar manelist de-al locului.

* Pe dig. „..Da-i adevărat!?” – îşi întreabă mica biciclistă mama, la apropierea unor alergători cu un câine.

* Octombrie. Oraşul întraurit, înecat în pensionari şi elevi şi eleve… În zona „Pieţei ruşilor” şi a căruţelor cu lemne de foc, staţionează un găligan cu două chişchiriţe contemplându-l. „Bine, frate!… La licieu îs… ” – răspunde el la i-phone, plicitisit. (& M. V.)

* Mai mulți bărbaţi la o masă, într-un sereleu. Apare Ion, un ins mai slăbuţ, agitat:
– Măi, Vasali, aceia vre’u să mă bată! – arată el liderului de gup nişte zdrahoni care se apropiau.
– Io ţ-am spus, când eşti cu mine, nu te temi de nime’! Care? Da’ amu fugi, că-i lua-o!… (& I. A.-P.)

* Trei blonducă de înălţimi diferite, cu părul lung lăsat pe spate, vin de la şcoală prin oraş. Au hanorace identice, în culori de asemenea diferite. Discută:
– …Ele-s singure la părinţi, ele nu ştiu…
– Bine, nu știu… Da’ măcar să se pună-n pielea… (Neştiinţă)

***

TV Sport
(tenis)
* „Un limbaj corporal marcat de optimism… Serviciul 2 nu are acţiune, este vulnerabil… Este surprinsă în mijlocul terenului, în no woman’s land… Are paşii agitaţi, multă activitate nervoasă la nivelul picioarelor… Acel intangibil care susţine informaţia genetică… Ce sentiment bun în rachetă!…”

(fotbal)
* „… a marcat în minutul 17, când, ca sa citez din clasici, golul plutea în aer… Are faţa schimonosită, parcă, de o angoasă existenţială… I-am vazut (antrenorului) mimica nervoasă, prăbuşită pe un scaun… Am avut alternanță și am câștigat amplitudinea terenului.”

* „…Este executat… Plonjează pentru fotograf… Plasament total greşit… Se trezeşte cu mingea în braţe… Înaintaşul şutează în portar… îl ia la țintă. (- când crainicului i se pune pata pe goalkeeper)

A consemnat Marin SLUJERU

(consemnări, notații)

DIVERSE
„Puskapor nap” – „zi de împuşcat praful” traduc eu liber ziua petrecută la podul respectiv. Rapid m-au corectatără unii. Nici o problemă, abia am așteptat!…* Duminică, spre amiază. Front de nori jos, plouă. Cu cât privesc mai în susul râului, lumina sporeşte – ca-n amintire, unde-i tot mai mare cu întinerirea. * Hai, cu înserarea!… Pescarii – statui sezoniere la râu. „Cât îi ceasu’? Dă-mi să dau de două ori, c-o zis tata la 8 să fiu acasă!” * Era să consemnez frânturi din idiomul unei doamne vorbind la telefon, dar m-am gândit să vă feresc de kever-ul de parfumuri, spray-uri, alifii… * 12.45′, o stradă departe. Trei bătăi slabe de clopot, dinspre centru. * O stradă. Dintr-un birou, o doamnă lasă jaluzele, dispare. Are o mască albastră. * Cu mască, unele personalități marcante ale locului nu mai riscă să li se furișeze chipul pe față, când se privesc în oglinzi, vitrine, ochi.

INCURABILII…
Un tânăr din prestări servicii: „Eu nuu! Eu n-am nici o grijă! Eu n-am văzut nici un bolnav. Şi de care se zice c-au murit, au murit de alte boli. Guvernul vrea să ne sperie!”

HELECTORALĂ…
Seniori necăjiţi, acolo unde se-nfige harta-n ţe’d’e: „În tăt’e suntem ultimi!”

TERASĂ
Vânzător de „Graiul…”, „Glasul…” oferindu-le pe la mese. O nevastă ieşită de la avocaţi: „Nu ne treb’e ştiri! Ştim destule ştiri…”

CONSOLARE
August, spre amiază. Două femei în floarea vârstei, de pe sate, se intersectează pe centru. Fără să se oprească din alergătură:
– …Ce să fac? Lucru şi lucru. Când n-ai viaţa ta, eşti o maşină de făcut bani. Robot!…
– Lasă, că şi când ai om, tăt maşână eşti!…

LA SFAT…
Spre seară, la dig, trei băiețași în jur de 10 anișori. Bicicletele claie peste grămadă, ei uzi, cum făcuseră baie în Iza și cu julituri, vânătăi, de la drifturi…
Băiatul 1, frământat: Ce-o să zică părinții noștri?
Băiatul 2, scâncind: Io nu, io nu am vrut, …voi!
Băiatul 3, limpede: Măi! Dați vina pe mine! Ziceți că-s eu vinovatul!

EDUCAȚIONAL
*
O liceană boboc vine acasă neagră de supărare. Auzise la școală cum înjură colegii și colegele ei. Tace și tace, dar, până la urmă, se destăinuie: „Pe mine m-ați ținut ca într-un borcan!”
*
Un fecioraş către altul, în goana bicicletei: „…Era să nu-mi deie bani de îngheţată! …Că să nu mă doară gâtul… He, he! Da’ când mi-o luat piş’ină, n-o avut grijă…!”

LA NOI
Ar fi neimportant dacă toți cantautorii noștri de vârf ar preciza clar, de fiecare dată, autorii melodiilor și ai textelor interpretate, compozitori și poeți? Am observat că de la an la an se tace tot mai mult despre aceștia. Ori avem atâția „Dylani” și „Coheni” și n-am știut?

ÎN PARC, PE CORSO…
„Io nu mă duc până ce scoate carantina!:…” „ D-apoi, noa, că, Aurora, acuma vin de-acolo…! Că doară… Pă toți ne-o băgat!…” „ „Dă-mi bună pace cu școala ei!…” *„Fabiaan, hai la mama!… Faby, să nu pici!” „Da’ eu nu m-aș duce? Da-i bai că de pe 15 bagă pă carantină… O zis la televizor… Atunci, nu mai trec!”

MEDIA SPORT
* „Ce păcat! Jucătorul s-a demarcat, dar nimeni nu l-a sprintat.” (Unul din cei mai sprinteni jucători din Serie A si chiama Immobile… )
* „Arbitrul nu dă nimic, o dovadă că este onest. Jumătate din arbitrii români ar fi dat, la aceată fază, fault pentru gazde.” (Peste câteva minute același conducător de joc inventează un penalti pentru gazde.)
* Se aud în clar înjurăturile jucătorului P. Crainicul tv: „Hehe…! P. ar trebui să ştie că există microfoane de fond.”
* „Se confirmă faptul că „Gaz Metan” este o echipă ce se încălzeşte greu, un fel de Diesel al Ligii I.”
* „Patru goluri anulate de VAR, în aceeaşi partidă, aceleaşi echipe, pentru aceeaşi tară: poziţie de ofsaid!”
* Încă una…: „Cuadrado calcă pe minge, dar opreşte balonul.”
* „Gool! Şutul lui… reuşeşte să înşele vigilenţa portarului Balauru!”
* „Dinamo învinge pe FC…. O gură de aer pentru câini.”

Marin SLUJERU

* Plouă şi plouă, fără sfârşire… Estimp, pe o bancă, la intrarea pardosită cu petale roşii din bloc, nişte bărbaţi tineri îşi strigă curajul în abstract, iar în centru, o gaşcă de fete râd gălăgios în soarele din vitrina magazinului de lenjerie intimă…
* Trei turiste vopsite blond se plimbă spre Grădina Morii: „…Jaj, de szép ház!… Nézd meg milyen egy rózsat!… Itt volt egy régi ház, amikor nem voltak bolţari… Az ablakok kicsik… Semmi baj, kevesebb lesz látható!…”
* Cei care par, zilele astea, mai tineri cu mască decât fără, înseamnă că au suflet bun. Pentru că ochii-s oglinda…
* O mămică pe bicicletă. Fetiţa de pe scăunelul din faţă se smiorcăie: „C-am vrut să te iubeesc!” Cea din spate habar n-are…
* Baschet, ciclism, alergări, role, taste, chitare, plimbări, în parc, pe dig, la râu… – tineri mai mici şi mai mari. Printre ei, o samă de imberbi tolăniţi cu orele în hamace întinse între castani râd întruna, de orice şi… Între timp, colegele lor, singure, nu mai înving cu selfie-urile…
* A trecut şi „Evaluarea” şi „Bacul”… La cârciumioara din colţul străzii adolescenţi uşor întârziaţi la bere. Deja îşi amintesc, în gura mare, anii de liceu, de generală…
* Învăţător trecând pe lângă biserică. Se opreşte oleacă şi îşi prezintă creştetul argintat Logosului întrupat.
* Gata cu Iunie! Un bătrân urcă spre podul de la La Grădina Morii chitilin, relaxat… „Uite, mami, nenea merge beat!”
* „Să stăm şi la colţul acela!” – îşi târăşte o nespălată copilul spre „Tisa”, de-a lungul Centrului. Şi mai poartă unul, la sân.
* O stradă în oraş. Cineva bate şi bate coasa în adâncul unei livezi – de cât dor a adunat, până să i se strice maşina de tuns iarba.
* „Ce frumoase-s! Ioai, frumoase-s!” – ciuperci la vânzare.

*****

(Nomenclator de sezon)
„Ciupercile îs: de stâjar, maro, grăsucă, albe pe dedesubt; bureţi albi sau „usturoi”, că ustură un pic, să pot face ca şniţelu’ sau fripţi cu usturoi, îi bine să arunci un pic de lapte pe ele; bureţi galbeni sau „crestăţăi”; la cele crescute mai adânc, în pământ, le zâce „vineţele”, să mănâncă aşe’ cum îs; hribe de fag – tot maronii, da’ galbene pă dos; de mesteacăn – tăt aşe, da’ mai micuţe; de tufă – mai negrii, mai moi, mai slăbuţă. Ce’ mai bună îi ce’e de stejar, după aceea de mesteacăn, apoi de fag şi tufa-i ultima, că-i mai slăbuţă şi neagră, ca mine… Ce poţi fa’ din ele: fripte de tocăniţă, servite cu tocană, cu maioneză, cu smântână; ori zacuscă ori pusă la uscat pentru la iarnă, de tocăniţă sau sarmale de post,…” (& M.T., 60 de ani).

(Ocoşii)
Badea nu poartă masca de protecţie: „Lasăă!… Io ştiu mai bine… Ştiim noi de unde vine!…”

(Politică)
– „Muzeul Memorial”, „Memorialul” – aşa se numeşte pe scurt, doamnă. Nu mai ziceţi „Memorialul durerii”! Aia o fost o emisiune…
– Pă noi nu ne interesează! Noi aşe’ ştim: Memorialul Durerii. Noi nu facem politică!

(Sfat medical)
„…Ei ce grijă să aibă? Ce specialist? Nuu te trimit nică’ri! Tu tre’be să te ce’i!… Îţi scriu nişte bumbd’i acolo… „Lasă să-i do’aie!”- aşe zic. “

(Bărbaţii…)
– Nu mai stropi casa, ţi-am spus de-o mie de ori! Vezi că-ţi dau două!… – se-aude după ploaie, de după un gard.
– Da’ nu dai două, tati! – vine răspunsul.

(Replici…)
Clientul, mulţumit: „OK!”
Chelneriţa: „Dacă e OK, atunci e bine!”

(Cauză)
– Ce braţe muşchiuloase ai, uau! Da’ burtica asta – cee-i cu ea, de ce??
– …De bucurie!

(Consult)
– …Da’ câţi ani ai, uncheşu’?
– Hia unu din 80, domn’ doctor!
– Noa! – Ş-atunci…!?
– Daa…, da’ uite, vecinu’ are 81 şi zice că poate…
– Zi şi dumneata!! (& I. A-P)

(Crăinicia tv Sport)
*„Un şut periculoos!…cu condiția să găsească poarta. Jucătorul s-a lăsat un pic pe spate şi aţi văzut finalitatea.”
* Acelaşi crainic: La egalare la 2: „O echipă robustă! De aia este campioana României” La 2-3: „Eroica Craiova!” .
* „Păcat că nu am numărat numărul paselor…!”
* „E drept că patronii ehipei au încercat să formeze un lot tare. Da’ nu-s mână spartă… Din ce-au luat pe mere au dat mai puţin pe pere!”
* „Şut al lui S., cu stângul, puţin peste poartă! N-a fost o lovitură rea, mai degrabă una stângace. „Şi viţăvercea: „M. pare să aibă numai piciorul stâng. Când trebuie să şuteze cu dreptul, o face ca din topor! …”

(În vuietul verii)
Două octogenare, chitilin, prin piaţa Sighetului:
– Marişca lu’… trăieşte? – întreabă cea mai înaltă, aplecându-se la urechea celeilalte, după care se îndreaptă:
– Trăieşte, da – răspunde cea scundă.
– …Trăieşte? – repetă înalta.
– Trăie’! – răspunde din nou scunda.
– …Da’ Mărişca lu’… trăie’? – se apleacă din nou înălţimea-sa.
– Cine?… Trăie’, dară!
– Atunci îi bine! – se îndreaptă întrebătoarea la loc, din nou.
După care, doamnele îşi continuă periplul de fiecare zi, împreună… ( & M. V.)

Consemnări de Marin SLUJERU

*
O stradă cu grădini. Ajung din urmă, încet-încet, o bătrânică:
– Ce frumos miros bujorii!… – îi spun depăşind-o.
– Nu înţeleg ce ziceţi! – răspunde peste umăr cucoana.

*
După ploaie. Alinierea cepelor în straturi perfect plivite, inter-oglindirea stânjeneilor, care de care mai decoloraţi. O fermieră de oraş, după un bade: „Ioa’, ştii pă cineva să-mi tungă doi mn’ei? Or să vii tu?…”

*
O stradă, după ploaie. Lustre albe prin castani. Pe după garduri, bujori cu frunze groase, saturaţi de umezeală, un pic întunecaţi. Un foarfece de trandafiri undeva, prin grădini – n-ajung eu la „Piccadilly Rose” aia… La Radio, crainica anunţă reluarea pregătirilor estivale la mare – şi-a pus un zâmbet în colţul gurii…

*
Privesc râul, dealul. Dacă ar intra în unda mea de neclintire, mătuşile care se despart de-o oră pe pod, bicicleta copilului înălţată pe roata din spate ar rămâne aşa. Noroc, însă, cu mirosul de salcie, cu briza de Mai, care ne mângâie şi animă. Altminteri, arborii se aşează întru odihna de vară, irişii îşi încep disputa: „Iris Germanica” / „Iris di Firenze?”.

*
Alertă. La Iza, preponderent pre- /adolescenţi. Care de care mai originali, fantezişti, mai fancy… Pe mal, nişte căţeluşi albi, coafaţi, sar ca iezii… O blonducă trece podul, cu o pisică albă în lesă roşie… În parc, nişte boieri băieţi în hamace… Conferinţe în filigorii… Luume, dor!

*
O patroană rearanjează suvenirurile străineze pe un raft în magazin: „Cum să le ştiu pune, Ioa’?”

*
Mătuşi la sfat, în piaţă: „…Mai am nişte pământ în sat… Să mă duc…, ce să fac…?”

*
Zi de pensie, o terasă şic. Două gospodine se aşează alert la o masă:
– Permiteayiunk nekünk és egy kiss kávét!
Apoi, către ospătar:
– Nu scriem pe tabel?… Atunci, nu-mi treb’e!
Trecând, o altă néni le întreabă:
– Mennyi egy kávé itt?
– Hat lej.
– Jaj, Istenem! – dispare ea.

*
Două domnişoare renunţă în ultima clipă să intre pe terasă, râzând.
– Îţi dau o mantră! – tocmai zice un vârstnic senin la o masă.
– Mie două mantre să-mi dai! – îi răspunde interlocutorul necăjit, urmărindu-le.

*
Terasă. În toi, conversaţia încetează la sunetul unui telefon.
– Alo! Staţi numai o secundă, să ies afară! – se ridică apelatul.

*
Seară de Iunie la râu. Fierbinte asfaltul, dulci salcâmii. Umbre de flori pe faţa fotografului grăbit. Cosaşii îşi ţin isonul suus-suus, întruunaa… Socul sculptural încremenit. Îl vom imita mâine, la cafea…

*
Licăr albăstruc de întâmpinare pe tejghele la „Pariuri”. În loc de mâini, gata s-o ia spre gura noastră… – Mona!

*
Acum, cu purtatul măştii pe corzo, se vede clar că se vede pe ochi care-i mai …devilish.

Marin SLUJERU

Nu-i de râs!
* Frig, lumină, primăvara în toi. Doi pescari şi un alergător la Iza. Hotelul închis. O densitate de anii ’60 a trecătorilor în „Cuza Vodă”. În supermarket-ul tăcut, un amic, grav şi retras de felul său, îmi sare în faţă exuberant: „Haha! Acuma nu mai râde nimeni!” Ni se oferă mănuşi pentru manipularea alimentelor. La „Pariloto” ne dezinfectăm, fetele poartă mască. O pereche de vârstnici duc un balot de hârtie igienică pe o bicicletă. În taximetru sunt poftit în spate.
* Izolare, altfel: isolation, isolement, isolamento, aislamiento / contención, isolamento / se-paração / insulação, elválasztás / szigetelés, Isolierung, Isolering, изоляция, tecrit…
* În sec. XIX, la vreme de epidemii, cei infectaţi se chemau „smreduiți”, iar lazaretul se numea „Nizam”

Interval orar legal I (11-13 a.m.)
* La Iza. Cineva aleargă pe dig – să ameţeşti câte ture poate face!… Mai bine te „zgâieşti” la undiţele pescarilor, cum se cabrează când şi când. La ţoaclele lor sclipind în soare. La cipilicile lor multicolore, în toată forma. La părul argintiu al unora dintre ei, lucind. Cum unul aplaudă uşor răţuştele apărute pe râu, din …pământ – faine, dolofane. În parc, ar fi „Concert în luncă”, de n-ar fi ciorile. Trei tineri gânditori dezbat ceva gesticulând, la „distanţa socială” cuvenită – nu chiar atât de mare ca între castanii din jur. O domnişoară: „Scuze! N-aţi văzut o pisică gri, mai grăsuţă puţin? Scuze!”. Într-o grădină, soţul cu soţia la muncile agricole – spre ilustrarea anotimpului.

Interval orar II (07-11 a.m.)
* O zonă mirifică pustie. Apare un congener mascat şi el. Cum-necum, trecem unul pe lângă altul cât mai aproape. Înclin capul şi îmi răspunde tot aşa… Altminteri, trec maşinuţe în culori zvăpăiate, adânci – albastru, verde, roşu.
* Sădite într-un strat de flori, câteva păpădii s-au crizantemizat (!) din cale-afară – galben imperial!
* Râul sub Deal, singur. Frumuseţea locului covârşită de absenţă, de spaimă.
* „Numa’ p’ângă casă, ca găinile!…” – zice careva.
* Absenţa noastră lăţită pe toată stradă. O linişte intensă. Un uriaş lat în umeri apare şi dispare…
* Singuri de noi, copacii de pe alee pare că stau „în poveşti”. Cât despre bradul deja înnegurat, pare a fi într-un solilocviu.
* Un vânt tăios. Bradul străzii vuieşte cât un codru – ceilalţi arbori, cât o pădure.
* Sighetean get-beget. Lucrează ore în livadă cu „Kossuth Rádió” non-stop alături. – Singuranţă…
* Şi crainica de la Radio poartă mască – citeşte cu tonalitatea obişnuită Buletinul de ştiri teribile.
* Astăzi nimeni. Nici veveriţa din parc, nici Alergătoriţa de pe dig…
* În micul market din cartierul fără bancomat şi cu n-şpe farmacii, necăjiţii oficiază ritul distanţării sociale. Apoi, trândăvesc poetic, pe rând, pe băncile din părculeţ, de-a valma cu câinii şi comersanţii ambulanţi. O risipă de flori roşii din rododendroni… Ay, lume, dor!…

Mai de voie…
* Liber la Grădina Morii, la Iza! Parcul şi malul râului animate. Înjurături proaspete (a new generation…). Role trântite la statuia Eminescului. Un individ cărunt face o demonstraţie de înot, încurajat de amici… După ore de alergare şi joacă în parc, un băieţaş îşi duce acasă, în braţe, câinelaşul – epuizaţi…
* Luni, soare, zi de relaxare. Stăm la rând, pe trotuar, să achităm telefonul. Intrăm câte unu. O tânără din faţă răspunde la un apel: „Te suun eu, când ies de-ai’!” După atâta tăcere, ce viu, ce proaspăt sună graiul străzii! Un adevărat cântec.

Consemnări de Marin SLUJERU

foto: Marin Slujeru

* Mândră dimineaţă de iarnă! Nu de aia le tot visăm, ca să ne răspundă în vis?…
* O stradă iarna. Câinii de la case îşi răspund pe mai multe glasuri. De ciori, nu ştii niciodată dacă au repetiţie, acordaj sau e concert…
* „Pită aveţi?” „Păine? Da!” (– „ABC”)
* Comand o supă de perişoare, smântână şi un ardei. „Pery’, smântă’, ardel, poftă!” mi le decartează prompt, pe masă, ospătăriţa.
* „…-a lu’ Floare-a lui Gheorghe…, n-o vrut să-l ieie nici unu’ în braţă, …numa’ o stat şi s-o uitat cum l-o dus oamenii de la Salvare…” (– după Sărbători, o femeie prin ninsoarea ce stă să cadă)
* „…N-ai busuioc?… Pune-ţi-l în sticlă şi mi-i da şi mie… C-am avut în bucătărie, da’… (–neveste, spre Iza Solovană, de Bobotează)
* După Sărbători. Palpit de stanioluri pe bradul din drum.
* Griuri de iarnă. Ne tot vedem prin oraş, bătrâni şi în gând.
* Tânăr de tot. Trece cu capu-n pământ, cu gândul zburând, spre statua Eminescului – un nou poet trist, continuitatea asigurată.
* Pe la 5 după-amiază. „O fost o zi foarte grea astăzi…” – îşi însoţeşte bărbatul (roşu, tot trăgând spre stânga) soţia calmă, înaltă.
* „Cu Floriin…, ne plimbăm la Grădina Morii… şi ce case, ce mândru!…” (– pereche de „dincolo”, „telefonind” de pe „Eminescu”)
* Cu anii, ne însingurăm de conorăşeni – fiecare, tot mai adânc, în pătrăţeaua lui – micul oraş a ajuns metropolă…
* Toată ziua Soarele luminează, din toate unghiurile, copacii goi. O, Ianuarie!
* Măcelărie: „Egy szkărica akarnám’… es fél kiló csáfátt’!” (– numai la Sighet…)
* „…Cum am coborât în jos, aşe’ m-o durut în gerunţi!…” „…Ştiu, ştiu… Aşe’-i când cobori în jos…” (– simptom; la sfat, pe centru)
* Cafenea. Chelneriţa ne ia comanda. Zâmbetul ei rămâne pe faţa noastră.
* O bătrânică, ieşind de la Agenția de profil, către omul ei: „Aieste di ce nu se duc in piensie, dacă nu le place la servici’?”
* „Mişcă pasu’, tu, fimeie!” (– frig urât, o elevă către alta, de „Generală”).
* „…Nu-i bai,… dacă nu-s, nu-s…, mi-i da-n cee’ djoi!… Străinii, cu aviara lor…, cum o fost şi cu porcii… Da’ nici supelioare n-ai?” (– „ABC”, monolog despre pulpe)
* „– …Şi erau 5 întrebări:…” „– Confidenţiale, tu…!” „– Noa, io-s mai de-a căsii!…” (– la suc, grup de fete cu băiat, şoptit)

Din înţelepciunea crainicilor TV Sport…

* „…Cartonaş galben. Iată la ce a dus atacul său virulent la glezna adversarului!”
* „O minge prea lungă către…, care nu mai prinde acel balon.”
* „Gool! Iată o dominare care îşi relevă roadele.”
* „Mingea este îngropată un pic, înainte de a ajunge în plasa porţii.”
* „Mingea-i grea, vine de departe…”
* „Are de unde să aleagă antrenorul când e vorba să scoată pe cineva!”
* „…dar până la urmă liniştesc atacul Sfinţii…”
* „I-a pasat pe culoar, în careu, însă cu interiorul trebuia să paseze, nu cu exteriorul!”
* „…joc absolut superb!, …ce trecere frumoasă, supeerb!”, …ce-a făcut aici e incredibil!, … a mai avut câteva faze extraordinare!, …un fotbalist uriaş, excepţional!”
* „…O charismă incredibilă are acest jucător! Puţini au, te naşti cu ea…”
* „…fotbalul aproape extraterestru pe care îl joacă aceşti oameni”
* „…şi rezervele sunt staruri!”,
* „…la unii aleargă mingea, la alţii aleargă jucătorii după minge…”
* „…pasă din nou pe lângă şireturile adversarului!”
* „…E clar, meciul rămâne superechilibrat.”
* „…poartă această bluză bibilită…, superbă metaforă!”
* „…Din nou îl plimbă…, pe adversarul său, peste tot în terenul advers.” (–un meci de tenis)

Consemnări: Marin SLUJERU

foto: Ion Mariș

* Noiembrie. Pe dig, pe bănci, la râul rece, poţi întâlni romantici cuminţi. Vin zi de zi să joace-n filmele fotografilor de Iza.
* Bătrâni la colţ de stradă: „…Noi suntem bine…, alţii-s pe pat… Şi bietu’ Nicolai’ a’ nost’ o murit…”
* Tinere la colţ de stradă: „…Hehe..! Şi ce-ai mai făcut?” ”… Nimic. Lucrez ş-atât.”
* Liceeni venind de la şcoală: „… La noi explică profu’…, funcţie de persoană…, explică la persoana aceea.”
* La bar: „…Noa, ai votat?/ Votat – zice. / Cu cine?/ Nu ştiu… – Ciufuri! O votat vot!”
* Pe corzo mergând…: „Taie azi porcu’ Pătru. Me’rem să vid’em!”
* „Nu mai aduceţi nici un rest! Aicea io feleluiesc!” (– ospătărie) („Vorba unui vecin chefliu, Jani lu’ Antal: „Jani be’, Jani plăt’e’, taşca lui feleluié’!” – Al. D.)
* Un prieten constată dispariţia, în lumea asta grăbită, a instituţiei Bunicului. Acela care, de exemplu, „poşotea” obrăjorii nepoţelului, cu barba lui aspră, nerasă…
* „Pt’iu, nu-ţi sie de deoch’i, că îndemânos eşti, mintenaş ai ajuns unde-o trebuit!” (– iniţieri)
* O săptămână până la Crăciun. Cocoane cu năfrămucă, prunci cu lecrice prin tot oraşul. „Copiii ăştia mi-o schimbat … zilei!” (-zice o doamnă cernită, trecându-şi mâna peste ochi)
* „Tu cât ai de temă?” (– o zgâtie ieşind de la şcoală, către un băiet mai înăltuc)
* „Poftiţi, poftiţi!… Că domnii ăştia să păzăsc, nu-s ca noi…” „Da, noi ăştia în concediu premortal avem tot timpul”. (- pensionari la „Pariuri”)
* „Banca noastră vă ajută să fiţi un pic mai Zen.” (– publicitauă)
* Cuvinte noi: balcanlaureat (continuă, ceri o ciornă la un moment dat), şparlamentar (legiuitor agonisitor), politrucian (Reptilian, ordinul Tare-n clanţă).

-.-

Frânturi de …piaţă
(bonus 1)

* „ …la televizor…, m-am uitat acolo, pă păriete, tătă zâua…” (– nevastă di pa Iza)
* „…vettünk egy disznó Unicárbon es meg csinálunk hogy akarunk… “ (-soluţie de Sărbători)
* „Auzi? Abonatul nu răspunde momental.” (– un moşuc, de după tejgheaua lui)
* „Era unu în sat la noi, stătea pe o vale şi umbla cu corinda. Şi corinda era aşa: „Pe o vale într-un sat / Este-un pom cu pere, / Da’ nu-i pom cu pere, / Că-i Gh’eorgh’e cu pere”. (– acelaşi precupeţ)
* „Ţigări subţiri…”, „Kent”…”, „Kompliment…” (– replici înşirate pe Alee)
* „Da’ ce eşti aşe’ furioasă?” „Că-mi pare rău că-s proastă. Da’ nu-i bai, că m-oi deştepta de-amu!…” „Îi trecuut, îi vremea târzie…” (– Aleea pieţii, o vânzătoare „de dincolo”, toată roşie, trece în fugă, colegele o salută)
* „Ce faci, Mări’ ? Stăi! N-ai fost ieri la ‘mormântare? Ileană ce face? Da’ Ion?” (– la piaţă, o băbucă cu tarabă, către o băbucă trecând)
* „Tare buni o fost. Mulţumim frumos!” „Şi noi vă mulţumim. Mai ziniţi la noi!” „Zinim, zinim…” (– la mititei)

În TV Sport grai…
(Viorel, Robi & comp.)
(bonus 2)

* „Echipa merge pe valul de adrenalină…”
* „Un atacant, un oportunist din toate punctele de vedere…”
* „Bizonul este de vânzare… 800.000 euro!”
* „Minutul ’89. Gazul a cam terminat benzina…”
* „Al treilea gol primit le-a luat orice speranţă. Echipa a fost lăsată fără nici o speranţă.”
* „Echipa pare anesteziată. Cele 3 goluri primite au anesteziat-o”. *
* ”Personal, sunt foarte încântat de acest fundaş. Nici un fundaş nu a reuşit să mă încânte ca el…”
* „O să vedem imediat golurile care le-au adus o victorie confortabilă, lejeră…”
* „Oare ce se întâmplă? United joacă ca City şi City ca United!?”
* „O echipă din ce în ce mai conştientă de propria valoare, care ştie să se impună, care controlează, domină jocul şi care mai ales ştie să-şi impună autoritatea.”
* „O echipă care joacă foarte bine…, o echipă completă…, versată. Foarte bine a jucat şi astăzi…, minunat…, minunat!”
* „Nu înţeleg de ce tot aruncă mingea în careu. În acest sezon, această echipă nu a dat din 17 goluri nici unul cu capul”.
* „Trebuie însă avut în vedere că fanii O.M. creează o atmosferă extraordinară, fabuloasă, acasă, pe teren propriu, pe Velodrom”.
* „Ucigătoare probabil pentru fanii echipei aceste ocazii ratate la foc automat”.
* „În absenţa specialiştilor, jucătorii încearcă să facă o româneasă”: (-să prindă de stâlpii din spatele porţii plasa desprinsă, improvizând)
* „Real – Barcelona! O partidă pe care orice pământean trebuie s-o vadă!”

Consemnări: Marin SLUJERU

* Recent am auzit un proaspăt doctor în umanioare zicând cam aşa: „/…/, din ce am cercetat eu însuşi /…/”. Crima pedagogică continuă, ia amploare şi altitudine. Se lăbărţează. De pildă, la un restaurant patriotic (!) din apropiere de Sighet, stă scris pe mai multe hârţoage: „Loc interzis de fumat!”. Cum ar veni, este interzis să fumezi locul, fraţiloor! (Totuşi, prima eroare are o brumă de corectitudine. Să mă refer la prietenul meu Ion Ioan, par example, spunând „Ion Ioan, el însumi”, ar fi chiar frumos…) (– Ioai, sintaxa! Vai, topica!… )

*…Se-apropie Ziua tuturor Sfinţilor. Pe Culoarul Pieţii, ticsit de crizanteme albe şi policolor, e-o linişte tot mai mare. Speculanţii te îndreabă complice, pianissimo: „Ţigări,domnule, ţigări?”

* Spre seară, la Şcoala de Muzică, „jââp-jââp” maşinuţele aduc dive de liceu. Dacă-n trend nu eşti, nimenea eşti… Seara asta, însă, lumina rampei nu este despre ele. Este despre Miss Boboc! Hai, succes!

* „…hát én nem tudtam hogy meg fogják ánulálni az ordonáncát din oficiu!…” (- justificări la control sau: noaptea minţii se lasă cu încurcătură de limbi)

* „Noa vezi, Ioa’, o fo cin’ş’noauă de lei şi zgarda şi lanţu’! Cum am zâs!” (– mărturie)

* „Marika, holnap felöltözünk!” (- Szigeti meteo)

* Sighet, în curte la Spital. „La analizuri, Ioa’?”- intră în vorbă o nevastă. „Dară…” – răspune bătrânul întrebat şi intră în clădire scuipând. (& S. K.)

* „…Un călcâi dumnezeiesc…, goool!!!…, Leicester pluteşte deasupra Tunarilor!…” (În Eurosport grai…)

* „ …’I plină lumea de şufertiţari!… A’ meu fecior o câştigat la Loteria vizelor…Că el să duce în America!…Cu serviciu cu salar bun… Numa’ eu ştiu cât am umblat să i-l pot face… „Aici ‘i America ta!” – i-am spus… S-o dus, nu-i! Am doi nepoţi după el…, îi văd pă calculator… Mama li-i bolnavă….” „…Ş-a me’ fată-i dusă! Poţi muri de 100 de ori până vin ei de-acolo…” „Da’ unde-i?” „În Anglia.” „Anglia i-n spatele căsii. A’ mei zboară 8 ore cu avionu’, până-n America lor!…” (– La medic)

* Uliţa cu buticuri identice, cu marfă identică. În dreptul fiecărei uşi câte-o vânzătoare fumând. Una mai blondă, mai în vârstă, înciudată că a pierdut un chilipir („Hát nem tudtam vásárolni nekem es egyet?” ), trece pe română: „Să-mi … una!”

* Ne înţelegem şi întind mâna după marfă, un borcănaş cu dulceaţă. Nepoţelul vânzătorului îmi spune: „Întâi banii!”. „Ei, lasă, nu fug nicăieri…” Plătesc şi-i cer şi o grămăjoară de legume. „1 leu. De fapt, vă mai pot da un ardei iute!” – completează copilul. O, mulţumesc! Vei fi un bun vânzător.” „Costă 10 bani!” „Sigur că da! Dă-mi şi o pungă mică. De 10 bani, bineînţeles, ştiu…” „Poftiţi!” – râde el şi, în vreme ce mă scotocesc, adaugă: „Nenea, ştiţi? De fapt, chestia asta cu 10 bani am inventat-o acum, eu!…” „Ştiu!” ( – nenea, invenţia)

* Un magazin SH. O blonducă primenită, îngrijită, alege haine cu bunica ei. Un băieţaş aduce la cassă o jucărie: „Cât costă lupul, tanti?” „Trei lei” – îi răspunde vânzătoarea. Trei degete se ridică spre un colţ al magazinului – mămica aprobă.

* O zi cu meciuri. Mi-s aproape anchilozat când dau să mă ridic din faţa televizorului. Fac prea mult sport mai nou… (-evenimente)

* Drumul lung spre casă. „Nu-i aşa o problemă!” – îmi zic pe la juma’te, hotărând să-l termin pe jos. Înainte îl străbăteam prin spaţiu, acum prin timp. (– spaţiu şi timp )

* „O lună şi-i aici Crăciunu’, hei! Te-ai apucat de t’icăzuit?” (– vecine)

* O pensiune. Vreo 20 de copii abia se văd de la mese. Aşteaptă în linişte maximă felul 3. Sunt „clasa a zero”. Ce taină compactă! Pleacă apoi, gureşi la loc, sărind, râzând. „Închide gura şi vă uitaţi în faţă! Ţineţi-vă de mâini!” – se-aude de sus, din urmă. (– afterschool)

* „…Ioai, iară-i cu temniţarul acela…, ţână-şi-l-ar acolo!…” (– negustoreasă)

* „…Luăm maşina ta, me’rem şi-i tragem un meniu’ zilei!…” (- lucrători, sâmbăta)

*…O ciocnire destul de tare. Ambii jucători sunt avariaţi.” (– crainic Pro TV)

Consemnări de Marin SLUJERU