Salut, Sighet: Te-ai întors recent din Luxemburg, dintr-un schimb de experiență cu tineri din mai multe țări europene. Ne-ai împărtășit și de alte dăți despre proiectele tale. Este un proiect asemănător sau este primul de acest gen? Ce elemente de noutate a adus în cazul tău?
Darius Colopelnic: Este primul proiect Erasmus+ la care am participat, dar am mai fost în proiecte asemănătoare, începând din clasa a șasea. În cadrul proiectului Euroscola din 2013, respectiv 2016 am avut ocazia să vorbesc în Parlamentul European din Strasbourg. A fost o simulare a activității europarlamentarilor, ocazie cu care mi-am descoperit interesul pentru temele europene și dorința de a dezvolta o carieră în acest domeniu. Am fost membru al Școlii Ambasador al CNDV în anul în care prestigiosul colegiu a câștigat trofeul și mult râvnitul titlu. Mi-am dorit să ajung în Luxemburg încă de când am vorbit în Parlamentul European din Bruxelles, în 2019, proiect al cărui scop a fost implicarea tinerilor în viața politică, în principal participarea la votare. Ce a adus nou proiectul din Luxemburg a fost ritmul intens de lucru prin punerea în comun a cunoștințelor digitale și a informațiilor pe teme de actualitate, dar inedită a fost și prezentarea specificului cultural prin surprinderea valorilor tradiționale.

Salut, Sighet: Cum s-a realizat selecția pentru acest proiect?
Darius Colopelnic: Selecția a fost realizată de comunitatea GEYC, iar criteriile au fost diverse: vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, să fie prima participare într-un proiect Erasmus, precum și realizarea unei scrisori de intenție care să aibă relevanță pentru interesul proiectului. În final, patru elevi și studenți din România și Republica Moldova am fost selectați pentru proiectul #DigitonYE. Aceeași selecție s-a realizat în alte șapte țări, prin urmare la Luxemburg ne-am întâlnit 40 de tineri. Surpriza a fost să îl am ca formator pe unul din trainerii proiectului GenerationEU la care am participat în 2020 alături de 19 tineri români.

Salut, Sighet: Care au fost obiectivele proiectului?
Darius Colopelnic: Obiectivele proiectului #DigitonYE au fost însușirea de abilități digitale și educarea noastră în ceea ce privește Uniunea Europeană prin activități potrivite (spre exemplu, simularea activității Parlamentului European sau discuții unu la unu pe subiectul activismului și civismului).

Salut, Sighet: Care au fost beneficiile participării în acest proiect?
Darius Colopelnic: În primul rând, am fost recompensat cu Youth Pass-ul recunoscut internațional, o foarte bună adiție CV-ului meu. Am dobândit o sumedenie de cunoștințe legate de Uniunea Europeană, Procesul Decizional al Uniunii Europene, precum și administrația și rolul multor instituții europene precum Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană etc. În final, am vizitat o țară micuță și drăguță și am cunoscut 40 de oameni din 8 țări cu care am avut foarte multe de împărtășit.

Salut, Sighet: Care sunt planurile tale de viitor?
Darius Colopelnic: Deocamdată sunt student în anul terminal la Facultatea de Studii Europene, specializarea Relații Internaționale, secția în limba engleză, dar, după ce voi absolvi, voi aplica în diferite stagii ale instituțiilor europene, în scopul de a căpăta experiență și pentru a găsi locul de muncă potrivit aspirațiilor mele.

Salut, Sighet: Ai un mesaj către tinerii care sunt interesați de studiile europene și de proiectele internaționale?
Darius Colopelnic: Îi încurajez să participe la aceste proiecte, să aibă încredere în ei că vor fi selectați, să își dezvolte cultura generală și să își însușească cel puțin două limbi străine. Limba de comunicare între noi și cea în care s-au ținut cursurile a fost limba engleză, dar nu m-aș fi descurcat atât de bine în activitățile zilnice din regiune fără cunoștințele din limba franceză. Și, dacă timpul și resursele le permit, să călătorească. Cele mai multe experiențe le am din țările pe care le-am vizitat până la 21 de ani. Și atâta timp cât granițele rămân deschise, îmi doresc să cunosc cât mai multe locuri și culturi.

Salut, Sighet!

sursă foto: arhivă personală Darius Colopelnic

Darius Colopelnic, absolvent (2019) al Colegiului Național Dragoș – Vodă (CNDV), este actualmente student la UBB Cluj – Napoca (Facultatea de Studii Europene). Este un tânăr implicat în proiectele propuse și implementate de societatea civilă (ONG-uri). A aplicat, din partea Tineretului Maltez – sucursala Sighetu Marmației, pentru un proiect interesant #GenerationEU și a fost selectat printre cei 20 de tineri Promotori care se vor implica în implementarea acestuia.

#GenerationEU este un proiect organizat de Biroul de Legătură a Parlamentului European în România, în parteneriat cu GEYC, Asociația Pro Democrația și Institutul European din România.

“Faptul că am fost selectat pentru proiectul #GenerationEU reprezintă pentru mine atât o mândrie profesională, fiind încurajat să continui în domeniul meu, cât și o responsabilitate față de cei care mă sprijină.” (Darius Colopelnic)

Tema cu care a candidat Darius Colopelnic se numește „Pace în Ucraina”.

Care sunt „parametrii” acestui proiect?
Nevoia identificată: în municipiul Sighetul Marmației, dar și în împrejurimi conviețuiesc în liniște și pace români, maghiari și ucrainieni. Totuși, în timp ce Ungaria și România se bucură de stabilitate și beneficiază de sprijinul Uniunii Europene, minoritatea ucraineană este afectată de știrile despre război și prizonieri, de protestele din Kiev, de nemulțumirea confraților lor și de lenta aderare a Ucrainei la UE.

Obiectivele acțiunii: sporirea încrederii generale în aderarea Ucrainei la UE; informarea comunității despre beneficiile aderării la U.E.; trezirea empatiei și a solidarității între etnii; promovarea democrației, a păcii între popoare.

Publicul țintă va fi comunitatea locală, dar și de dincolo de graniță, tineri care frecventează liceele din orașul Sighetu Marmației, îndeosebi Liceul ucrainean „Taras Șevcenko”, Liceul maghiar „Leöwey Klara” și Colegiul Național „Dragoș Vodă”; tineri de la Liceul „Mihai Eminescu” și de la Școala de arte din Solotvino (Ucraina); Tineretul Maltez.

Mesajul principal: tinerii europeni militează pentru pace în Ucraina. Și Ucraina se află în Europa și este dreptul ei la aderare la Uniunea Europeană. Cetățenii ei doresc acest lucru, iar noi suntem alături de ei. La 10 ani de la semnarea Parteneriatului Estic, Ucraina încă este în așteptarea unei stabilități, a unei speranțe; de aceea este important de-a se transmite semnale de solidaritate față de semenii noștri vecini ca spațiu și cultură.

Un lucru inedit pentru Sighet ar fi colaborarea dintre tinerii care frecventează liceele din oraș cu limbi diferite de predare, dar și cu cei de dincolo de graniță, colaborare pe teme legate de pace, stabilitate, prosperitate în Europa și între țările membre. Într-un context multietnic, ar fi mai interesantă informarea lor cu privire la problemele Uniunii Europene, dezbaterea acestora, stimularea creativității pentru găsirea de soluții. Toate aceste deziderate și multe altele se pot realiza în vremuri de pace și înțelegere între oameni. Iar legăturile între tineri cu aceleași interese se pot consolida ușor prin activități artistice. Ar fi un model de colaborare pentru generațiile următoare de tineri, chiar pentru întreaga comunitate.

„Consider că se învață multe lucruri noi de la cei care vorbesc altă limbă și au o altă cultură decât a ta. Au alt mod de a percepe viața, din alte perspective și această unitate în diversitate presupune adaptare, toleranță, empatie, înseamnă cunoaștere și mai târziu înțelepciune. A fi deschis, tolerant, adaptabil, empatic, comunicativ, spontan și creativ sunt competențele pe care mi le doresc pentru mine, pentru membrii organizației mele, pentru comunitate și pentru generația din care fac parte.” (Darius Colopelnic)

Proiectul se va derula în intervalul septembrie – decembrie 2020 și se va încheia la Bruxelles cu o vizită de o săptămână a celor 20 de Promotori.

Salut, Sighet!

Cinci tineri români care au mobilizat generația lor pentru a ieși la vot pe 26 mai pentru alegerile europarlamentare au fost selectați pentru a continua această campanie în perioada 6-8 mai la Bruxelles. Suntem mândri că alături de Robert Cristea din Alba Iulia, Antonia Pup din Timișoara, Florin Râșteiu din Alba Iulia, Marian Ignat din Focșani, se află și sigheteanul Darius Colopelnic.

Discursul său și interesul în domeniul relațiilor internaționale i-a convins pe cei de la Forum Apulum să-i ofere oportunitatea de a participa la un atelier internațional la Parlamentul European din Bruxelles, alături de tineri din Germania, Danemarca, Cehia și Polonia, pe teme legate de viitorul democrației în Europa, inteligența artificială și lupta împotriva știrilor false.

Elev la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Darius Colopelnic a participat de două ori la proiectul „Euroscola” de la Parlamentul European din Strasbourg, unde tineri din mai multe țări europene simulau activitatea europarlamentarilor și dezbăteau teme de mare interes pentru Europa. În prezent, este ambasador junior în proiectul Colegiul Național „Dragoș Vodă” – Candidat la titlul de Școală Ambasador al Parlamentului European.

Cu această ocazie, îl felicităm pentru implicarea sa și îi dorim mult succes în proiectele prezente și viitoare.

Salut, Sighet!

În organizarea Clubului Interact Sighet, vineri, 29 martie 2019, la Sighet s-a desfășurat cea de a XII-a ediție a Concursului Național de Oratorie ”Demostene”. Concursul a fost inițiat de Interact Club Pitești, unde se va ține și etapa națională, în data de 19-22 aprilie 2019. Acest concurs oferă tinerilor oportunitatea de a-și forma, practica și demonstra abilitățile de orator, la standarde înalte.

Etapa locală a constat într-o singură probă, și anume, prezentarea discursului centralizat în jurul unuia dintre cele două citate propuse: ”Nu poate fi o nenorocire mai mare pentru oamenii liberi, decât pierderea libertății cuvântului.” (Demostene) sau ”Moralitatea: o fântână din care oricând poți scoate noroi.” (Paula Adriana Cozian). La etapa națională a concursului, elevii vor avea de construit și un discurs spontan, Elevator Pitch, de 3 minute.

Cel care va reprezenta Sighetul la faza națională a Concursului ”Demostene”, este Darius Colopelnic, elev în clasa a XII-a E la C. N. ”Dragoș Vodă”. Darius și-a construit discursul câștigător la faza locală – prezentat mai jos – în jurul citatului: ”Moralitatea: o fântână din care oricând poți scoate noroi.” (Paula Adriana Cozian)

*

„Odată, un om căzu într-o fântână. O persoană miloasă care trecu pe acolo îi spuse:
– Îmi pare rău pentru tine. Îți împărtășesc durerea.
Un om politic, implicat în diverse probleme sociale îi zise:
– Era de așteptat ca, mai devreme sau mai târziu, cineva să alunece înăuntru.
Un altul spuse:
– Numai celor răi li se poate întâmpla să cadă într-o fântână.
Un om politic, de astă dată din opoziție, se preocupă să elaboreze un întreg discurs împotriva guvernului pornind de la această întâmplare. Un ziarist făgădui să scrie un articol polemic duminica viitoare. Unul cu spirit practic îl întrebă dacă erau mari taxele pentru acea fântână”.

Și acum imaginați-vă ce ar face o persoană morală… Ar întinde o mână și l-ar trage pe om afară.
Moralitatea este o fântână din care oricând poți scoate noroi.

Moralitatea este o fântână. Vorbim în primul rând de o regenerare, de purificare prin faptele morale, ba mai mult, având în vedere simbolismul fântânii, vorbim de nemurire. Prin apele ei mereu schimbătoare, fântâna mai simbolizează o perpetuă întinerire și ca urmare longevitate. Construcțiile care se fac în jurul unei curți pătrate în al cărei centru se află o fântână sunt imaginea Paradisului terestru. Astfel, săvârșind fapte morale aici pe pământ, omul atinge de fapt o longevitate spirituală.

În „Povestea lui Harap Alb” de Ion Creangă, intrarea în fântână reprezintă una din primele probe ale personajului aflat în drumul său inițiatic, e locul renașterii, al schimbării, iar în poezia „Înviere de toate zilele” de Lucian Blaga, motivul sugerează conștiința de sine: „Ochii mi se deschid umezi și sunt împărat/ Ca fântânile din imperiul lutului”.

La Andrei Lupan, fântâna e simbol al căutărilor în profunzime și al legăturilor omului cu societatea, dintr-un om sărac și vagabond, Pahoma devenind un căutător de sensuri veșnice. Moralitatea este prin urmare cunoaștere de sine și oportunitate de a atinge nemurirea, îndumnezeirea. Căci dacă atunci când ucidem semănăm mai mult cu animalele, atunci când gândim semănăm mai mult cu oamenii. Dar atunci când facem fapte morale, ajutăm, iubim, iertăm, semănăm mai mult cu Dumnezeu.

Un alt aspect pe care aș dori să îl subliniez este că moralitatea este necesară și ne privește pe toți. Din punct de vedere psihologic, oamenilor le pasă de propria conștiință și de ce cred alții despre ei. Săvârșirea unor fapte care nu sunt morale poate conduce la insomnii, dezamăgiri, depresii. Privind sociologic, fără moralitate viața ar fi aproape imposibilă sau cel puțin dificilă din cauza lipsei de încredere în ceilalți, am avea temeri permanente de a fi înșelați, mințiți, umiliți.

Din punct de vedere spiritual, oamenii se îngrijesc de viața lor de apoi. În funcție de faptele morale de pe pământ, vor primi răsplata în ceruri. Prin urmare, oricum privim, moralitatea e la fel de utilă precum apa, simbol al vieții. Și așa cum fântâna oferă apă tuturor trecătorilor, moralitatea se adresează tuturor ființelor umane.

Pe de altă parte, moralitatea e o fântână din care oricând poți scoate noroi. O fântână neîngrijită își pierde menirea, în plus e înșelătoare: te aștepți să îți potolească setea, iar ea îți oferă ce are mai rău. Apa dintr-o fântână dată uitării își pierde savoarea și prospețimea, lăsând gustul amar al noroiului din adâncuri. Tot astfel, renunțând la faptele noastre bune, lăsăm mizerii precum invidia, ura, lăcomia să ne umple sufletele și să ne pângărească. Acesta e și semnalul de alarmă al autoarei, îndemnul ei la veghere constantă și implicare. Precum o fântână care are izvoare bune, păstrează în ea ape limpezi și savuroase și le dăruiește celor însetați, omul care are izvoare de înțelepciune și educație trebuie să dea mai departe pentru că dăruind va dobândi.

În concluzie, moralitatea e un fenomen cu implicații sociologice, psihologice și spirituale, un fenomen la care fiecare dintre noi trebuie să își aducă aportul pentru o viață sănătoasă și în comuniune armonioasă cu ceilalți, cu Sinele și cu Dumnezeu. Așadar, să întindem mâna omului căzut în fântână, nu doar azi, ci mereu. Să nu uităm să întreținem constant fântâna pentru a avea mereu apă proaspătă și beneficiile ei, pentru a nu lăsa noroiul să iasă la iveală și pentru a evita regretele de mai târziu.

*

„Un sătuc de la poalele unui castel fu trezit în zori de vestirea prin care stăpânul îi cheamă pe credincioșii săi supuși să ia parte la petrecerea prilejuită de sărbătorirea zilei sale de naștere. Pentru fiecare se va pregăti un dar. Stăpânul cere însă la rându-i tuturora să-i dea o mână de ajutor: să binevoiască să aducă acolo niște apă ca să umple fântâna castelului care secase.

În sat se răspândiră de îndată diverse zvonuri:
– Vai, tot tiran a rămas! Are destule slugi ca să poată să-i umple fântâna… Eu voi duce o ulcică de apă: să-i ajungă!
– Ba nu, el a fost mereu bun și milostiv! De aceea, eu voi aduce un butoi!

În dimineața petrecerii, pe drumul care urca spre castel se putea vedea un straniu alai: unii împingeau din răsputeri butoaie mari, alții duceau pe tăvi carafe mici.

Alaiul intră astfel în curtea castelului. Fiecare goli apa adusă în fântâna castelului. După fripturi și vinuri, dansuri și cântece, spre seară, stăpânul castelului le aduse tuturora mulțumiri și se retrase în odăile sale.
– Și darul făgăduit? mormăiră unii, supărați și dezamăgiți.

Înainte de a pleca, fiecare trecu să-și ia înapoi vasul în care adusese apa. Atunci izbucniră deodată și exclamații de bucurie și urlete de mânie. Vasele fuseseră umplute până la gură cu bani de aur!
– Ah, spuneau unii, dacă aș fi adus mai multă apă…”

Darius COLOPELNIC

Felicitări organizatorilor și concurenților și mult succes reprezentantului Interact Sighet la faza națională a Concursului de Oratorie „Demostene”!

Salut, Sighet!

Spre deosebire de regimurile totalitare sau nedemocratice în care un set limitat de idei este impus ca adevăr absolut, societățile democratice depind de schimbul deschis și liber de opinii. Pentru ca democrația să funcționeze, valorile pe care debate-ul le încurajează – gândirea critică, toleranța și capacitatea de persuasiune – se cer prețuite și încurajate.

Astfel, miercuri, 6 iunie, a avut loc la Baia Mare etapa județeană a Olimpiadei „Tinerii dezbat”, aflată la a doua ediție. Cu o mai lungă tradiție de concurs național, în anul școlar 2016-2017 această competiție se transformă în olimpiadă pentru a sublinia importanța exersării abilităților de comunicare în spațiu public, de gândire critică și de argumentare logică.

După o astfel de confruntare, echipa Colegiului Național „Dragoș Vodă” formată din elevii Darius Colopelnic, clasa a XI-a, Ștefania Miculescu, clasa a XI-a și Crina Tămaș, clasa a X-a, s-a clasat pe locul al III-lea, un rezultat bun pentru prima participare, un început promițător.

După o documentare riguroasă asupra stării de fapt cu privire la teme precum uniformele școlare sau educația financiară la liceu, 8 licee cu echipe de începători și/sau avansați s-au confruntat pentru a demonstra că adevărul nu este final, ci deschis îmbunătățirii, iar discuția critică este cea care ne duce mai aproape de adevăr. Arbitrii au evaluat conținutul, stilul și strategia echipelor. De asemenea, ascultarea atentă, umorul și fair-play-ul au fost și sunt importante în această competiție, dar și răbdarea, concentrarea în condițiile în care debate-ul a durat 8 ore.

Dacă încă vă întrebați: la ce bun să dezbați? Ei bine, răspunsurile sunt multiple. În primul rând, pentru a deprinde argumentarea, vitală pentru a hotărî în multe situații din viața cotidiană în care apar diferențe de opinii, întrebări sau incertitudini. Adică pentru formarea discernământului. În al doilea rând, pentru că într-o societate modernă, lucrurile evoluează datorită schimbului liber de idei. Și nu în ultimul rând, pentru a oferi tinerilor o posibilitate de a se întâlni și altfel, de a se întâlni în idei și opinii.

Ce frumos și util ar fi dacă în Sighet s-ar crea un club de dezbateri cu întâlniri săptămânale ale tinerilor de liceu, monitorizați de studenți sau profesori atrași de acest domeniu! Sunt atâtea chestiuni de dezbătut! În plus, am veni cu o soluție la întrebarea rămasă deschisă: ce să facă tinerii sigheteni în timpul liber? Stimulați de această confruntare frumoasă de la Baia Mare, primul pas a fost făcut la CNDV: un curs de pregătire a profesorilor/ consilierilor educativi interesați de dezbateri va începe în vacanța de vară.

Prof. Luminița Colopelnic, consilier educativ, coordonator al echipei câștigătoare

Până la cartea lui Kathryn Erskine, „Pasăre cântătoare”, credeam că am o soră mai mică, uneori enervantă, alteori amuzantă. Îmi era greu să concurez cu o soră care face totul așa cum trebuie. Eu eram cel diferit, neînțeles. Apoi am descoperit relația dintre Caitlin și Devon, soră și frate, atât de diferiți și totuși atât de apropiați. Devon e un copil normal, cu visuri și aspirații. Caitlin are sindromul Asperger: pentru ea, lucrurile sunt albe sau negre, iar culorile aduc confuzie. Devon este o busolă în viața ei, e cel care o înțelege și interpretează lumea, gesturile, mimica, expresiile celor din jur așa încât ele să aibă un înțeles pentru Caitlin. Când Devon e împușcat și dispare pentru totdeauna, Caitlin învață să se orienteze în lumea asta singură. La început împlușează totul. În viziunea ei, împlușarea încețoșează formele și culorile așa încât să devină neclare și calde în loc de ascuțite și reci. Împlușarea e bună pentru lucrurile pe care nu vrea să le vadă, dar nu merge prea bine cu lucrurile cu care trebuie să se descurce. Iar Caitlin vrea să se descurce, să meargă mai departe, atât pentru ea cât și pentru tatăl ei, rămas încremenit după cele două pierderi, a soției și apoi a fiului. Pentru a-și putea continua drumul, Caitlin trebuie să ajungă la împăcare cu ea, cu lumea, cu destinul frânt al fratelui ei, cu Dumnezeu care i l-a luat pe Devon acolo sus ca să o facă pe ea mai puternică, în stare să realizeze ceva bun și trainic și frumos.

Așadar, cum poate rămâne vie prezența lui Devon în viața lor? Împlinindu-i țelul, ducând la bun sfârșit proiectul lui, acela de a realiza un cufăr pentru Vulturii Cercetași. Pentru Devon, cufărul era un vultur care îl va înălța pe creatorul ei și va fi model pentru alți cercetași. Pentru Caitlin cufărul e un simbol al frumosului, rodul talentului și al bucuriei de a trăi și de a crea. De aceea nu e un vultur, e o pasăre cântătoare deoarece frumusețea unei păsări constă în trilul ei, în povestea pe care o cântă, iar povestea lui Devon e una plină de speranță ca și motto-ul cărții: „Cu speranța că ne vom înțelege mai bine unii pe alții.”

Desigur, vă întrebați cum poate transmite speranță povestea lui Devon care moare la o vârstă atât de fragedă și într-un mod atât de nedrept. Și totuși, cred că autorul ne transmite un mesaj plin de speranță și anume dacă Devon reușește să o înțeleagă pe sora lui, o fată considerată ciudată de toți cei din jur, atunci și noi putem să ne înțelegem diferențele. Mai mult, Devon a știut să lege o relație strânsă cu sora lui, o relație bazată pe comunicare, înțelegere și ajutor. Când construiești asemenea relații, proiectele nu mor, ci ele sunt continuate de cei dragi. Au ucis o pasăre cântătoare, dar trilul ei a continuat să răsune și să emoționeze o comunitate întreagă.

În urma lecturii, am devenit un frate mai bun, mai atent, care își apreciază sora, acest dar de la Dumnezeu, azi, nu mâine când poate fi prea târziu. De asemenea, am fost inspirat să scriu eu însumi câteva versuri.

Azi mă enervează prezența ei,
o scot afară din cameră,
vreau să stau cu prietenii mei.

Azi strig la ea,
dar mâine îi voi vorbi frumos,
azi sunt doar furios.

Azi am atâtea lucruri de făcut,
de scris, de imaginat,
dar mâine am să mă port cu ea
ca un frate adevărat.

Azi nu-i fac niciun cadou prețios
și chiar mă ascund de ea,
dar mâine voi fi inimos.
Am să vreau să cunosc
fata cu păr castaniu și zâmbet curat mâine,
azi sunt prea ocupat.

Azi am teme, proiecte, filme de urmărit,
dar mâine … Mâine a venit:
Ea a murit.

Dacă vă recunoașteți în versurile mele, dacă sunteți prea ocupați pentru persoanele importante din viața voastră, citiți „Pasăre cântătoare” de Kathryn Erskine. Dacă ai un frate, dacă ai o soră, nu e timp de pierdut. Citind aceste rânduri, au trecut cinci minute din viața noastră. Dar încă e azi și pasărea cântătoare e lângă noi. Să facem ca ziua de azi să conteze pentru cei dragi!

Darius Colopelnic
clasa a XI-a E, CNDV

N.r.: Darius Colopelnic a primit premiul „Cel mai inspirat discurs” la etapa națională a concursului „Bătălia Cărților” din acest an, desfășurată la Miercurea Ciuc.

E deja o tradiție la Sighetu Marmației participarea la etapa zonală și apoi națională a „Bătăliei Cărților”. În urma unor frumoase pledoarii pentru romanul preferat, juriul alcătuit din reprezentanți ai Centrului Cultural, a premiat cu titlul „Cititorii anului” pe Cristina Kubaș la categoria copii și Darius Colopelnic la categoria adolescenți, urmând ca aceștia să participe la a patra ediție, desfășurată la Miercurea Ciuc.

Pe 2 martie a.c., la Biblioteca Județeană „Kájoni János” din Miercurea Ciuc, alături de reprezentanții județelor Sibiu, Galați, Dâmbovița, Caraș-Severin, Suceava, Argeș, Iași, Mureș și Cluj, elevii maramureșeni au lăsat impresii puternice asupra publicului numeros și a juriului format din cadre didactice și bibliotecari.

Modul de prezentare, coerența în argumentare și interacțiunea cu publicul au fost principalele criterii de evaluare. Astfel, Darius Colopelnic a primit premiul „Cel mai inspirat discurs”, iar Cristina Kubaș a fost numită „Cititorul anului”.

Dacă discursul Cristinei, pe marginea romanului „Pollyanna, jocul bucuriei” de Eleanor H. Porter, a fost unul convingător, plin de pasiune și îndemnuri pentru a citi și a ne bucura de lucrurile mărunte din viața noastră de zi cu zi, discursul lui Darius, inspirat de romanul „Pasăre cântătoare” de Kathryn Erkine, având pe fundal coloana sonoră din celebrul film „Să ucizi o pasăre cântătoare”, a fost unul sensibil, profund, orientat spre acceptarea diferențelor dintre noi și crearea de relații trainice cu familia și cu cei din jur.

Nu e prima dată când elevii noștri se întorc acasă cu premii de la acest concurs, dovadă că la Sighetu Marmației se citește, iar pentru aceasta îi felicităm și ne plecăm în fața profesorilor și a bibliotecarilor care, cu mult suflet, îi îndreaptă spre cea mai nobilă pasiune, lectura.

Autor, prof. Luminița Colopelnic

În fiecare vară, Centrul Educațional „Andreea’s Club” cu sediul în Piatra Neamț organizează tabăra internațională „English is fun…tastic!” Într-un peisaj feeric, din vecinătatea orașului Bicaz, se desfășoară, în serii de câte o săptămână, activități dintre cele mai interesante pentru copii cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani.

Cursurile de limba engleză, susținute de profesori voluntari din Marea Britanie, sprijiniți de elevi voluntari de la liceele din Piatra Neamț, atrag prin maniera lor inovatoare, copiii învățând prin joc, proiecte și muncă în echipă.

După-amiezile sunt consacrate excursiilor tematice la Lacul Roșu, Cheile Bicazului, Piatra Neamț, Cetatea Neamțului, plimbărilor cu telegondola, tiroliana, vapor sau bărcuțe. Astfel, copiii au ocazia să afle povestea muntelui Ceahlău, informații interesante despre Ștefan cel Mare și cele mai importante obiective din Piatra Neamț, să viziteze bojdeuca lui Creangă, dar și să se relaxeze.

Tabăra dezvoltă, de asemenea, spiritul competitiv prin nenumărate concursuri începând cu dans, karaoke, Miss și Mister și continuând cu competiții sportive pentru toate gusturile. Serile debutează cu opt dansuri de formații și se continuă cu discotecă sau concerte în aer liber. Ultima seară culminează cu barbecue lângă focul de tabără și proiecție de filme.

Elevii sigheteni, prezenți pentru a șasea oară în această tabără, însoțiți de neobositele doamne profesoare Luminița Colopelnic și Ileana Petrovan, s-au întors cu premii și medalii la toate categoriile: 9 premii I la concursul de talente, 1 premiu I și 3 premii II la karaoke, 2 premii II și un premiu III la dans, 1 premiu I la tenis de masă juniori, 1 premiu I și un premiu II la tenis de masă seniori, 1 premiu II la tir cu arcul, premiul I la fotbal, paintball și volei.

„Îmbini utilul cu plăcutul fără să-ți dai seama. Înveți prin joc, dar faptul că profesorii sunt englezi te constrânge să interacționezi în engleză. Este o tabără minunată și încurajez orice copil mic sau mare să o încerce măcar o dată”. (Diana Ștefănescu)

„Tabăra a fost o ocazie minunată de a-mi face prieteni noi și amintiri de neuitat. O experiență pe care aș repeta-o curând”. (Nicola Colopelnic)

Am descoperit această tabără în urmă cu șase ani și ceva mă face să revin aici mereu. Să fie profesorii prietenoși? Sau mâncarea bună, engleza autentică, prețul accesibil, jocurile bune, competiția? Pentru toate acestea vă recomand „English is fun…tastic!”

Autor, Darius Colopelnic
(clasa a X-a E, C.N. „Dragoș Vodă”, Sighet)

Suntem mândri că suntem maramureșeni și, prin urmare, ducem mai departe tradițiile noastre, fiecare în felul său, cu talentul hărăzit de Dumnezeu. Doi dintre elevii cenedeviști și-au spus povestea meleagurilor natale, în versuri sau în acuarele, în cadrul concursului „Stories about my county” desfășurat la Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța.

Proiectul a reunit, pe parcursul a opt luni, eforturile a 178 de elevi din opt județe și a avut ca scop dezvoltarea abilităților de comunicare și valorizarea creativității elevilor în contextul identificării, cultivării și promovării valorilor culturale locale și naționale.

La secțiunea Creație literară, elevul Darius Colopelnic, clasa a X-a, a obținut Premiul III cu poeziile Din străinătate, Cercuri și Te laud, iar la secțiunea Arte vizuale, eleva Andreea Ananie, clasa a IX-a, a obținut Premiul III cu lucrarea „În straie maramureșene”. Cei doi laureați sunt elevi la Colegiul Național „Dragoș Vodă” și au fost coordonați de profesor Luminița Colopelnic.

Aflat la a doua ediție, concursul oferă elevilor din gimnaziu și liceu o paletă largă de posibilități de exprimare a creativității pe tema „Țara din sufletul meu” începând cu creații literare în limba română, franceză, engleză, spaniolă, italiană și germană și continuând cu jurnal de călătorie, eseu, desen, flyer, spot de promovare.

Vă dorim succes la cea de-a treia ediție pentru care înscrierile încep în luna februarie. Până atunci, inspirați-vă din farmecul estival al plaiurilor mioritice!

Într-o lume devenită un fel de sat internațional, chiar și bucătăria se mondializează. Specialitățile italiene se întâlnesc cu sosuri asiatice, bucătarii francezi încorporează în rețetele lor ingrediente africane, iar marile restaurante din Londra sau New York amestecă toate gusturile planetei. Este ceea ce se numește azi „bucătăria fuziune”.

În acest context, la data de 15 octombrie 2016, Ministerul Educației din România și Federația Valonia-Bruxelles (Belgia), prin asociațiile de profesori din cele două țări, i-au invitat pe liceeni să facă pe marii bucătari, nu oricum, ci în limba franceză: să își imagineze o rețetă inedită, o specialitate care să fie în același timp românească și belgiană. Textul rețetei trebuia să conțină în mod obligatoriu opt ingrediente: varză, mămăliguță, unt, carne de vițel, smântână, bere, zahăr brun și prune, celelalte fiind la alegere. Nu putea fi nicidecum un desert și se cerea, evident, un titlu original. De altfel, originalitatea și bogăția imaginației în tratarea subiectului au fost principalele atuuri ale câștigătorilor. Juriul a ținut cont și de calitatea exprimării în limba franceză.

Pe 15 februarie 2017, România a selectat și trimis 47 de proiecte. Juriul a premiat 12 laureați astfel: doi super câștigători care sunt invitați la Bruxelles (elevi de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara și de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași), trei mari câștigători care au fost răsplătiți cu cărți și ciocolată, ceilalți șapte primind mențiuni. Darius Colopelnic, unul din cei trei mari câștigători și Crina Tămaș, premiată cu mențiune, sunt elevi la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației și au fost pregătiți de doamna profesor Luminița Colopelnic. Rețetele lor, imaginate din perspectiva unei întâlniri romantice între ingrediente, respectiv a unui act de voluntariat, au fost deosebit de apreciate de organizatorul concursului, Robert Massart de la Asociația Profesorilor de franceză din Belgia, Colegiul Național „Dragoș Vodă” fiind singurul care se poate mândri cu doi laureați.

Luminița Colopelnic