În perioada 01 – 02 iulie 2023, la Muzeul Satului Maramureșan „Mihai Dăncuș”  din Sighetu Marmației va avea loc ediția a VIII – a a evenimentului… Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune.

01 iulie 2023, ora 16:00 – Ateliere ale Școlii Rădăcinilor Străbune: Cum să faci diferența între costumul tradițional și cel stilizat – discuții și conversații susținute de o Prezentare de costume tradiționale și stilizate – Fundația Culturală Dana Ardelea.

02 iulie 2023, ora 16:00 – Sărbătorim alături de invitații noștri: Grigore LEȘE (invitat special) alături de Grupuri vocale și instrumentale din Maramureș.

Organizatori: Asociația Rădăcinilor Străbune, Școala Rădăcinilor Străbune, Muzeul Maramureșan, Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”, Fundația Culturală Dana Ardelea.

Cea de a IV-a ediție a Sărbătorii Rădăcinilor Străbune s-a desfășurat, în perioada 30 iunie – 01 iulie 2018, în comuna Călinești, Maramureș, ediție care a cuprins ateliere de pictură pe sticlă, vopsit vegetal, confecţionare de opinci, cusut de cămeşi tradiţionale, ţesut. Ca o notă inedită, anul acesta a fost inclus în program un concert de muzică clasică, un spectacol folcloric şi lansarea albumului artistei Măriuca Verdeş, “Hori din Maramureş”.

Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune este organizată (din 2015) de Asociația „Călineștenii Țării Maramureșului” (președinte Măriuca Verdeș) și Centrul de Informare Turistică, Călinești – Căeni.

Măriuca Verdeș: Pentru acest eveniment s-a lucrat ca la o nuntă și, doar prin implicarea „găzdoilor” din sat ne-am putut bucura și în acest an de reușite. Faptul că ele m-au ajutat, voluntar, unește și mai mult satul Călinești pentru că, lucrând în „clăci” oamenii au putut să se cunoască și mai bine, dar și să lege prietenii de suflet.

Chiar dacă am venit în acest sat de noră – chiar pe 1 iulie s-au împlinit șase ani de-atunci – s-a clădit o relație frumoasă în special cu găzdoile Călineștiului. Ele sunt „artistele” din spatele cortinei, dacă pot să le numesc  așa, au fost la fel de importante ca grupurile sau interpreții de muzică populară veniți de departe sau de aproape. Cu permisiunea dumneavoastră aș vrea să le enumăr, în semn de mulțumire pentru timpul alocat pentru această sărbătoare: Ileana Șugătanului, Măria lu’ Gheorghiță, Anuța Pleșului, Ileana Vârvarii, Ileana Nănașului, Măria lu’ Florea, Măria lui Ilcaci, Măria lu’ Piroș, Ioana lu’ Nicoară, Irina lui Găvrilă.

La diferitele ateliere din cadrul Școlii Rădăcinilor Străbune, care au avut loc în Gospodăria lui Victor Știrbuțiului, au participat meșterii populari: Maria Șerba ne-a împărtășit tainele vopsitului vegetal, Ileana Șandor le-a învățat pe doritoare regulile de bază ale cusutului cămeșilor, Ileana Nănașului a pus o theară (război de țesut) și a dat posibilitatea doritotilor să țeasă. Trebuie spus că făcutul opincilor, este un meșteșug care trebuie păstrat, deoarece, noi încă mai purtăm opinci, iar meșterul din satul Sârbi, uncheșul Opriș, i-a învățat pe coconii doritori acest meșteșug. Pictura pe sticlă a fost condusă de Asociația „Călineștenii Țării Maramureșului”. Am avut parte și de preparate tradiționale în această primă zi (30 iunie) de Sărbătoare a Rădăcinilor Străbune:  pită-n cuptor, cornulețe, două oale pline-vârf cu sarmale.

Apoi, a doua zi, în 1 iulie, concertul de muzică clasică de la Biserica Greco Catolică, ne-a dat posibilitatea, prin intermediul Fundației Culturale „Dana Ardelea” (București), să aducem mai aproape muzica cultă susținută de tinerii Tudor Ioana Daniela (vioară), Iliescu Teodora (flaut), Marius Groza (pian) – toți masteranzi în anul I la Universitatea Națională de Muzică din București, iar din Maramureș, soprana Paula Coteț, elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă din Baia Mare.

De acolo, în alai, ne-am îndreptat spre Casa Iurca, cu toți invitații noștri: Rafila Bărbos, Ana Hosu, Uivarosi Ionuț, Voichița Nemeș, Andreica, Onișor Pop, soții Maria și Petre Botiș, Ionuța Denisa Bud, horitoarele din Lăpuș, Alexandru Ilea, Gheorghe Pop, Vasile Boiciuc, Ion și Ionuc Ivanciuc, Ivanciuc Andreea, Mirela Voicu din Ploiești, Mărioara Pop, Ilinca și Julia Mărcan din București, Mitroi Rianna. Grupurie din localitățile: Breb, Șieu, Sârbi, Bogdan Vodă, Suciu de Sus, Călinești, Văleni, Fundația Culturală Dana Ardelea din București. Am avut și invitați speciali: Mihaela Zana Bârsan din Suceava, dl. prof. universitar Ilie Gherheș, frații gemeni Bența din Bârsana, Grupul lui Văsâi din Vadu Izei.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de noi și site-ului „Salut, Sighet!” pentru promovare!

Brîndușa Oanță

Îndrăgita cântăreață de muzică populară, Măriuca Verdeș (foto), născută în comuna Desești, județul Maramureș, mare iubitoare de folclor autentic, președinte al Asociației „Călineștenii Țării Maramureșului” (asociație care a inițiat și „Școala Rădăcinilor Străbune”), își lansează duminică, 01 iulie 2018, noul album intitulat „Hori din Maramureș”. 

Detalii despre acest proaspăt material discografic, ne oferă Măriuca Verdeș, într-un scurt interviu.

Sebastiana Joicaliuc: Dă-ne, te rog, câteva detalii despre evenimentul din 01 iulie.
Măriuca Verdeș:  Voi lansa albumul „Hori din Maramureș” duminică, 01 iulie, în cadrul evenimentului „Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune” (foto) ce va avea loc în Călinești, eveniment ajuns la cea de-a IV-a ediție, și care va debuta sâmbătă, 30 iunie, de la ora 14.00, în Gospodăria lui Victor Știrbuțiului și Gospodăria lui Iurca.  Așa cum am zis, „Horile din Maramureș” le voi lansa duminică, de la ora 13.00, în Gospodăria lui Iurca. Vă aștept cu drag!

Sebastiana Joicaliuc: Cine te-a sprijinit, și financiar, la apariția acestui nou album?
Măriuca Verdeș: Nimeni nu m-a sprijinit financiar. Sau, mai degrabă, pot spune că mi-am autofinanțat acest nou album. Nu mi-a plăcut niciodată să cer de la nimeni, nimic. Alina Bondrea, căreia îi mulțumesc, m-a ajutat, din prietenie, total dezinteresat,  cu design-ul coperții. Și, ca de fiecare dată, părinții îmi sunt alături, mă sprijină necondiționat.

Sebastiana Joicaliuc: De ce albumul se numește „Hori din Maramureș” și care este izvorul de inspirație al pieselor?
Măriuca Verdeș: Noi nu cântăm, ci, horim. Parcă o aud pe mama cum îmi spunea, copilă fiind: „zîi, draga mamii, o Hore!”, așa că, mama e primul meu izvor de inspirație. Apoi, sunt femeile din sat care mi-au spus hori, și numele lor se regăsesc pe coperta acestui album, și care mi-au zis așa: „Hai să-ți zîc o hore, că m-oi duce cu tot cu ele în cealaltă lume. Tu du-o mai departe, că, prin glasul tău, oi trăi și eu…”. Așa că noi, cei care culegem Horea, avem menirea de a duce mai departe glasul tuturor celor care au horit.

Sebastiana Joicaliuc: Lansarea se face punctual, sau va urma un turneu mai amplu?
Măriuca Verdeș:  Lansarea va avea loc atât în țară, cât și în străinătate pentru că, prieteni dragi, voiesc ca acest album de hori să nu rămână uitat într-un sertar, așa cum s-a întâmplat, nu cu mult timp în urmă, și cu „Doinele din Maramureș”…

Sebastiana Joicaliuc: Ce ne pregătește Măriuca Verdeș împreună cu „Călineștenii Țării Maramureșului”?
Măriuca Verdeș: Asociația „Călineșteniii Țării Maramureșului” își continuă activitățile sale, modeste în aparență, activități care înseamnă perpetuarea obiceiurilor, a  jocului satului, înseamnă cursuri de învățare, a celor mai tineri, a tradițiiilor și a meșteșugurilor locale.

Sebastiana Joicaliuc: De ce nu ești mult mai vizibilă prin concerte mai ample la Sighet sau în spațiul public?
Măriuca Verdeș: Explicația este simplă. Nu sunt mai vizibilă în concerte, deoarece horea pe care o horesc nu este, poate, pe placul tuturor. Dar, mai mult de-atât, nu particip la multe spectacole, deoarece nu mă interesează aspectul financiar, nu-mi doresc promovare pentru ca apoi să am ceva de câștigat din asta. Eu voiesc doar să duc mai departe horea sacră a moșilor și acest grai sfânt românesc. Mai mult, când îți lasă moșii cu limbă de moarte să duci mai departe rânduiala de demult, nu te mai gândești la tine, ci doar la ceea ce te-ai legat să faci. Horea mé și a moșilor mei nu o pot nici târgui, dar nici a o vinde. Ci doar să o horesc, așa cum o făceau și ei, pentru sufletul meu, dar și a celor care voiesc să o asculte, fiind un izvor nesecat și limpede din care te poți stâmpăra de sete.

Mi-e dragă horea, mi-e drag portul, ele sunt pentru mine ca cerul și pământul, iar aerul este sufletul nostru care trebuie să le țină vii și să le respecte!

Sebastiana Joicaliuc,
studentă anul I, Jurnalism, UBB Cluj-Napoca

De la înfiinţare (18 iunie 2015) şi până astăzi Asociația „Călineştenii Ţării Maramureşului” (președinte, Măriuca Verdeș) se poate mândri cu numeroase premii (în special locul I) dar şi cu organizarea unor evenimente culturale menite a trezi conştiinţa maramureşeană în noi.

Cel mai recent premiu (locul I) este cel din cadrul evenimentului “Maramureşul în straie şi podoabe” organizat de Colegiul Tehnic „C. D. Neniţescu” Baia Mare, unde am fost şi parteneri. Pentru acest proiect ne-am prezentat cu meşteşug prin iniţiere în cusut pe pânză de cânepă, împletit pe degete, potrivit pentru fetele dornice de a cunoaşte acest meşteşug, expoziţie cu cămeşi finalizate sau în curs de finalizare sub îndrumarea Mariei Şerba şi Ilenei Şandor, am expus şi cartea “Cămeşa de sărbători” (Editura Valea Verde, 2016), carte care a fost scrisă în cadrul “Şcolii rădăcinilor străbune”, dar şi cu colinde traţionale din satul Călineşti. De la începutul anului şcolar, am încheiat, pentru început, patru parteneriate cu patru şcoli, scopul acestora fiind iniţierea copiilor, învățarea lucrurilor elementare, ca mai apoi, să putem trece la nivelul următor, în care ei să-și poată confecționa singuri elemente din portul tradiţional şi nu numai. Şcolile partenere sunt Deseşti, Mara, Călineşti şi Văleni având intermediari profesori sau directori de şcoală. Încercăm nu numai predarea în clasă, dar şi practica pe teren. În acest sens, în cadrul Asociaţiei, încercăm să-i obișnuim cu participarea la diferite evenimente culturale. (Măriuca Verdeș)

În anul 2015, pe 3 august, în cadrul Asociației „Călineștenii Țării Maramureșului” a luat ființă Şcoala rădăcinilor străbune, dând viaţă primului eveniment “Sărbătoarea rădăcinilor străbune” în parteneriat cu UNESCO şi FRACCU (Federația Română a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor pentru UNESCO).

Astfel, într-o gospodărie tradiţională au prins viaţă câteva dintre meşteşuguri cum ar fi : cusutul pe pânză şi împletiturile prin îndrumătoarele Maria Şerba şi Ileana Şandor, prelucrarea lemnului – Pătru Cupcea, învăţatul horilor şi a portului bătrânesc cu Măriuca Verdeş, învăţatul jocului specific zonei şi a ceterei prin Rus Vasile, pictura pe sticlă şi pe lemn prin Sencovici Irina. Şcoala demarată în 3 august 2015 este permanentă, având astăzi partenere patru şcoli de pe Valea Marei şi Cosău. Acest lucru îl facem doar din dorinţa de a arăta că nu vrem să ne pierdem identitatea, nu vrem să uităm de meşteşugurile tradiţionale care ne-au dat posibilitatea de a trăi frumos şi natural. Nu vrem să fim moderni uitându-ne rădăcinile. Nu vrem să trăim o viaţă fără a ţine legătura cu înaintaşii noştri, ci vrem să dăm curaj fiecăruia pentru a trăi frumos şi liber la noi acasă! Unde portul să poată fi purtat mai departe de copiii noştri, nepierzându-se legăturile de transmitere a informaţiei dintre generaţii. Aşa cum noi am învăţat de la înaintaşii noştri, aşa şi noi să transmitem mai departe informaţiile generaţiei tinere, asfel lanţul să poată merge mai departe generaţii după generaţii. (Măriuca Verdeș)

Autor, Salut,Sighet!