Cu nelipsitele-i capricii, dar mai ales cu roade bogate, toamna aduce la Sighet de 52 de ani… POEZIA.
Poeți, critici literari, iubitori de poezie, se-ntâlnesc în Nord de Țară „seduși” de frumusețea Cuvântului.
A început, sub semnul imprevizibilei toamne și al cuvântului etern, cea de-a cincizeci și doua ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.
Vineri, 17 octombrie 2025, orașul nostru s-a încărcat spiritual cu emoții și întâlniri ale iubitorilor de frumos, veniți din multe colțuri ale României dar și din alte țări (Serbia, Ucraina) care și-au dat întâlnire la Sighet, aici unde versul a găsit mereu teren fertil.
Pe străzile toamnei sighetene, la Centrul Cultural din orașul nostru, poezia și-a regăsit locul firesc – acela de punte între oameni, de lumină magică ce ne cheamă și ne „modelează” să simțim.
De peste jumătate de secol festivalul acesta leagă generații, aducând laolaltă feluri diferite de a vedea lumea, unite prin aceeași credință: poezia nu dispare ci continuă să lumineze.
Da, în aceste zile Sighetul respiră poezie, ca o inimă veche (de aproape 700 de ani) și frumoasă care bate în ritmul sensibilității și al bucuriei de a fi împreună.
S-a recitat și s-a cântat (Ionuț Lumei și Sara Simion) dar s-au acordat și premiile festivalului (le veți afla într-un articol viitor).
Despre toamnă ne-a (în)cântat și Sara Simion și grupul CNDV-ist:
Dacă este octombrie la Sighet este anotimpul… Poeziei!
Text, foto & video: Ion Mariș
Adaugă comentariu