Oare ce au de spus tot mai mulți români aroganți, îndeosebi dintre aceia care „se descurcă” în țară sau în străinătate, despre versetul noutestamentar „Celui ce are i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua și ce are” (Marcu, 4/25)? Pesemne că nimic sau aproape nimic, fie pentru faptul că cei mai mulți dintre ei (credincioși doar de fațadă și din interes) nu dau o ceapă degerată pe bogăția lăuntrică, fie pentru aceea că alții sunt incapabili să pătrundă sensul profund al acestei afirmații, așa că se consolează și încurajează cu aspectul ei aparențial: celui bogat în plan material i se va mai da, iar celui sărac i se va lua (prin legile tâlhărești ale statului demonocratic) și puținul ce-l mai are!
Și astfel bogații vor fi tot mai bogați, iar săracii din ce în ce mai săraci, căci asta înțeleg toți politrucii actuali, nu numai cei dâmbovițeni, prin nelegiuita „democrație” a sforarilor semidocți: să ia de la cei mulți și amărâți, ca să le dea celor puțini și îmbuibați (vezi intangibilele venituri ale nesimțiților de la noi, a căror recalculare/ajustare a fost considerată neconstituțională de către cei nouă parșivi aulici). Iar pentru un atare țel ticălos, alde ăștia nu ezită să fure pe rupte, să mintă cu nerușinare și – în campaniile electorale – să promită marea cu sarea, chit că România este deja pe butuci: economia vraiște, datoria externă de peste 120 miliarde euro, populația tot mai resemnată și împuținată, educația doar pe hârtie, sănătatea nației pe sponci, cultura în corzi.
Cum asta este esența politicii globaliste și globalizante, prin care se urmărește concentrarea puterii și bogăției planetare în cât mai puține mâini necușere, drastica reducere a populației mondiale (prin avorturi, poluare, foamete în anumite zone, alimente cancerigene în rest, virusuri artificiale, medicamente contrafăcute, războaie nimicitoare, imbecilizare în masă) și – desigur – controlul supraviețuitorilor cu ajutorul nanocipurilor, prezentul ne sugerează la ce trebuie să se aștepte urmașii noștri, dacă omenirea nu va dispărea din pricina exceselor și a nechibzuinței sale: pe de o parte, generalizarea ateismului, neomarxismului (de fapt o combinație marxisto-nazistă), sodomiei și metisajului; pe de altă parte, dispariția puzderiei de state actuale (circa 200) și a celor aproape 100 de teritorii dependente/administrate de Marea Britanie, Statele Unite, Franța, Țările de Jos, Danemarca etc., locul acestora fiind luat de un singur stat planetar, unde populația (în jur de un miliard) va cunoaște două caste distincte: stăpânii (cu puteri nelimitate și averi demențiale, singurii autorizați să gândească) și marea masă a sclavilor idiotizați, cu atât mai bine văzuți și retribuiți de sforari sau de trepădușii acestora, cu cât transformarea lor în roboți joviali va fi mai rapidă și mai eficientă…
În ce mă privește, eu cu mult timp în urmă am fost extrem de impresionat de multe dintre versetele biblice, îndeosebi de cele noutestamentare, motiv pentru care pe 14 decembrie 2015, la finalul textului „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele” – cordonul ombilical al condiției umane, făceam următoarea afirmație: „De-aceea zic că strigătul evanghelistului Marcu („Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!”) reprezintă şansa respiritualizării noastre prin calitatea sa de cordon ombilical al condiţiei umane. Căci prima parte – „Cred, Doamne!” – constituie bucuria atotumanului, care prin credinţă cunoaşte calea dreaptă spre îndumnezeire, iar cea de-a doua parte – „Ajută necredinţei mele!” – înfăţişează fireasca îndoială a omenescului, care, pentru a putea cunoaşte limanul (mântuirea), imploră ajutorul divin pe drumul anevoios şi înţesat cu necredinţe al îndreptării”.
Deci, dacă astfel stau lucrurile (și e cert că așa stau, deoarece Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, toți cei 40 de bărbați, care au scris-o în peste un mileniu și jumătate, fiind inspirați!), avertismentul evanghelistului Marcu în ceea ce privește datul și luatul, nu este valabil numai pentru indivizi, ci și pentru mari grupuri umane – popoare, națiuni, state.
De pildă, în urmă cu ceva timp, Klaus Iohannis a afirmat cât se poate de clar și răspicat că „Statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”! Și când o spune cu groază, posibil și cu dezgust, primul om în stat, trebuie să-i dăm crezare în aceste vremuri ale scepticismului și materialismului, oricât ar fi el de indolent (în general) și nemintos (în special). Dacă nu pentru altceva, măcar pentru mulțimea informațiilor pe care zilnic le primește, informații din care doar o parte (și după atenta lor periere/distorsionare de către „formatorii” oficiali de opinii, cu grijă drămuite) ajung sub ochii și la urechile omului de rând…
Atâta doar că nebravul nostru președinte a spus doar o parte din tragicul adevăr despre România postdecembristă (cu sinistre realități de felul: neputinciosul stat la vedere, atotputernicul stat paralel, milioane de români plecați, corupție și tâlhărie generalizate, educație pe sponci, servicii medicale la plesneală etc.), căci dacă-l spunea în întregime („Din pricina prostiei și aroganței, statul român este incapabil să-și îndeplinească funcțiile sale fundamentale: să onoreze sacrificiul înaintașilor și valoarea atâtor contemporani, să-și hrănească sănătos și la prețuri modice toți cetățenii, pe care are obligația moral-constituțională să-i apere și să-i facă fericiți cu venituri decente, servicii ireproșabile, educație temeinică și un fecund cadru social-cultural”), însemna să se autoacuze atât pentru promisiunile neonorate (bunăoară, dublarea alocației de stat pentru copii), cât mai ales pentru parascoveniile de felul: „România lucrului bine făcut”, „România educată”, fără penali în funcții publice, fără „ciuma roșie” (alias Partidul Social Democrat) la guvernare.
Deoarece într-un stat, aidoma ca într-o familie, toate derapajele și compromisurile se intercondiționează (minciuni peste minciuni, promovarea incompetenței și imposturii, legi făcute pentru ticăloși, furturi mai ceva ca-n falnicii noștri codri de odinioară, dubioase și găunoase găselnițe cârmuitoare), în virtutea spusei „Peștele de la cap se împute”, ele astfel au îmbolnăvit și șubrezit componenta moral-spirituală a societății noastre postdecembriste (încă suferindă din cauza unui semiveac de bolșevism agresiv), încât milioane de români vrednici au părăsit țara și alte milioane dintre cei rămași au ajuns la sapă de lemn, infracționalitatea (inclusiv cea juvenilă) a luat un înfricoșător avânt, corupția și trădarea așijderea, iar România este neclintita codașă a statelor din Uniunea Europeană (UE), la absolut toți indicatorii care reflectă nivelul general de trai.
Evident, nu și când vine vorba de uriașele discrepanțe dintre veniturile înciocoiților și cele ele boborului resemnat până la îndobitocire, ori în cazul indicatorilor ce înfățișează neîmplinirile sociale (numărul de români neracordați la rețelele de gaz și apă, numărul de arși și lichidați din spitale, procentajul analfabeților funcționali, sporul înregistrat la drogați, canceroși, cardiaci, diabetici, morți și grav accidentați pe șosele ș.a.m.d.), respectiv acei indicatori care ilustrează starea de infracționalitate (găinării, tâlhării, violuri, încăierări, agresiuni, crime) de pe aceste meleaguri, capitole la care România se situează pe locuri fruntașe în UE.
Iată de ce spun că, nedând lui Dumnezeu ce este al Lui (credință, iubire, simplitate, moderație, bunătate, nefățărnicie, generozitate), ci dând numai Cezarului satanizat ce este al acestuia (ateism, ură, cruzime, minciună, trufie, zgârcenie, sodomie), bogatele țări occidentale și nordice vor simți nu peste mult timp cum – lor, celor ce nu mai au (în plan moral-spiritual) – li se ia treptat din ceea ce au primit în veacurile când predecesorii s-au străduit să fie buni creștini.
Pentru că, deși ignorat de nefericiții atei și anticreștini ai prezentului, următorul adevăr este arhiștiut: Nimic din ceea ce li se pare oamenilor (prin extensie națiunilor și statelor) că posedă, nu este al nostru, ci toate le-am primit – viață, sănătate, gândire, conștiință, dragoste, limbaj articulat! Cu atât mai mult când vine vorba de bogățiile exterioare (bani, putere, faimă), despre care ni se face cunoscut, iar istoria umană confirmă din plin, că „le mănâncă moliile și le fură hoții”…
De aceea, fericit cu adevărat este doar acel creștin care, la fel ca înțeleptul antic grec, poate spune în orice moment că duce cu el tot ceea ce are!
N.B.: Fiindcă mai sus aminteam de respectul datorat sacrificiului înaintașilor (pentru apărarea gliei străbune, credinței strămoșești, limbii, culturii și tradițiilor în veacurile voievodale, apoi pentru întregirea României, modernizarea și afirmarea ei în lume, inclusiv prin participarea românilor la cele două conflagrații mondiale și prin lunga împotrivire a acestei nații la agresiunea bolșevică), întreb în acest jalnic timp, când istoria nu doar că este în continuare intenționat distorsionată, ci la un pas de-a fi cu totul izgonită din programa școlară: Câți dintre elevi, ba chiar și dintre adulții școliți, au auzit și le pasă de eroul comandor Tudor Greceanu (în final, din pricina torturilor la care a fost supus de torționarii bolșevici, i-au fost amputate ambele picioare), precum și de cei peste 100 de bravi generali români (iată câțiva dintre ei: Gheorghe Dobre, Constantin Voiculescu, Corneliu Dragalina, Aurel Aldea), care la întoarcerea în țară după încheierea celui de-al doilea război mondial, au fost arestați și întemnițați de staliniști, jumătate dintre ei murind în lagăre și închisori? Se subînțelege, tot așa au stat lucrurile (deportări, arestări, torturi, muncă epuizantă, hrană cu țârâita) și cu alte categorii sociale, nesigure pentru alogenii bolșevizați: intelectuali de mare prestigiu, politicieni (îndeosebi țărăniști și liberali), ziariști, preoți, gospodari catalogați drept chiaburi.

George PETROVAI

Foto: Ion Mariș

Revista de Cultură „Nord Literar” organizează și în această toamnă „Cărțile Anului”, un concurs în cadrul căruia sunt premiate cele mai bune creații ale anului literar 2022-2023, din domenii precum proza, poezia, critica literară, cartea științifică, antologia etc. Pot participa la concurs cărțile care au văzut lumina tiparului în intervalul octombrie 2022 – septembrie 2023.

Autorii maramureșeni care intenționează să participe sunt invitați să depună două exemplare din volumele care se încadrează în rigorile concursului, la sediul Revistei de Cultură „Nord Literar” (str. Gheorghe Șincai, nr. 46, Baia Mare), în vederea jurizării.

Termenul limită până la care se pot depune cărțile este 29 septembrie 2023, ora. 12:00.

Festivitatea de premiere va avea loc în 6 octombrie 2023, începând cu ora 11:00, la Palatul Administrativ Baia Mare.

Comunicat „Nord Literar”

În oraşul în care aglomeraţia maşinilor aflate în trafic e o problemă nerezolvată şi enervantă pentru toată lumea, nu există semafoare care să funcţioneze. Am făcut precizarea că nu funcţionează, dar ele există, pentru că altfel, cine n-a trecut pe-aici, nu ştie, nu cunoaşte nimic altceva decât că avem un cui pe post de cel mai fotografiat monument sighetean, ar putea crede că prin prea plinul nostru oraş cu maşini de toate categoriile, nu se ştie despre semafoare.

Ba se ştie. Ele stau liniştite, se uită cu becurile stinse la trecători, la automobile şi niciun fior electric nu le perturbă contemplarea.

Cine le-a plantat acolo, ce scop a avut acţiunea, rămâne un mister. Ele au funcţionat o perioadă, după care, prea obosite de clipit în două culori, au trecut în altă categorie, cea de mobilier stradal nefuncţinal, neimportant şi probabil, nerentabil, că prea consumau energie electrică şi doar clipeau când verde, când roşu. Nu făceau nimic altceva! Cam puţin, nu?

Mă gândesc că pe când li s-a retras dreptul de a clipi bicolor şi alternativ, eram deja în epoca studiilor de fezabilitate pentru orice (fleac). Pentru ele, nebăgatele în seamă care zac mândre şi ruginite pe la trecerile de pietoni, s-o fi făcut vreun studiu din ăsta de fezabilitate pentru a fi dezgropate şi duse undeva unde ar putea primi, prin topire, o altă înfăţişare? Sau, aşa cum sunt, nu pot fi donate unei localităţi rurale la schimb cu o groapă de gunoi pentru următoarele 6 luni?

Pe vremea când administraţia de atunci a oraşului s-a apucat de modernizare stradală, nu era nicidecum aglomeraţia de maşini care există azi pe prea îngustele străzi ale Sighetului.

Recomand celor care au pixul şi ştampila necesare să meargă cu maşinile lor la anumite ore prin centrul localităţii în care duduie – nu economia ! – proiectele europene elaborate în birouri şi ele cam aglomerate.

Nu pot pricepe cum Comisia specializată a Primăriei, administratorul drumului (pe care – am mai spus-o -, aş dori să-l cunosc) nu văd ce se întâmplă în oraşul ăsta. Europa ne dă voie să facem proiecte pentru orice. Poate că la ora 7 când lucrătorii la proiecte sunt deja în birouri, cu documentaţia în faţă, făcând ultimele calcule şi retuşuri pentru a le trimite Europei care poate da, dar nu oricum, circulaţia rutieră e uşoară. Aplecaţi peste planşete, făcând calcule peste calcule, oamenii despre care am amintit, absorbiţi peste măsură de munca lor, profund autoimpresionaţi de importanţa activităţii din fiecare zi, nici nu-şi dau seama când trec cele 12 ore de lucru şi, cam pe la 19 („trecute fix”) pleacă spre case sau unde vor domniile lor pe drumuri cu maşini puţine în trafic.

De multe ori, de la Carrefour până la Kaufland, pe la orele 16, 17 fac cu maşina 30-40 minute. Probabil că dacă aş merge pe jos, cu spatele, pe aceeaşi distanţă, mi-ar trebui mai puţin timp. Sensurile giratorii sunt bune, dar trebuie şi semafoare, domnule administrator al drumului, stimată Comisie de circulaţie rutieră!

Nimeni nu vede ce se-ntâmplă pe-aici??? Sunt mulţi şoferi care te lasă să intri de pe altă stradă pe strada Bogdan Vodă, sau să ieşi de pe strada principală şi s-o iei la stânga, sau la dreapta, chiar dacă n-ai prioritate. Se aplică, practic, şi la Sighetu Marmaţiei „regula fermoarului”, despre care l-am auzit vorbind pentru prima dată pe Titi Aur.

Despre regula gândirii, regula încercării de a asigura locuitorilor din Sighetu Marmaţiei o viaţă mai relaxată, ştie cineva? Unde pot fi găsite şi repuse în drepturi?

Horia Picu

În urma deosebitelor rezultate obținute în prima sesiune a examenelor Cambridge (n.r. susținute, datorită eforturilor doamnei profesoare Cristina Lazarciuc, prin intermediul EEC – European Examinations Centre – pentru prima dată la C. N. „Dragoș-Vodă” în februarie 2023), continuăm acest demers și ne așteptăm noii candidați, doritori de a susține acest tip de examen și de a-și echivala studiile liceale de limba engleză cu un certificat recunoscut și pe plan internațional!

Examenele Cambridge Assessment English atestă cunoașterea limbii engleze, de la nivel începător până la nivel avansat. Examenul „Cambridge” va avea loc la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetul Marmației, în data de 24 februarie 2024 – CAE (nivel C1), respectiv în data de 28 februarie 2024 – PET (nivel B1 Preliminary). Termenul-limită de înscriere este 12 februarie 2024, respectiv 15 februarie 2024.

Mai multe informații pot fi consultate pe site-ul https://www.eecentre.ro/examene/vizualizare-lista-examene?category=Cambridge&oras=Sighetu%20Marmatiei, unde candidații se pot înscrie deja.

Keep up the good work, dear students!!! We are looking forward to meeting you! Fingers crossed!

Despre ediția de anul trecut citiți AICI și AICI.

Catedra de Limba Engleză
CNDV

Se vorbește (și încă mult!) zilele acestea, despre substanțe, ierburi, pastile, încît mi-am propus să abordez și eu (în felul meu mai neaoș), o „Pastilă  de Sîmbătă”.

Nu vreau să mă dau atotcunoscătoare în acest domeniu destul de spinos, al drogurilor, sunt o novice, dar citesc și ascult mijloacele de informare, despre amploarea pe care o capătă acest flagel.

Ca mamă, cred că sunt îndrituită să afirm cu tărie și convingere că fiecare copil este rezultatul „bulionului existential” în care s-a născut și dezvoltat. Acest mediu va fi responsabil de toate succesele sau derapajele  adultului de mai tîrziu. Valorile pe care tu, ca părinte, le transmiți se perpetuează pentru generațiile viitoare.

Generația mea, avea  principii simple: „Sunt lucruri care se fac și lucruri care nu se fac”.  Fiind dotați încă de la început cu minte și înțelepciune, de aici încolo, trebuia să le pui la treabă! Părintele avea rolul de „supervisor” pentru a contracara eventualele derapaje. Toate împreună, încununate de convingerea că Cineva de Sus ne privește și ne veghează. Dacă nu te raportezi la o conștiință supremă nu ai un reper precis. Prea multă libertate poate duce la liberinaj, fără hotare o țară este vulnerabilă, fără legi ferme, un stat este  slab.

Cunosc situații concrete în care sunt persoane implicate pentru a salva suflete din întunericul drogurilor. Se reușeste într-un final, e drept, cu greu, dar ce e cel mai greu și aproape imposibil este de a vindeca persoana în cauză de  dependența de educația primită pînă atunci.

Dacă i se repetă copilului  constant, tu ai, tu meriți ce-i mai bun, noi putem, tu ești deasupra, tu nu trebuie să faci nimic pentru toate astea, greu, foarte greu sa-l vindeci! Însuși genomul lui intern e bolnav, e pierdut! Dacă l-am „,anesteziat” ani la rînd, ținîndu-l într-o bulă, doar ca să ne fie bine nouă, să-i știm liniștiți ca noi să ne vedem de-ale noastre, cum vrem apoi să-i vindecăm?

Omul se naște cu un gol interior care trebuie umplut cu Dumnezeu. Nu trebuie lăsat golul la dispoziția celui ,„Rău”! Suprasaturația de mic, mai ales cu lucruri nu neapărat necesare, trage după ea rezultatele de mai tîrziu. Copiii au nevoie de repere. Meseria de părinte este una dintre cele mai grele. Părinții sunt oglinda copiilor. O oglindă pătată va da o imagine tot pătată!

Răul, oricum l-ai privi a fost rău și mai demult și acum. Anturaje proaste au fost și sunt. Exemplul neaoș de a număra pantofii de la ușă, seara înainte de culcare, oricînd e de actualitate. O pereche lipsă poate fi preambulul unor probleme care ar putea fi evitate la timp!

Ileana Pisuc

Foto: Ion Mariș

În religia iudaică (calendarul ebraic) se împlinesc 5784 ani de la apariția vieții pe pământ. Deși e cunoscută ca o sărbătoare iudaică, Rosh Hashana e mai mult de atât –  este o celebrare cosmică. S-a celebrat (în 15 septembrie 2023) ziua de naștere a lui Adam și a Evei și totodată este considerată o oportunitate de conectare la energia primordială care era disponibilă doar în acele prime momente ale Genezei.

Șana Tova (Un An Bun)!

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS

Peste 200 de elevi, profesori și studenți din Sighetu Marmației și împrejurimi pregătesc un festival de științe în Parcul Central pe data de 17 septembrie 2023!

Elevii și studenții din Sighetu Marmației lucrează de trei săptămâni în mediul online alături de profesorii lor coordonatori și un grup de oameni de știință și profesioniști din diaspora academică și din țară pentru a construi ateliere științifice la care publicul va putea asista și participa pe data de 17 septembrie 2023 începând cu ora 11:00.

Evenimentul va găzdui peste 100 de experimente, prezentări și discuții științifice, dar și un atelier și o expoziție interactivă de știință și artă pentru cei care îndrăznesc să își exprime creativitatea artistică prin intermediul disciplinelor exacte. Scopul său este să promoveze educația științelor prin metode non-formale, și să creeze o punte de legătură între diaspora academică și contextul educațional actual din România.

Pe 17 septembrie 2023 curioșii de toate vârstele sunt așteptați la următoarele evenimente.

Orele 11:00-16:00, Parcul Central Sighetu Marmației
Târg de Științe cu experimente și prezentări interactive din toate domeniilor STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) alături de elevi, profesori și oameni de știință

Orele 11:00-16:00, Cinema Mara, Sighetu Marmației
RSF Talks – prezentări ale oamenilor de știință pe diferite teme științifice din literatura de specialitate explicate pe înțelesul tuturor

Orele 13:00-21:00, Casa din Vale, Breb
Știință și Artă – Expoziție și atelier de creație pe tema științei alături de artistul român, stabilit în Oxford, Marea Britanie – Daniel Bălănescu, urmate de o discuție interactivă alături de mentorii RSF și artistul Daniel Bălănescu – „Dialog între Știință și Artă: când imaginația devine realitate” pe scena din incinta Casa din Vale la care publicul poate asista și participa activ

Lista mentorilor RSF pe care publicul îi va putea întâlni la festival este: Emeric Claudiu ARDELEAN – Masterand în Chimie, Universitatea Oxford, Marea Britanie, Daniel BĂLĂNESCU – Artist Vizual, Oxford, Marea Britanie, Iuliana BLEDEA – Data Scientist și Specialist în Neuroștiințe cu Inteligență Artificială, UCL, Marea Britanie, Matei BUCUR – Specialist în Informatică și Inteligență Artificială, Universitatea Twente și Microsoft Olanda alumnus, Antonia DUMITREAN – Medicină Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Cristian IGNAT – Data Scientist, Steelcase, Cluj-Napoca și Absolvent în Astrofizică UCL, Marea Britanie, Zsolt KRUK – Student Masterand în Inteligență Artificială, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Oana LANG – Cercetător postdoctoral în Matematică, Imperial College London, Marea Britanie, Bayar MENZAT – Cercetător în Computational Biology, Etcembly și doctor în Neuroștiințe, Universitatea Oxford, Marea Britanie, Emanuel MORARU – Spacecraft Stress Engineer, AKKODIS România, Silviu PONTOȘ – Student la Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică, Universitatea Politehnica București, Adrian REDNIC – student Medicină Generală, Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș, Timișoara, Ana REDNIC – Doctorand în Robotică, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Denisa RIMOCEA – Masterand Biotehnologie Moleculară, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Vlad ROBU – Masterand în Matematică, Humboldt Universität zu Berlin, Germania, Damian STAN – Specialist în Biochimie, Universitatea Aberdeen, Marea Britanie, Alina VIZIREANU – geospatial manager, Milton Keynes City Council, Marea Britanie, Elena ZAMFIR – Cercetător Postdoctoral în Computational Neuroscience, Champalimaud Centre for the Unknown, Lisabona, Portugalia.

Evenimentele din Sighetu Marmației și Breb sunt coordonate de către o echipă de elevi de la Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, formată din Antonia Dumitreanu, Nicoleta Giurgiu, Szekely Mirjam, Blanka Brânzeaniuc, Diana Petrețchi, Bianca Pop și Silviu Pontoș. Cei șapte lucrează alături de organizatorii RSF Maramureș, Iuliana Bledea și Angel Tivodar, pentru a construi acest festival.

Organizatoarea RSF Maramureș, Iuliana Bledea, declară: „Din experiența edițiilor anterioare am văzut cât de mare este nevoia de implementare a unor astfel de activități în țara noastră. Tinerii din România duc lipsă de perspectiva practică a științei, dar așteaptă cu nerăbdare posibilitatea să o descopere. Ei își doresc să învețe, dar, în mod special, prin metode practice și inovatoare care să le stârnească curiozitatea și dorința de explorare. De la un an la altul, numărul voluntarilor experimentatori în cadrul RSF s-a dublat, semn că promovarea acestor practici în rândul copiilor dă roade. Tinerii îndrăznesc să-și facă curaj să se apropie de știință și ajung să se îndrăgostească de ea. Scopul nostru este să le oferim elevilor, în special cei din mediul urban mic și rural, modele de succes și experiențe inedite care să-i determine să-și pună și mai multe întrebări despre lumea care îi înconjoară. Anul acesta suntem, în mod special, bucuroși că am reușit să punem un mai mare accept pe interdisciplinaritatea științei, și să o aducem într-un dialog cu arta în cadrul evenimentului despre Știință și Artă din Breb, dar și prin intermediul mai multor ateliere de creație ale târgurilor de știință din Baia Mare și Sighetu Marmației.”

Intrarea la toate activitățile Romanian Science Festival este liberă.

Despre Romanian Science Festival
Romanian Science Festival, organizat sub egida Asociația Diaspora Locală, este primul festival naţional de ştiinţe din România. Această iniţiativă s-a născut din dorinţa de a implica cercetătorii şi studenţii români din diaspora în sistemul de educaţie din România cu scopul de a atrage elevii spre disciplinele ştiinţifice. Comunitatea mentorilor RSF este formată din peste 150 de mentori care sunt studenţi, cercetători şi profesionişti români din diaspora academică și din țară. Ei se implică în diferite activităţi ale Romanian Science Festival, începând cu târgurile de ştiinţă în aer liber, și până la webinarii, vizite la clasele și concursuri educative. De la lansare în 2019, Romanian Science Festival a adus ştiinţa în peste 150 de şcoli din România şi au ajuns la peste 100.000 de elevi. În 2022, Romanian Science Festival a fost premiat la Berlin de către Fundația Falling Wall în urma unei selecții dintre peste 1300 de inițiative de promovare a științelor din întreaga lume.

Festivalul nu ar fi fost posibil fără implicarea:

Sponsorilor Naționali: Romanian American Foundation, Linde, Fundația Autonom, Fundația Bosch România, Stonesoup Tech
Sponsorilor Locali: Ensemble Software, Ramira, Gytral, Inside Media, Universal Alloy Corporation, Bistro Montana, Granell, Cofetăria Drexana, Cofetăria Savoarea, Filara Biomed, Casa lu’ Dochia Breb
Partenerilor: Primăria Municipiului Sighetu Marmației, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Asociația Culturală Casa din Vale Breb, Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand, Universitatea Babeș Bolyai Extensia Sighetu Marmației, Școala Gimnazială „George Coșbuc” Sighetu Marmației, Liceul Tehnologic Marmația, Centrul Cultural Sighetu Marmației, Liceul Pedagogic Taras Sevcenko, Școala cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighetu Marmației, Școala de Arte „Gheorghe Chivu” Sighetu Marmației, Crucea Roșie, Planetariul din Baia Mare, Muzeul Județean de Mineralogie Victor Gorduza Baia Mare, Echipa de Robotică Alpha-88, Echipa de Robotică Tech-X, Astroclubul SARM Sighet, Gringo Pictures, Sighet FM și Sighet TV.

Comunicat de presă

Mi-e greață, iar pentru „sănătatea mea”, voi evita excesul de greață. Nu văd altă cale de a-l evita, decât scriind. Atât doar… cât să pot digera încă un an.

Mă scârbește faptul că vă folosiți de copii pentru a câștiga imagine! Îmi vine să strig „JOS mâinile de pe copii!”, dar parcă am mai auzit asta undeva și mi-e că sună prea clișeic. Iar clișeele îmi fac din nou greață.
Colcăie internetul de poze cu zâmbete false care ascund colți de lup. Nu vă interesează școala! Ați dovedit recent cât de puțin vă pasă de soarta tuturor participanților și beneficiarilor la educație. Sunteți jalnici! Nu vă credem că vă pasă! Nu vreți liniște și prosperitate în școli! Nu este despre viitorul copiilor! VREȚI VOTURI! Și ne luați prin învăluire! Și ne dăm seama! Pentru că sunteți penibili! Și previzibili! Și goi sau… goliți de orice urmă de naturalețe! Și flămânzi! Flămânzi de imagine! Nu vă credem că o faceți pentru că ne vreți binele! O faceți ca să provocați un deficit de imagine concurenței, oricare ar fi aceea! NU NE INTERESEAZĂ GHIOZDANELE VOASTRE! Cunoaștem asociații de voluntari care fac istorie cu „ghiozdane” din mai nimic… din muncă cinstită a oamenilor curați la suflet care fac bine și nu au nevoie de nicio recunoaștere… Scutiți-ne! Nu mai cotcodăciți pt o mărgică! Dați-le părinților locuri de muncă potrivite și salarii decente. Vor ști ei apoi ce să le pună copiilor pe bănci și în ghiozdane!
Faceți-vă treaba bine, neobosit, ani în șir, iar la un moment dat o să ajungem să simțim noi nevoia de a ne poza copiii cu voi! Când veți fi făcut suficient bine, vă vom căuta noi părinții și le vom spune copiilor: „Uite, copile, așa arată un Om! Hai să facem o poză cu el!”
Până atunci… LINIȘTE! Ați lătrat destul treizeci și patru de ani! Sunteți pericol pentru sănătatea publică (pentru că știu precis, deși n-am consultat pe nimeni înainte de a scrie asta… că provocați greață oricărui om cu bun simț!).
Duceți-vă planul la capăt, dacă credeți că ați pornit bine. Dar TĂCEȚI ȘI FACEȚI, ca să vă putem crede! Așa se procedează în educație! Uneori trec și 12 ani până când primești un „Mulțumesc!” sau o poză ca semn de recunoștință! Și de multe ori nu primești nimic. Și de cele mai multe ori, adevărații dascăli nici nu așteaptă nimic în schimb… Este condiția de bază care, paradoxal, chiar aduce recunoștință…
Câți dintre voi înțeleg asta? Umpleți școlile de voi, mascote-purtători de cuvânt (născuți gata) obosiți, incoerenți, de ți-e și groază de copiii de clase primare să le ceri să asculte niște oameni certați pe veci cu literația… De elevii mai mari nici n-are rost să pomenim… Mai mare rușinea! Măcar repetați lectura expresivă acasă, de cu seară… Ce să căutați în școli cu o asemenea „prestanță”? Până când? Plictisiți pe toată lumea! Nu vă ascultă nimeni! Nu vă bagă nimeni în seamă! Nu vi se scutură chiar deloc barca demnității?!? Vă rugăm frumos, nu mai veniți anul viitor! Vrem circari! Vrem un artist de calitate! Actorii ne mor de foame și de nebăgare în seamă! Cântăreții de calitate stau pitiți pe terase mai mult sau mai puțin sinistre, la ora aceasta din an… Oameni de bine care ar avea ceva de spus despre MUNCA LOR DE O VIAȚĂ!… stau pe margini și asistă timorați la putrezirea iremediabilă a ierarhiei de valori a vetrei! Iar voi?… Voi ce ați găsit de făcut? Din ce ați făcut „sport national”? Din a trâmbița prin curțile tuturor școlilor discursuri cerșetoare de voturi… doar-doar o mai fi cineva care vă crede? Nu vă mai crede nimeni! Toți sunteți o apă ș-un pământ! La muncă! Recitiți ce am scris mai sus! Minimum 12 ani de muncă în tăcere! Când primul copil căruia i-ați pus (sau nu!) astăzi ghiozdan pe bancă… va fi un absolvent mulțumit și funcțional de clasa a XII-a, așteptăm o invazie de poze de mulțumiri și recunoștință pe toate site-urile de socializare care vor mai exista!
Până atunci… munciți și faceți LINIȘTE! Căci suntem sătui de voi! Suntem o țară de cetățeni turmentați… Oare cu cine Dumnezeu vom vota? Nu știm. Dar ce știm precis este că vrem să nu vă mai vedem și să nu vă mai auzim minimum 12 ani. Începem să numărăm astăzi!
Lăsa-ți-ne să vă lăudăm noi, dacă între timp ne veți face atât de mult bine, încât vom da pe lături!
Șșșșșșșt!

Ema OLARU

Foto: Ion Mariș

Data: 15-20 septembrie 2023
Eveniment: Școala de Toamnă „Politici sociale în România comunistă”, ediția a VIII-a – Minoritățile sau naționalitățile conlocuitoare în România comunistă
Locație: Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației.

Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer Stiftung, al Fundației Academia Civică și al Asociației Culturale Istoria din Casa in Casa, organizează cea de-a VIII-a ediție a Școlii de Toamnă „Politici sociale în România comunistă”. Tema acestei ediții este despre Minoritățile sau naționalitățile conlocuitoare în România comunistă și se va desfășura în perioada 15-20 septembrie 2023 în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației.

Ediția de anul acestă va cuprinde o serie de prelegeri, ateliere și expoziții menite să aducă în atenția studenților perspective istorice naționale și internaționale, într-o abordare sistemică și comparatistă, complexitatea construcției relațiilor sociale în termeni ideologici între majoritate și minoritățile din România în perioada comunistă. Conferințele, seminarele, dezbaterile vor fi animate de cunoscuți experți din străinătate, dar și de reputați profesori și cercetători români. Împreună, studenți și specialiști, vor expune și analiza pentru o săptămână politicile regimului comunist din România față de minorități, fluxurile internaționalismului și naționalismului.

În cadrul acestei școli, studenții, masteranzii și doctoranzii specializați în istorie contemporană și relații internaționale din cele mai mari centre universitare din țară (București, Iași, Cluj) vor participa la ateliere dedicate identificării, interpretării și analizării surselor istorice.

Pentru mai multe detalii despre eveniment și despre programul conferinței puteți accesa site-ul: https://contemporana.ro/

Pagina de Facebook a Școlii: ​https://www.facebook.com/Social-Policies-under-Romanian-Communism-Autumn-School-1682827395313140

contact: [email protected]

Comunicat de presă

Ochii care nu se văd sunt scriși în aer
cu degete oarbe în timp ce aerul plesnește dureros în mai puțin de o secundă toate organele tot așa trupul meu a învățat să asculte de mine, ca un înger supus Dumnezeului ce șade deasupra cerurilor și apoi să plângă pentru casa în care nu va intra niciodată sau pentru buzele din care au curs toate izvoarele acestei lumi aș vrea să te ating dar nu pot să o fac, căci dragostea doare mai ales atunci când ții ochii închiși și nu ai cum să uiți fiindcă a avea o inimă fierbinte înseamnă să arzi iar moartea să fie doar un alt lucru imposibil dintre cele cu adevărat imposibile. Ceva nemuritor ca o bucată din cer transpiră dincolo de cei mai negri cireși pe care i-am privit vreodată.

Dumnezeu lucrează la curățenie
pe străzile de pluș și resturi umane, salahor anonim pe șantier, Cel care a inventat taberele cu refugiați și dragostea ca formă de apărare pe linia întâi. Strânge gloanțele ce au penetrat toate straturile de carne, spală sângele în găleți cu apă apoi o transformă în seva trandafirilor sălbatici de pe marginea drumurilor umblă desculț, dezbrăcat și flămând în mijlocul oamenilor lucrând minuni de neînțeles în autobuze între scheletele celor vii și în particular în toate spațiile de mântuire spitale, închisori, aziluri, orfelinate, la locul accidentelor, rămânând singur la morgă când se închid ușile. Întotdeauna neclintit la căpătâiul muribunzilor, dând sufletului mai mult corp și sângelui mai multă inimă. Dumnezeu are mâinile pline de răni dar nu le bandajează niciodată lucrând din greu zi de zi ca o mamă singură să repare toate lucrurile stricate salvează vieți și cărțile aruncate la gunoi performează miracole fără să Își arate fața măcar și mai presus de toate Se frânge bucăți pentru cei ce văd și nevăzători deopotrivă căci numai așa iubirea poate izbăvi în această lume ca o vioară la care poți să cânți chiar dacă mâinile ți-au murit.

Nopților mele nedormite
cu vioară apăsând în măduva oaselor înainte de somn mă gândesc cum ar fi existat o zi perfectă pe acest pământ, cu sufletul îngreunând mersul printre oameni, pe drumul către lucru în stația de autobuz când inimile devin prăpăstii și gânduri vulnerabile nediscriminatorii cu așteptarea în timp ce crești smerit în pântecul vieții primești o șansă nouă de mântuire când toate zilele se termină odată ca niciodată iar dragostea trece vie în fața ta și începe să îți zâmbească dureros în chipul unui străin poate că până la urmă vom învața să iubim fără să lăsam niciun cuvânt nerostit ca în toate cărțile cu poezii unde Dumnezeu Însuși pune câte un clopot la capătul fiecărei umbre.

Antonia Luiza Dubovici

Dragi elevi și părinți,

În perioada 28 august – 22 septembrie 2023, se va desfășura selecția elevilor capabili de performanțe înalte, pentru constituirea grupelor din cadrul Centrului Județean de Excelență Maramureș, o unitate conexă a Ministerului Educației, coordonată metodologic de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș.

Sunt invitați să participe la selecție toți elevii capabili de performanțe înalte, de la toate unitățile de învățământ din județul Maramureș.

Disciplinele pentru care se organizează selecția sunt: limba și literatura română, limba și literatura maghiară, limba și literatura ucraineană, limba engleză, limba franceză, matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, informatică, TIC, C#, astronomie, logică, dezbateri, tehnologii și agricultură.

Admiterea elevilor în Centrul Județean de Excelență Maramureș se va realiza în două forme:
a) ETAPA A II-a: admitere directă, fără susținerea testului de verificare a cunoștințelor. Aici se încadrează elevii care au participat la olimpiade/concursuri școlare, etapele internațională/națională/regională/interjudețeană/județeană. Evaluarea acestora se va face pe baza Grilei de evaluare (Anexa 6) postată pe site-ul Centrului Județean de Excelență Maramureș, www.cjexmm.ro, la butonul https://www.cjexmm.ro/elevi.
b) ETAPA a III-a: admitere pe baza susținerii unui test de verificare a cunoștințelor la disciplina pentru care elevii vor opta. Itemii testului vor respecta structura subiectului de olimpiadă.

Calendarul selecției

• • ETAPA a II-a: înscrierea elevilor pe baza rezultatelor obținute la olimpiade/concursuri școlare, în anul școlar 2022/2023 – termen de înscriere: 19 septembrie 2023
  • ETAPA a III-a: înscrierea elevilor pentru susținerea unui test de verificare a cunoștințelor la disciplina/discilinele pentru care au optat – termen de înscriere: 22 septembrie 2023
  • susținerea testului (pentru Etapa a III-a de selecție): 29 septembrie 2023
  • testarea va fi organizată la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare și la Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației

IMPORTANT!!!
1. Elevii pot opta pentru maximum două discipline de studiu.
2. Elevii care au participat la etapa națională a olimpiadelor școlare pot opta pentru trei discipline.
3. Dacă nu se încadrează în prevederile admiterii pe baza rezultatelor școlare, elevii vor fi repartizați automat pentru ETAPA a III-a (susținerea testului).
4. Testul va fi susținut cu prezența fizică a elevilor.
5. Toți elevii de clasa a V-a/a VI-a (la fizică)/a VII-a (la chimie) vor susține testul de selecție.

Conform Apelului lansat de Centrul Județean de Excelentă Maramureș, înscrierea elevilor capabili de performanțe înalte se face cu ajutorul formularului disponibil pe site-ul CJEX MM (https://www.cjexmm.ro/elevi), accesând linkurile:

INSCRIERE SELECTIE Centrul Județean de Excelență Maramureș (pentru elevii care se încadrează la admitere pe baza performanțelor): https://docs.google.com/forms/d/104ZqznI30pjUKX2Jl7J94AAaM2IJpKXvN3D_lEL5v3Y/edit

INSCRIERE SELECTIE Centrul Județean de Excelență Maramureș (pentru elevii care vor susține testarea): https://docs.google.com/forms/d/1oqb-aEEZzLgJ515_n3hFwDC20fONxeIajB4Z7wdocmE/edit

Vă dorim mult succes!
Centrul Județean de Excelență Maramureș

A apărut pe www.salutsighet.ro, pe 11 septembrie a.c., articolul „Cu un ghiozdan nu se face şcoală…”, semnat de „Un părinte (neafiliat politic) de absolvent”, articol la care vreau să adaug câte ceva sau să lămuresc nişte confuzii.

În primul rând, în spatele anonimatului putem scrie orice. Putem scrie despre orice şi despre oricine, chiar dacă facem sau nu facem parte din viaţa politică a ţării, a urbei. În fond, tot ce s-ar fi  putut întâmpla dacă partidul s-ar fi supărat, ar fi fost ca semnatarul articolului să fie dat afară din partid. Dar, acest lucru nu se poate întâmpla pentru că părintele autor al articolului scrie că nu-i afiliat politic. Rămâne nerezolvată problema anonimatului. E doar „un părinte […] de absolvent”. Nici aici nu-i clar ce nivel de studii are absolventul.

Presupun că e vorba de un absolvent de liceu, care are un părinte revoltat pe starea învăţământului românesc, sau poate doar pe cel sighetean, la  început de an şcolar 2023-2024.

De accord cu părintele neafiliat politic, prea sătul şi el, ca mulţ alţii, că de fiecare dată deschiderea anului şcolar adie sau chiar miroase atât de tare că îţi vine să faci un test de menţinere a respiraţiei ţinând nasul blocat. Când începe anul şcolar, musai să se ducă domnul X, doamna Y, reprezentantul partidului *** sau al partidului ƍ ƍ ƍ la deschidere, să spună ce grijă are statul, cum face, cum drege ca să fie bine tuturor factorilor implicaţi, dornici de noi şi măreţe succese.

Se laudă politichienii (n-am scris gresit!) că s-au renovat școli, au fost dotate cu grupuri sanitare – oare la ce ne așteptăm în secolul XXI? Sau noi suntem tot în epoca medievală…”

Exact. Lucruri normale, scoase în evidenţă în cuvântări stupide.

Părintele neafiliat politic zice că oferta ghiozdanului – cadou pentru clasa zero să nu fie un element de laudă, să fie o normalitate, iar cele necesare studiului să fie gratuite. Reiau aici o observaţie făcută de mai multă lume pe facebook. La Sighet, e deja imposibil să mai înţelegem cine le-a făcut cadou, pentru că cele două persoane care au pus poze cu ghiozdanele celor mai mici şcolari ai Sighetului zic, fiecare pe limba lui, cu partidul lui, că le-a cumpărat. Interesantă e observaţia cititorilor că ghiozdanele par a fi la fel… Cumpărate la fel, şi de ea, şi de el. La fel!

Despre normalitatea evocată de autorul articolului, eu consider că normalitatea acestei ţări va începe când fiecare părinte va putea cumpăra un ghiozdan copilului sau copiilor săi, nu să se ocupe obştea locală de problemă.

Procesul de învăţământ înseamnă mult mai mult decât manualele şcolare. E vorba de tot felul de culegeri de texte, de exerciţii şi probleme de matematică. Toate se găsesc în cărţi pentru care s-au investit nişte bani pentru a fi publicate. Sunt importante auxiliarele astea, dar pentru ele trebuie de dat bani, adică părintele să dea bani, că altcineva nu poate s-o facă. Trebuie un atlas la geografie, un echipament la sport, un dicţionar, cine să dea bani pe ele, dacă nu părintele? Trebuie să se înţeleagă că învăţământul nu va fi niciodată total gratuit!

…„ce înseamnă să faci performanță în laboratorul școlii – unde ai cu greu acces pe vacanță – cu păturile pe tine și caloriferul pe masă ca să nu îngheți?”se întreabă şi ne întreabă mai departe părintele de absolvent.

Nu cred că în Sighet există acum vreo şcoală unde elevii stau cu păturile pe ei.  Le aduc de-acasă? Pleacă înapoi cu ele în fiecare zi? Le ţin la şcoală cât ţine frigul iernii? Unde? Caloriferul, ca să fie pus pe masă, ar trebui să fie doar electric. Cine plăteşte curentul? De pe masa de experimente ştiinţifice, unde se lasă apoi caloriferul? Vine elevul experimentator cu el de-acasă şi pleacă înapoi cu el?

Sigur, e posibil ca unii elevi intraţi acum în clasa zero să nu termine nici măcar învăţământul primar, cum bine zice părintele de absolvent, care nu mai are treabă în mod direct cu învăţământul, dar e îngrijorat de soarta elevilor care nu vor absolvi nici măcar primele patru clase. În caz că se întâmplă, asta ţine de elevii în cauză „şi de capacităţile lor intelectuale”. Când vom învăţa că nu suntem toţi făcuţi pentru a termina patru, opt, zece, douăsprezece clase? Suntem diferiţi şi aşa vom rămâne.

„Ar fi bine de știut cine își asumă acei copii care au un ghiozdan de vise pe care nu-l pot împlini și nu întotdeauna din motive care țin de ei și de capacitățile lor intelectuale”. Vise, sau visuri?… Dormim şi avem vise, aspirăm la ceva bun, interesant în viaţa noastră şi avem visuri! Dacă ghiozdanul cu visuri(!!!) nu se transformă în concret, nu e oare şi pentru că singurul vis al celui care acum intră acum în clasa zero este să scape cât mai repede de şcoală?

Învăţământul dual. O fi mai dezvoltat în Maramureşul celălalt, dar şi pe partea aceasta de Gutin există. Nu vreau să dezvolt subiectul, dar părintele de absolvent se poate interesa la liceele din Sighet.

Vedem, aşadar, că pentru a face şcoală trebuie mult mai mult decât un ghiozdan. Nimeni, niciodată, n-a zis sau n-a lăsat să se-nţeleagă că ar fi suficient un ghiozdan pentru a face şcoală.

Interesant rămâne faptul că ghiozdanele pot fi aceleaşi, la diferite şcoli. Diferiţi rămânând şi donatorii, iar beneficiarii… aceiaşi!

Horia Picu