Joi, 6 iulie 2023, de la ora 14:30, la Sala Radio – Radio România Sighet are loc lansarea volumului „CLEPSIDRA” (Editura Limes, 2023), autor, prof. Nicolae Rădoi.

Profesorul Nicolae Rădoi este la al doilea volum de autor și ne promite încă trei… în acest an!

Dacă doriți să vă (re)întâlniți cu maestrul în karate Nicolea Rădoi, fost profesor de engleză la Sighet… sunteți așteptați la Sala Radio (str. Plevnei, nr. 8, Sighetu Marmației).

Salut, Sighet!

* * *

Proza lui Nicolae Rădoi este de o oralitate activă, dinamică, satirică şi chiar vitriolantă, dacă autorul simte nevoia să îngroaşe tuşa etică. Determinant ironică şi cu umor făţis, fie ludic de limbaj, fie cu aspecte de amendare (cu scop de îndreptare paiedică), cartea sa e plină de surprize, momente inspirate de criza social-politică a momentului. […]
Ca întreg, volumul de ,,momente şi schiţe” al lui Rădoi dă vamă timpului, dă bir unei Românii absurdoide kafkiene, orwelliene, zamiatiniene însă vădeşte o înaltă şi adâncă inter şi transculturalitate occidental-orientală. Pentru scriitura-i cutezătoare, demontatoare de mişelii şi monstruozităţi, o abordare 6 completă, cu atitudine şi cu evadări vizionare ori transgresiv-futurologice este salutară. Cu a lui sferă auctorială plină de neprevăzut, Nicolae Rădoi stăpâneşte arta întrebărilor, controlează verbul, conferă gesturilor şi decorurilor o perspectivă atotcuprinzătoare.  (Ion Popescu-Brădiceni)

„Nicolae Rădoi excelează, cred eu, mai ales în proza de notație, așa cum se putea obse(rva încă de la primul volum. Maestru în arte marțiale, scrie scurt, are nerv, în termeni de specialitate, am zice că scrie cu kime, adică decizie și energie care dau forța de percuție, aici a cuvântului… […]
Proza devine uneori speculativă și influența filosofiei Extremului Orient transpare și ea, fapt evident dacă ne gândim că autorul este unul dintre marii reprezentanți ai artelor marțiale din România, fiind și arbitru internațional de karate…” (Prof. univ. dr. Lazăr Popescu)

„Citirea CLEPSIDREI arată, într-un mod peremptoriu, că scriitura tentaculară acoperă cu brio domeniile politicii, filosofiei, teatrului, fantasticului… dar și al autoderiziunii. Lunga și indefectibila prietenie care îi leagă pe scriitorul Nicolae Rădoi și pe autorul acestor rînduri a dat naștere unei temerare simbioze literare. Anumite texte din CLEPSIDRA, cum ar fi „Le don du messager”, „Un cinzeci de…” sau, mai ales, „Castrol” și-au tras seva din inima Ardenilor Belgieni. Această osmoză prietenească este ancorată în convingerea noastră că talentul și verva stilistică îl așteptau pe heraldul Nicolae Rădoi, pentru a-i conferi un fundament literar prin intermedierea limbii lui Mircea Eliade, Eugen Ionescu sau chiar Emil Cioran. Citirea CLEPSIDREI arată, într-un mod peremptoriu, că scriitura tentaculară acoperă cu brio domeniile politicii, filosofiei, teatrului, fantasticului… dar și al autoderiziunii. Lunga și indefectibila prietenie care îi leagă pe scriitorul Nicolae Rădoi și pe autorul acestor rînduri a dat naștere unei temerare simbioze literare. Anumite texte din CLEPSIDRA, cum ar fi „Le don du messager”, „Un cinzeci de…” sau, mai ales, „Castrol” și-au tras seva din inima Ardenilor Belgieni. Această osmoză prietenească este ancorată în convingerea noastră că talentul și verva stilistică îl așteptau pe heraldul Nicolae Rădoi, pentru a-i conferi un fundament literar prin intermedierea limbii lui Mircea Eliade, Eugen Ionescu sau chiar Emil Cioran.” (Laurent Lesage, Belgique)

Vineri, 7 iulie 2023, de la ora 14:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” (Sala „Episcop dr. Vasile Stan”) din Sighet, va avea loc lansarea romanului „Locul unde mai trăia ziua” (apărută la Editura pentru Artă și Literatură), de Mona Șimon.

Invitați: prof. dr. Ioan Dorel Todea, prof. dr. Nicolae Iuga, editorul Violeta Borzea.

Salut, Sighet!

singurătate

văd aceleași stele
pe care le-am privit în doi
când „noi”
era un fel de prezent
într-o plăsmuire
ce s-a disipat
prea tăios și prea forțat;
n-am apucat
să te smulg din ideal
așa că-mi vine greu
să-mi recunosc
că nu-mi e dor de ce am fost
și că aș da oricând
a noastră mistuire
pe-o clipă de iubire.

VII

părul tău e plin
de frânturi șoptite
într-o îmbrățișare prelungită
deși în lipsa ei sunt rece
și nu mă mai arde
nici amintirea
mâinilor îndesate una în alta
ci mă seacă să te văd
zâmbind în poze cu străini
cât eu rămân
să-ți disec tăcerea
până regret că te-am lăsat
să vezi prin mine
așa cum n-am lăsat
până acum pe nimeni.

așteptând iubire

nu știu
cum să-ți duc dorul
dar îți plâng lipsa stângaci,
boboc ce n-a-nflorit
mâini ce n-au slăvit
suflet ce n-a iubit;
oh, cruntă plăsmuire,
îmi arunci din când în când
vreo minciună zaharată
să mă țină ocupată
cât lor le dai cer și pământ
iar mie doar un jurământ
că voi avea și eu curând
vreo frântură de-amăgire
căreia să-i spun „iubire”

Camelia PETROVAI,
clasa a XII-a E
C. N. „Dragoș-Vodă”

Spitalul Municipal Sighetu Marmației anunță încheierea proiectului „Consolidarea capacității Spitalului Municipal Sighetu Marmației în gestionarea situației de urgență cauzată de criza COVID-19”, Cod SMIS 2014+ 139147, parte a Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Valoarea totală a proiectului este de 10.803.481,10 lei, perioada de implementare a fost 28.04.2021-30.06.2023.

Proiectul are ca rezultat „Capacitate adecvată de îngrijire și  tratament  a  cazurilor  de  infecție  cu  virusul  SARS-CoV-2 și  de  gestionare  a  crizei sanitare”.  La  momentul  redactării  cererii  de  finanțare,  Spitalul  Municipal  Sighetu Marmației îngrijea pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, dar nu deținea suficientă aparatură necesară  pentru  a  trata  cazurile  mai  dificile.  De  asemenea,  în  cazul  afluenței  unui număr mai mare de pacienți infectați, cu simptomatologie medie din punct de vedere al complicațiilor medicale, Spitalul nu putea răspunde eficient în timp util. În urma implementării acestui  proiect, prin intervenția POIM,  indicatorul de rezultat  are valoarea DA, toate paturile din secția de Boli Infecțioase și secția ATI sunt dotate corespunzător. De asemenea, Compartimentul de Primiri Urgențe are capacitatea  de  diagnostic și  intervenție  rapidă  în  cazul  paciențior  infectați cu virusuri precum SARS-CoV-2. În urma intervenției POIM au fost implementate și o serie de măsuri de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2 în interiorul Spitalului și în rândul personalului. Spitalul Municipal Sighetu Marmației are astăzi capacitate adecvată de îngrijire și tratament a cazurilor de infecție cu virusul SARS-CoV-2, precum și în cazul infecțiilor cu alte virusuri.

Prin implementarea proiectului, au fost îndeplinite patru obiective specifice:

1. Achizoționarea de echipamente de protecție pentru limitarea transmiterii infecției de la pacienți la personalul spitalului;
2. Achiziționarea de substanțe dezinfectante (biocide) pentru dezinfectarea mâinilor, a suprafețelor și a instrumentarului;
3. Achiziționarea de   echipamente   pentru  dezinfecția   aerului,   a  suprafețelor,   a instrumentarului, precum și a mâinilor și încălțămintei pacienților și a vizitatorilor ce intră în incinta spitalului;
4. Realizarea unor spații speciale, dotate corespunzător pentru triajul epidemiologic, izolarea pacienților suspecți și crearea unui salon de ATI dedicat acestei afecțiuni.

Rezultatele proiectului sunt:

1. Echipamente medicale, dotări și echipamente pentru decontaminare și suport triaj achiziționate,
2. Diverse echipamente de protecție achiziționate,
3. Kituri de reactivi și consumabile pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, prin tehnica de biologie moleculară achiziționate,
4. Materiale sanitare utilizate în secția de Boli Infecțioase achiziționate,
5. Diverși dezinfectanți achizitionați.

Pentru mai multe detalii și informații referitoare la proiectul „Consolidarea capacității Spitalului Municipal Sighetu Marmației în gestionarea situației de urgență cauzată de criza COVID-19”, vă rugăm să vă adresați doamnei Monica DINU, Manager Proiect, telefon 0728 820 939.

Comunicat de presă

Marți, 27 iunie 2023, la Universitatea Tehnică de Construcții București, a avut loc etapa națională a concursului internațional Ma thèse en 180 secondes, care a ajuns în România la a VI-a ediție.

Organizat de Agence Universitaire de la Francophonie și Institutul Francez din România, pentru doctoranzii vorbitori de limba franceză, concursul internațional a avut ca parteneri media Radio France International, Radio România Internațional, Radio România Cultural, Observator Cultural și Litero-mania. Din cei 20 de candidați înscriși, 15 au fost eligibili, iar 11 s-au prezentat la etapa națională.

Luminița Colopelnic, profesor la Colegiul Național „Dragoș-Vodă”, lector în cadrul Centrului Județean de Excelență Maramureș, doctorand la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare, a obținut Premiul I și va reprezenta România la etapa internațională de la Rabat, Maroc.

Pe 27 iunie a avut loc la Universitatea Tehnică de Construcții București etapa națională a concursului ,,Teza mea în 180 de secunde”, organizat de AUF și Institutul francez din România, concurs adresat doctoranzilor vorbitori de limba franceză. Excelența Sa, Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, a anunțat laureații. Mulțumesc AUF pentru frumoasele premii. Mulțumesc, Daria Popovici, pentru ajutor în realizarea slide-ului. Doamne-ajută la etapa internațională din Rabat, Maroc! (prof. drd. Luminița Colopelnic)

Salut, Sighet!

În perioada 01 – 02 iulie 2023, la Muzeul Satului Maramureșan „Mihai Dăncuș”  din Sighetu Marmației va avea loc ediția a VIII – a a evenimentului… Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune.

01 iulie 2023, ora 16:00 – Ateliere ale Școlii Rădăcinilor Străbune: Cum să faci diferența între costumul tradițional și cel stilizat – discuții și conversații susținute de o Prezentare de costume tradiționale și stilizate – Fundația Culturală Dana Ardelea.

02 iulie 2023, ora 16:00 – Sărbătorim alături de invitații noștri: Grigore LEȘE (invitat special) alături de Grupuri vocale și instrumentale din Maramureș.

Organizatori: Asociația Rădăcinilor Străbune, Școala Rădăcinilor Străbune, Muzeul Maramureșan, Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”, Fundația Culturală Dana Ardelea.

Vă informam – în urmă cu câteva zile – despre sărbătorirea celor 20 de ani de viață culturală a publicației „Nord Literar”. Ce s-a întâmplat în prima zi am relatat pe scurt (aici).

A doua zi a fost firesc alocată tot… cărții. A fost prima ediție (21 iunie 2023) a Târgului de Carte Baia Mare, o ediție „pilot” care validează percepția că nu dispare (complet) exercițiul cititului… clasic.

Au expus pe standurile amenajate în holul clădirii Consiliului Județean Maramureș 15 edituri din Bistrița, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj: Charmides, Școala Ardeleană, Caiete Silvane, Grinta, Mega Print, Solstițiu, Galaxia Gutenberg, Pleiade, Ethnologica, Proema, Eurotip, Cetatea Romei, Maria Montessori, Actaeon Books și – prin bunăvoința organizatorilor – Valea Verde.
Am văzut multe și interesante cărți, mulți intelectuali, scriitori și mult optimism. Pentru prima ediție a fost chiar bine… Continuarea acestui demers și-n anii viitori va face mai vizibilă lumea cărții și va aduce – sper – mulți, mulți cititori, deși cititul pe suport clasic pare desuet.

Revenind la Târgul de Carte, pot spune că densitatea scriitoricească din holul Consilului Județean Maramureș a îmbogățit imaginea unei instituții care – nota bene! – înțelege rolul culturii.

Echipa Nordului Literar a fost prezentă constant printre standuri și a contribuit la bunul mers al zilei dedicate cărții. Am avut timp pentru socializare, mi-am cumpărat câteva cărți, am întâlnit prieteni și am recepționat atent informații despre ultimele apariții editoriale. Vedetele târgului au fost în mod evident editurile Școala Ardeleană și Charmides. Școala Ardeleană și editorul Vasile George Dâncu au captat atenția publicului cu un volum impresionant și tentant de titluri, de autori, completând prezentarea cu o serie de poeme în lectura autorilor publicați de prestigioasa editură.

Farmecul zilei a fost completat prin „Introducere în POEZIE”, introducere intermediată de prietenul editor Gavril Țărmure, care l-a „deranjat” de la discreta masă cu volume Charmides pe cel care a fost numit de către academicianul Ioan V. Pop „unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani”, un domn sobru purtând o pălărie vintage (sau să fie retro?!) și care părea… izgonit dintr-o fotografie. E clar la cine mă refer: poetul Ion Mureșan! L-am ascultat, aplaudat și filmat cu plăcere, vă invit să-l privim și să-l înțelegem vorbindu-ne-n versuri… antimahmureală.

Acestea fiind scrise, mă grăbesc să vă invit să vă imaginați cum va arăta ediția viitoare a Târgului de Carte de la Baia Mare!

Video & text:  Ion Mariș

Azi 27 iunie se împlinesc șapte decenii de la moartea martirică, în temnița comunistă din Sighet, a episcopului greco-catolic Ioan Suciu, beatificat de Papa Francisc în 2019 (în cadrul vizitei în România). Tânăr înflăcărat pentru Cristos, student strălucit la Blaj și la Roma, apostol al tineretului român căruia i-a dedicat minunate cărți (unele vor fi citite fervent și de tineri ortodocși) și sute de articole, sfințit episcop în 1940 (auxiliar la Oradea), urât de autoritățile de ocupație horthyste, pe punctul de a fi asasinat în 1944, Ioan Suciu va fi apoi (ca episcop la Blaj cu funcția de administrator apostolic ) principala țintă a Securității comuniste pentru zelul său extraordinar și atitudinea radicală împotriva noului regim (străin de neam și fără Dumnezeu) și simpatia deschisă arătată deținuților politici de la Aiud (unde celebrează o liturghie emoționantă în 1947, relatată de mai mulți martori direcți, inclusiv preoți ortodocși). În fața arestării iminente, în mai 1948 se încearcă scoaterea sa din țară (mărturia ziaristului blăjean Grigore Pop Câmpeanu, trimis cu această misiune ) dar episcopul refuză, vrând să fie solidar cu turma și cu confrații episcopi în prigoana ce va urma. Arestat o scurtă perioadă în septembrie 1948 apoi în octombrie 1948 împreună cu toți episcopii greco-catolici, va cunoaște calvarul temnițelor până la trecerea la Domnul în celula 44 de la închisoarea Sighet la 27 iunie 1953. Trupul său a fost aruncat într-o groapă (neidentificată până azi) din Cimitirul Săracilor de la marginea orașului, unde face de strajă la limita nordică a spațiului românesc.

Finalul dureros dar și înălțător al existenței sale pământești este relatat de un martor ocular de mare anvergură, cardinalul Iuliu Hossu, în memoriile sale.
„În noaptea aceea n-aveam lumină în cameră […]. Fratele Ionel (episcopul Ioan Suciu ) l-a chemat pe Titu (episcopul Tit Liviu Chinezu) la sine, să şadă pe pat lângă el; nu peste mult, părintele Titu ne-a anunţat că P.S. Ionel e pe sfârşite: «A intrat în agonie». Ne-am ridicat şi am mers în jurul patului, puţin se putea vedea în întuneric; ne rugam cu toţii pentru scumpul nostru frate, care era pe cale să ne părăsească. Titu spunea că a murit; i-am pipăit pulsul şi le-am spus fraţilor că pulsul mai bate foarte slab şi încet de tot; dar pulsul era; ţineam mereu mâna pe puls, până a încetat de a mai bate; au cercat şi fraţii Cori (preotul Coriolan Tămâian) şi Titu. […].
După rugăciunea pentru iubitul frate, care acum zăcea rece, fără viaţă, ne-am aşezat la odihnă, aşteptând să se lumineze pentru a vedea să pregătească toate fraţii Cori şi Titu, pentru calea din urmă a scumpului nostru, pentru a face anunţarea decesului înainte de sunarea deşteptării la orele 5.00.
Astfel, îndată când s-a crăpat ziua, ne-am sculat cu toţii, fraţii Cori şi Titu au pregătit toate, l-au aşezat frumos pe iubitul frate Ionel şi am făcut panehida cu dezlegarea din urmă; am dat mortului sărutarea frăţească.
Fratele Cori a chemat cu bătaia în uşă pe sergentul de serviciu […] politrucul şi sanitarul au dispus transportarea în toată liniştea pe sală.
A fost aşezat frumos, cu pietate pe pătură; pentru scumpul frate Ionel au fost destui trei fraţi, părintele Chertes înainte, părintele Cori Tămâian la cap, cu mine, şi aşa, cu binecuvântarea şi sufleteasca îmbrăţişare, am ieşit din celulă cu corpul neînsufleţit al lui Ionel; pe sală am luat-o la stânga pe lângă celula părintelui Ploscariu din vecini şi celelalte, în colţ iarăşi la stânga, la celula 36 de lângă infirmerie. Intrând în celulă, l-am aşezat cu suflet copleşit de emoţie pe patul de acolo; l-am mai privit înduioşaţi, dându-i binecuvântarea din urmă, l-am sărutat pe frunte şi ne-am îndepărtat ca de la înmormântare […].”( Cardinal Iuliu Hossu, „Credința noastră este viața noastră”, pag. 323 )

O altă mărturie a rămas de la canonicul Coriolan Tămâian, preot greco-catolic de la Oradea, închis și el la Sighet:
„În seara zilei de 26 iunie 1953, noi – Ioan Chertes, Liviu Chinezu (ambii episcopi ) și cu mine făceam de gardă (de câteva zile știam că moare). Primul de gardă a fost Chinezu. Ceilalți ne-am culcat; urma să-i iau eu locul. Pe la miezul nopții, Suciu începe să recite cu glas înalt și răspicat Tatăl nostru, apoi Născătoare, după care n-a mai scos un cuvânt. Eu îl întrerupeam: «Stați, să nu audă gardianul de afară !», că striga cât putea. În acest timp a venit la mine la pat Chinezu, ca să mă scoale, deși eram treaz și mi-a spus că i se pare că Suciu nu e bine. M-am ridicat repede, am mers la pat la el, l-am pipăit; n-a reacționat, dar respira încă. I-am trezit rapid pe ceilalți din cameră (toți episcopi), care s-au strâns numaidecât în jurul patului. Episcopul Hossu i-a dat dezlegare sacramentală […]. Era ora 1 fără douăzeci, în ziua de 27 iunie 1953.” (mărturie culeasă de părintele Anton Moisin).

Cu puțin înainte de a muri, episcopul Ioan Suciu a compus aceste sublime versuri, intitulate „Martirul”, minunată expresie a înaltei sale trăiri spirituale:

1. Ajuns-am de acum
La capăt de drum
Cu trupul meu slab
Deschise tării
Sub bolți de vecii
Mă cheamă degrab

2. Văd rariști de rai
Ce-ntrec gând și grai
De trudnice minți
Îl văd pe Cel Sfânt
În slavă și-n cânt
Domnind peste ginți

3. Azi marele Crez
Cu vrednic botez
De sânge-l sfințesc
Pe-al crucii altar
Viața în dar
Cu drag mi-o jertfesc

4. Măicuță și stea
Cobori de mă ia
La Fiul divin
Îndreaptă spre cer
Pe toți care pier
În lumea de chin

5. De după zări
Răzbat chemări
Iată-mă vin!
Răspunde lin
Un glas stins…

6. Peste plângeri
Se-aud îngeri
Cântând senin
Amin! Amin!
A învins!

În Împărăția lui Dumnezeu și în conștiința creștină a neamului românesc, Fericitul Ioan Suciu este și rămâne Prezent!

Preot prof. Marius Vișovan

La Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Maramureșan din Sighet s-a deschis pe 23 iunie a.c. expoziţia „Zestrea Minerală a României”.

Mineralele pe care le-am văzut, culese din adâncul Pământului, le consider un posibil punct de întâlnire dintre timp și eternitate. În afara condiţiilor fizico-chimice necesare timpului pentru a le crea, iată că, prin intervenţia omului iscoditor în măruntaiele planetei, minerale cu forme și culori deosebite, au fost scoase la suprafaţă, spălate și aranjate așa cum trebuie pentru a fi arătate publicului. Şi a fi trecute în eternitate!

Sunt frumoase și așa vor rămâne. De la timpul geologic necesar aducerii lor la formele de azi, și expuse publicului într-o expoziţie care nu putea fi altfel decât itinerantă, prin mai multe muzee ale ţării, mineralele au făcut deja trecerea de la timp la  eternitate. Vor fi la fel de frumoase și de atractive și după ce privitorii de azi nu vor mai fi… Vor fi etern frumoase și proaspete, atrăgătoare și misterioase prin locul din adâncuri unde omul iubitor de frumos a putut să le zărească, poate prăfuite, înnegrite și însingurate. A fost nevoie doar de un licăr de lumină reflectată și mineralele din Zestrea României și-au început drumul spre suprafaţă, spre frumos și spre nesfârșita admiraţie a celor care le privesc.

Mineralele expuse trebuie văzute. Am fost la expoziţie. Şi o să mai merg. Prefer momentele când e mai multă liniṣte. Așa, mă voi putea gândi în voie cum Maestrul Pământ și-a adus contribuţia la realizarea a ceva ce omul nu va fi niciodată în stare să facă, în asemenea proporţii, în asemenea forme diverse și în nenumărabile amestecuri chimice, în proporţii care dau culoare și unicitate exponatelor.

Nu pot să nu reamintesc și eu că „Zestrea minerală a României” poate fi văzută la Sighetu Marmaţiei datorită strădaniei Muzeului Maramureșan Sighetu Marmaţiei, Primăriei și Consiliului Local Sighet, Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Mineralele au fost cercetate, clasificate și studiate pe toate feţele de: Academia Română – Secția de Științe Genomice, Universitatea Babeș – Bolyai Cluj – Napoca – Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea din București – Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea Al. I. Cuza Iași – Facultatea de Geografie și Geologie, Institutul Geologic al României – Muzeul Național de Geologie.

Mai adaug, folosind informația dată pe https://www.agerpres.ro/cultura-media, că „Vernisajul iniţial al expoziţiei naţionale itinerante „Zestrea Minerală a României” a avut loc pe 27 aprilie 2022 la Muzeul Judeţean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare. Expoziţia a fost dedicată omagierii profesorului Victor Gorduza, la 80 de ani de la naşterea sa, muzeograf, director şi fondator al Muzeului de Mineralogie din Baia Mare”.

Spuneam că omul nu va putea face vreodată ce face Pământul în adâncurile sale. Există însă un mare merit care revine omului truditor, explorator al zonelor unde doar curajoṣii se încumetă să ajungă să lucreze ṣi să cerceteze.

Fără el, omul, mineralele ar fi rămas nedescoperite. Şi-ar fi trăit timpul acolo unde s-au format. Scoţându-le la suprafaţă ṣi arătându-le celor care vor să le vadă, iată că mineralele ne dau ocazia să înţelegem că de la timp se poate ajunge la eternitate.

Acest lucru se face pentru că există iubitori de frumos, care nu trec indiferenţi pe lângă generoasa și inepuizabila ofertă a Naturii!

Horia Picu

Centrul Județean de Excelență Maramureș organizează prima etapă a selecției elevilor pentru anul școlar 2023-2024.

La această etapă se pot înscrie elevii care au fost admiși în Centrul Județean de Excelență Maramureș și au obținut premii la olimpiade și concursuri școlare sau au participat la olimpiada județeană. Pentru prima fază a selecției, fiecărei grupe de excelență i-au fost repartizate 10 locuri, care pot fi ocupate cu respectarea criteriilor postate pe site-ul Centrului Județean de Excelență Maramureș. Elevii care îndeplinesc aceste criterii sunt invitați să transmită online cererea de reînscriere și diploma scanată prin care să dovedească obținerea performanței. De asemenea, poate fi atașat codul primit în cadrul participării la etapa județeană a olimpiadei.

Reînscrierea poate fi făcută până la data de 29 iunie 2023. Locurile neocupate vor fi repartizate pentru etapa a doua a selecției, la care vor putea participa elevii care nu au fost înscriși la Centrul Județean de Excelență Maramureș și care au obținut premii la olimpiade și concursuri școlare incluse în CAEI/CAEN și CAER.

Pentru detalii privind reînscrierea elevilor, puteți consulta site-ul www.cjexmm.ro/elevi/selecție-elevi
linkul de reînscriere
https://docs.google.com/forms/d/1Ezex2iZe7vYUmzAqdFsOg6RwM0FrxUQl8JybbvZ2Tj8/edit

Centrul Județean de Excelență Maramureș

Marți, 20 iunie 2023, în Baia Mare, Consiliul Județean Maramureș a fost gazda unui eveniment de maximă importanță pentru fenomenul cultural… Nordic. Scriitori, poeți, jurnaliști, critici literari, invitați, în două cuvinte… personalități importante, oameni frumoși, din Maramureș și din județele învecinate, s-au întâlnit pentru a marca vârsta maturității atinsă de o publicație devenită reper statornic în lumea literară. A fost o organizare amplă care a presupus resurse considerabile dar, în mod evident, resursa umană implicată s-a achitat cu succes. Am văzut „fosta” și actuala echipă a Nordului Literar la aceeași masă rotundă și… luminoasă.

Au fost rostite multe și justificate cuvinte frumoase, au fost dezvăluite eforturile începutului, greutățile și implicarea fondatorilor revistei (prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, Mircea Bochiș, Săluc Horvat), s-a făcut apel la amintiri, au fost evocați anii de început și de creștere dar s-a ajuns – cum era firesc – la provocările prezentului. După 20 de ani de muncă intensă așteptările sunt mari iar nivelul atins și imaginea creată cu efort trebuie cel puțin menținută. Masa rotundă a Nordului a fost  moderată elegant de actualul manager al publicației, doamna Dana Buzura – Gagniuc, care ne-a transmis semnale clare că viitorul Nordului Literar este pe mâini bune, pe mâini… feministe. Nu se putea ca echipa de redacție (Delia Muntean și Raluca Hășmășan – redactori) să nu includă și un domn (redactor șef), jurnalistul Gheorghe Pârja, care își continuă consecvent și dedicat activitatea.

Am asistat cu plăcere la fireasca omagiere și premiere a celor care au semnat și semnează la temelia și modelarea brandului „Nord Literar”.  Au fost acordate câteva premii speciale celor care au sprijinit scriind… Nordul:

Premiul pentru critică și istorie literară – prof. univ. dr. MIRCEA POPA,
Premiul pentru critică și eseu – prof. univ. dr. OVIDIU PECICAN,
Premiul pentru proză (romanul „Paragina”) – VASILE IGNA,
Premiul pentru critică literară – prof. dr. TEREZIA FILIP,
Premiul pentru întreaga activitate – ECHIM VANCEA,
Premiul pentru poezie (volumul „Umbra zidului meu”) – ELENA CĂRĂUȘAN.

Și pentru că Maramureșul are și un statut special nobiliar, organizatorii s-au gândit să acorde titlul de „Cavaler al Nordului” unor personalități demne de-a completa „panoplia” contemporană: academician Ion Pop, Ion Cristofor Filipaș, prof. univ. dr. Allexandru Ruja, Ioan Pintea, Cornel Cotuțiu, Olimpiu Nușfelean, Menuț Maximinian, Daniel Săuca, Lucian Perța, Ion Papuc, prof. univ. dr. Ana Olos, dr. Teodor Ardelean, prof. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, dr. Pamfil Bilțiu, dr. Delia Muntean, Gheorghe Pârja, Raluca Hășmășan. Scrisori de mulțumire au oferit organizatorii doamnei Ileana Cozmuța, și poeților Nicolae Scheianu, Ioan Baba (Serbia) și Vasile Barbu (Serbia).

Prima zi de sărbătoare a mai inclus expoziția tematică „De la «Nord Statornic» la «Nord Literar»” – documente puse la dispoziție de familia regretatului jurnalist și om de cultură Augustin Cozmuța dar și o provocatoare dezbatere, „Local și național în presa culturală”.

Cea de-a doua zi aniversară a Nordului Literar, 21 iunie 2023, s-a focalizat pe… carte. Am participat la prima ediție a Târgului de Carte Baia Mare, dar, cu acest subiect voi reveni într-un alt articol.

Ion Mariș

Îmbracă o cămeșă și hai la muzeu… în șezătoare

creatori populari
fată mândră în cămeșă
povești și legende
plante de leac, … de descântec
meșterește cu noi
joc în sat
pingăluit

Toate la Muzeul satului maramureșean, sâmbătă, 24 iunie 2023, de la ora 13:00.
Intrarea liberă pentru cei care îmbracă o cămeșă sau o ie!

Organizatori: Muzeul Maramureșan, Primăria Sighet, Centrul Cultural Sighet.

Parteneri: Galeria de Artă Ileana Vassiliev, Clubul Copiilor Sighetu Marmației, Centrul Școlar de Educație Incluzivă.

Muzeul Maramureșan

Zestrea Minerală a României, expoziția națională itinerantă, va avea loc vineri, 23 iunie 2023, la ora 14:00, la Muzeul de Științele Naturii din cadrul Muzeului Maramureșan Sighet (Piața Libertății, nr. 15).

Este o expoziţie în premieră ce cuprinde mineralele descrise pentru prima oară în România precum şi cele mai rare şi spectaculoase asociaţii minerale de pe teritoriul naţional.

Organizatorii evenimentului: Muzeul Maramureșan, Primăria și Consiliul Local Sighet, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Parteneri: Academia Română – Secția de Științe Genomice, Universitatea Babeș – Bolyai Cluj – Napoca – Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea din București – Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea Al. I. Cuza Iași – Facultatea de Geografie și Geologie, Institutul Geologic al României – Muzeul Național de Geologie.

Muzeul Maramureșan Sighet