După succesul internațional al filmului independent Între Chin și Amin, inspirat din tragediile victimelor gulagului comunist românesc, în special ale „Experimentului Pitești”, cineastul Toma Enache lucrează la primul film artistic de lungmetraj dedicat emblematicului compozitor George Enescu. Producția este realizată de La Steaua Film Studios.

Toma Enache, care semnează și scenariul filmului intitulat Enescu – geniul și prințesa, și-a concentrat atenția documentării, care a durat mai mult de doi ani, asupra legendarei povești de dragoste dintre Enescu și Prințesa Maria (Maruca) Cantacuzino și a felului în care aceasta din urmă i-a inspirat creația marelui muzician român.

„Am această bucurie unică, să pot onora memoria lui George Enescu cu un film artistic care să aducă în fața spectatorilor povestea lui extraordinară de viață. O poveste fascinantă despre creație și iubire a unui geniu plin de bunătate și generozitate”, declară regizorul.
„În acești 100 de ani, am avut două mari personalități care au făcut cunoscută România la nivel mondial: Brâncuși și George Enescu. N-avem nevoie de nimeni altcineva!” spunea Neagu Djuvara, în Anul Centenarului.

Pe lângă Festivalul Internațional care poartă numele marelui compozitor, organizat în România, filmul regizat de Toma Enache își propune să prezinte publicului cinefil din toată lumea caracterul uman și personalitatea creatoare a lui George Enescu. Dacă muzica lui este astăzi cunoscută și cântată pe marile scene din toată lumea, se știe prea puțin despre caracterul lui extraordinar, despre bunătatea și generozitatea care l-au caracterizat, despre cultul lui pentru prietenie și despre dragostea nemărginită pentru țara lui.
Nu este întâmplător faptul că marele violonist Yehudi Menuhin, unul dintre discipolii săi, a spus: „Dacă cititorul ar putea să-și închipuie mintea enciclopedică, îngemănată cu inima cea mai generoasă și mai lipsită de egoism din câte pot exista într-un om, cu o înfățișare nobilă și frumoasă, cu un chip romantic, însuflețit mereu de un geniu creator, fie că vorbea, preda, dirija, cânta la vioară ori la pian, dar mai cu seamă atunci când compunea, imaginea tot nu ar fi completă. Enescu rămâne pentru mine cea mai extraordinară ființă omenească, cel mai mare muzician și cea mai puternică influență exercitată vreodată asupra mea”.

Filmările au început la sfârșitul lunii iulie și au avut loc, în mare parte, în locații emblematice din România, sugestive pentru viața celor doi protagoniști, de la Ploiești, Tecuci, Iași și București, la Paris și Londra. Cea mai mare parte a lor s-a desfășurat în Iași, prin bunăvoința domnului Andrei Apreotesei, managerul Ateneului Național din Iași, în interioare ce reproduc atmosfera mondenă a anilor 1910–1930.
În producția La Steaua Film Studios, în primele lor roluri cinematografice de amploare sunt doi talentați actori de teatru: Mircea Dragoman (Teatrul Evreiesc de Stat din București), în rolul lui George Enescu, și Theodora Sandu (Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești), în rolul Mariei Cantacuzino.

Cei doi protagoniști au fost selectați în urma unui casting la care au participat sute de actori.

Din distribuție fac parte și remarcabilii actori: Constantin Codrescu, Cezara Dafinescu, Manuela Hărăbor, Adrian Titieni, Cristian Sofron, Kira Hagi.

Costumele protagoniștilor sunt realizate de maestrul Stefano Nicolao (Atelierul Nicolao din Veneția). Atelierul Nicolao a realizat costume pentru numeroase filme, trei dintre acestea primind nominalizări la Oscar. Bijuteriile și accesoriile din perioada interbelică, folosite în film, fac parte din colecția Iuliei Gorneanu.

Producători executivi sunt Marta Maria Mocanu și Elena Enache.

Filmul este un proiect captivant nu numai pentru că va aduce pe ecran povestea unui român de talie internațională, ci și pentru că, fiind un film independent, a atras implicarea și susținerea financiară a multor parteneri și companii din domenii diferite.

Cei care vor să se alăture misiunii de a omagia personalitatea compozitorului prin acest film o pot face accesând site-ul www.lasteaua.ro, secțiunea „Donații” (click AICI), pentru memoria lui George Enescu.

Filmul va intra curând în faza de post-producție, urmând a fi lansat în a doua jumătate a anului 2023.

Sponsori:Banca Transilvania, BES România, SUPERBET, Oscar Downstream, Rompetrol, Aqua Carpatica, Rotary District 2241

Parteneri: Ateneul Național Iași, Opera Națională Iași, Ateneul Român, Opera Națională București, Primăria Municipiului Ploiești, Palatul Culturii din Ploiești – Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, Tecuci, Muzeul Municipal „Regina Maria”, Iași, Filarmonica „Paul Constantinescu”, Ploiești, Muzeul Național al Literaturii Române, Iași, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Iași, Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, Iași, Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu”, Iași, Primăria Municipiului Iași, Traian Grand Hotel, Iași, Ateneul Tecuci – Fundația Pelin, Primăria Municipiului Tecuci, Filarmonica Moldova, Iași, Mănăstirea Buciumeni, Centrul Cultural „Sf. Antim” – Protoieria Ploiești-Nord, Hotelul Central, Ploiești, Q Magazine, Mobilă Lemn Masiv, Tecuci, Poliția Locală, Ploiești, Inspectoratul de Jandarmi Județean, Prahova, Zarea, Harlequin, Trends, by Adina Buzatu.

Comunicat de presă
La Steaua Film Studios

Scris aṣa cum vedeţi, ba cu litere mari, ba cu litere mici, apare în site-ul de prezentare pe care ṣi-o face Primăria Sighetu Marmaţiei în caseta „Proiecte ṣi investiţii – Infrastructura – Măsuri de dezvoltare – PIDU rezumat”. Aici există un „Plan Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Sighetu Marmaţiei”, care ne trimite direct de la nemulţumirile pe care le avem mergând cu atenţie încordată pentru a nu călca în băltoace, la împăcarea cu soarta: „Ceea Ce Vezi e Ceea ce Ai!”.

Ca să vedem ceea ce avem ṣi ca să ne lămurim de ce alţii au ṣi noi nu, m-am uitat pe site-urile unor primării cu populaţii aproximativ egale numeric cu a Sighetului. Câteva constatări sunt trecute în rândurile care urmează.

La Oneṣti, ultima hotărâre a Consiliului local e din 09.09.2022, ṣedinţele sunt înregistrate video, (ultima e din 15 sept 2022), dar rapoartele de activitate ale consilierilor sunt din 2016…

La Medgidia e ca la Sighet, adică… mai bine să trec mai departe.

În Lugoj viceprimarul are în subordine Compartimentul de Urbanism, Amenajarea teritoriului, Serviciul Administrare şi Întreţinere a Domeniului Public, Muzeul de Istorie şi Etnologie, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară. Rapoartele de activitate ale consilierilor sunt din martie, aprilie 2022 pentru toţi!!! Ultima hotărâre a C.L. e din 10 ian. 2022, ultimul proces verbal de ṣedinţă a C.L. e din 18.08.2022.

La Petroṣani, viceprimarul are în subordine: serviciul de urbanism ṣi amenajarea teritoriului, transportul public local, e responsabil cu tehnologia informaţiei ṣi coordonează poliţia locală.

Tot la Petroṣani sunt trecute pe pagina primăriei „Proiecte cu finanţare europeană″, din care implementate (!!!) la „Fonduri structurale″ (le-am numărat, sunt 8), „Phare″ (le-am numărat, sunt 6) ṣi din „Alte surse (nu le-am numărat, sunt prea multe !). Ultimul Proiect de Hotărâre al C.L. Petroṣani e pe pagina de internet din 09.09.2022.

Primăria Tecuci
Deschid pagina primăriei ṣi apare un anunţ de ṣedinţă de îndată a C.L. pentru 21.09 2022, ora 16! Excelent! Să ṣtie poporul când să meargă la ṣedinţă ca să ia atitudine. Ultima dispoziţie a primarului e din 08.07.2021, iar declaraţiile de avere ṣi de interese sunt din 15.06.2021.

Şi la Râmnicu Sărat e ordine în site-ul primăriei, doar rapoartele de activitate sunt din 2019. Primarul are dispoziţii date din 2021.

Şi acum, câteva constatări culese de pe pagina oficială de internet a Primăriei Sighetu Marmaţiei.

E singura primărie care anunţă „Let’s Do It Romania”. Probabil că cele amintite au deja programul de dat amenzi bine pus la punct ṣi acţiunea de „Do It″ e nesemnificativă. E doar o ipoteză.

„Ceea ce vedem e ceea ce avem″, sau „Ceea ce vedeţi e ceea ce vă oferim″. E acelaṣi lucru. Componenţa Consiliului local nu-i actualizată. De ce-ar fi ?…

Ultimele procese verbale de ṣedinţă a C.L. sunt din 30.07.2020 ṣi au fost publicate pe site-ul Primăriei în 29.01.2021.

Rapoarte de activitate au publicat doar consilierii Petrovan Sorin ṣi Fellner Arthur, în 4-feb-2022. Ceilalţi???

La capitolul „Proiecte și Investiții”, la „Proiecte în curs de implementare”, e trecut ṣi proiectul „Reabilitare și extindere pe orizontală în regim de înălțime D+P+2E Școala Gimnazială „George Coșbuc”, cod: SMIS 124613. Perioada de implementare: 01.06.2018 – 31.12.2022 (cuprinde și perioada activităților desfășurate înainte de semnarea contractului)”.

N-am înţeles ce se implementează: proiectul doar frumos desenat ṣi colorat, sau construcţia ṣcolară cu două etaje în pământul patriei răbdătoare? Trec des pe lângă ṣcoala „George Coṣbuc” ṣi nu văd nici reabilitare, nici extindere… Sigur, până pe 31 decembrie 2022 mai e timp…

La „Strategia de dezvoltare a municipiului Sighetu Marmaţiei”, din 29.01.2021, la secţiunea „Cazare”, e trecut ṣi Complexul „Coroana”, cu 86 locuri de cazare ṣi 250 locuri la masă.

De câţi ani stă în stare de ruină hotelul ăla? Cine l-a trecut la categoria „Cazare”? Ce părere are conducerea Primăriei Sighetu Marmaţiei despre aberaţia semnalată? Înainte de a publica ceva emis de primăria locală, e vreun birou cu ṣef, secretar, ajutor de ṣef ṣi purtător de acte de la un birou la altul în care să citească ce urmează să apară în public ṣi – dacă e cazul –să oprească lansarea „docomentului”?

Tot la „Proiecte ṣi investiţii”, e trecut pe 29.01.2021 ceva de „mare” actualitate: „Lucrări investiţii 2009-2010”!!!

La „Stare civilă-publicaţii de căsătorie 2021” – ioc anunţuri! Şi în 2020 tot ioc anunţuri!

Ultima Dispoziţie a primarului e din 2019, dată de Horia Scubli.

Concluzia: pagina oficială de internet a Primăriei Sighet ar trebui să fie actualizată ṣi explicită. Deocamdată, sigheteanule, „Ceea Ce Vezi [pe site-ul Primăriei] e [exact] Ceea ce Ai! [când ieṣi afară din casă]”… Când ai timp, citeṣte pagina de internet a Primăriei Sighetu Marmaţiei ṣi nu te enerva.

Şi mâine e o zi, care începe tot cu speranţă…

Horia Picu

Ȋn continuarea demersurilor făcute în cadrul proiectului: «Biserica alături de comunităţile marginalizate din teritoriul GAL Mara-Gutȃi», contract – POCU/303/5/2/127617, prin furnizarea de măsuri integrate pentru creşterea şanselor de obţinere al unui impact pe termen lung la nivel de calitate a vieţii în zona Maramureşului, organizăm primul din cele 2 evenimente „bursă locuri de muncă”, în cadrul cărora vor fi întruniţi agenţi economici din zonă, în calitate de potenţiali angajatori, precum şi beneficiarii din comunităţile marginalizate din arealul proiectului, în calitate de potenţiali angajaţi.

Bursele locurilor de muncă vor viza armonizarea intereselor angajatorilor cu nevoile grupului ţintă, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă vor avea ocazia să compare şi să aleagă postul dorit în funcţie de pregătire şi experienţa profesională.
Aceste burse vor deveni o bună ocazie de cunoaştere, prospectare şi identificare a oportunităţilor de angajare. Din prisma angajatorilor, acestea sunt o bună ocazie de a selecta candidati într-un timp scurt si fără costuri.

Echipa de proiect care organizează această primă „bursă a locurilor de muncă” se va ocupa de:
– realizarea conceptului evenimentului
– asigurarea locaţiei de desfăşurare cu dotări pentru eveniment
– promovarea evenimentului
– selectare angajatori
– promovare rezultate eveniment.
Bursa locurilor de muncă va avea loc în data de 29 septembrie 2022, la Centrul de zi pentru familii cu copii „Sfinţii Brȃncoveni”, în Deseşti, în intervalul orar: 11:00 – 15:00.
Pentru mai multe detalii, la telefon: 0732-567131.
Vă aşteptăm pe cei interesaţi!

Comunicat de presă

ÎN LUMINOS SEPTEMBRIE
* Pe dig, însoțește plimbarețul o cioară ieșită și ea la promenadă.
* La râu. Ciocănitoarea bate îndelung copacul. Se-aud materia putredă, spațiul gol.
* Ciotornari: „Zinim în zâua halaltă!”
* După mine, „Cei mai buni DJ” sunt Grupul Iza. Am lămurit-o și pe Irina R. I-am pus numa’ „Învârtita bătrânească” și „a lui Opriș”.
2
* La pod, un băiet trece prin minte imaginea fetei lui, privindu-i totodată chipul în râu …
* Sf. Mărie Mică. În parcarea restaurantului de lux descinde un grup preacuvios. Vorbesc tare, râd în soare cu toții, punându-și reverendele în portbagaje. Cei bătrîni sunt muiați în argint, cei tineri mai pântecoși. „Trai, neneacă!” – ar fi zis nenea Iancu.
* Un domn la cumpărături. Vânzătorul:
– …Roșii de 12 lei…Aveți aici! Castraveți nu luați?
– Io știu? Nu. … Bine, pune-mi de v’o tri lei, să siuă 15!”

SUPERMARKET LA MARAMUREȘ
Trecut de amiază. La casă, tânăra și politicoasa casieriță încasează o nevastă cam spre 60 de ani, cu sugnă, năframă, cămeșă alba și gureșă foarte.
– Mulțumesc frumos!
– ‘Ț-ajute Dumnezău!
2
Lume multă la cassă.
– …Mergeți la Iza, domn’ profesor, să faceți poze! – îmi spune casierul, văzând cât de greu mă descurc la bandă.
– Abia aștept. Numai roagă-te să nu plouă!…
– Ploaie deja! – intervine un al treilea, aranjându-mi cu îndemânare marfa în sacoșă.
.
„STAȚIA TERMINUS”
Pe banca din stație șe’de un bătrân într-o botă. Răspunde la salutul altuia tocmai trecând:
– Încătro?
Congenerul nu-l aude. Nu-i bai.

CONTRACRONOMETRU…
„După cum se știe, campioana noastră a înregistrat decât o singură victorie.” (RR Actualități)

BISTRO
– Ce doriți?
– Un espresso și un pahar de apă de la robinet.
– Desigur!
Sau: azonnal, rögtön, máris, kérem szépen, parancsolni, szivesen…!
Placă?

Marin SLUJERU

Foto: Dan Moldovan

Universitatea Babeș – Bolyai Cluj Napoca – Extensia Sighetu Marmației este partener în proiectul european SCIENCE4FUTURE-II urmând să organizeze, în data de 30 septembrie 2022, un interesant și provocator eveniment de promovare a cercetării științifice: Noaptea Cercetătorilor Europeni.
Pentru a oferi mai multe detalii cititorilor noștri și pentru atragerea unui public cât mai numeros la această acțiune, am solicitat informații suplimentare d-nei conf. univ. dr. Gabriela Ilieș, coordonatorul proiectului la Sighet.

Salut, Sighet: „Noaptea Cercetătorilor Europeni” din cadrul proiectului european Science4Future-II, are loc pentru prima dată la Sighet. Dați-ne, vă rog, câteva detalii organizatorice.
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: SCIENCE4FUTURE-II este un proiect inițiat de Comisia Europeană în cadrul programului european Horizon Europe și presupune organizarea unui set de activități de popularizare a științei: evenimentul denumit Noaptea Cercetătorilor Europeni din 30 septembrie, concursuri și surprize de-a lungul întregului an. Este unul dintre cele mai populare evenimente de aceste gen din Europa și se desfășoară neîntrerupt de 15 ani.

Salut, Sighet: Care este rolul practic al Universității „Babeș-Bolyai”/ Extensia Sighet?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Anul acesta Extensia Sighetu Marmației a UBB – Facultatea de Geografie este implicată direct alături de instituții de prestigiu din țară: Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (cu facultățile și extensiile sale), Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud. Timp de o zi, copiii de toate vârstele, adolescenții și adulții vor avea oportunitatea de a participa activitățile care se centrează pe cercetarea interdisciplinară: turismul experiențial și co-crearea experiențelor, digitizarea patrimoniului și interactivitatea, știința din spatele activităților tradiționale.

Salut, Sighet: Am văzut câteva instituții din Sighet care și-au anunțat prezența. Care sunt acestea și care ar fi rolul acestor participanți?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Suntem onorați de prezența în echipa de organizare a trei unități de învățământ preuniversitar foarte active: Colegiul Național Dragoș-Vodă, Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand și Liceul Tehnologic Marmația. Alături de profesorii inimoși din aceste școli sunt implicați muzeografi și cercetători de la Muzeul Maramureșan și membre din Asociația Rădăcinilor Străbune.

Salut, Sighet: Ziua de 30 septembrie 2022 a fost proiectată atât în format fizic (între orele 13:00-21:00) cât și on-line (între orele 9:00-24:00). Se vor derula concomitent, sunt complementare?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Evenimentul se va derula în format fizic, începând cu ora 13.00. Între timp, pe siteul evenimentului se vor putea urmări live-uri din alte locații din țară, prezentări asincrone legate de subiectele de la standuri, linkuri utile și evident câteva secvențe din activitățile noastre cu scopul de a încuraja participarea din curtea extensiei.

Salut, Sighet: Proiectul este structurat pe trei secțiuni (Viitor prin trecut; Sănătate și bunăstare printr-un mediu înconjurător curat; Dezvoltarea economică prin tehnologie și inovație). Acestea sunt „susținute” live? Cum se vor desfășura în mod concret?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Acestea sunt secțiunile proiectului. Concret, vom avea un eveniment mixt cu standuri și activități diverse. La capitolul co-creare de experiențe vom avea experimente de Escape Room, Turul catacombelor și Turul multisenzorial, programe organizate și derulate de elevii și studenții aventuroși. Pentru partea de digitizare avem un set de demonstrații de la 2D la 3D, cu modele de clădiri de patrimoniu, pixeli cusuți și linii trasate cu o sumedenie de tehnici. Aici sunt responsabili de distracție elevii îmblânzitori de imprimante 3D și ațe lungi. La capitolul „poțiuni magice” doamnele de la Călinești în tandem cu un chimist ne vor explica ce fierbe în cazanul cu pigmenți vegetali și minerali, ce formulă au aceștia, ce importanță au pentru sănătatea și mediul nostru. Poate reușim să vopsim și noi ceva. După lăsarea întunericului vă așteaptă o prezentare interactivă despre Maramureș așa cum îl vedem noi, geografii. Vom avea și concursuri scurte la standuri, sesiuni de întrebări și răspunsuri și demo-uri în laboratorul de informatică pentru cei care doresc să integreze în proiectele lor tot ce au experimentat.

Salut, Sighet: Proiectul se desfășoară în cinci orașe din România dar în peste 400 de orașe din Europa. În toate orașele, în toată Europa, „scenariul” este același?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Majoritatea organizatorilor au optat pentru formatul de eveniment cu standuri la care se prezintă organizațiile implicate, pe domeniul public, în zone recunoscute ca locații ale unor evenimente culturale.

Salut, Sighet: Noaptea Cercetătorilor Europeni este destinată atât elevilor cât și adulților. Sunt șanse să existe un interes atât de mare din partea acestora încât capacitățile locațiilor puse la dispoziție de organizatori să fie depășite?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Evenimentul nostru este unul public, toți cei interesați pot participa cu școala, cu părinții sau cu prietenii. La activitățile de turism experiențial vom avea un sistem de programare online pe siteul nostru pentru a elimina timpii de așteptare. Acesta va fi deschis începând de luni 26 septembrie. Credem că evenimentul va avea o dinamică importantă și suntem pregătiți să gestionăm fluxurile de participanți.

Salut, Sighet: Ce nume importante de lectori aveți? Sunt și invitați din afara Sighetului?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: În afară de prezentarea interactivă din ultima parte a zilei nu vor fi activități statice cu prelegeri. Vor rula pe ecran câteva materiale video asincrone cu cecetări similare din toate colțurile planetei. Fiecare activitate va fi animată de o echipă formată din elevi, studenți și specialiști în domeniul respectiv.

Salut, Sighet: De ce ar trebui un copil, un adolescent sau un adult să participe la acest proiect? Cum i-ați motiva?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Curiozitatea este parte a firii umane. Cu toții suntem exploratori, suntem interesați să înțelegem cum funcționează anumite lucuri, cum se crează experiențele, de ce sunt ele importante pentru noi. Prin implicare directă putem învăța de o mie de ori mai bine și mai distractiv. Ca adulți putem deveni din nou curioși și entuziaști alături de copiii noștri. Vă așteptăm!

Salut, Sighet: Mult succes cu pregătirile pentru organizarea evenimentului și… vom participa și noi!

Brîndușa OANȚA

https://sites.google.com/view/geografieubbsighet/avizier/noaptea-cercet%C4%83torilor-europeni
https://noaptea-cercetatorilor.eu/
https://www.facebook.com/NoapteaCercetatorilorEuropeniBistrita/

Maramureșul îl sărbătorește azi pe Vasile Oanea. Vasile Oanea din Breb. Care nu-i declarat oficial nici ambasador al turismului, nici tezaur uman viu, nici cetățean de onoare, dar pe care, cunoscându-l, știm și că ne reprezintă admirabil, și ce comori tezaurizează și că ne onorează. Am adunat aici, azi, când împlinește 70 de ani, câteva cuvinte sincere, de la câțiva prieteni, căci cuvintele, sinceritatea și prietenii contează cel mai mult pentru Vasile.

Teofil Ivanciuc:
„Vasile Oanea, cărturar, poet, fotograf, cameraman, tezauritor (deși acest termen nu e în DEX, este cel mai potrivit ce ar putea fi utilizat aici) neobosit al valorilor patrimoniale ale satului Breb, împlinește azi o frumoasă vârstă, intrând oficial de-acum, cum s-ar zice, în categoria seniorilor, deși în suflet rămâne veșnic tânăr.
De-a lungul ultimelor decenii, acesta a imortalizat în fotografii, film și pe coli albe de hârtie toate evenimentele notabile ale satului și practic pe toţi brebenii, care s-au născut, au crescut, trăit, împlinit și apoi unii s-au și petrecut din lumea aceasta sub ochii săi atenți.
Arhiva sa de fotografii şi însemnări se constituie într-un alt fel de cronică a satului, fără de care nu se mai poate scrie istoria Brebului. Vasile Oanea este un altfel de Stan Pătraş, care lucrează cu mijloace cărturăreşti și care diferă de artistul săpânţean prin sensibilitatea şi candoarea sa înnăscută.
Cu clopul maramureșean pe cap, imaginea lui Vasile ne-a reprezentat de nenumărate ori peste hotare, artiști de pe meleaguri mai apropiate ori îndepărtate dedicându-i și un album foto, și articole de revistă și filme documentare, el apărând până și pe cărți poștale…
Cu ușa, timpul și inima veșnic deschise și puse generos la dispoziția tututor, Vasile Oanea a făcut atât de multe pentru Breb și pentru Maramureș încât nu vor fi știute niciodată și oricum, nu ar putea fi amintite în câteva rânduri.
Să ne trăiești, prietene Vasile, te felicităm pentru tot ceea ce ai făcut și vei mai face, sperăm, pentru comunitate! Maramureșul îți mulțumește! La mulți ani!”

Pr. Vasile Marian Pop, familia și consătenii iubitori de frumos:
„Dacă sufletul e cel ce ține în viață trupul, desigur, pasiunea e cea care însuflețește un artist. Vasile Oanea e omul pasionat de frumos și artistul ce trăiește fiecare moment la maxim. Îi dorim ca mulți ani de acum, să exceleze în căutare frumosului în sufletele celor din jurul lui”.

Rada Pavel:
„Vasile Oanea e născut în Breb, trăiește în Breb, e una cu Brebul, dar, fără să fie nicio secundă rupt de realitate, cu toată luciditatea, respiră într-o lume a lui și simte cum nu se simte pe orice uliță a Brebului. Asta știe tot satul și de asta își dau seama sutele de vizitatori care l-au cunoscut la el acasă, de cum i-au trecut pragul. E o povară să fii diferit, neîmpăcat, incoruptibil, într-o comunitate încă visceral tradițională? De bună seamă că e. E o binecuvântare să fii diferit, sensibil, să observi în tot și în toți bunătatea și valoarea? De bună seamă că e.
Dragă Vasile, de 70 de ani, îți porți dârz pe umeri și povara, și binecuvântarea, iar noi nu ți-am mulțumit încă pentru ce ești, pentru cum slujești Maramureșul, pentru ușa pe care o ai veșnic deschisă, pentru cum dai și dai, fără să ceri și fără să primești niciodată nimic. Primește măcar urarea de azi: la mulți ani, sănătoși, cu inspirație, cu oameni buni în preajmă! Și fii mai blând cu tine!”

Irina Pocrișer & Radu Gadola:
„La mulți ani și mulțumiri pentru tot ceea ce reprezentați pentru satul nostru. Știm că de multe ori sufletul dumneavoastră se îndoiește de însemnătatea a ceea ce faceți, spuneți sau simțiți, însă să știți că sunt mulți oameni deschiși la suflet să primească toată înțelepciunea adunată în cei 70 de ani! Sănătate și inspirație, mulți ani de-acum încolo! Cu drag și respect, Irina & Radu!”

Dragoș Călin
„Domnule Vasile, am trecut din întâmplare prin sat. M-ați primit cu o pălincă, cu pisici și cu drag! Vă urez să vi se întoarcă înzecit, să vă găsesc mereu la fel de binevoios și zâmbitor!”

Alex Robciuc
„Astăzi, 20 Septembrie, este ziua de naștere a unui prieten drag, Vasile Oanea. Am fost rugat să scriu 2-3 rânduri. Un lucru aproape imposibil când vine vorba despre un om ca Vasile Oanea. Exemplul său ne arată că poți fi fericit cu orice stil de viață ai alege să ai, important e să faci lucruri din pasiune, nu din ambiție, să rămâi un prieten apropiat celor pe care i-ai cunoscut mai îndeaproape, chiar dacă îi vezi mai rar, să cauți să te simți împlinit cu realizările tale și să le împărtășești fără a te lăuda sau a ieși strident în evidență. Vasile Oanea, trăind astfel, a rămas un om cu suflet bun și asta se vede de când îl întâlnești prima dată. La mulți ani!”

Gabriel & Roxana Motica
„Om bun, cu sufletul curat, răbdător, plin de iubire si apreciere pentru cei care-l înconjoară, Vasile Oanea este recunoscut pentru aceste valori, destul de rar întâlnite în zilele noastre. Un om bogat prin toată zestrea sufletească strânsă de-a lungul timpului, pe care o împărtășește cu toți cei care îi intră pe poartă. Mulți ani înainte!”

Dia Somogyi:
„Tu, Vasile drag, cred că nici să îți fi dorit, nu puteai să vii pe lume într-o zi mai potrivită precum miezul toamnei! Tu și Toamna, simbolurile blândeții, armoniei, complexului profund. Și tu, și Toamna, deopotrivă aducători de emoții puternice și frumoase, miresme și arome particulare, embleme de nostalgii și iubiri simbolice! Îți doresc din inimă, dragă Vasile, să porți mereu în tine același „nu-știu-CE” și „nu-stiu-CUM” plin de blândețe, să-ți păstrezi mereu sufletul pur copilăros și mintea limpede, gura și degetele vesnic ticluite cu vorbe și rime potrivite! Te îmbrățișez spontan, puternic și cu mult drag, după obicei! La mulți ani plini de veșnicii! Ce bine că exiști, că avem șansa să fim contemporani cu tine!”

La mulți ani, cu tot ce-i bun și din partea redacției Salut, Sighet!

Salut, Sighet!

Foto reprez.: Alex Robciuc
Foto interior: Gabriel Motica

Asociația „Culori pentru pace”, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației și Clubul Copiilor Sighetu Marmației cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Sighetu Marmației și al Inspectoratului Școlar Județean Maramureș dedică Zilei mondiale a păcii o expoziție cu lucrări de artă a copiilor și tinerilor.

Ziua Mondială a Păcii este sărbătorită în fiecare an la 21 septembrie și este dedicată consolidării idealurilor de pace, atât în interiorul tuturor națiunilor și popoarelor, cât și între acestea.

Expoziția „Culori pentru pace” va fi deschisă în perioada 21-23 septembrie la Primăria Municipiului Sighetu Marmației și are ca scop valorificarea abilităților plastice și practice ale copiilor și tinerilor și rolul lor asumat de agenți ai păcii.

Ziua Internațională a Păcii este un memento inspirat despre ceea ce putem crea împreună: Pace.

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 21 septembrie ora 12:00.

Comunicat de presă

Viața e așa cum e; bună, rea, dar e viața fiecăruia și nimeni nu e în măsură s-o compare cu a altcuiva, poate cel mult să se revolte că nu e așa cum ar fi vrut-o…
Nimeni nu e egal cu nimeni, nici n-ar fi corect! Fiecare are șansa lui de a arăta ce poate, metodele sunt cele care fac diferența. Cît trăiești înveți, te adaptezi, ți se ivesc șanse pe care, dacă ai minte le fructifici, daca nu, aia e, trec pe lîngă tine.
Eu zic, că nici nu ar fi corect să fim aliniați și dirijați în fața provocărilor vieții. Liberul arbitru dat de Dumnezeu este tot ce avem nevoie pentru a discerne despre cum vrem să creștem.
Unii au șansa de a extrage lozul cîștigător, de a se naște sub o stea norocoasă și au succesul reușitelor din start. Alții, dimpotrivă! Astrele lor parcă sunt distribuite dinadins cît să încurce și să fie nevoiți să danseze într-un tango nesfîrșit, doar că pașii sunt inversați: doi pași înapoi și unul înainte. Aproape că li se tocesc tălpile de atîta tropăit pe loc.
De ce am vrut să încep cu această tiradă? Am să vă zic de ce.
Zilele acestea (numai cine nu vrea să se ,,ancoreze” la ev. istoric care se petrece la curtea regală engleză, dar mai ales în ziua înmormîntării Reginei) am retrăit o a doua moarte a mamei mele, care era de o vîrstă cu Regina. Am asistat din colțișorul meu de acasă la toată procesiunea și am plîns-o din nou pe mama, alături de mama Regină.
Eu mi-am însușit-o ca pe o regină a tuturor. Prin felul ei bonom de a fi, chiar șugubăț, prin umorul ei discret dar savuros, a știut să facă slalom cu atîta eleganță printre nu puținele probleme ivite de-a lungul celor 70 de ani de domnie.
Eu m-am mai exprimat o data (la moartea regelui Mihai), că un rege e un tată pentru țara lui, precum un tată este rege pentru familia lui. Privit la nivel micro sau macro, pierderea este incomensurabilă.
Exact și pe Regină, eu am asemănat-o cu mama, care, pentru noi copiii, era regina mamă în stupul familiei ei, iar noi, supușii ei.
Atunci cînd Regina dispare, rămîne un mare gol. Că e vorba de un imperiu sau de o casă, pierderea e imensă.
Mi s-a întipărit în memoria vizuală, simbolistica, care însoțea sicriul regal. Coroana, sceptrul și globul cu cruce, peste care tronau florile culese din grădina castelului.
Coroana știu că simbolizează puterea, corolarul unui stat bine stăpînit, Sceptrul iarăși reprezintă toiagul cu puterea căruia se cîrmuiește un regat. Cel mai mult m-a impresionat însă, globul aurit cu crucea din vîrf! Acest simbol le întrece pe celelalte două prin mesajul pe care-l trimite, că nimic nu se face fără Dumnezeu! Cu aceste simboluri sacre a defilat sicriul Reginei pe străzile Londrei și o lume întreagă a luat aminte.
N-am văzut comori ostentative expuse pe catafalc, am auzit că și bijuteriile i-au fost înlocuite cu unele mai simple. Asta ce denotă?
Că în fața morții te arăți doar tu așa cum ești și cum ai fost o viață, n-ai nevoie de surogate să-ți completezi CV-ul pămîntean. Dumnezeu care ne judecă pe toți ne știe pe dinafară cum suntem… Doar bunul nume e cel care ne va aureola caracterizarea finală și vom fi singuri la examinare, fără copiuțe sau plagiat!
Poate o să pară forțată comparația pe care eu am făcut-o între Regină și mama. Amîndouă sunt acum plecate, fiecare pe cont propriu.
Ceea ce le unește însă sunt tocmai simbolurile, care pot fi reinterpretate și raportate și în cazul mamei și a tuturor mamelor mai puțin încoronate.
Coroana o compar cu bucuria de a avea în ocrotire familia ei de care se simțea răspunzătoare, sceptrul era mîna forte cu care își ghida copiii din ,,împărăția” ei, iar globul cu crucea în vîrf, era credința că cineva sus ne veghează și Pămîntul este supus Lui.
Exact cum Regina a lăsat urmașilor săi valori de netăgaduit, așa și mamele noastre ne-au lăsat comori neprețuite.
Iată de ce eu am plîns la moartea Reginei, substituind-o mamei mele…
Le-am plîns deopotrivă pe amîndouă.

Ileana PISUC

Oricând, dar mai ales în timpurile de azi, această manifestare sufletească trebuie să fie prezentă la fiecare cetățean. Dacă nu e momentul să fie în stare activă, atunci trebuie să fie în așteptare tot timpul, fiind gata să se activeze, atunci când situația o cere.

Cel mai edificator exemplu în prezent îl constituie situația gravă din Ukraina. Comunitatea internațională s-a mobilizat solidar, cu puține excepții, a dat dovadă de solidaritate umană, pentru a bloca tragediile și măcelul ce se produc acolo, pe acele pământuri străine rușilor, cu așa mare amploare. S-au trimis ajutoare masive în alimente, medicamente, armament modern, mijloace financiare, tot ce s-a putut, în afară de soldați, pentru că Rusia amenința și cu șantajul nuclear, cu percolul de a se declanșa al III -a război mondial, nimicitor. S-ar ajunge la ceea ce unii bătrâni prevestesc, prin nu știu ce semne ale lor, că peste vremi, se vor bucura oamenii, atunci când se vor întâlni, om cu om. S-au introdus mulțime de restricții Rusiei, dar aceasta sfidează orice solicitare de încetare a focului și de a produce atâtea distrugeri și vieți umane, de ambele părți. Te cuprinde mila și groaza când vezi copii, cu mamele lor, bătrâni, civili sfârtecați de explozii, împușcați sau deportați în spațiile rusești. Zeci de mii și din sodații ruși și-au lăsat și ei corpurile zdrobite pe terenuri străine, departe de casele lor. Armata ukraineană luptă cu mult eroism și sacrificii pentru a-și apăra pământul, bunurile ce le au și cetățenii acestei țări, în așa mare suferință.

România a dat dovadă și ea de multă solidaritate cu o țară vecină, peste granițele ei trecând milioane de ukrainieni, unii rămași la noi alții, mulți, în tranzit spre alte state. Noi suntem un stat sărăcit, dar din puținul avut au fost ajutați cu toate cele strict necesare și pentru tranzit. Se evidețiază societatea de „Ajutor Matez”, condusă de inimoasa profesoară , Luminița Erika-Colopelnic, care a colectat din țară mijloace materiale și financiare; echipele dumneaei îi așteptă la frontieră, cu cele necesare și pentru deplasare în diferite locuri. Nu este o noutate, această organizație intervenind de multe ori și în alte situații de calamități umane. Ukraina și-a manifestat multă apreciere pentru sprijinul României și în cele stabilite la nivel european.

În temnițele și lagărele de exterminare din perioada comunistă, această solidaritate se manifesta în mod deosebit printre deținuți, prin distribuirea alimentelor și medicamentelor colegilor de suferință care aveau mai multă nevoie de ele (atunci când primeam acele pachete de 5 kg, cu alimente permise și medicamente, ca drept lunar convenit). Se primeau însă cu multă greutate și așteptare. Eu, de exemplu, am primit 5 pachete în cele 29 de luni de detenție! Era mare solidaritate și prin credință și spiritualitate, cu sprijinul multor preoți trimiși în detenție.

Prezența și solidaritatea României s-a remarcat și în cazul marilor cutremure, ajutând material și financiar statele lovite, cu tot ce a putut. A trimis oameni și câini dresați pentru scoaterea de sub dărâmături a celor în viață și recuperarea victimelor. Intervenții asemănătoare, cu multă promtitudine, au avut loc și în cazul marilor inundații, incendii etc.

Aceeași manifestare de solidaritate internațională s-a produs și pentru Romînia, în cazul inundațiilor nimicitoare din 1970, ca și în cazul cutremurului devastator din 1977, când mâinile larg întinse de peste tot au ușurat și salvat multe vieți umane, din ce se putea salva. Ne-au ajutat să revenim la o normalitate în defașurarea vieții, desigur cu multe leziuni ce nu se vor putea vindeca, mai ales prin pierderile de vieți umane.

Cel maI strălucit exemplu privind această solidaritate umană, ce s-a arătat lumii îintregi, a fost Revoluția Română din decembrie 1989. A fost prima revoluție transmisă în direct de o televiziune și România s-a bucurat atunci de o enormă simpatie și solidaritate, generalizate. Sprijinul acordat țării noastre a fost masiv, material, financiar, în medicamente, aparatură medicală, internări în spitale din afară a cazurilor grave. Păcat însă că am permis folosirea diversiunii, care i-a schimbat cursul („jos comunismul! „), comuniștii din linia a II-a, „vopsiți”, rămânând pe poziție, producând mii de victime și monstruozități, în desfășurarea Revoluției, Piața Universității, Mineriadele, Ministerul de Interne și multe altele.

Peisajele noastre, atât de frumoase în toate anotimpurile, atrag mulți turiști, români și străini, care se aventurează de multe ori pe traseele periculoase, interzise, sau chiar accesibile, care devin periculoase prin schimbarea vremii, producându-se anual mai multe accidente, unele de gravitate peste putința de salvare. În mai multe locuri cu astfel de posibiiăți s-au organizat voluntar echipe de „Salvamontiști, în scopul salvării turisților aflați în dificultate sau pentru a extrage victimele din prăpăstii.Viața acestor oameni este de multe ori în pericol, fiind ei înșiși victime, manifetând solidaritate umană. Același rol îl au și Salvamarii, în zona Mării.

Războiul de durată din Siria, cu participarea mai multor State, fiecare cu interesul propriu, a făcut milioane de cetățeni să fugă de moarte și să umple lumea. Statele europene și nu numai, aveau repartizați numărul de refugiați pe care să-i primească, fiind țara cu cea mai mare migrație în acest război. Pe locul 2 este România, unde hoțiile au fost un altfel de „război”. Mulți sirieni se foloseau de ambarcțiuni nesigure, altele supra încărcate, ceea ce a determinat multe incidente și naufragii pe traseu, cu mulțime de oameni rămași in ape, departe de țărm. Lumea s-a mobilizat solidar, prezentă fiind și România, în destule cazuri, salvând multe vieți, dar s-au și pierdut o mulțime.

Multe cazuri tragice se produc în atâtea moduri și din multe motive. În unele, din spirit de solidaritate, intervin imediat cei aflați în apropiere, în foc, în ape, cutremure, pentru a salva vieți și, din păcate, uneori se întâmplă ca ei să devină victime (pompierii, salvamarii s.a.). Într-un caz tragic, doi copii au fost luați de inundații și tatăl lor, prezent, s-a aruncat imediat în puhoi, să-și salveze copii. L-a prins pe primul și l-a pus pe mal, a reușit să-l ajungă și pe al doilea și l-a salvat. Însa, de efort, puterile l-au părăsit și nu s-a putut agăța de mal, iar apele l-au tot dus… Un exemplu de solidaritate familială dusă până la sacrificiu. Le-a oferit copiilor viața ce o aveau înaintea lor. În ceea ce privește agresarea fizică, mai ales asupra femeilor, pe drumuri, în parcuri… unii doar privesc, cu lașitate, alții sar pentru a le salva și se mai întâmplă ca ei să fie victime și criminalul să dispară, definitiv sau de moment. Sunt mulțime și frecvente situații din acestea grave și, oricând, solidaritatea umană trebuie să se manifeste, oricât ar părea de mici șansele de salvare și oricât de mare ar fi riscul, nu trebuie lăsat să fie acoperit de lașitate un sentiment uman atât de nobil.

Gheorghe Bărcan
Minneapolis, Minnesota, USA

Războiul din Ucraina a distrus viețile și destinele multor oameni; pe lângă pierderi de vieți omenești, dezastrul economic declanșat în țara vecină, nesiguranța care se insinuează în toate segmentele societății determină o parte din populație – dar mai ales femeile și copiii – să-și caute refugiul în alte țări. Foarte mulți cetățeni din țara vecină și-au găsit o țară de adopție în România. Generozitatea și empatia sighetenilor pentru refugiații din Ucraina au fost și sunt vizibile de peste 200 de zile, de când a început războiul de lângă noi.

Am primit o informație foarte interesantă în aceste zile de la neobositul nostru concitadin, Ioan Costiuc (promotor și antrenor de șah), care ne confirmă că Sighetul este solidar cu ucrainenii și la… sportul minții. O tânără ucraineancă, Diana TARLEVA, mare maestră la șah (coeficient ELO – 2175), originară din Kiev, a fost legitimată în lotul echipei feminine a orașului nostru (CSM Sighet).

Marea maestră Diana Tarleva a optat să joace pentru Sighet „apreciind generozitatea sighetenilor și sprijinul acordat refugiaților ucraineni” dar și pentru valoarea și talentul junioarelor care compun echipa celui mai nordic municipiu de frontieră.
Diana Tarleva locuiește temporar la Techirghiol, împreună cu soțul ei Konstantin Tarlev, mare maestru în șah și el, component al lotului masculin de șah din Techirghiol.

În perioada 20 – 30 septembrie 2022, la Oradea, se desfășoară Campionatul Național al României, Superliga Masculină și Feminină, iar echipa feminină a Sighetului, cu ucraineanca Diana Tarleva care va juca la prima masă, are speranțe mari de-a urca pe podium.

Succes maxim echipei sighetene! Bine-ai venit la „masa” noastră șahistă, Diana Tarleva!

Ion Mariș

Am publicat zilele trecute articolul „Consilerii PNL din Sighetu Marmaţiei s-au integrat perfect azi în marea deziluzie locală″. Cititorii au comentat, situându-se în cele trei posibile tabere: PSD, PNL sau a nemulţumiţilor (printre care mă număr ṣi eu) care n-au nicio treabă cu cele două partide.

E nevoie să fac acum niṣte precizări, pentru a nu (mai) lăsa loc la interpretări care ţintesc doar o parte a adevărului.

Mi-am imaginat, pe data de 16 septembrie a.c., în aṣteptarea sensibilului grup al PNL care nu suportă ca cineva din el să fie atacat (fie pe drept, fie pe nedrept – subiect pe care-l voi dezvolta mai departe), ca primarul, sau purtătorul de cuvânt, sau cineva însărcinat cu citirea materialului incriminatoriu la adresa viceprimarului Daniela Oniţa Ivaṣcu ne va citi un pomelnic întreg de nerealizări, puse toate în spatele doamnei avocat.

Nu s-a întâmplat aṣa. După trecerea a 45 de minute după ora 13, ni s-a comunicat că s-a terminat ceea ce nici n-a început.

Viceprimarul unei localităţi nu poate fi demis pe criterii subiective: nu place unora, nu le convine că se pozează mai cu oricare personalitate care trece prin urbe, că i-a propulsat pe unii în funcţii ṣi alţii n-au avut niciun avantaj în urma pozei de grup din campania electorală cu mapele alea goale de conţinut. Singurul criteriu pentru demitere trebuie să rămână faptele. Mai bine spus lipsa faptelor. Sarcinile de serviciu trecute în fiṣa postului ṣi neîndeplinite.

Pagina perpetuu incompletă de internet a Primăriei Sighet, chiar aṣa cum arată ea acum, mi-a fost de mare folos pentru a scrie cele ce urmează. Citez din sursa menţionată:

„HOTĂRÂREA NR. 4/2021 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului local al municipiului Sighetu Marmaţiei. Capitolul III. Organizarea consiliului local. Art. 11 Rolul, numirea şi eliberarea din funcţie a viceprimarului. Secțiunea a 2-a. Viceprimarul municipiului Sighetu Marmaţiei
(2) Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută – 10 voturi -, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.
(4) Eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.
(6) La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcţie a viceprimarului participă şi votează consilierul local care candidează la funcţia de viceprimar, respectiv viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune.
Pentru exercitarea votului se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la alin. al prezentului articol. Eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local″.

Îmi pun întrebarea, citind aliniatul (2), când au avut revelaţia primarul sau/ṣi consilierii că doamna Oniţa Ivaṣcu nu-i bună de viceprimar? N-ar fi trebuit să fie cu un pas înaintea trecătorilor sigheteni (care, mergând prin Sighet, nu ṣtiu unde să se uite mai întâi, în sus, la tencuiala ṣi cărămizile căzânde, sau în jos, la denivelările din trotuare), ṣi să-ṣi dea seama că altcineva ar trebui să fie viceprimarul Sighetului ?
Când au aleas-o viceprimar, consilierii locali n-au avut nicio vină?
Realitatea este că doamna viceprimar n-a avut cum să demonstreze ce ar putea face. Nu i s-a dat această ocazie. Indiferent că ne place sau nu de persoana doamnei avocat, acesta-i adevărul! Dacă adevărul este altul, sighetenii trebuie să ṣtie!!!

Îmi pun întrebarea (citind aliniatul (4) – ṣtiind că un răspuns oficial nu voi primi – care e propunerea temeinic motivată pentru demiterea viceprimarului? Chiar dacă n-a fost ṣedinţă pe 16 septembrie, nu se putea citi lista de acuzaţii, astfel încât audienţa să rămână perplexă la auzirea listei cu fărădelegile comise ṣi dintr-o dată comunicate? Noi ṣtim doar că doamna viceprimar a fost responsabilă cu strunirea firmei care adună gunoiul ṣi cu oficierea căsătoriilor. Ce trebuia să facă având aceste două grozav(?) de mari responsabilităţi? Să-ṣi pună niṣte mănuṣi de cauciuc ṣi să participe la inutila ṣi anuala acţiune de strângere a gunoiului aruncat de unii care nu păţesc nimic pentru fapta lor ? Sau trebuia să oficieze căsătorii fără a avea toate actele care dovedesc că cei doi pot să-ṣi unească destinul?

Ce responsabilităţi a avut viceprimarul Sighetului până acum ṣi nu le-a îndeplinit? Ne spune ṣi nouă cineva, dacă are ceva de spus? Ne spune ṣi nouă cineva de ce nu s-a dezvoltat oraṣul, că doar grupul PNL din Consiliu nu deţine majoritatea. Presupunem că toţi PNL-iṣtii sunt rău intenţionaţi. Grupul BUN unde e???

„Dreptate, ochii plânṣi cer să te vadă″ – scria într-un ziar la începutul anului 1990. La Sighet, în 2022, am putea spune „Dreptate, ochii doritori de adevăr cer să te vadă″!

Reiau acum un fragment din aliniatul (6) al Hotărârii nr. 4 din 2021. „Pentru exercitarea votului se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la alin. al prezentului articol″.

Care aliniat ? Că nu se precizează !!! Scriu cu majuscule, ca să se vadă că… nu se vede! „PROCEDURA PREVĂZUTĂ LA ALIN. AL PREZENTULUI ARTICOL″.

Din moment ce se redactează astfel documentele după care funcţionează Primăria, cum se poate vota schimbarea viceprimarului? Conform cărui temei legal? După „alin. al prezentului articol″?

Pe acelaṣi site al Primăriei apare că ultima dispoziţie a primarului e din 21.08.2019, dată de Horia Scubli. Desigur că primarul actual, Vasile Moldovan, trebuie să fi dat multe dispoziţii de când este în funcţie. Ochii sighetenilor au dreptul să le citească. Unde???

Daţi actualei doamne viceprimar treburi serioase de dus la îndeplinire. De exemplu, puneţi-o responsabilă cu coordonarea Cabinetului care întocmeṣte proiecte europene pentru dezvoltarea oraṣului.

Horia Picu

P.S. Ochii triṣti ai sighetenilor aṣteaptă să citească o explicaţie a grupului de consilieri PNL pentru neprezentarea la ṣedinţa Consiliului local din 16.09.2022. I-o fi ţinut cineva de mânuţă?

20 de ani în slujba educaţiei – O discuţie cu dl. Szilard Zoltan Pesek, directorul Liceului Teoretic „Leöwey Klára”

Pe 1 septembrie 2002, Liceul cu predare în limba maghiară Leöwey Klára din Sighetu Marmaţiei îşi deschidea porţile, în urma unui efort conjugat al comunităţii maghiare, autorităţilor locale şi naţionale. Azi, la ceas aniversar, încercăm să aflăm de la actualul director, dl. prof. Szilard Pesek, care a fost parcursul ultimelor două decenii pentru cel mai tânăr liceu de stat din oraş.

Andreea Biro (A.B.): Sunteţi, de mai bine de un an, managerul Liceului Leöwey Klára. Ce înseamnă, în opinia Dvs, învăţământul în limbă maternă pentru un oraş multicultural ca Sighetul? Ce beneficii aduce el cetăţenilor, indiferent de etnia lor?
Szilard Pesek (S.P.): Poți să studiezi în orice limbă a lumii, dar învățarea se realizează cel mai bine în limba maternă. Multiculturalitatea orașului nostru chiar în acest lucru se reflectă cel mai bine: pe lângă limba română și alte limbi moderne, poți să îți lărgești orizontul prin cunoașterea culturii și istoriei națiunii din care provine familia ta, asigurându-ți unicitatea în diversitate.

A.B: Cât de… lin a fost parcursul instituţiei şcolare pe care o conduceţi azi, de la clădirea în paragină pe care au preluat-o predecesorii Dvs, la spaţiul modern şi primitor pe care îl vedem azi?
S.P: Pe parcursul anilor, școala a avut la conducere persoane care s-au implicat cu dăruire în modernizarea clădirii, astfel beneficiem de o clădire frumoasă, îngrijită, la dispoziția noastră și a elevilor. Pot să spun, că am beneficiat și de susținerea nemijlocită a părinților, a sponsorilor, organizațiilor non-guvernamentale, autorităților locale și naționale, cărora le mulțumim pentru acest lucru.

A.B: Vorbiţi-ne puţin despre oferta educaţională a liceului! Ce atuuri are viaţa de elev la Leöwey Klára?
S.P: Cred că cel mai puternic sentiment pe care îl poți avea, ca elev la Leöwey, este că aparții unei comunități, unde cunoști pe toți și toți te cunosc. Fiind o comunitatea mai mică, acordăm o atenție și grijă deosebită fiecărui elev în parte. Oferta educațională propusă de noi conține pe lângă o clasă de științele naturii și foarte multe activități extracurriculare, dintre care amintesc: club de artă dramatică, laborator de robotică, trupă de dans, cursuri de înot, cursuri de chitară, fotbal, atletism, tenis de masă, excursii tematice etc.

A.B: Într-o cultură tot mai răspândită a căii mai uşoare, numărul de elevi ai liceului a scăzut uşor în decursul anilor. Considerente de genul de ce să-mi expun copilul la o materie în plus la examene , fie că vorbim de Evaluarea Naţională sau de Bacalaureat, au îndreptat unii tineri de etnie maghiară spre şcolile cu predare în limba română. Care este mesajul Dvs pentru ei? Pentru părinţii lor.
S.P: Sunt de părere că o dezvoltare completă a personalității unui tânăr se poate realiza cel mai bine in limba maternă, într-o școală cu predare în limba maternă. Liceul nostru oferă cu succes această posibilitate care nu trebuie privită ca un ”examen în plus”, ci mai degrabă ca o șansă în plus în afirmarea profesională.

A.B: Realitatea zilelor noastre, acest secol XXI tot mai complicat, aduce în prim plan imperative noi, între care, poate cel mai important, acela de a oferi elevilor o pregătire complexă, care excede cadrul clasic al învăţării în sala de clasă. Cât de pregătiţi sunteţi pentru a face faţă acestor provocări şi care sunt mecanismele pe care le utilizaţi pentru a vă forma elevii?
S.P: Școala dispune de dotări moderne,(calculatoare, proiectoare, tablă inteligentă și interactivă), laboratoare bine echipate pentru a asigura progresul elevilor noștri. Toate acestea, alături de un corp profesoral competent și mereu preocupat de bunăstarea elevilor, converg spre un act educațional de calitate și încurajarea talentelor școlarilor noștri. Pe lângă acestea, avem și sală de sport, sală festivă și o cantină proprie.

A.B: Triunghiul elev-părinte-profesor, stabilitatea sa, are o importanţă covârşitoare pentru succesul actului educaţional. Cum este relaţia dvs, ca manager, şi a comunităţii dascălilor de la Leöwey Klára cu structurile organizaţionale ale părinţilor, respectiv ale elevilor?
S.P: Cred cu tărie în munca de echipă, de aceea consider că relația elev-profesor-părinte are o importanță deosebită în cadrul unei școli. Mereu mi-a plăcut să fiu în preajma elevilor, să le ascult poveștile, dorințele, să îi sprijin în luarea deciziilor. Avem un consiliul al elevilor foarte activ pe care punem mare preț și un consiliu al părinților cu care avem o foarte bună colaborare. Unii dintre acești părinți au fost la vremea lor absolvenții noștri, iar acum ne încredințează copiii nouă, foștilor lor dascăli. Apreciem acest lucru și ne mândrim cu el.

A.B: Deşi în postura de director de relativ puţină vreme, sunteţi profesor la Leöwey Klára de la începuturi. Care a fost, în opinia Dvs, cel mai dificil moment din evoluţia acestei şcoli?
S.P: Perioada de început, când a avut loc înființarea liceului și momentul transformării clădirii în instituție școlară a fost poate cel mai dificil, însă și cel mai emoționant. Îmi amintesc și acum de munca depusă atunci, alături de profesori, părinți, elevi, întreaga comunitate maghiară și autorități. A fost o muncă susținută, de ale cărei rezultate ne bucurăm acum.

A.B: Reducerile dramatice de personal din perioadele de criză pe care le-a traversat ţara au lovit puternic multe şcoli. Cum staţi la acest capitol, în acest moment? Atât în ceea ce priveşte personalul didactic, cât şi cel nedidactic.
S.P: Personalul didactic de care dispunem este unul competent, cu cadre didactice bine pregătite, implicate în actul instructiv-educativ. De asemenea, beneficiem de un personal nedidactic foarte bun, preocupat de bunăstarea elevilor.

A.B: Vă pregătiţi intens pentru aniversarea a 20 de ani de la înfiinţare. Cum va arăta sărbătoarea liceului? Ce le pregătiţi elevilor, părinţilor lor, colegilor şi – de ce nu? – comunităţii sighetene?
S.P: Pentru acest eveniment deosebit pregătim un program foarte variat care sperăm să fie pe placul tuturor. Săptămâna 19-23 septembrie 2022 aduce multe activități și surprize pentru elevi, părinți și profesori, dintre care aș aminti: – Plantarea arborilor comemorativi, îngroparea capsulei timpului, Flashmob- trupa de street dance a şcolii, teatru de păpuşi, activităţi recreative în aer liber pentru preșcolari (tobogane gonflabile, face paint), spectacol muzical, dezbatere pe teme de carieră, concurs de proiecte sociale “Major for a day”, spectacol de teatru în limbile engleză şi maghiară, prezentat de membrii clubului de artă dramatică (STAGE) a liceului nostru, ziua sporturilor, întâlnirea foştilor elevi din toate generaţiile cu dascălii care i-au format și lansarea cărții omagiale Leowey Klara 20. Ultima zi a festivităților este dedicată Galei „L.K. 20” – un eveniment care adună împreună actuali şi foşti elevi, părinţi, cadre didactice foste şi actuale, invitaţi, în cadrul căruia se va face o trecere în revistă a celor 20 de ani care s-au scurs de la înfiinţarea liceului. Încununarea şi punctul final al manifestărilor prilejuite de aniversarea liceului o reprezintă Balul Aniversar „L.K. 20”- o seară festivă, cu program artistic.
Invităm și așteptam doritorii cu mult drag!

A.B: Moto-ul liceului „Fii credincios până la moarte şi ţie îţi voi da cununa vieţii” este un bun prilej de reflecţie, la final de interviu. Vă invit, aşadar, dle director, să ne dezvăluiţi gândurile dvs., în lumina principiului etern şi universal cuprins în cuvintele ce stau pe drapelul Liceului Leöwey Klára.
S.P: Oricărui alergător îi este mai ușor să-și ducă la capăt alergarea dacă se uită spre linia de sosire. Cred că și noi trebuie să trecem prin viață cu o credință nestrămutată în Dumnezeu și în valorile, educația primită de la strămoșii noștri. Acestea ne definesc identitatea și apartenența, conducând la încununarea vieții noastre.

A.B: Mult succes în tot ceea ce întreprindeţi în scopul educării şi formării tinerilor!

Andreea BIRO

Sursă foto: Facebook

16 septembrie 2022, ora 13:00. În sala mare de ṣedinţe a Primăriei Sighet câteva persoane aṣteaptă începerea ṣedinţei pentru (s-o iau mai pe ocolite puţin…) alegerea unui nou viceprimar, pentru că cel actual se pare că nu-i bun.

Credeam că s-a atins maximul de penibilitate în Consiliul local Sighetu Marmaţiei, din moment ce acelaṣi Consiliu a votat-o pe doamna Daniela Oniţa Ivaṣcu să fie mâna dreaptă a primarului Vasile Moldovan, iar acum acelaṣi Consiliu vrea s-o schimbe din funcţie.

Nu, azi s-a demonstrat că penibilul din politica sigheteană nu are limite. Dar îmbracă forma concretă a aleṣilor locali, pe care acum, vâzând ce nu s-a întâmplat azi, îmi permit să-i întreb, în numele celor care ṣi-au pus un dram de speranţă în acţiunile lor pentru binele localităţii prea mult împovărate de certuri ṣi interese mărunte.

Când v-aţi trezit, stimaţi consileri locali? Dacă ṣtiaţi că nu va face ce trebuie de făcut, de ce-aţi ales-o? Aţi făcut ceva doar ca să fie făcut? Votăm ṣi mergem repede acasă că ni s-a făcut foame sau ne-am plictisit la ṣedinţa de alegere a viceprimarului? Până când să mai suportăm noi, alegătorii întristaţi, interesele mărunte de partid ale domniilor voastre?

Cititorii îṣi aduc cu siguranţă aminte că pentru alegerea viceprimarului Sighetului s-au făcut mai multe încercări. Până la urmă, din plictiseală, din compromis politic sau mai ṣtiu eu din ce cauză a foast aleasă doamna Oniţa Ivaṣcu.

În loc de bună colaborare cu primarul, la care speram toţi pentru revigorarea cenuṣiului oraṣ ṣi creṣterea mândriei patriotice locale de a locui în el, viceprimarul în sfârṣit ales s-a ales doar cu dreptul de a oficia căsătorii ṣi de a supraveghea activitatea firmei care adună gunoiul.

Cam prea puţin… Cam prea bătaie de joc…

Vechea „prietenie″ dintre PSD ṣi PNL se manifestă ṣi la Sighetu Marmaţiei, la fel ca la Bucureṣti. Acum, preṣedintele tuturor românilor nu mai zice nimic de Pee-See-Dee, pentru că n-are încotro. Ehe… să fi avut PNL posibilitatea unei majorităţi lejere în Parlament, ce răi ṣi infami ar fi fost pesediṣtii…

Azi peneliṣtii din Consiliul local Sighetu Marmaţiei ne-au arătat solidaritatea de nezdruncinat în jurul conducătorului lor local ṣi dispreţul de neîngăduit faţă de votanţii care ṣi-au pus speranţa în prestaţiile lor.

La partidele actuale, indiferent despre care ar fi vorba, jocul de culise, grupuleţele de interese ṣi obedienţa manifestată la modul absolut josnic faţă de cei care-i pot ajuta să-ṣi vadă de propria prosperitate economică au devenit faţeta normală de manifestare pe tărâm politic. De ce-ar fi PNL-ul altcumva ?

Şi acum revin la crunta constatare de azi, 16 septembrie 2022, ora 13:45. Şedinţa Consilului local Sighetu Marmaţiei s-a încheiat fără să fi început. N-a fost cu cine. Reprezentanţii PNL nu s-au prezentat, deci organigrama Primăriei locale rămâne tot aṣa.

Să numim ziua de azi o victorie a PNL-ului local? Poate, doar că cine a câṣtigat azi prin… neprezentare sigur va pierde mâine, la vot.

Mâine, ṣi posibil pentru foarte mult timp! Fapta de azi va atârna greu pe viitor…

Horia Picu