Marți, 21 iunie 2022, solstițiul de vară, cea mai lungă (luminoasă) zi din an. Poate nu întâmplător în această zi a avut loc lansarea celui de-al doilea roman „ÎN AFARA CERCULUI” al băimăreanului Walter ÜBELHART, la Galeria de Arta Vassiliev din Sighet. Lumina puternică a soarelui din cercul și din „afara cercului” de prieteni ai autorului (numeroși, de altfel) a pătruns în galerie, creând o atmosferă plăcută, destinsă și prietenoasă, pregătind parcă această întâlnire între cititori – „actori”, cunoscuți și necunoscuți, iubitori de carte (da, mai există!).

În anul 2017 a avut loc lansarea primului roman istoric al autorului Walter Űbelhart, „ÎN UMBRA LUI SHAKESPEARE”, un roman „misterios”, extras din lumea medievală băimăreană și europeană, care mai târziu a stat la baza unui film artistic de succes „The Silversmith” – Argintarul, film primit cu uimire și interes, demonstrându-se că „prin artă se pot depăși toate barierele și că succesul depinde de pasiune și încredere.” Filmul a fost distribuit pe toate continentele! (Cu excepția – deocamdată – Antarcticii)

Drumul literar al maramureșeanului Walter Űbelhart continuă, astfel că de curând a apărut noul roman „ÎN AFARA CERCULUI”, Editura Maestro Tip (director Mircea Remetan), Fersig, Romania.

Lansarea romanului a fost moderată de către domnul Ion Mariș, un fin observator al detaliilor, care a reușit să ne dezvăluie doar câteva dintre acestea, lăsându-ne nouă, cititorilor, plăcerea de a descoperi lumea fascinantă, misterioasă, în care ne poartă povestea – cu accente istorice – unor fapte petrecute în urmă cu peste trei veacuri, cu repercusiuni în secolul XXI, fapte ce dau naștere unor întrebări declanșatoare de multiple răspunsuri.
Completări „la subiect” au fost devoalate de conf. univ. dr. Ioan Mircea Farcaș (decanul Facultății de Litere – Centrul Universitar Nord, Baia Mare) și de însuși autorul romanului.

Noi, cititorii, vom găsi în paginile acestei cărți, „o eliberare a imaginației” și a „dorinței de a cunoaște necunoscutul” dar mai ales speranța de a găsi… „rețeta nemuririi”. Totuși, mai bine vă las să descoperiți ce ne face nemuritori… citind romanul!

Mariana Bălan

Foto: Ion Mariș

Credeam, până mai deunăzi, că sentimentele umane sunt universale, valabile aşadar oriunde în lumea asta, că nu contează ţări, continente, insuliţe, ţinuturi sau cătune izolate, iubirea apărând oriunde şi oricând.

Credeam, dar nu mai cred! În România, se iubeşte diferit, după specificul locului! Cotrobăind pe internet, am găsit mai multe invitaţii la a ne iubi conform zonei în care ne ducem traiul sau al zonei alese pentru relaxare şi îndestulare pe repede-nainte.

Avem de ales între iubirea bucovineană, moroşenească, sau oltenească. Iubirea dă cele mai bune rezultate numai într-un mediu sănătos, cum ar fi la munte. Prin urmare, suntem invitaţi să iubim munteneşte.

Sunt convins că s-ar putea găsi şi alte exemple. Să iubim la malul mării, în staţiunile balneo-climaterice, etc., etc., „stocul″ fiind nelimitat.

Se poate întâmpla ca invitaţia la iubire să fie pe tot spaţiul carpato – danubiano – pontic pentru că, nu-i aṣa, cum se iubeṣte în România nu se mai face nicăieri în lume.

Convins de măreţia vorbelor şi de puţinătatea faptelor că România poate fi mereu surprinzătoare, atât pentru români, cât şi pentru străini, îmi pun totuşi întrebarea: cum s-o fi întâmplat că cel mai frumos sentiment uman a căpătat caracteristici locale?

Mă intreb şi mă simt deranjat că există acest şablon, aplicat de prea multe ori şi cu prea puţin efort de gândire. Ajuns-am oare acolo încât bucuroşi spunem sau scriem ce-au zis alţii înaintea noastră, după care deschidem repede televizorul, ca să fim bine informaţi dacă X s-a despărţit într-adevăr de Y, sau Z vrea să fie din nou în centrul atenţiei şi vine cu „fumigene″?

N-am timp să refectez prea mult asupra „cestiunii″ (de la Caragiale am împrumutat cuvântul), pentru că azi dimineaţă am primit, pe email, invitaţia: „citeşte româneşte″!

Horia Picu

„Singuri, putem face atât de puțin. Împreună, putem face atât de multe.” (Helen Keller)

Atunci când te gândești la motivele pentru care merită să practici o activitate de voluntariat, e bine să știi că nu este vorba doar despre impactul pe care îl ai asupra vieții celorlalți și comunității, ci și asupra parcursului tău personal și profesional. Voluntariatul este o lume care îți poate aduce nenumărate motive de bucurie, atunci când te aștepți mai puțin.

Duminică, 19 iunie 2022, a avut loc cea de-a 13-a ediție a Sărbătorii Voluntariatului, eveniment organizat de Asociația Frați Minori Capucini – Sighet, eveniment care marchează munca depusă, timpul oferit și iubirea necondiționată față de aproapele nostru.
„Nu putem să avem pretenţia ca lucrurile să se rezolve de la sine, sau ca autorităţile să fie atât de eficiente încât să rezolve toate problemele lumii fără ajutor. Singurul mod de a te asigura că se lucrează la soluţii pentru cauza care te preocupă e să îţi sufleci mânecile şi să te implici personal. La finalul zilei, vei adormi cu gândul că ai contribuit la soluţionarea unei probleme care afectează mii de oamenii.”

Cu aceste gânduri am deschis marea sărbătoare. Alături de noi, pe scenă au urcat și au luat cuvântul fiecare dintre asociațiile care și-au adus și își aduc aportul în comunitatea sigheteană. Dintre ele enumerăm: Asociația Suntem vocea lor, Asociația Szmisz, Asociația S.O.S Bambini, Asociația Ajutorul Maltez, Asociația Cunoaște, nu Discrimina, și Asociația Caritas Greco – Catolic Sighetu Marmației și nu în ultimul rând Asociația Frați Minori Capucini – organizatorul evenimentului.

Parcul a fost „înconjurat” de o serie de jocuri atractive copiilor, pregătite de către voluntarii din cadrul Grupului Speranța… tinerii talentați de la Școala Populară de Artă, Clubul copiilor, clase de elevi din Ucraina-Solotvino, ne-au încântat cu momentele lor deosebite.

Ce frumoasă poate fi o zi atunci când bunătatea o atinge!

Monica BUD

Scrisoare către cititorii români

Cunoașterea istoriei și originilor este absolut necesară pentru ființa umană. Esența și valoarea istoriei strămoșilor noștri, influența și impactul experienței lor asupra vieții noastre au rămas aceleași din cele mai vechi timpuri. Acum nu facem altceva decât să acordăm atenție unor lucruri, care, deși sunt intuite de mii de ani, abia acum sunt demonstrate științific. Da, suntem moștenitori ai sumei experiențelor celor din care ne tragem. Căci nu numai trauma se moștenește, ci și iubirea.
Preocuparea pentru înțelegerea acestui proces și a felului în care își pune amprenta asupra destinului nostru și dorința de a găsi niște moduri în care am putea interveni în vindecarea suferințelor transmise de‐a lungul generațiilor a trezit un mare interes în rândul psihoterapeuților.
Noi, Sabine Lück și Ingrid Alexander, am creat o metodă de lucru cu teme transgeneraționale care este utilă nu numai celor care vor să își descopere genealogia. După descoperirea metodei Generation‐Code® (Codul Generațional), a devenit necesar și important să dezvoltăm, să proiectăm și să transmitem conținuturi de formare profesională către o largă audiență, propunând această metodă nu numai publicului format în psihoterapie, ci și profesioniștilor din diverse alte domenii specializate în îngrijirea și consilierea oamenilor.
Am denumit aceasta metodă Generation‐Code® pentru a sugera ideea de descifrare și de re‐încifrare a încărcăturii epigenetice pe care fiecare dintre noi o poartă în ADN.
Până acum am lucrat și am împărtășit metoda în Germania, Elveția, Austria, Namibia, Africa de Sud, Coreea de Sud. Bineînțeles ca tematica transgenerațională în context istoric și social diferă de la o regiune la alta, însă un lucru rămâne comun tuturor și acesta stă la baza metodei noastre: conflictul de bază arhaic și contractul de loialitate dintre copil și părinții săi. Acest contract se manifestă și se repetă la infinit în forme infinite, după același model ancestral, indiferent de țară, de limbă, de istorie. Clauzele de fier ale acestui contract de loialitate sunt aceleași, indiferent că e „semnat“ în Austria, Coreea, Germania sau România.
De aceea ne bucurăm că Editura Trei facilitează aducerea către publicul românesc a cărții noastre, care prezintă această metodă. Suntem încântate că aceasta se întâmplă în parteneriat cu International Center of Psychogenealogy (ICP), datorită unei întâmplări minunate din trecut care a dus la prietenia dintre președinta institutului, psihoterapeuta Cristina Schmidt, și Timea Müller, colega noastră, originară din Sighet, România. Timea este formată la Institutul pentru Procese Transgeneraționale din Wendeburg, pe care noi (autoarele) îl coordonăm, și tot ea este cea care ne‐a convins ca România are mare nevoie de o împăcare cu propriul trecut, de prelucrarea moștenirilor complicate din trecutul istoric, așa încât acestea să‐și găsească propriul loc în inimile oamenilor. Și dacă în Germania, o țară extrem de complicată transgenerațional, metoda noastră ajută, suntem sigure că, în curând, și România va păși pe un drum al reconcilierii cu propriul trecut.
Ceea ce va urma după publicarea traducerii acestei cărți este deschiderea porților școlii de formare tuturor celor interesați in metoda Generation‐Code®. În curând sperăm ca unul dintre instrumentele metodei Generation‐Code®, jocul de diagnoză și terapie familială transgenerațională „Rădăcini Puternice“®, să ajungă în cât mai multe mâini de profesioniști din România. Jocul a fost dezvoltat pe baza conceptelor Generation‐Code® și Generation‐Code for Kids® și ține cont de cele mai recente descoperiri neurobiologice și epigenetice din domeniul psihoterapeutic și educațional.
Metoda Generation‐Code® și instrumentele acesteia — Rădăcini Puternice® și Farmacia de Jocuri® — au fost create pentru a ne ajuta să oprim transmiterea dureroasă a moștenirii ancestrale și a găsi urmele de iubire în lanțurile ereditare; pentru a crea noi planuri de viață care să corespundă adevăratului potențial uman; pentru a face pace cu trecutul nostru și al strămoșilor noștri; și, în fine, pentru a ne putea trăi cu adevărat propria viață.
Din experiența noastră de peste 20 de ani, știm că aceste lucruri sunt posibile, așa că vă invităm pe acest drum și vă dorim succes!

Sabine Lück și Ingrid Alexander

(Cartea „Strămoși pe divan – Descrierea codului generațional și vindecarea rănilor moștenite”, autoare Ingrid Alexander și Sabine Lück, traducere din limba germană de Vlad – Ion Pappu, controlul științific al traducerii Timea Müller și Cristina Schmidt, a fost publicată la Editura Trei, București, 2022)
Volumul „Strămoși pe divan – Descrierea codului generațional și vindecarea rănilor moștenite”, va fi lansat și la Sighet în perioada următoare.

Salut, Sighet!

Semn de carte: „În afara cercului”, autor Walter Übelhart, Editura Maestro Tip (director – Mircea Remețan), 2022, Fersig, Romania.

„În afara cercului”, cel de-al doilea roman al băimăreanului Walter Übelhart, va fi lansat și la Sighet, la Galeria de Artă Vassiliev, marți, 21 iunie 2022.

***

Walter Übelhart s-a născut la Baia Mare la data de 08.05.1970.
A absolvit Școala primară și gimnazială nr. 6 (actualmente Nichita Stănescu) din Baia Mare. A urmat apoi cursurile Liceului de Științe ale Naturii (azi Emil Racoviță) din Baia Mare.
Este licențiat al Facultății de Biologie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj – Napoca.
A publicat studii științifice de biologie în Reviste de specialitate ale Academiei Române și a participat la simpozioane internaționale pe teme de biologie vegetală în România, Ungaria, Elveția și Germania.
Coautor la două cărți – Cercetări floristice în Alpii Bavarezi, Munții Jura , Fiordul Lysefiorden – Norvegia.
Autor al unor articole de specialitate pe teme de istorie în Revista Prounione din Baia Mare s-a apropiat și de etnografie, susținând conferințele ,,Satul Maramureșean” și ,, Maramureș țară veche cu oameni fără pereche“ în Tubingen și Heidelberg (Germania).
A publicat diverse articole în ziarele Neustaedter Zeitung și Suddeutsche Zeitung din Stuttgart (Germania).
În anul 2004 i s-a acordat titlul de cetățean de onoare al comunei Welschenrohr, cantonul Solothurn, Elveția, iar din anul 2008 este Președintele Forumului Democrat German din România, organizația județeană Maramureș.
Din anul 1994 este antreprenor și cofondator al unei firme de producție și comerț exterior. Este reprezentant pentru județul Maramureș al Instituției Financiare Nebancare ,,Stiftung”.

În anul 2016 Walter Übelhart a publicat romanul ,,În umbra lui Shakespeare“ (Editura Maestro Tip).
Romanul „În umbra lui Shakespeare” a fost ecranizat la sfârșitul anului 2020, filmul având având titlul „The Silversmith” (Argintarul), regia – Janos Tarkanyi, scenariul – Walter Übelhart, producător executiv – Coralia-Monica Übelhart. 
Au fost și câțiva sigheteni implicați în realizarea filmului „Argintarul” (recuziter, costumier, actori).

Salut, Sighet!

Când vorbim de respect pentru multiculturalitate ne referim la educarea întregii populații, pentru a învăța să aprecieze diversitatea, să își schimbe comportamentul și atitudinea față de diferitele grupuri minoritare pe care le-ar putea discrimina din cauza prejudecăților și a stereotipurilor.

„Națiunea trăiește prin limba sa” – cât adevăr în motto-ul Asociației „Javorfa Viraga” (Floare de arțar), rostit cu ocazia organizării primei ediții a evenimentului caritabil destinat păstrării tradițiilor minorităților, în data de 17 iunie 2022 la Sighetu Marmației.
Scopul acestui eveniment a fost axat pe importanța păstrării tradițiilor, promovarea meștesugurilor maramureșene și a meșteșugarilor din zonă, toți participanții alăturându-se – de fapt – inițiativei nobile de a sustine copiii diasporei din Maramureș.

După ceremonia de deschidere a evenimentului, prezentată și moderată de actorul Nagy Orban, au fost invitați să se adreseze publicului d-nul Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu Marmației, d-nul Bozsoga Ștefan, președintele Asociației „Javorfa Virag’’(Floare de arțar), inițiatorul și gazda evenimentului caritabil, invitați locali și din străinatate, reprezentanții bisericilor prezenți la acest eveniment, etc.
Pentru „a duce vestea” acestei inițiative caritabile, organizatorii, împreună cu invitații, grupurile școlare și grupurile de păstrare a tradițiilor, au participat la o paradă prin centrul Sighetului, unde cei prezenți au putut admira și portul tradițional al fiecărui grup invitat. Sărbătoarea a continuat cu un spectacol cultural.

Pe durata întregii zile, cei prezenți, au putut admira la Târgul Meșteșugăresc Orom – Sziget, frumoasele produse „homemade” ale meșterilor păstrători de tradiții: coliere din mărgele, pictură pe mobilier, coșuri împletite, sculptură în lemn, țesături manuale, turtă dulce, broderii etc. Arcașii au fost și ei prezenți în Parcul Central al Sighetului, având un rol recunooscut în păstrarea tradițiilor.
Toți participanții la eveniment au fost răsplătiți cu aplauze și cu atenția deosebită a celor prezenți, care se apropiau timid – la început – dar apoi cu încredere și interes.

Prima ediție a acestui eveniment s-a încheiat cu o serată caritabilă, îmbogățită de piesele de operetă interpretate de Mónika Sáfár, actriță distinsă cu premiul Jaszai Mari, Artist Emerit și actorul Petnehazy Attila.
Felicitări organizatorilor și… așteptăm cu interes următoarea ediție a acestui eveniment care ne-a arătat că multiculturalitatea, diversitatea sunt o bogăție pe care trebuie să o prețuim și să o facem cunoscută în rândul tinerilor (și nu numai), că trebuie să respectăm tradițiile și cultura conaționalilor noștri indiferent de limba pe care o vorbesc.
„Să ne îmbogățim reciproc din diversitatea noastră’’. (Paul Valery)

Foto & text: Mariana Bălan

dulcele 17

am 17 ani și acum mi-am cumpărat pentru prima dată
o periuță de dinți cu dinozauri
am 17 ani și sunt mai femeie decât ar trebui să fiu
mă îndrăgostesc nebunește de băieți fete mame pisici lalele clădiri în paragină
mă îndrăgostesc de tine pentru a te putea urî
pentru a mă putea urî încă o dată
te privesc până nu mai am ochi iar când decizi să mă privești înapoi
îți bag ochii pe gât
dacă nu vrei ce vreau eu când vreau eu cum vreau eu
să nu mai vrei deloc te rog
sunt o narcisistă care manipulează prin poezie
am 17 ani și nu mă învăț minte că nu cer prea mult
ci cer persoanei greșite
că nu ar trebui să primesc satisfacție o dată cu fiecare refuz
și că periuța cu dinozauri ar putea la fel de simplu
să-mi intre mie pe gât și să mă scape de tot
dar încă n-am terminat incinerarea de cuvinte
n-am terminat de cusut plapuma din pielea ta obținută cu unghiile
mai ai de luat multe palme de versuri în plămâni
și multe ciorbe de aruncat la gunoi
(asta înseamnă că poți să le mănânci)
eu am 17 ani iar tu nu o să ai pentru mult timp nimic

scrisoare

ți-ar plăcea să nu fac multe
să fiu un robot de bucătărie sau poate o mașină de spălat din două mii
sau un televizor cu fund uriaș
sau asta sunt deja?
în fine ți-ar plăcea să nu știu multe
să vorbim despre vreme cum îmi plac pisicile despre tema la mate
sau că-mi place să gătesc deși urăsc
urăști că eu vorbesc despre încălzirea globală feminism
literatură capitalism și așa mai departe
strâmbi din nas de fiecare dată când te psihanalizez fără niciun studiu
sau vorbesc despre astrologie
nu-ți place că știu că ai probleme cu încrederea
deci nu mă crezi
ți-ar plăcea să tac să fiu femeie de casă mai degrabă fetiță
așa le place băieților să se simtă protectori
când eu de fapt aș vrea să pocnesc bărbatul acela din autobuz care se uită urât la o fată
tu ai sta pur și simplu pentru că dacă te bate mai rău e treaba lor ce fac
nu am văzut nu ne băgăm treaba lor în fine și zic
haha și urlu că nu sânii mei sunt problema ci ochii ațintiți spre ei
dar ție ți-ar plăcea să nu știu nici că victima nu e de vină
plăcerea ta ar fi dac-aș fi proastă
pentru că atunci ai putea poate crede că te iubesc
să fiu un robot de bucătărie sau poate un unicorn o veveriță îți plac veverițele
dar dacă aș fi eu una le-ai urî uite jur pe roșu îți spun că le-ai urî
ți-ar plăcea să râd la glumele tale și râd uneori nu zic nu ai glume excelente cu ele m-ai nenorocit dar sunt nevoită să îți explic când faci o glumă rasistă că e greșit și asta urăști la mine că e totul atât de complicat că nu pot să râd pur și simplu
și s-o dau dracului că e doar o glumă
sunt o femeie plictisitoare pentru că vorbesc despre prea multe pe tine nu te interesează prea multe știi câteva chestii și te concentrezi pe ele și eu mă chinui să-ți explic care e faza cu comunicarea manifestarea universul și alte rahaturi
când ție ți-ar plăcea să vorbesc despre vreme
să-ți spun că sunt o fetiță drăguță să n-am încredere în mine să te fac să mă complimentezi
să roșesc când mă privești să chicotesc să vorbesc calm și apăsat
să nu vorbesc mult pentru că nu ți-ar plăcea
eu sunt femeie nu fetiță
eu vorbesc mult
și scriu mult după cum vezi
nu îți place că am forța asta
tu nu poți nici să vorbești mult nici să scrii
tu nu poți să mă iubești pentru că sunt prea complicată vorbesc într-una de politică
feminism literatură psihologie și așa mai departe tu urăști astea
ți-ar plăcea să fiu un televizor din două mii cu fund uriaș și poate și sâni
sau asta sunt deja?
în fine ți-ar plăcea să nu am creier

Nicoleta GIURGI
clasa a XII-a B
Colegiul Național „Dragoș – Vodă”

„Noblețea marginii – Cultură de rang înalt în Petrova și Țara Maramureșului” este un interesant volum care a apărut la Editura Țara Maramureșului (director – Alexandru Bogdan Petrovai), Petrova – Maramureș, 2021, sub egida Fundației „Prof. Univ. Dr. Gheorghe Bilașcu” (Petrova, Maramureș) și a Cenaclului de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” (Petrova, Maramureș). Autorul designului copertei este Iulia Andreea Cordoș iar tiparul a fost executat de Aska Grafika Sighet.

Consistentul volum, 500 pagini, coordonat de prof. dr. Ion Petrovai, cuprinde materialele membrilor și colaboratorilor Cenaclului „Mihai Eminescu” (înființat în anul 1977) respectiv ai „Grupului de la Petrova”. Impresionanta lucrare a fost lansată miercuri, 15 iunie 2022 (semnificativă alegere!) la Petrova și conține materiale semnate de Ion Petrovai, Alexandru Bogdan Petrovai, Alexandru Surdu, Ștefan Marinca, Ilie Gherheș, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Iuga, Măricuța Petrovai, Gheorghe Gh. Pop, Laura Zaharia, Dorel Cordoș, Andreea Ștefania Kadar, Teodor Ardelean, Gheorghe Pârja, Ioan Dorel Todea, Mirela Ana Barz, Vasile Timur Chiș, Doina Mândru etc.

Felicitări nobililor petroveni pentru „grăitoarea” apariție editorială!

Salut, Sighet!

Am ajuns – pentru a câta oară?! – să văd/ citesc ce înseamnă să muncești într-un loc căldutz – la stat, așa se spune! – și să te dezechilibrezi când cineva critică niște neajunsuri. Nu se poate să critici, monșer?… Este interzis să nu fii de acord cu „munca” celor care fac totul… perfect?! N-am auzit mai nimic de/ despre acest Dănuț – apărut brusc pe „simezele” Sighetului – până când i s-a internaționalizat ficatul și, instantaneu, s-a erijat în mare apărător al unui Festival care sigur n-a fost perfect. Pe deasupra, omul n-a învățat (de unde?) că există o etichetă de adresare și un pronume de politețe! Așadar, păstrând politețea „onorabilului preopinent”, măi bădiță Dănutz Todea, așa îi înveți pe copii, să nu accepte critica? Să laude din toți rărunchii?… Ș-apoi, învață să scrii, ai destule greșeli de/la limbă prin lătrăturile dumitale și, nu în ultimul rând, mai termină cu minciunile (cred că se cere nenicul în politică, se pricepe la baliverne!). Auzi dom’le, Sighetul are Galerie de Artă Contemporană și doar unul o știe (poate doi, trei, mai… agitați)! Priviți, vă rog, fotografia de sus (făcută ieri), este Galeria la care a făcut „vorbire” monșerul (și unde s-a muncit chiar și după 13 iunie, și nu numai, până-n zilele noastre). Dragi sigheteni, așa-i că v-ați prins „geografic” de existența acesteia după ce Dănutz ne-a zgândărit… ochii? Acolo, în acea clădire, cam din patru în patru ani are loc câte o expoziție, Sighetul neavând un spațiu adecvat iar sala respectivă, conform proprietarului, se numește „Sala de expoziții temporare a Muzeului…”. Nu aveai de unde să știi, că recent te-ai reacomodat cu plaiurile natale. (Pe geamul „Galeriei” scrie „Litoral 2003 – Bilete de avion”… așa da, vacanța-i salvarea pentru unii!). Da, se fac demersuri pentru a înființa o Galerie de Artă la Sighet, da’ nu va fi pe numele mătălutză!

În plus „domnu’” Dănuț, îndemnat de oameni care nu acceptă critica și mai ales critica împotriva instituțiilor de mare… prestigiu, se agită tare ca să ascundă ceea ce a văzut tot sigheteanul. Ne acuză de „cenzură”, ha, ha! La comentarii nu se pune cenzura, poate n-ai aflat, stimabile (peiorativ, te-ai prins, nu?)! Dacă vorbești în halul pe care l-ai „expus”, stai acasă, bade profesor! Dacă nu știi să te adresezi și verși prostii – probabil instigat de oameni de bine – e mai sănătos să nu ne virusăm site-ul (care nu este plătit de „instituții” ca să aplaudăm în cor, când și cum „vrea” mușchii lor). De altfel, n-am permis (am „cenzurat”!) alte câteva comentarii în care mătălutză (și nu numai!) erai „disecat” foarte… subtil! Nu  la toate „argumentele” suntem sensibili (crede-mă, nu sunt didactice!).

Haideți să mai vedem încă o dată (atenție, băditză & prietenii, nu mai repet!) ce a provocat tulburarea „instituționalului”: am observat/ constatat – spectator fiind – că nu au prea fost sigheteni la Internaționalul Festival, că nu a fost traducere la PREMIERE pentru oaspeții străini, că nu am văzut niște premii oficiale un pic mai „vizibile” (pentru locul I măcar), că trebuia să primim și noi – cei care îndrăznim să nu aplaudăm toate „festivalele” – un Comunicat de presă (era OBLIGATORIU într-un proiect INTERNAȚIONAL din BANI PUBLICI)! Recitiți articolul! Am greșit cu ceva?… Iar băditza îmi vine cu „argumentul” penibil: cică-s „altfel” de bani (doar pentru EI proiectele școlare se fac din bani nepublici). Ați adus de acasă banii, voi, cei care ați participat la organizare?… Ai totuși o mică scuză: ai ajuns recent pe plaiurile natale și nu ai văzut câteva ediții model ale acestui Festival, ediții desfășurate în anii în care nu-ți păsa de Sighet. Evident, acum ți-e mult mai ușor (leafa merge!… etc.), la stat e bine, „șefii” trebuie respectați, nu se poate să fie criticați, doar sunt toți absolvenți de Oxford și/sau Sorbona, nu pot greși, oameni buni!
Și, foarte important, acest „raportor” pentru viața sigheteană, tot bate din „taste” cum că m-ar/ ne-ar interesa să apărem pe afișul lui. Vai de mine!… ți-am spus din prima, n-ai înțeles? NU ne interesează să apărem pe afișe, chiar dacă-s executate de un geniu al culorilor (politice). AI PRICEPUT, PRIETENII TĂI ADMIRABILI AU PRICEPUT? Dacă nu, continuă cu… poliloghia (este chiar simptomatică!… sau mai bine mergi în… vacanță)!

Băditză dragă Dănutz, i-auzi una!… cei care tot explică cât sunt de buni și de muncitori, de „specialiști”, își acoperă în general… hibele! Un proverb care ți-ar/ v-ar prinde bine, nenicule – poate te ajută și prietenii să-l înțelegi – spune că „dacă ești bun FACI și TACI, dacă nu reușești să faci… JUSTIFICI”. (Nu-i cazul la toate instituțiile, Doamne ferește!). N-ai/ n-ați priceput că întotdeauna critica e constructivă?… de aceea prietenii te-au „activat” la… scris?
A, încă un „argument” pentru liniștea matale! Știi care-i – totuși – principalul motiv pentru care nu ți-am „acceptat” comentariul „bugetat” (pe lângă „politețea”… didactică)? Clar că nu știi! Sunt obligat să divulg „secretul”! Un sighetean n-ar fi scris niciodată (așa cum ai făcut-o, am dovada în „spam”!) și cu atât mai puțin un specialist în „explicat” afișe (cum te pretinzi!) numele marelui pictor Hollosy așa cum l-ai scris stimate… maistre!

Cel de Sus să (vă) dea sănătate, folcloriștilor… instituționalizați sau nu!

Ion Mariș

PS: La Sighet există – din fericire – o Galerie de Artă, este a familiei Vassiliev (este a lor, particulară, nu a statului… în poziție de drepți). Acolo, într-adevăr, se desfășoară – anual – o mulțime de evenimente culturale dar… fără politică și osanale!

Vineri, 17 iunie 2022, începând cu ora 12:00, Asociația Jávorfa Virága din Sighet (președinte Ștefan Bojoga) organizează în centrul municipiului Sighetu Marmației un eveniment cultural având ca scop principal promovarea tradițiilor din Maramureș, inclusiv ale tuturor minorităților din această zonă.

Aceasta este prima ediție, la care vor participa meșteșugari (din Maramureș și Satu Mare), formații folclorice din Ardusel, Borșa, Cavnic, Câmpulung la Tisa, Coltău, Livada etc. dar și fomații locale de la Liceul Tehnologic Marmația, Liceul Taras Șevcenko, Liceul Leöwey Klara. Asociația Jávorfa Virága organizează acest interesant eveniment cu sprijinul Fundației Csoóri Sándor Alap, a organizațiilor Bethlen Gábor Alapkezelö și  Emberi Eröforrás Támogatáskezelö, toate din Budapesta.

A fost gândit un program interesant care debutează cu o paradă prin centrul Sighetului, urmată de un spectacol în Parcul Central. În deschidere se vor adresa publicului primarul Sighetului, un reprezentant al Ministerului de Interne din Ungaria dar și directorul Hungary Helps Agency. Prezentatorul manifestării va fi Nagy Orban, actor la Teatrul de Nord din Satu Mare. Cunoscuta actriță budapestană Mónika Sáfár va avea de asemenea un important „rol” pe parcursul zilei de vineri.

Intenția organizatorilor de-a păstra și promova tradițiile și meșteșugurile din zona noastră este un demers care este sprijnit de Primăria Sighetu Marmației.

„Pentru desfășurarea paradei de deschidere și a evenimentelor ce vor avea loc la scena amplasată pe platoul central, traficul rutier va fi închis în intervalul orar 12:00 – 14:00 pe străzile: Traian, 22 Decembrie, Piața Libertății, Ioan Mihalyi de Apșa, Bogdan Vodă” ne-a comunicat administrația locală.

Salut, Sighet!

In perioada 17-19 iunie la Sighet se va desfășura RoCredit Beachvolleyball Open 2022 – o continuare a Marmația Beachvolleyball de anul trecut.

Cu sprijinul Primăriei Sighetu Marmației și al Consiliului local Sighetu Marmației, această a doua ediție a turneului de volei pe nisip va aduna pe cele două terenuri de la Gradina Morii o serie de echipe puternice din Romania, echipe care își doresc sa bifeze și prezența la acest turneu, care iată că încet-încet își face loc în calendarul competițional al Federației Române de Volei.

Vor fi prezente la fileu un număr de 12 echipe de băieți și 9 echipe de fete de la diferite cluburi din țară, cum ar fi: CSU Oradea, CSU ASE București, Westar Arad, Fan Arad, U Cluj, Provolei Arad, CSUV Timișoara și CSS – CSM Sighet.
Dintre jucători îi amintim pe Cătălin Lelea, un veteran al voleiului și multiplu campion național la volei pe plajă, Lucian Badiceanu, Valentin Hupoiu, Robert Vîrlan, iar la fete Ioana Ordean, Adina Stanciu, Roxana Haidu (sigheteanca, dar jucătoare la CSU ORADEA), Catalina Bosuioc, Andreea Maxim, Alexia Bradatan și sighetencele Alexandra „Ale” Keresztesi, Timeea Holczer, Sorana „Soso” Geng și sătmăreanca „adoptată” de sighetenii iubitori de volei, Bianca „Bibi” Culda.

Meciurile vor debuta vineri de la orele 10 și se vor încheia duminică după-amiază.
Iubitorii de volei și nu numai sunt așteptați la acest sfârșit de săptămână să urmărească un spectacol la fileu in cadrul RoCredit Beachvolleyball Sighetu Marmației 2022 Open!

Comunicat de presă – CSM Sighet

Foto: Adi Oros

Autorităţile centrale (subliniere necesară, pentru că de cele locale am tot vorbit) tânjesc după Spaţiul Schengen ṣi fac din atingerea acestui obiectiv subiect fundamental de promisiuni electorale.

Pe http://www.schengen.mai.gov.ro/index02.htm am găsit câteva date despre zona după care oftează politicienii români.

– Sunt 26 de ţări în Spaţiul Schengen, la care se adaugă 4 ţări (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein) care nu sunt membre ale renumitei colectivităţi a UE din care facem ṣi noi parte activă, fiind întotdeauna de acord cu tot ce vor celelalte 25 (din U.E. plus Schengen).

– Bulgaria, Cipru, Croaţia ṣi România (ordine alfabetică, să nu vă gândiţi la alt criteriu de enumerare!) sunt pe dinafară de Schengen. Deocamdată.

Avantajele aderării:
– te duci pe unde vrei în ţările astea, nu dai nimănui socoteală la graniţe, pentru că nu mai există graniţe, poţi sta în altă ţară ca turist trei luni sau poţi lucra acolo. Toată tărăṣenia este să ai un card de Identity sau Passport valabile.

– mărfurile ṣi capitalurile circulă liber.

Dezavantajele aderării:
– Răufăcătorii ar avea un spaţiu mai mare de manevră ṣi unde s-ar putea ascunde. Ştiţi cum se spune: „azi aici, mâine-n Focṣani″… ṣi zicala poate depăṣi spaţiul carpato-dunărean.
– „posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă″.

H.P. Oricum din România pleacă cine vrea ṣi când vrea. Sunt unii pe „lista de aṣteptare″ a justiţiei care o tulesc de n-au nicio treabă, apoi autorităţile îi dau în urmărire generală.

Condiţiile aderării (sursa: https://www.ionescu-asociatii.ro):
-„țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene;
-acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen;
-pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)″.

Toate acestea fiind zise, urmează vestea bună pentru românii din politica centrală ṣi pentru visătorii la Spaţiul Schengen.

România a făcut paṣi mari spre lumea mult visată! Azi am văzut în rafturi ceapă românească din Olanda. Mai exact, conform etichetei de prezentare, ceapă- produs românesc – cu originea în Olanda.
E tare asta, nu? Singura explicaţie ar fi că seminţele olandeze rodesc mai bine în solul fertil al patriei. Dar seminţele româneṣti de ceapă ce-au păţit? Eu văd cepe la piaţă de la producătorii autohtoni. Ceapa românească n-are loc în supermagazinele cetăţii? Sau a noastră o fi toată pe la Utrecht, pe la Amsterdam, sau pe la Volendam și Marken (două sate olandeze, găsite de Google când l-am „întrebat″)?
Răspunsul nu-l vom ṣti poate niciodată. Ne consolăm în schimb cu constatarea deplinei armonii între seminţele olandeze de ceapă ṣi solul fertil al patriei, atât cât mai e (o bună parte fiind deja la export) .
Olanda e ţara care se opune cel mai tare integrării României în Spaţiul Schengen. Pare-se că ţara noastră trebuie să parcurgă niṣte paṣi, pe regnuri. Deocamdată, cu regnul vegetal s-a rezolvat!

Până la aderare, eu abia aṣtept roṣiile alea imperfecte ca formă, dar minunate ca gust rodite din pământul Maramureṣului, din seminţe româneṣti!

Horia Picu

A.S. „FRAȚI MINORI CAPUCINI” – Sighet
organizează
A XIII – a Sărbătoare a Voluntariatului la Sighet! 
Parcul Grădina Morii 19 Iunie 2022 orele 14:00 – 20:00.

MOMENTE ARTISTICE OFERITE DE COPII ŞI TINERI TALENTAŢI DIN SIGHET!
În timpul evenimentului asociaţiile şi instituţiile care activează în Sighet, vor avea standuri în care vor prezenta activităţile lor şi posibilitatea de a participa la iniţiativele lor prin voluntariat.

De la orele 14:00 vor începe activități de Ping – Pong, Animație, Fotbal de masă, Facepainting, Baloane modelate, Mascote Disney, Jocuri – socializare!
Discotecă pentru copii! Ora 19:30 – Concert Question Records!
MULTE JOCURI ȘI MULTE SURPRIZE: TOMBOLĂ CU MULTE PREMII!

Mulțumim partenerilor : Primăria Sighet, Sighet TV, Studio – R, Centrul Cultural Sighet, Familia 31, Clubul Copiilor, Școala de Muzică, Liceul Tehnologic Marmația, DJ Pantera, Question Records, tuturor voluntarilor și susținătorilor acestui eveniment!

Vă așteptăm cu drag,
FRAȚII CAPUCINI SIGHETU MARMAȚIEI!