La Liceul Tehnologic „Marmația” din Sighet – sala de sport – s-a desfășurat – sâmbătă, 21 mai 2022 –„Memorialul dr. Ioan Antohi” la tenis de masă, ediția a II – a.

Turneul s-a desfășurat în sistemul grupe inferioare, urmate de grupe superioare, iar la final meciuri eliminatorii. Procedura de joc a „Memorialului” a fost „cel mai bun din 5 seturi”. Toate regulamentele ITTF (International Table Tennis Federation) au fost respectate în ceea ce privește regulamentul de joc.

Clasamentul final: Locul I – Ciprian Hotico (Sighetu Marmației); Locul II – Vasile Ticala jr. (Vișeu de Sus); Locul III – Ivan Tsubera (Solotvino, Ucraina) și Toader Husar (Săpânța) (nu s-a mai jucat pentru locul III, au primit ambii semifinaliști locul III); Locul V – Petru Măran (Sighetu Marmației); Locul VI – Kosa Lorant (Câmpulung la Tisa); Locul VII – Teodor Ștețco (Sighetu Marmației); locul VIII – Mihai Drimuș (Sighetu Marmației).
Premierea a fost făcută de către Andreea Biro și Raluca Pop – Antohi (fiicele regretatului dr. Ioan Antohi) ajutate de Giulia Alessia Pop – Antohi (nepoata dr. Ioan Antohi). A fost onorat prin acest „Memorial” fostul sponsor, organizator al turneelor sighetene și jucător pasionat de tenis de masă, dr. Ioan Antohi.
Competiția s-a desfășurat pe patru mese de concurs Donic Waldner Classic 25, aprobate ITTF.

Organizatorul turneului – memorial a fost  Comunitatea Pasionaților de Tenis de Masă Sighetu-Marmației în parteneriat cu Liceului Tehnologic Marmația (director Adriana Vescan) și Clubul Sportiv Municipal Sighetu Marmației (președinte George Opriș),  sponsorii ediției a II- a fiind Aska Grafika SRL (Vasile Kadar),  Raleco Wash SRL (Alexandru Borlean), Top Market.

Montaj video: Petru Măran

Salut, Sighet!

Când m-am născut, mama nu mi-a spus pe nume, nici măcar un an mai târziu, nu se obișnuise cu alegerea tatălui, dar această amânare mi-a dat un nume mai frumos decât oricare altul.
De la trei anișori știam că mamele pot atinge sufletul cu o lacrimă numai să vii la ele cu un picioruș julit. Te durea și apoi sărutul devenea un untdelemn nemaiîntâlnit.

Aveam cinci ani, mama mergea la schimbul doi, pentru mine era o zi nesfârșită, un dor pe care de obicei îl alinam îmbrățișându-i capotul agățat de pe cuiul ușii. Și acum îi pot respira parfumul închegat în fibrele de bumbac roșu și deseori mă gândesc la această liniște ca și cum aș îmbrățișa-o pe mama.

Niciodată nu vei fi prea mare să te încalți în pantofiorii cu lac, cei care ți se dădeau doar o dată pe an, în ziua de Paști. Te oglindeai în ei, în iarbă udă și cerul cădea ca o pătură caldă în răcoarea dimineții. Mama era acolo, îmi făcea cruce cu mâna ei. Mă ducea cu ea în fiecare duminică la biserica ucraineană din oraș, nu înțelegeam cuvintele, dar crescând și învățând să citesc, stăteam lângă măsuța cu cărticele de rugăciuni, iar până se termina slujba, citeam din ele. Hristos se prelingea printre pagini, ca o lumină vie, cuvintele creșteau și deveneau biserici. Atunci am înțeles că și inima mea este un loc în care respiră Dumnezeu și că toți îngerii de pe pereți sunt vii, că splendoarea lor nu e închipuită ci reală precum gustul pâinii înmuiate în vin dulce. Și dacă veneai pe stomacul gol, nu puteai flămânzii între pereții pictați cu sfinți și asta o știam la fel de bine ca Tatăl nostru.

La șase ani l-am rugat pe tata să îmi ia bicicletă, la acea vreme erai vedeta blocului dacă știai să te dai pe ea. Tata a plecat în Ungaria la lucru pe timp de vară, eu îl așteptăm în fiecare zi la fereastră și nu mai voiam să-mi aducă nimic. Atunci am înțeles că lucrurile nu trebuie să despartă oameni, cu atât mai mult pe copii de părinții lor. După patru săptămâni a venit tata, cu bicicletă nou nouță, era frumoasă și mirosea a vopsea proaspătă, n-a durat câteva zile și cineva a furat-o din garaj. Mi-am zis că nu o să-mi mai doresc niciodată nimic, că doare mai mult când pierzi un lucru după ce l-ai avut.

Acum, la aproape treizeci și trei de ani, de câte ori îmi pun fetița de doi anișori jumate pe bicicleta ei roz cu roți ajutătoare, începe să plângă. Poate că deja știe fără să-i fi spus, iar temerea ei irațională de biciclete e mai rațională decât pare, că viața noastră este ca o buclă în care amintirile se dau mai departe ca leapșa și cei mici înțeleg mai mult decât cei mari că dragostea nu este nimic altceva decât timpul pe care-l ai cu cei dragi și atunci când ți se termină te duci acolo unde sfinții se joacă cu tine și întotdeauna îți păzesc jucăriile.

Antonia Luiza DUBOVICI

sursă foto: Masterfile

Joi, 19 mai 2022, seara, sighetenii au fost surprinși și nedumeriți de apariția pe cerul orașului a trei elicoptere care au „produs” diverse speculații și discuții. De fapt (și) pe calea aerului soseau în orașul nostru o parte dintre membrii familiei binecunoscutului om de afaceri american Joel Landau care au participat la reluarea – după 78 de ani! – la Sighet a unei vechi tradiții evreiești.
Au ajuns în orașul nostru un grup de 60 de evrei, toți din comunitatea New York, care au participat la Sinagoga Nouă Ortodoxă din Sighet la sărbătoarea Lag Baomer sau Lag Ba’Omer.

***

Lag Baomer sau Lag Ba’Omer este o sărbătoare evreiască care se celebrează în a 33 – a zi a numărătorii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice Iyar. Zilele se încadrează între Paște și Shavuot – de obicei în mai sau iunie. Această perioadă de timp este cunoscută sub numele de „omer”. Un omer este o măsură ebraică antică a cerealelor. Echivala cu puțin peste 3 litri și jumătate de cereale.
Cartea Leviticului oferă baza biblică pentru celebrarea acestei perioade de timp. Nu ar permite nicio utilizare a noii recolte de orz decât după ce un omer a fost adus ca ofrandă în Templu. Leviticul 23:15-16 a poruncit ca de la momentul aducerii jertfei să fie numărate șapte săptămâni și să fie încheiate.
Cele patruzeci și nouă de zile de numărare aveau să înceapă în a doua zi a Paștelui și să se încheie la Shavuot. Lag Ba’Omer este o expresie care indică ziua a treizeci și treia a Omerului
Sărbătoarea este menționată pentru prima dată în literatura rabinică medievală referitoare la Rabbi Akiva. O tradiție o asociază în mod deosebit cu Rabbi Shimon bar Yohai, legendarul autor al cărții Zohar, fiind uneori accentuată legătura sărbătorii cu răscoala antiromană de sub conducerea lui Shimon Bar Kohba.

Lag Ba’Omer este una din sărbătorile iudaice cele mai îndrăgite, fiind celebrată prin focuri de tabără. În Israel multe mii de credincioși fac în această zi pelerinaj la mormântul presupus al lui Rabbi Shimon Bar Yohai pe Muntele Meron, în apropiere de orașul Tzfat (Safed).

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS
Salut, Sighet!

Revin, după ziua aniversării primei atestări documentare a orașului (nota de subsol 1), la dilema care a suscitat interesul multora, începând din secolul XIX până azi: cine au fost, oare, primii locuitori ai Sighetului?
Misterul poate fi elucidat prin intermediul a trei tipuri de surse:

1. Documente scrise
2. Clădiri martor
3. Dovezi arheologice

1. Prima mențiune cunoscută a Sighetului, dublul privilegiu din 1326 (2), precum și toate celelalte documente emise în secolul respectiv (din anii 1334, 1335, 1346, 1352 etc.), menționează localitatea exclusiv în calitate de colonie regală locuită de „oaspeții” catolici saxoni și de maghiari, nicidecum de către români, slavi, teutoni ori alte nații.
Singurul act veritabil invocat de „tabăra cealaltă”, dat la Sighet în 1349 de către Ioan, voievodul Maramureșului (3), reprezintă un simplu raport către regele Ungariei, prin care voievodul, împreună cu omul maghiarilor, confirmă îndeplinirea unui ordin primit de la rege, din categoria relaţiilor vasal-suzeran. Regele le-a trasat sarcina de a-l repune în posesie pe Giula de Giulești, iar cei doi răspund: „am mers în pomenitele sate, unde, după ce am chemat pe toţi cnezii pomenitului ţinut, pe vecinii şi megieşii lor, am dat în stăpânire…”, lămurind astfel faptul că adunarea românilor nici măcar nu a avut loc la Sighet, cum susțin unii, ci la Giulești și Mestecăniș, orașul nereprezentând decât locul emiterii diplomei (care, deci, nu a fost reședință voievodală!). Iar în plus, se știe că voievodul Ioan rezida la Rozavlea, nu la Sighet…

E adevărat că în oraș se aduna regulat Congregația nobiliară a comitatului, alcătuită pe atunci exclusiv din cnezii români din diferite sate, însă aceasta era o instituție pur regală, nicidecum una românească…

Voievozii Balc și Drag, care au stăpânit Sighetul vreme de doar 12 ani (1392-1404), însă nu în calitate de voievozi români, ci ca feudali susținuți de către regele Ungariei, nu au locuit nici ei în oraș ori în Maramureș, ci în „castrul Belch” de lângă Seini (comitatul Sătmar), azi dispărut.

Contextul în care elita românilor maramureșeni ortodocși a emis în 1404 singurul document pur autohton dat la Sighet (hrisov slavon, nu latin, absolut unic, necunoscut însă nici lui I. Mihalyi de Apșa, nici lui Al. Filipașcu), rămâne nelămurit (4).

Extrem de important, nici un document nu menționează, pentru vatra Sighetului, vreo pretenție venită din partea românilor din vecinătate (ei fiind maeștri ai revendicărilor teritoriale, pe care le reiterau și la 1-200 ani de la momentul pierderii), așa cum s-a petrecut de-a lungul veacurilor XIV-XV în cazul altor colonii maramureșene (Câmpulung, Teceu, dar și Remeți).
Faptul că românii medievali nu au pretins niciodată că teritoriul orașului ar fi fost cândva al lor, reprezintă cea mai clară dovadă că Sighetul nu le-a aparținut.

Supoziția că acolo a fost un străvechi loc public de târg și punct de întâlnire pentru întregul Maramureș (bazată pe toponimul slav „sihot”-târg), deși ispititoare și plauzibilă, nu este susținută de nici un fel de dovezi.

Apoi, până și majoritatea cercetătorilor români (V. Bogrea, T. Papahagi, N. Drăganu, I. Iordan. E. Petrovici ș.a.) susțin originea maghiară a numelui locului (5) (din „sziget”- insulă), nu slavă ori dacică…

În fine, toți cetățenii urbei menționați în actele medievale au avut nume maghiare sau germane, ei fiind catolici ca religie (ulterior Reformei – calvini, iar mai apoi, amestecați).
Se cunoaște o singură excepție, Mihai Ştibor (cu tată probabil polonez, dar român giuleştean după mamă), care a fost amintit ca locuitor al Sighetului între anii 1461-1471.

Abia începând din anul 1698 sunt menționați în oraș rezidenții români: fraţii Rişco veniți din Biserica Albă, în 1715 familiile Mich de Iapa şi Codrea de Berbești, apoi în anii următori familiile Rednic, Jura, Moiş, Danci, Ieudean, Demian, Hodor etc.
Acești români (alături de ucraineni), s-au organizat ca parohie în 1723, fiind acceptaţi ca cetăţeni ai urbei în 1781, preluând primăria după 1918 și ajungând majoritari după anul 1944.

Arhivele păstrează lungi liste ale cetățenilor și proprietarilor din oraș care dovedesc aceste lucruri.

2. Unica clădire medievală rămasă în Sighet este actuala biserică reformată, toate mențiunile sale documentare (care încep în anul 1352) vorbind despre un lăcaș catolic, iar după 1540, calvin.
Nici un act nu spune că biserica ar fi fost vreodată răsăriteană…
La biserică s-au efectuat două serii (limitate) de săpături arheologice (6) , acestea dezvelind probe atribuibile coloniștilor și neconținând nici un element cert ortodox ori românesc (și nici teuton sau dacic!), suprapuse peste urme din epoca bronzului.
De fapt, stilul arhitectonic al bisericii, gotic cu elemente de tranziție de la romanic, este pur occidental, tipic pentru prima jumătate a sec. XIV, nicidecum din intervalul 1050-1150, așa cum și-au închipuit, cu o imaginație lipsită de suport științific, unii istorici ai locului…
Pictura bisericii, datată în sec. XIV-XV, a fost, din punct de vedere tematic și stilistic, de tip catolic, după cum au dovedit-o inclusiv cei mai titrați istorici de artă români: V. Vătășianu, V. Drăguț (7), ș.a.
Orientarea est-vest a clădirii și presupusa lipsă a sacristiei (neprobată, deocamdată, științific) nu dovedesc nimic: acest tip de orientare a fost practicat atât de ortodocși cât și de catolici, iar în foarte multe cazuri sacristiile nu au fost întrețesute în zidăria lăcașului inițial, fiind în plus și reconstruite în mod repetat (precum la catedrala catolică din Alba Iulia) (8) .

Privind împrejur, observăm că în puținele locuri unde românii transilvăneni au locuit în orașe, ei și-au construit biserici care dăinuie acolo și azi: Brașov, Hunedoara sau Lipova, doar la Caransebeș lăcașul ortodox dispărând în timp și fiind redezvelit de către arheologi.
În schimb, în majoritatea celorlalte orașe (Cluj, Sibiu, Oradea, Arad etc.), românii și-au ridicat primele lăcașuri de cult abia în secolul XVIII, precum la Sighet (biserica de lemn greco-catolică româno-ucraineană, înălțată în 1746 și rezidită în piatră după anul 1804).

3. Restul cercetărilor arheologice de pe raza municipiului, puține câte au fost (9), au relevat două lucruri :
– vatra veche a așezării medievale, din jurul bisericii reformate, a început să fie locuită de către coloniști în jurul anului 1300, aceștia fiind primii orășeni (10);
– singura așezare autohtonă veche cunoscută în apropiere, de secol XII-XIII, a fost marele sat de pe Valea Mare (aflat la 4 km distanță de centrul urbei și numit, probabil, Dănești), aceasta dispărând însă odată cu sosirea coloniștilor străini (11) .

Referitor tot la etnia primilor locuitori, cercetătorii sunt practic unanimi: atât în Transilvania, cât și în Moldova și Țara Românească, cvasi-totalitatea orașelor medievale de dinainte de anii 1350 au fost întemeiate de către germani, maghiari, italieni ș.a., nu de către români (12) .

Concluzionând critic, fără preconcepții, partizanate ori frustrări istorice de orice fel (13) , toate dovezile existente acum (de vor apărea noi date, voi reveni) atestă că Sighetul a fost fondat de către oaspeții regali, punct de vedere împărtășit de majoritatea istoricilor români moderni (14).

–––––––––––––––––––

Note:

1). 14 mai 1326, sărbătorită de obicei de către oficialități doar o dată la 10 ani și în plus minimalizată, pueril, de unii: „este doar prima dată cunoscută momentan, nicidecum data fondării”, de parcă nu aproape toate așezările lumii s-ar afla în exact aceeași situație…
2). T.I., „Primele atestări ale târgurilor de coroană maramureşene“, în “Revista Arhivei Maramureşene“, nr. 9, Baia Mare, 2016. Primele nume de sigheteni cunoscute sunt preoții romano-catolici Ioannes și Benedictus.
3). I. Mihalyi de Apșa, „Diplome maramureșene din secolul XIV și XV”, Sighet, 1900, p. 28-29.
4). N. Iorga, ”O mărturie din 1404 a celor mai vechi „moldoveni”, București, 1925 și T.I., „Acte medievale româneşti emise la Sighet“, în „Revista Arhivei Maramureşene“, nr. 7, Baia Mare, 2014 (printre altele, în intervalul 1326-1329 proaspăt înființatul oraş pare să fi fost distrus ori cucerit de către românii maramureșeni).
5). T.I., „Sighet: nume dacic, slav sau maghiar?”, în „Maramureş.Vatră de istorie milenară“, VIII, Cluj-Napoca, 2016.
6) C. Kacso, ”Repertoriul arheologic al județului Maramureș”, vol. I, Baia Mare, 2015 și T. I., „Completări la repertoriul arheologic al judeţului Maramureş”, în „Marmaţia”, 14, Baia Mare, 2017.
7). V. Vătășianu, „Istoria artei feudale în Țările Române”, București, 2001 și V. Drăguț, „Arta gotică în România”, București, 1979.
8). Mai pe larg la: T.I., „Demitizarea istoriei: despre biserica reformată din Sighet”, în “Maramureş. Vatră de istorie milenară“, VIII, Cluj-Napoca, 2016.
9). Dintre cele 16 situri arheologice de pe raza Sighetului incluse în Repertoriul Arheologic Național, numai punctul biserica reformată și așezarea de la Valea Mare aparțin evului mediu.
10). Dr. C. Kacso, op. cit.
11). R. Popa, ”Urmele unui sat părăsit din feudalismul timpuriu în hotarul Sighetului Marmaţiei”, în ”SCIVA”, 26.2, Bucureşti, 1975. Celelalte sate autohtone dimprejur: Iapa, Vad, Tisa sau Slatina, sunt menționate documentar în secolele XIV-XV, la fel ca Sarasăul – loc unde arheologii au dezvelit însă și urme din secolele IX-XI și XII-XIII.
12). L. Rădvan, „Orașele din țările române în evul mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)”, Iași, 2011, apoi lucrările scrise de Ș. Papacostea, D. Căprăroiu, T.O. Gheorghiu etc.
13). Există persoane convinse că orașul a fost „reședință voievodală românească ocupată de unguri”, simțindu-se confortabil doar cu istoria naționalistă de inspirație interbelică ori ceaușistă și refuzând să accepte multiplele probe științifice existente, însă cele de mai sus au fost scrise pentru cei care vor să cunoască istoria așa cum a fost ea…
14). Ioan Aurel Pop (președintele în exercițiu al Academiei Române), ”Le pays du Maramures au XIVe siècle – interférences ethniques et confessionnelles”, în ”Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia”, 1, Cluj-Napoca, 2011; Radu Popa (cel mai de seamă medievist al Maramureșului), ”Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea”, București, 1970; Paul Niedermaier, ”Geneza orașelor medievale în Transilvania”, București, 2016, Livia Ardelean, Marius Diaconescu și alții.

Teofil Ivanciuc

Uniunea Ucrainenilor din România organizează, în perioada 19 – 23 mai 2022, o serie de concerte caritabile cu strângere de fonduri pentru susținerea poporului ucrainean.

Proiectul este implementat în parteneriat cu peste 20 de instituții ale administrației publice centrale şi locale, asociații, instituții de învățământ și mass-media etc.

Concertele se vor desfășura la Siret (19 mai), Sighetu Marmației (20 mai 2022, ora 18:00, Cinematograful Mara), Timișoara (21 mai) și București (23 mai), iar pe scenă vor evolua interpreții ucraineni: Iryna Styts, Dmytro și Nazarii Iaremchuk, Olexandr Zaichenko, Alla Popova, Olexandr Bodnarchuk, Olha Hornykh.

Intrarea este gratuită, iar participanții vor fi invitați să susțină cu donații atât refugiații ucraineni aflați în prezent în România, cât și cetățenii ucraineni rămași în zonele afectate de război.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Союз українців Румунії 19 – 23 травня організує низку благодійних концертів зі збору коштів на підтримку українського народу.

Проєкт впроваджується у партнерстві з понад 20 центральними та місцевими органами виконавчої влади, органами місцевого самоврядування, асоціаціями, навчальними закладами, ЗМІ тощо.

Концерти відбудуться в Сіреті (19 травня), Сігету Мармацієй (20 травня), Тімішоарі (21 травня) та Бухаресті (23 травня), а на сцені виступлять українські артисти: Ірина Стиць, Дмитро та Назарій Яремчуки, Олександр Зайченко, Алла Попова, Олександр Боднарчук, Ольга Горних.

Вхід вільний, а присутнім буде запропоновано долучитися до збору коштів, які будуть направлені на підтримку як українських біженців, які зараз перебувають у Румунії, так і громадян України, які знаходяться в зруйнованих війною районах.

Comunicat Uniunea Ucrainenilor din România

Următoarele opriri ale Caravanei Centenarul Încoronării: Crișana, Maramureș și Transilvania
Evenimente educative în Carei, Sighetu Marmației, Jibou și Oradea

Proiectul cultural-educativ Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, organizat deja în cinci localități din țară, va ajunge în perioada 20-23 mai 2022 în Carei, Sighetu Marmației, Jibou și Oradea, fiind, astfel, pe urmele vizitelor Familiei Regale în România Întregită (1919-1927). Proiectul își propune să ofere o lecție de istorie elevilor, prin filme românești și discuții cu istorici, profesori, cinefili și oameni de cultură.

Proiectul este organizat de Asociația Artis, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, sub auspiciile Familiei Regale a României și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare, Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, Primăria Orașului Jibou și Inspectoratul Școlar Sălaj, alături de Primăria Oradea și Inspectoratul Școlar Județean Bihor.

Evenimentele au loc în contextul vizitelor Familiei Regale, atunci când, pe 23 mai 1919, suveranii au sosit cu Trenul Regal la Oradea, fiind prima vizită a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria acolo. Ulterior, pe 25 mai 1919, Familia Regală a vizitat la Carei catedrala, spitalul și palatul administrativ, iar în ziua următoare au fost întâmpinați de autoritățile civile locale și militare de la Jibou. În 1921, Regele Ferdinand I susținea la prefectura orașului Sighetu Marmației că „trebuie să fim un exemplu pentru cei ce se uită peste graniță și să le impunem, arătându-le că la granițele României știm să trăim cu toții în pace, ca frații, și să ne dăm mâna pentru binele țării”.

„Scopul acestor evenimente este de a crește interesul pentru faptele petrecute în urmă cu 100 de ani și de a oferi o lecție de istorie elevilor, pentru că, înainte de toate, este un proiect educativ. Apreciem sprijinul autorităților și instituțiilor și ne bucurăm că tinerii din mai multe localități din România vor avea șansa să descopere, prin film și cultură, părți importante din trecutul nostru, în acest an centenar” – Andrei Giurgia, managerul proiectului.

Programul complet al evenimentelor:
– Vineri, 20 mai 2022, ora 12.00, Castelul Károlyi | Carei
Proiecția filmului „Ora Regelui – Inima Reginei” (realizator Camelia Csiki)

– Sâmbătă, 21 mai 2022, ora 13.00, Colegiul Național „Dragoș Vodă” | Sighetu Marmației
Proiecția filmului „Războiul Regelui” (producător Trevor Poots)

– Duminică, 22 mai 2022, ora 14.00, Casa Orășenească de Cultură | Jibou
Proiecția filmului „Români care au schimbat lumea: Regina Maria” (realizator Camelia Csiki)

– Luni, 23 mai 2022, ora 12.00, Sala Mare a Primăriei | Oradea
Proiecția filmului „Maria – Inima României” (regizor Trevor Poots)

Intrarea la toate evenimentele este liberă.

În cadrul fiecărui eveniment, publicul va putea admira expoziția de fotografie intitulată 1922. Anul Încoronării, curator Nicolae Pepene, care prezintă momente cheie de la încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.
Proiectul Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria a fost inițiat în luna mai la Iași și îi are ca ambasadori pe: Irina-Margareta Nistor (Ambasador Cinema), Adrian Cioroianu (Istoric, Ambasador), Nicolae Pepene (Istoric, Ambasador), Mioara Anton (Istoric, Ambasador), Daniel Șandru (Politolog, Ambasador) și Alexandru Muraru (Istoric, Ambasador).

Organizator: ARTIS
Proiect sub auspiciile Familiei Regale a României
Partener: Primăria Municipiului Iași
Parteneri educaționali: Universitatea „Petre Andrei” Iași și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Cu sprijinul: Dacin Sara
Susținut de: Noir
Parteneri: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Asociația Studenților Jurnaliști
Parteneri media: Agerpres, RFI România, Radio România Cultural, Historia, Adevărul, TVR Iași, TVR Moldova, VIVA FM, Radio Iași, Radio HIT, Radio Europa Liberă, Suplimentul de Cultură, Zile și Nopți, Revista Ateneu, MovieNews, Inoras.ro

Comunicat de presă
Asociația ARTIS
18 mai 2022, Iași

Au trecut 78 de ani de când, în lunile mai –  iunie 1944, în Transilvania de Nord, aflată sub ocupația fascistă a regimului lui Horthy, a avut loc deportarea evreilor la Auschwitz. Din gările localităților Baia Mare, Tîrgu Mureș, Reghin, Sighetu Marmației, Vișeul de Sus, Dej, Cluj Napoca, Satu Mare, Șimleu Silvaniei, Oradea, Bistrița Năsăud, 131.639 de evrei, bărbați, femei și copii au fost deportați, majoritatea fiind exterminați.

În data de 16 mai 1944 din Sighetu Marmației, orașul natal al laureatului Premiului Nobel, Elie Wiesel, pleca primul tren cu 3007 evrei.

Luni, 16 mai 2022, Comunitatea Evreilor din Sighet a comemorat  la Monumentul Victimelor  Holocaustului deportarea evreilor:

Video: dr. Sorin Markus
Foto: Pavel Cristian

Sâmbătă, 14 mai 2022, la Sighet a avut loc un impresionant pelerinaj – care devine tradiție și se desfășoară întotdeauna în a doua sâmbătă a lunii mai – la care au participat în primul rând credincioși greco – catolici și romano – catolici (a fost prezentă și o delegație de la Iași) din Maramureș dar și din întreaga țară.

În fruntea procesiunii care a pornit din fața Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței au fost episcopii Vasile Bizău de Maramureș, Claudiu Pop de Cluj-Gherla, Virgil Bercea de Oradea (Bihor) și Cristian Crișan de Blaj.

Înainte de celebrarea Sfintei Liturghii de la Cimitirul Săracilor a avut loc și un moment deosebit de important: s-a sfințit piatra de temelie a viitorului Sanctuar al Martirilor și Mărturisitorilor Români ai secolului XX, care se va ridica pe locul de pelerinaj (lângă Cimitirul Săracilor) și care va îmbogăți și patrimoniul destinat turismului religios din Maramureș, urmând să fie – probabil – la finalizare, un obiectiv unic în peisajul românesc.
Aproximativ două mii de persoane au participat la evenimentul religios din week-endul trecut.

Foto (interior) & video: Ion Mariș

Vineri, 13 mai 2022, la Sighet a poposit o delegație numeroasă din Franța, din localitatea Persan – Ville de Persan, care a fost întâmpinată – la Primăria municipiului nostru – de către consilierul d-lui primar, Liviu Tămaș și de către comisar șef Bledea Petru – șeful Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Maramureș.
Din delegația de 11 persoane au făcut parte primarul și viceprimarul din Persan precum și consilieri locali ai localității franceze.

Persan este o comună care face parte din departamentul Val-d’Oise, Île-de-France, situată la aprox. 40 km nord – est de Paris.

Am fost informat că prietenii francezi sunt la a treia deplasare spre Ucraina, cu diverse ajutoare umanitare, de fiecare dată oprindu-se și în orașul nostru. În precedentele transporturi au expediat aproximativ 80 de tone de alimente și alte produse de strictă necesitate în diverse zone din Ucraina; ieri au sosit cu un camion (TIR) de 20 tone plus alte trei camionete de aprox. 4 tone fiecare. Acest ultim transport merge spre Uman (oraș situat în centrul Ucrainei) fiind însoțit până la destinație de întreaga delegație franceză.

La Sighet, la Primărie, în sala Transist a avut loc schimbul drapelelor naționale (român și francez), respectiv schimbul drapelelor orașelor Sighet și Persan. Au fost rostite scurte discursuri care au reiterat importanța solidaritatății europene, contribuția României și Franței la coeziunea Europei și s-a evidențiat rolul Sighetului și-a ajutorului logistic transfrontalier pe care-l oferă orașul nostru pentru facilitarea deplasării rapide și fără complicații la trecerea graniței spre Ucraina.
Vorbitorii și-au exprimat speranța în reinstaurarea păcii în această parte a Europei și-a revenirii la normalitate.

Foto & text: Ion Mariș

7even.imente la muzeu de… NOAPTEA MUZEELOR este un eveniment care antrenează întreg Muzeul Maramureșan. Spunem acest lucru, deoarece noi funcționăm ca și un complex muzeal. De ce 7even.imente? Deoarece, venim în fața publicului cu 7 evenimente distincte:

1. cer înstelat la orizont în expoziția interactivă „Constelații tradiționale românești” (Muzeul Etnografic al Maramureșului);
2. atelier de restaurare textile interbelice „Cine lucrează în muzeu?” (Casa memorială Elie Wiesel);
3. tur nocturn în muzeul satului (Muzeul satului maramureșean);
4. gusturi și atmosferă regală în expoziția „Regina Maria la Bran” (Muzeul de Istorie-Arheologie);
5. povești despre eroi și martiri la lansarea de carte „Monumente închinate eroilor și martirilor din Primul și al Doilea Război Mondial din Țara Maramureșului” (Muzeul de Științele Naturii);
6. jocuri create în Sighet în expoziția „Cum să-ți creezi propriul joc” (Muzeul de Științele Naturii);
7. sunetele nopții în documentarul „Bufnițe din Maramureș”.
Toate acestea se transpun într-o invitație aleasă atât pentru comunitatea locală cât și pentru turiștii aflați în urbea noastră în această perioadă.

Parteneri și sponsori ai evenimentului: Primăria Municipiului Sighetu Marmației, Muzeul Național Bran, Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare, Asociația Muzicando, Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, Artist plastic Adela Ștefania Pop.

Parteneri media ai evenimentului: TV Sighet, Sighet FM, Maramedia, Radio România Sighet, Salut Sighet, Sighet Online, Sighet247.

Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației

Sâmbătă, 14 mai 2022, la ora 9:00, de la Memorial pornește Procesiunea spre Cimitirul Săracilor.

Conform tradiției, în cea de-a doua sâmbătă a lunii mai, întreaga Biserică Catolică se reunește simbolic la Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației spre a cinsti memoria Fericiților Episcopi Martiri (Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu – Cardinal), precum și a tuturor martirilor și mărturisitorilor secolului al XX-lea.

La Cimitirul Săracilor de la ora 10:30 va avea loc Sfânta Liturghie.
Evenimentul este organizat anual de Episcopia Greco-Catolică de Maramureș prin implicarea Protopopiatului Sighet.

Salut, Sighet!

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet va fi deschis Sâmbătă, 14 mai 2022, între orele 16:00-22:00. Intrarea este liberă!

Programul Memorialului în Noaptea Muzeelor include o expoziție de fotografie, „Fragmente de memorie” de Linzebold Szabolcs și expoziția „Marca Patrimoniului European o Istorie în 38 de Mărturii”.

La ora 19:00, în sala de conferințe a Memorialului, va avea loc masa rotundă „Rezistența anticomunistă din Munții Maramureșului – Eu sunt doar o picătură din acel ocean…” (Aristina Pop Săileanu)
De la ora 20:00 încep proiecţiile de filme:
Ora 20:00 – Ține, Doamne, partizanii! – un film în regia lui Dragoș Zamoșteanu
Ora 21:00 – Grupul Arnăuțoiu – un film de Cristina Chirvasie, după un scenariu de Ioana Raluca Voicu Arnăuțoiu.

Salut, Sighet!

„Viitorul unei naţiuni este hotărât de modul în care aceasta îşi pregăteşte tineretul”, afirma încă din secolul al XVII-lea marele umanist olandez Erasmus.
O educație de calitate se poate face numai într-o şcoală modernă, cu o dotare bună, cu profesori de elită, o şcoală în care domneşte disciplina şi seriozitatea, în care părinţii sunt interesaţi şi implicaţi activ în serviciul de educaţie de calitate oferit de şcoală, un colectiv de cadre didactice profesional, o comunitate conştientă de calitatea viitorilor cetăţeni ce ies pe porțile lăcaşului de educaţie şi care investesc resurse financiare şi umane pentru dezvoltarea ei.

Regretatul director al CNDV Sighet, prof. Vasile Mih, a inițiat, aplicat și câștigat primul proiect Erasmus+, KA1 – Learning Mobility of Individuals KA102 – VET- „Primul pas în cariera ta IT” Project Identification or Contract Number 2019-1-RO01-KA102-062584 pe domeniul informaticii la colegiul sighetean.

„După revenirea din mobilitatea din 2019, ne-am gândit să aplicăm iarăși, deoarece experiența și rezultatele obținute au fost remarcabile.
În 2019 se câștiga din nou un astfel de proiect, pe o perioadă de 2 ani, doar că de o amploare mult mai mare. Grant-ul câștigat este în valoare de 156.880 euro, iar grupul țintă este format din 56 elevi din clasele a X-a și a XI-a profil matematică – informatică și 8 profesori însoțitori, care vor pleca în 4 fluxuri a câte 14 zile (stagiu de pregătire practică de 60 ore). Drumul până aici a fost foarte anevoios, pandemia, starea de urgență, învățământul online și mai ales dispariția prematură a managerului de proiect au stopat orice activitate din proiect. Cu mare greutate am reușit să luăm legătura cu Agenția Națională pentru proiecte europene și am reușit să facem modificările ce se impuneau pentru continuarea proiectului. Astăzi suntem gata de plecare în mobilitate.” ne-a mărturisit  managerul de proiect, prof. Cornelia Hotea.

Echipa de implementare a proiectului formată din prof. Cornelia Hotea – manager proiect/ responsabil cu managementul calității, prof. Crina Marilena Voinaghi – responsabil monitorizare, prof. Andrea Burcuș – responsabil de specialitate, ec. Delia Ulici – responsabil financiar, Andreea Florina Manole – persoană contact/ responsabil cu formarea profesională, prof. Oana Kosztelnik – responsabil cu pregătirea lingvistică și culturală, prof. Brîndușa Oanță – responsabil cu diseminarea, a făcut toate demersurile necesare astfel încât duminică, 15 mai 2022, primul flux (14 elevi + 2 profesori) va face deplasarea și își va îmbunătăți cunoștințele de robotică, programare augmentată, pagini web și jocuri video, dar și cunoașterea altor locuri, prin excursii și vizitarea unor obiective de interes, pe o perioadă de 14 zile, în Cordoba – Spania.
La fiecare două săptămâni, un flux revine acasă, iar altul pleacă, astfel fluxul 4 va reveni acasă duminică 9 iulie 2022.

„Primul pas în cariera ta IT” este singurul proiect pentru informatică ce se derulează într-un colegiu din Maramureș.

„Sperăm să obținem acreditarea pe proiecte Erasmus, astfel ca elevii CNDV-iști să beneficieze de experiențe deosebite în fiecare an de acum încolo. Este cunoscută performanța colegiului nostru în această disciplină, informatica, rezultatele olimpiadelor și a concursurilor de profil, programare – robotică – multimedia – pagini web – elaborarea de softuri (utilitare sau educaționale) de-a lungul anilor, situează colegiul în topul clasamentelor. Dacă luăm în considerare numărul mare de absolvenți ai CNDV, absolvenți ce fac carieră în domeniul informaticii atunci putem fi mândri că suntem o școală de elită. Greutățile m-au determinat întotdeauna să devin mai perseverentă, mai luptătoare, reușind astfel să depășesc și să înving toate obstacolele…  este de fapt deviza mea”, ne-a mai destăinuit managerul de proiect, prof. Cornelia Hotea.

Dacă vă doriți să fiți super IT – iști… vă invităm să deveniți CNDV-iști!
Foarte interesant sloganul echipei de proiect, foarte convingător!… Succes în implementarea „Primului pas în cariera ta IT” și… viteză maximă spre performanță!

***

N.r.: Detalii suplimentare despre proiectul Erasmus+ „Primul pas în cariera ta IT”, găsiți AICI și AICI.

Brîndușa OANȚA