Vineri, 26 noimbrie 2021, la Liceul Tehnologic Forestier din Sighetu Marmației, s-a sărbătorit Ziua Natională a României. Cu mult entuziasm și implicare, elevii din clasele a IX-a D, a X-a E, a XI-a B au marcat această zi prin realizarea unor materiale, planșe, prezentări, cu tema „Ziua Națională a României – simboluri și personalități. Coordonatori ai acestei activități au fost prof. Mihali Adelina, prof. Lazar Maria, prof. Csillik Ioana.

Salut, Sighet!

Foto: captură video

De Ziua Națională a României, Sighetul invită copiii și juniorii, legitimați sau nelegitimați, la…. ȘAH,  Doritorii să „exerseze” sportul minții chiar de 01 Decembrie, pentru a dovedi că țara dispune de suficientă inteligență, sunt așteptați cu încredere!

Competiția se va deschide oficial la ora 10:00 cu o lecție „blitz” de istorie susținută de prof. Gheorghe Todincă.

Locul de desfășurare al „Cupei 1 Decembrie” este Liceul Tehnologic Forestier Sighet (str. Dragoș – Vodă, nr. 43), organizatori fiind primarul Vasile Moldovan, Consiliul Local Sighet și Clubul Sportiv Municipal Sighet.

Antrenorul – arbitru Ioan Costiuc se va ocupa de bunul mers al „Cupei” și de asigurarea condițiilor de joc.

Baftă participanților!
La mulți ani, România și la cât mai multe… Cupe!!!!

Salut, Sighet!

În această după-amiază (28 noiembrie 2021), Comunitatea Evreilor din Sighet a celebrat Hanuka – Chanukah/ Hanukkah 5782 (2021), Sărbătoarea Luminilor, care anul acesta a început la apusul soarelui și se va termina la căderea nopții, luni, 06 decembrie 2021.

Hanukkah (în ebraică înseamnă „dedicare”), este de fapt un Festival al Luminilor și comemorează victoria macabeilor asupra armatei greco-siriene, miracolul ulterior de rededicare a Templului Sfânt din Ierusalim și de a-i restaura „menora” sau lampa. Prin miracolul de la Hanukkah ni se relatează că, în acea luptă din sec. II î. Hr., a fost găsit un singur recipient cu ulei, suficient pentru a menține flacăra lămpii Templului doar pentru o zi și, totuși, lumina a ținut opt zile.
Hanukkah se sărbătorește în familiile evreiești și acasă, luminând „menora” – lampa (în fiecare noapte se aprinde o lumânare în plus față de numărul din noaptea precedentă), jucând „dreidel”, mâncând mâncăruri speciale unice pentru Hanukkah, în unele familii se cântă și cântece de Hanukkah sau se schimbă cadouri după ce aprind menora, care se mai numește și hanukkiah. Multe familii găzduiesc și participă la petreceri Hanukkah pe parcursul celor opt zile.

În materialul video de mai jos, prof. Petru Ganz, membru al comunității evreiești sighetene, face o scurtă prezentare a sărbătorii.
Rugăciunea de Hanukkah a fost rostită de dl. Adi Perl, iar la debutul evenimentului, dl. David Liberman, președintele comunității (fiind plecat din Sighet) a transmis un mesaj participanților și a urmărit ceremonia online.

Foto & video & text: Ion Mariș

Azi, 28 noiembrie 2021, în Biserica Romano – Catolică a început Adventul, identic cu Noul An Liturgic în Biserica Catolică, aceasta find o perioadă de pregătire pentru venirea lui Cristos la Crăciun.

Adventul provine din cuvântul latin „adventus”, care înseamnă „venire” sau „sosire”. În biserica romano – catolică, Adventul începe cu patru duminici înainte de Crăciun sau cu duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie. Adventul durează până la Crăciun adică pe 24 decembrie.

Adventul este un anotimp de pregătire spirituală pentru nașterea lui Isus Cristos, este atât un moment de sărbătoare dar și de reflexie și penitență.

Cel mai semnificativ simbol al acestei perioade este coroana de Advent: cele patru duminici de Advent sunt marcate prin patru lumânări, prinse într-o coroniţă de brad.

În mod tipic, coroanele de Advent se compun din trei lumânări purpurii și o lumânare roz sau roșie.

O lumânare este aprinsă în fiecare duminică în timpul Adventului, dar în cea de-a treia duminică lumânarea are culoarea trandafirului pentru a reaminti oamenilor să se bucure în Domnul.

Și la Biserica Romano – Catolică „Sfântul Carol de Borromeo” din Sighet s-a aprins azi prima lumânare de Advent.

Urăm un An Nou Liturgic Fericit, credincioșilor romano-catolici din orașul nostru dar și de pretutindeni!

Salut, Sighet!

Foto (imagine din altarul bisericii „Sfântul Carol de Borromeo” din Sighet): Ion Mariș

Primii evrei au sosit din Galiția pe la mijlocul secolului 18. În anul 1760 exista deja un minian, iar la începutul secolului 19 trăiau în Borșa aproximativ 250 de evrei.

Numărul lor a crescut constant. În anul 1890 trăiau 1432 de evrei, în anul 1920 un număr de 2991 de persoane au spus că sunt evrei, iar în anul 1941 numărul lor era de 2409 suflete. În procente asta însemna că evreii reprezentau 20% din populația orașului Borșa.

Prima sinagogă au construit-o în 1800, iar a doua în 1840. Case de rugăciuni mai mici era mai multe, iar școala Talmud-Tora s-a înființat în 1870.

Majoritatea evreilor din Borșa erau adepți ai Curții Hasidice Kosow. Primul rabin al comunității s-a numit Eizik. În 1855 rabin al comunității ajunge Jakow Cvi Waldmann. Acesta a rămas în funcție până în 1883.

Ben Cion Fisch din Borșa, un om înstărit, a fost un mare susținător al sionismului și a cultivării pământurilor din Ereț Israel. Acesta a fost deportat și ucis în Auschwitz.

Un alt mare sionist din Borșa a fost și David Moskovits. Acesta a mers în Israel și a cumpărat mai multe terenuri lângă orașul Tiberias pentru evreii din Transilvania.

Majoritatea evreilor din Borșa era comercianți, proprietari de păduri sau dețineau diferite exploatări forestiere. În perioada interbelică în Borșa existau 12 sinagogi și case de rugăciuni, trei băi rituale și trei cimitire.

Meir Pollak, un evreu din Borșa a fondat stațiunea balneară care s-a bucurat de renume în toată țara.
Ultimul rabin al comunității a fost Mendel Hager. Cei aproape 2500 de evrei din Borșa au fost deportați din ghetoul din Vișeu de Sus. Marea majoritate a fost ucisă în lagărele de exterminare.

După război s-a încercat reorganizarea comunității, dar după anul 1950 aproape toți cei 395 de evrei au emigrat.

Azi, în Borșa, nu mai trăiește nici un evreu.

Comunicat de presă
Asociația Maramureș Heritage

Vineri, 26 noiembrie 2021, la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighet, au avut loc o serie de evenimente dedicate Zilei Naționale a României.

Astfel, de la orele 10:00, în Sala Festivă a liceului, elevii și profesorii au participat la Conferința 1 DECEMBRIE 1918 – LECȚIILE TRECUTULUI, organizată de către Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și Casa Corpului Didactic Maramureș, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Maramureș. Activitatea a avut loc în sala de conferințe a ISJ Maramureș, fiind transmisă în mediul on-line prin intermediul platformei Webex.

Prezentări:

– Participanți din Maramureș la Marea Unire – dr. Viorel Rusu
– Recunoaștere și recunoștință pentru făuritorii României Mari – muzeograf Oana Leșiu
– Samoilă Mârza, fotograful Unirii cu România – prof. Marius Voinaghi
– Cinstirea memoriei eroilor – col. (r) Ioan Bota
– Colțul muzeal din Cabinetul de istorie „Florian Antoniu Tiberiu” – prof. Claudia Dura

***

În continuare, de la orele 11:00, tot în Sala Festivă a colegiului, Ambasadorii juniori, coordonați de prof. Cornelia Hotea, au participat la webinarul organizat de Biroul Parlamentului European în România împreună cu Centrul EUROPE DIRECT Maramureș, webinar în cadrul căruia, ambasadorii juniori au discutat în direct cu domnul Cristian BUȘOI, membru al Parlamentului European, grupul Partidului Popular European, despre prioritățile și acțiunile Parlamentului European. La invitația Centrului EUROPE DIRECT Maramureș, au participat, alături de ambasadori, și elevii clasei a XI- a C.

Structura webinarului a fost:
• 11:00 – 11:05 – Cuvânt de bun venit – Centrul Europe Direct Maramureș
• 11:05 – 11:15 – Scurtă prezentare a campaniei de comunicare a Parlamentului European #impreuna-in.eu – Biroul Parlamentului European în România
• 11:15 – 11:30 – Prioritățile Parlamentului European – Cristian-Silviu BUȘOI, membru al Parlamentului European, PPE
• 11:30 – 12:00 – Sesiune de întrebări și răspunsuri

Ambasadori juniori CNDV pentru acest an școlar 2021-2022 , sub coordonarea ambasadorului senior, prof. Cornelia Hotea sunt:  Colopelnic Nicola (XI B), Pașca Larisa (XI B), Moldovan Vlăduț (X F), Muntean Ioan (X F), Michnea Ștefania (XII A), Herbil Anastasia (X B), Borș Dalia (XI C), Trifoi Mihaela (XI B), Popovici Fabian (XI F), Tupișcă Denisa (XII G)

Colegiul Național „Dragoș-Vodă” Sighetu Marmatiei este din 2018 Școală Ambasador a Parlamentului European. În urma activităților desfășurate pe parcursul celor 3 ani de proiect, am primit invitația de a continua derularea proiectului și în acest an școlar. Menționez că la nivel de România sunt 88 școli ce dețin acest titlu. Activitățile din proiectul Școală Ambasador vor continua și pe parcursul anului școlar. Mulțumim celor care sunt alături de noi și fac posibilă păstrarea acestui titlu pentru colegiul nostru. Ne găsiți pe pagina de facebook https://www.facebook.com/cndv.pe și pe site-ul dedicat proiectului https://sites.google.com/view/cndv-scoala-ambasador/ . (prof. Cornelia Hotea)

***

Un alt proiect derulat, „Prețuim România”, a fost organizat de prof. Gabriela Ciordaș, împreună cu elevii clasei a X-a G.

Prin acest proiect vrem să aducem un omagiu de recunoștință înaintașilor noștri care și-au jertfit viața pentru ca noi să ne bucurăm împreună într-o Românie liberă, cu oameni liberi, generoși, altruiști, oameni educați care își doresc ca generațiile care vin să știe să prețuiască adevărul, arta, istoria, să fie recunoscători înaintașilor noștri și să promoveze adevăratele valori. Avem o țară atât de frumoasă! Considerăm arta ca fiind un mod de viețuire, o cale de eliberare, dar mai ales o modalitate de a oferi celor din jur – exteriorului – fragmente pure din interior. Fără să ne îndoim de puterea ei dogoritoare, arta este acea entitate care stârnește emoții, este puntea dintre suflet și realitate manifestate, toate, în orice existență, indiferent de vârstă, natură și fire. Portul popular constituie un document viu care dăinuie peste veacuri, un prețios document artistic, social și istoric care a transmis generațiilor mesajul unei creații, de aceea merită să-l promovăm oriunde am merge. (prof. Gabriela Ciordaș)

Brîndușa OANȚA

Pe 4 decembrie 2015, la Windhoek (Namibia), Convenția UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a decis înscrierea în cea mai prestigioasă listă a tezaurului universal intangibil, a „Dansului Bărbătesc din România”.

Ei bine, printre cele 39 de localităţi de referință din 12 judeţe ale ţării, unde „Feciorescul” se apreciază a fi jucat regulat, se regăsește şi comuna Bogdan Vodă (Maramureş) [1]!

Din țara noastră, cea mai prestigioasă organizație culturală din lume a mai inclus șase elemente de patrimoniu imaterial, unele, împreună cu alte state, alte câteva inițiative fiind, însă, respinse, printre care „Pelerinajul de la Moisei” (propus, fără succes, în 2014).

Printre cele alese, ca și comunități reprezentative din județul Maramureș, UNESCO mai menționează, pentru cântecul „Doina” – performeri din localitățile Costeni, Cupșeni, Ungureni, Lăpuș și Suciu de Sus (Țara Lăpușului) [2], iar pentru „Meșteșugul covoarelor tradiţionale de perete” – țesătoare din satele Botiza și Bârsana (Țara Maramureșului) [3]!

Pe de altă parte, județul Maramureş are înscrise în cealaltă (și cea mai importantă) listă UNESCO – Patrimoniul Mondial, bisericile de lemn din satele Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Poienile Izei, Rogoz, Plopiș și Șurdești [4] (localizate în Ţările Maramureşului, Lăpuşului şi Chioarului), respectiv păduri de pe raza localităților Băiuț, Poiana Botizei, Lăpuș și Groșii Țibleșului [5] (exclusiv din Țara Lăpușului, toate din situl „Pădurile seculare și virgine de fag”), în timp ce Rezervaţia Pietrosu Mare de la Borșa – Moisei a ratat, în 1991, includerea pe lista principală (regăsindu-se, în schimb, în programul MAB-UNESCO, care nu are însă, aceeași valoare).

Așadar, azi în județ se află 18 localități menționate în Patrimoniul Imaterial sau înscrise ca situri de Patrimoniu Mondial (unele pe ambele liste), doar bisericile de lemn fiind valorificate în prezent, însă parțial și descurajant de timid [6]…

În urmă cu câțiva ani, am semnalat prezența ca localități de referință în documentele Patrimoniului Imaterial universal, a așezărilor Bârsana, Botiza, Bogdan Vodă și a grupului de sate din Lăpuș.

Din nefericire, până acum nu a existat nici o reacție din partea instituțiilor administrative, culturale sau de învățământ, a ONG-urilor, presei sau operatorilor turistici, ca și cum această stare de fapt nici nu ar exista sau n-ar avea vreo importanță…

Prin alte zone (Croația, Cehia sau Ungaria, de exemplu), vedem cum eticheta UNESCO aduce prestigiu, turisti și beneficii materiale substanțiale, la fel precum, de alte locuri, cu o importanță similară, nu a auzit nimeni, pentru că acolo nu a fost cine să lupte.

Avem cu cine și avem cu ce. În loc să ne plângem de lipsa de șanse, mai bine haideți să ne apucăm de treabă. Zice vorba veche: ”Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă”!

P.S. În aceeași ordine de idei, obținerea înscrierii în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO a Peisajului Cultural Tradițional Țara Maramureșului, propusă în luna martie anul curent [7], ar putea aduce beneficii enorme.

Teofil IVANCIUC

[1] https://ich.unesco.org/en/RL/lads-dances-in-romania-01092
[2] https://ich.unesco.org/en/RL/doina-00192
[3] https://ich.unesco.org/en/RL/traditional-wall-carpet-craftsmanship-in-romania-and-the-republic-of-moldova-01167
[4] https://whc.unesco.org/en/list/904/
[5] https://whc.unesco.org/en/list/1133/documents/
[6] Nici o biserică de lemn din Patrimoniul Mondial nu depășește 5000 de vizitatori înregistrați/an.
[7] https://lablouseroumaine.io/tara-maramuresului-peisaj-cultural-traditional-unesco/

Anul 2021 ne „tratează” cu a IX-a ediție a proiectului-tradiție Moș Nicolae caută ajutoare!, proiect marca Rotaract Sighet.

Ne propunem să pregătim 45 de pachete pentru copiii din casele de tip familial sighetene, astfel încât aceștia să se bucure de venirea Moșului. Ne puteți ajuta donând jucării, rechizite și dulciuri la unul din centrele de colectare: Flamingo – Pensiune & Restaurant și Florăria Artistic by Ana.

Având în vedere experiența anilor trecuți, în această ediție colectăm doar jucării, rechizite și dulciuri. Fructele le vom achiziționa noi din donațiile strânse în cadrul proiectului, pentru a ajunge proaspete la beneficiari.
Astfel, vă invităm să aducem împreună bucurie de sărbători, pentru a IX-a oară, în cadrul proiectului Moș Nicolae caută ajutoare!, în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie 2021.

În funcție de centrul de colectare, avem și intervale orare diferite: Flamingo – Pensiune & Restaurant, între orele 08:00 – 21:00, strada George Coşbuc, nr. 36; Florăria Artistic by Ana, între orele 09:00 – 18:00, strada Traian, nr. 7.

Mai multe detalii regăsiți pe pagina noastră de Facebook https://www.facebook.com/rotaract.sighet.
Clubul Rotaract Sighet vă urează sărbători pline de liniște și magie, cu multe fapte bune!

Echipa de gardă Rotaract a lui Moș Nicolae!

O fotografie făcută de prof. dr. Mihai Dăncuș, probabil în anul 1994, în imagine fiind domnul Francisc Nistor împreună cu doamna Georgeta Stoica în Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, din Sighet.

Francisc Nistor (1908-1997), etnograf, profesor, fotograf, arheolog etc., personalitate marcantă a Sighetului, a demarat în anul 1954 „acțiunea care va duce la refacerea nucleului colecțiilor Muzeului Maramureșului”, iar „din anul 1956 funcționează legal ca angajat al Muzeului Maramureșean cu schemă funcțională și buget (Mihai Dăncuș).

Georgeta Stoica (născută în 24 ianuarie 1932), muzeolog, membru al Academiei Române din anul 2016, mulți ani fiind în importante funcții atât în Ministerul Culturii cât și la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București. Doamna Stoica are aproape 90 de ani și trăiește la București.

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

 Salut, Sighet!

NR: Foto Mihai Dăncuș, din arhiva regretatului prof. dr. Mihai Dăncuș. 

După un an de activitate în administrația publică locală a Edilului „Șef”, avem ocazia să intrăm în câteva detalii care ne vor convinge (sau nu?) că Primarul Sighetului și-a făcut datoria și vom putea trage câteva concluzii vizavi de activitatea prestată până în acest moment.
Vă invit, stimați sigheteni, să analizați concretețea răspunsurilor la întrebări și să ne spuneți ce „notă” primește de la dvs. intervievatul meu.

Ion Mariș: În campania electorală v-ați propus proiecte „spectaculoase” și cu repercusiuni pozitive pentru populație. Ce nu ați reușit să „implementați” din ce v-ați propus și… oare veți reuși până la finalul acestui mandat?
Vasile Moldovan: Nu pot spune că mi-am propus proiecte spectaculoase pentru Sighet și sigheteni. Mi-am dorit și îmi doresc normalitate, să avem un oraș civilizat, curat și sigur. În campania electorală, împreună cu echipa de consilieri, am gândit zece direcții de dezvoltare a orașului, cu repercusiuni pozitive pentru populație, așa cum spuneți și dumneavoastră. Chiar dacă nu am reușit în primul an de mandat să implementez tot ce mi-am propus, continui să cred că se poate, cu toate obstacolele ce-mi apar în cale. Îmi doresc și ne dorim o Primărie funcțională. Nu am reușit în primul an de mandat să îndeplinesc acest obiectiv asumat și încă sunt în căutarea unei soluții. Sunt sigur că până la sfârșitul mandatului multe din proiectele propuse vor prinde contur.

Ion Mariș: De ce credeți că nu ați reușit să impuneți/ finalizați multe dintre proiectele pe care vi le-ați propus?
Vasile Moldovan: Sunt mai mulți factori, începând cu instabilitatea din cadrul Consiliului Local, lipsa liniilor de finanțare din fonduri, europene, guvernamentale sau județene, aprobarea târzie a bugetului local (sfârșitul lunii aprilie), situația juridică neclarificată a multora dintre obiectivele cuprinse în proiectele de investiții și lista ar putea continua.

Ion Mariș: Vi se pare normal ca aproximativ 60 % din bugetul orașului să meargă pe salarii? Și, dacă răspundeți „nu”, ce se poate face concret și în timp real pentru a crește partea investițională din buget?
Vasile Moldovan: Nu mi se pare normal dar să nu uităm că salariile au fost majorate substanțial în anul 2018, în timp ce cuantumul taxelor și impozitelor a rămas la nivelul anului 2006, fiind actualizat doar cu rata de inflație. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că drepturile salariale ale angajaților din cadrul Spitatului Municipal, care nu sunt deloc de neglijat, doar tranzitează bugetul local, dar nu sunt suportate din acest buget.
Pentru a crește partea investițională soluția o reprezintă atragerea de fonduri prin proiecte ambițioase, serioase și viabile. Avem în derulare câteva proiecte pe care le-am enumerat și la prezentarea raportului de activitate după un an de mandat, care însumează câteva zeci de milioane de Euro, am depus cereri de finanțare pentru drumuri și podurile Abator și Pușcapor în cadrul programului „Anghel Saligny” dar sunt conștient că trebuie să muncim mai mult și să pregătim proiecte ce vor putea primi finanțare prin PNRR, POR, CNI și nu trebuie să neglijăm nici proiectele transfron-taliere.

Ion Mariș: Cum se poate „armoniza” relația dvs. cu viceprimarul Sighetului?
Vasile Moldovan: Fiecare trebuie să-și cunoască și să-și asume poziția pe care o ocupă vremelnic. Activitatea noastră în cadrul Primăriei este stabilită de Codul Administrativ, viceprimarul aflându-se în subordinea primarului. Atâta vreme cât singurul scop al viceprimarului este denigrarea, sabotarea și jignirea primarului nu putem vorbi despre o „armonizare” a relațiilor. Pe lângă „primăria paralelă”- Urbana a mai apărut și „primaria perpendiculară”- viceprimarul, după cum spunea un șugubăț.

Ion Mariș: Aveți ceva ce vă reproșați din activitatea dvs în adminstrația publică din anul scurs până acum?
Vasile Moldovan: Nu am timp de reproșuri, mergem mai departe. În administrație fiecare zi e o nouă provocare.

Ion Mariș: Spuneți-mi vă rog un proiect de hotărâre pe care l-ați inițiat și l-ați… trecut/ implementat cu succes!
Vasile Moldovan: Prioritatea pentru mine o constituie infrastructura rutieră. Suntem deficitari, chiar repetenți la acest capitol, dar se poate. Reabilitarea străzilor Avram Iancu și Rodnei pot fi trecute la capitolul succese, urmează str. Mihai Eminescu, Iuliu Maniu, Dobrogeanu Gherea, investiții care au fost bugetate și alte străzi ce vor fi cuprinse în bugetul anului viitor.

Ion Mariș: Dați-mi vă rog un exemplu de proiect pe care l-ați propus și a fost – nejustificat – respins.
Vasile Moldovan: Trecerea Urbana în cadrul aparatului de specialitate al Primarului, ca Direcție de Patrimoniu.

Ion Mariș: Cum ați caracteriza relația dvs cu propriii consilieri? Sunt… „ascultători”?…. „creativi”?…
Vasile Moldovan: Dacă vă referiți la consilierii locali care au candidat pe listele alianței Coaliția pentru Maramureș, nu putem vorbii de proprii mei consilieri. Aceștia sunt membri în Consiliul Local, nu sunt dependenți de Primar, le respect atitudinea și poziționarea în cadrul ședintelor și consider că sunt un exemplu de urmat și pentru ceilalți consilieri locali.

Ion Mariș: Ce veți face, ce măsuri veți lua, pentru a genera venituri mult mai mari la bugetul local?
Vasile Moldovan: Am vorbit despre atragerea de fonduri europene, transfrontaliere, guvernamentale, norvegiene, etc.

Ion Mariș: Pe termen scurt – adică un an – ce proiect/e, în care credeți mult, veți susține pentru adoptare/ asumare în Consiliul Local?
Vasile Moldovan: Reabilitarea pieței agro-alimentare, reabilitarea unor clădiri emblematice, cum ar fi Sala „Viorel Costin”, Casa Ioan Mihali de Apșa, Policlinica Veche, Cinematograful, crearea de noi zone pietonale, digitalizarea primăriei și ar mai fi.

Ion Mariș: Cât s-a „consumat” până acum, ce procent, din bugetul local pentru investiții? De ce nu ați „consumat” integral bugetul alocat pentru investiții?
Vasile Moldovan: Circa 60 % din bugetul pentru investițiile din acest an a fost consumat, motivul pentru care nu a fost consumat întreg bugetul s-a datorat aprobării bugetului la data de 28 aprilie 2021, probleme cu întabularea unor obiective, întocmirea unor documentații cu întârziere, procedurile de licitație.

Ion Mariș: Credeți că veți reuși să „soluționați” reorganizarea URBANA și în ce mod?
Vasile Moldovan: În vreun fel sau altul o reorganizare la Urbana va avea loc, de rezultatul final sunt răspunzători consilierii locali.

Ion Mariș: Personalul din primărie este corect dimensionat? Angajările pe care le-ați propus/ aprobat în anul pe care l-ați „bifat” sunt… justificate?
Vasile Moldovan: Numărul angajaților din primărie este cu mult sub limita maximă admisă pentru o localitate de nivelul municipiului nostru. Consider că posturile pe care le-am propus sunt justificate, acum sunt în procedură de concurs șapte posturi și sper să fie ocupate de oameni profesioniși, onești, care-și iubesc orașul.

Ion Mariș: La nivel național, guvernamental, se pare că s-au fixat bazele înțelegerii între PNL și PSD. Credeți că acest aspect va schimba/ reconfigura colaborarea dintre Primar – Viceprimar și implicit între consilieri?
Vasile Moldovan: Rămâne de văzut, importat este acum să avem o guvernare stabilă.

Ion Mariș: Vă considerați eligibil pentru a candida pentru un nou mandat în administrație? Considerați că ați convins sighetenii să vă voteze pentru un nou mandat?
Vasile Moldovan: Este prea devreme pentru a mă gândi la ce se va întâmpla peste trei ani. Îmi doresc să pot implementa cât mai multe dintre proiectele propuse, faptele să vorbească.

Ion Mariș: Ce le puteți – sincer! – promite sighetenilor pentru următorii trei ani vizavi de bunul mers al administrației sighetene?
Vasile Moldovan: Transparență, seriozitate, muncă. Totul pentru Sighet și sigheteni.

Ion Mariș: Mulțumesc mult pentru timpul alocat acestui interviu și succes în continuare!
Vasile Moldovan: Și eu vă mulțumesc! Multă sănătate tuturor!

Ion Mariș

După mai puțin de un an de activitate în administrația publică locală a Edilului „Șef-adjunct” (vorbim desigur de Viceprimarul Sighetului) avem ocazia să intrăm în câteva detalii care ne vor convinge (sau nu?) că și-a făcut datoria și vom vedea dacă este mulțumită (și noi la fel?) de activitatea prestată până în acest moment.

Vă invit, stimați sigheteni, să analizați concretețea răspunsurilor la întrebările mele și să ne spuneți ce „notă” primește de la Dvs. Doamna Viceprimar.

Ion Mariș (IM): În campania electorală v-ați propus proiecte „spectaculoase”, cu repercusiuni pozitive pentru populație. Ce nu ați reușit să „implementați” din ce v-ați propus și… oare veți reuși în acest mandat?
Daniela Onița – Ivașcu: Consider că nu mi-am propus proiecte „spectaculoase”, ci proiecte necesare pentru comunitatea noastră, cu repercusiuni ce țin de dezvoltarea orașului. Programul electoral prezentat sighetenilor a fost construit luând în considerare câștigarea mandatului de primar al municipiului. Pentru a putea pune în practică un program electoral și a-l transforma într-o realitate concretă pentru oameni este necesară puterea deciziei, viziune și implicare. Această putere decizională nu o dețin în prezent. După cum bine știți, viceprimarului municipiului i se pot delega atribuții de către primar. Așadar, sfera decizională a subsemnatei este limitată la atribuțiile de coordonare ale serviciului comunitar de salubrizare și ofițer de stare civilă.
Câteva proiecte importante pe care le-am propus sighetenilor au fost: Reabilitarea parcurilor și locurilor de joacă pentru copii, Bugetarea participativă, Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare și Regulamentul privind acordarea ajutoarelor în situații de urgență (calamități, incendii etc). Din păcate, am întâmpinat numeroase obstacole în implementarea lor. Și am să le enumăr pe rând:
În cazul Reabilitării parcului din Piața 1 Decembrie 1918, în urma imposibilității identificării resursei financiare în bugetul local pentru anul în curs, buget votat în luna aprilie a.c, în cursul lunii mai am solicitat sprijin Consiliului Județean Maramureș, depunând în acest sens, documentația completă (proiect, deviz estimativ de lucrări și memoriu justificativ în vederea finanțării); proiectul a fost aprobat la finanțare în urma HCJ9/2021 la începutul lunii iunie a.c., în acest sens a fost alocată suma de 311.000 lei.
Din iunie până în prezent, din motive independente de subsemnata, cu banii alocați, nici până la această dată, lucrările nu au fost demarate de către cei responsabili, cu toate că, am solicitat în scris primarului atribuții în acest sens. Solicitarea mea nu a primit curs, răspunsul nefavorabil din partea primarului primindu-l în scris.
Bugetarea participativă, a stârnit multe „orgolii”! Cu toate că este un concept nou pentru sigheteni, un demers de succes aș spune, după numărul proiectelor depuse spre finanțare, a întâmpinat numeroase piedici în punerea lui în executare de către primar, după cum bine știți. Acest proiect a fost votat în unanimitate de către Consiliul Local Sighetu Marmației, iar comisia desemnată pentru evaluarea proiectelor îndeplinindu-și rolul și declarând câștigătoare prin vot, un număr de trei proiecte. Acestea așteaptă încă implementarea…
Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare, proiect implementat și în prezent de actuala administrație județeană, a fost propus dezbaterii și aprobării Consiliului Local, însă din nefericire nu a putut fi identificată suma de 20.000 lei în bugetul local. Vom închide anul pe excedent bugetar, deci consider că putea fi implementat cu succes pentru un număr de 103 copii sigheteni de clasă 0. La fel ca și în cazul proiectului cu parcul, copii se pare că nu sunt încă o prioritate.
Regulamentul privind acordarea ajutoarelor în situații de urgență (calamități, incendii etc) este depus din 15 iulie 2021 și zace probabil prin ceva sertare…

Ion Mariș: De ce credeți că nu ați reușit să aplicați/ finalizați multe dintre proiectele pe care vi le-ați propus?
Daniela Onița – Ivașcu: Cu punerea în aplicare a oricărei Hotărâri de Consiliu Local este mandatat primarul și aparatul său de specialitate. Acesta este cadrul legislativ. Probabil că, impactul electoral al acestor proiecte poate fi motivul real pentru care nu s-au dus la îndeplinire hotărârile de consiliu.

Ion Mariș: Vi se pare normal ca aproximativ 60 % din bugetul orașului să meargă pe salarii? Și, dacă răspundeți „nu”, ce se poate face concret și în timp real pentru a crește partea investițională din buget?
Daniela Onița – Ivașcu: Categoric nu. Așa cum am afirmat de nenumărate ori, o posibilă soluție ar fi o nouă organigramă a primăriei și instituțiilor subordonate, eficientă, adaptată nevoilor și cerințelor actuale precum și o cheltuire eficientă, transparentă și chibzuită a banului public.

Ion Mariș: Cum se poate „armoniza” relația dvs. cu Primarul Sighetului?
Daniela Onița – Ivașcu: În acest caz, armonia înseamnă în primul rând respect instituțional și colaborare eficientă. Din nefericire, din februarie și până în prezent, cu toată deschiderea pe care am avut-o, nu am primit niciun semn de bună intenție. Cazul de față este o dovadă a faptului că unele persoane atunci când ajung în funcții decizionale nu pot dezbrăca haina politică considerându-se în continuare în campania electorală, uitând de cele mai multe ori inclusiv faptul că cel mai important lucru este să fii om.

Ion Mariș: Aveți ceva ce vă reproșați în activitatea dvs din anul scurs în administrație?
Daniela Onița – Ivașcu: Întotdeauna dacă îți dorești performanță, îți vei găsi ceva de reproșat. Important este însă, ca în fiecare zi, să devii mai bun decât ai fost ieri.

Ion Mariș: Spuneți-mi vă rog un proiect de hotărâre pe care l-ați inițiat și l-ați… trecut/ implementat cu succes!
Daniela Onița – Ivașcu: Bugetarea participativă a trecut de votul Consiliului Local. Așteptăm implementarea…

Ion Mariș: Dați-mi vă rog un exemplu de proiect pe care l-ați propus și a fost – nejustificat – respins.
Daniela Onița – Ivașcu: Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare. În acest an, vom închide financiar cu un excedent bugetar, ceea ce mă duce cu gândul… că reaua credință a fost un motiv nejustificat în identificarea resursei financiare necesare adoptării și implementării lui.

Ion Mariș: Cum ați caracteriza relația dvs. cu propriii consilieri? Sunt… „ascultători”?…. „creativi”?…
Daniela Onița – Ivașcu: Noi suntem o echipă! Relația noastră este una de dialog, colaborare, deschidere, încredere și nicidecum una de subordonare cum se tot vehiculează în diverse medii. Hotărârile le luam împreună, analizând fiecare situație în parte, precum și impactul acestora asupra comunității.

Ion Mariș: Ce puteți face, ce măsuri s-ar putea lua, pentru a genera venituri mult mai mari la bugetul local?
Daniela Onița – Ivașcu: Atribuțiile mele, așa cum au fost stabilite de către primar, nu vizează generarea de venituri la bugetul local. Mai mult, după alocarea sumei de 311.000 lei de la Consiliul Județean Maramureș pentru finanțarea parcului din Piața 1 Decembrie 1918, prin adresa nr. 8910/10.06.2021 primarul municipiului înștiințează administrația județeană că „primarul nu a mandatat viceprimarul să solicite în numele municipiului sume de bani”.

Ion Mariș: Pe termen scurt – adică un an – ce proiect/e, în care credeți mult, veți susține pentru adoptare/ asumare în Consiliul Local?
Daniela Onița – Ivașcu: Bugetarea participativă, Primul ghiozdan pentru copiii din clasa pregătitoare și Amnistia fiscală. Pe lângă acestea, toate proiectele ce vizează reabilitarea și modernizarea drumurilor, reabilitarea clădirilor din zona centrală, izolarea termică a blocurilor, modernizarea pieței agro-alimentare precum și orice intervenție necesară în unitățile școlare și activitățile culturale, sportive din municipiu.

Ion Mariș: Cât s-a „consumat” până acum, ce procent, din bugetul local pentru investiții? De ce credeți că nu s-a „consumat” integral bugetul alocat pentru investiții?
Daniela Onița – Ivașcu: La data votării bugetului local, respectiv aprilie a.c., în unanimitate, Consiliul Local a considerat că se impun a fi alocate resurse financiare pentru: reabilitarea străzilor Avram Iancu, Mihai Eminescu, Iuliu Maniu, Dobrogeanu Gherea precum și asigurarea drumului de acces la blocurile sociale și ANL din zona Fucs, amenajarea și asfaltarea parcării din Piața de Cereale și aleile de la Piața Agroalimentară. Dintre toate aceste obiective, care au avut parte de finanțare, singurul obiectiv realizat este reabilitarea străzii Avram Iancu. Pe cale de consecință, vom închide acest an cu un excedent bugetar. Așa cum am mai afirmat, cu ducerea la îndeplinire a hotărârii a Consiliului Local este mandatat primarul și aparatul de specialitate al acestuia.

Ion Mariș: Credeți că veți reuși să „contribuiți” la reorganizarea URBANA și în ce mod?
Daniela Onița – Ivașcu: URBANA trebuie reorganizată. Conform legislației în vigoare, inițiativa în acest sens o are doar primarul municipiului, nu Consiliul Local. Sigur, dacă vom fi consultați de către primar, avem o viziune de reorganizare a societății URBANA.

Ion Mariș: Personalul din primărie este corect dimensionat? Angajările pe care le-ați aprobat în CL în anul pe care l-ați „bifat” sunt… justificate?
Daniela Onița – Ivașcu: Consilierii locali PNL și USR au votat împotriva înființărilor de posturi în aparatul bugetar, din nefericire, proiectele inițiate de primar au trecut cu votul consilierilor locali PSD, UDMR, PMP și PRO România. Ultima hotărâre a fost cea prin care s-a înființat postul de Administrator Public (City-manager) care grevează pe patru ani de mandat, bugetul local cu suma de aproximativ 500.000 lei. Susțin în continuare că sunt nejustificate înființările de posturi într-un aparat incorect dimensionat.

Ion Mariș: La nivel național, guvernamental, se pare că s-au fixat bazele înțelegerii între PNL și PSD. Credeți că acest aspect va schimba/ reconfigura colaborarea dintre Primar – Viceprimar și implicit între consilieri?
Daniela Onița – Ivașcu: Din punctul meu de vedere a existat întotdeauna deschidere pentru o colaborare instituțională. Nici o înțelegere la nivel național, guvernamental, nu poate reconfigura o colaborare, fără voința ambelor părți.

Ion Mariș: Vă considerați eligibilă pentru a candida din nou pentru un mandat în administrație? Considerați că ați convins sighetenii să vă voteze la viitoarele alegeri?
Daniela Onița – Ivașcu: Este prematur un răspuns la această întrebare.

Ion Mariș: Ce le puteți – sincer – promite sighetenilor pentru următorii trei ani vizavi de bunul mers al administrației sighetene?
Daniela Onița – Ivașcu: Le promit că voi face tot ceea ce depinde de mine și stă în puterea mea de decizie și acțiune pentru a asigura bunul mers al administrației sighetene. Se încearcă, constant, implementarea în memoria colectivă a faptului că „blochez” prin atitudine și acțiune, proiectele primarului. Cifrele vorbesc. Din aproximativ 134 de Hotărâri supuse votului în Consiliul Local, doar 10 Hotărâri au fost respinse (înființări de posturi, majorări de tarife la salubrizare etc). În schimb, din 8 obiective ce vizau investiții concrete pe străzi, aprobate și finanțate în aprilie a.c., doar unul s-a realizat (strada Avram Iancu).

Ion Mariș: Mulțumesc mult pentru timpul alocat acestui interviu și succes în continuare!
Daniela Onița – Ivașcu: Și eu vă mulțumesc pentru deschidere și colaborare!

Ion Mariș

Căutăm ajutoare ale lui Moș Nicolae la Sighet!

Anul acesta, Asociația SOS Bambini organizează colectă de șosete, pijamale, căciuli și mănuși în beneficiul copiilor și tinerilor din casele de tip familial din oraș.

Ne găsești în fiecare luni și joi între orele 16:30 si 18:00 la Centrul de Zi „Micul Prinț”. Donează și fă o bucurie!

Din suflet pentru suflete!

SoS Bambini Sighet

O imagine din Sighet (nu suntem convinși!) de la începutul secolului XX.

Nu suntem chiar siguri că imaginea este din Sighet (nu suntem siguri deloc!), dar poate părerile cititorilor vor aduce clarificări. Cine ne ajută?…

Salut, Sighet!

NR: Imagine din arhiva prof. dr. Mihai Dăncuș.

Fotografia originală se află în colecția Müller.