Colecția revistei Memoria Ethnologica, publicată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș la Editura Ethnologica, s-a mai înnoit cu un număr (78-79), care urmează să fie lansat marți, 17 august, 2021, începând cu ora 13:00, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Numărul este dedicat memoriei prof. dr. Ștefan Mariș.

O viață de revistă

Memoria Ethnologica a debutat în anul 2001 ca o revistă de etnologie, ce însuma colecțiile de folclor ale unor cunoscuți etnologi, folcloriști, cercetători și oameni de cultură. Publicația, avându-l drept coordonator, la acea vreme, pe regretatul etnolog Dumitru Iuga, reprezenta un mănunchi de obiceiuri calendaristice, rituri de prag, lirică populară, poezia obiceiurilor, proverbe și fotografii – document. Cu timpul, revista a evoluat, a pornit de la tradiție și a ajuns la modernitate, fiind în pas cu lumea contemporană. Din anul 2002, revista îl va avea coordonator, iar apoi, din 2005, redactor-șef, până în aprilie 2021, pe prof. dr. Ștefan Mariș, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. Începând cu anul 2005, revistele au cuprins două părți, prima parte formată din studii științifice, iar a doua parte cuprinzând Colecții de folclor. Câțiva ani mai târziu, revista a dobândit și a treia parte, ce conține recenzii de carte. Din 2008, începând cu numărul 28-29, revista Memoria Ethnologica devine un document științific, bine catalogat, atât în țară, cât și în străinătate, fiind evaluată de o bază științifică internațională. Fiecare studiu cuprinde cuvinte cheie și un rezumat în limbile română și engleză, precum și corpul studiului. Astfel, publicația a dobândit vizibilitate atât online cât și în formă tipărită, în mediul academic național și în cel internațional.

Despre un 2021 cu schimbări și încercări

Numărul 78 – 79 al revistei ar fi trebuit să fie unul aniversar, festiv, publicația aflându-se la 20 de ani de existență. A fost, în schimb, un număr bulversant și încercat, întrucât Centrul Creației l-a pierdut pe cel care a fost aproape două decenii manager al instituției și mai bine de un deceniu coordonator, respectiv redactor-șef al Memoriei Ethnologica. „Dedicăm noul număr memoriei prof. dr. Ștefan Mariș, care ținea deosebit de mult la această revistă. Cu toate obstacolele, am reușit, să mergem mai departe, să păstrăm continuitatea publicației, să îi păstrăm consistența, complexitatea abordării, ba chiar să îi îmbunătățim aspectul, noul număr fiind primul care se bucură de fotografii color”. (Lucian Iluț – manager interimar CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș)

Viața și vremurile au făcut ca noul număr să aibă și un nou redactor-șef: Corina Isabella Csiszár, care de ani buni face parte din redacția Memoria Ethnologica, pe care o consideră o revistă de suflet: „Mă întorc în timp, la momentul în care unchiul meu îmi oferise cadou primul număr al revistei Memoria Ethnologica, editat în anul 2001! Cu emoție, interes, curiozitate și căldură, am citit, am răsfoit paginile revistei, admiram fotografiile și îndrăzneam să visez… Punând revista la piept, am exclamat: «Uite, eu aici aș vrea să lucrez! Asta m-ar împlini!» Amintirea mă emoționează și acum și mă trezesc după ani, ținând la piept revista cu același titlu, dar pentru care, începând cu acest număr 78-79, sunt redactor-șef. Acest titlu mă onorează, mă responsabilizează. Revista Memoria Ethnologica nu nu mai conține doar cultură tradițională, ci reprezintă o lucrare de studii culturale. Avem datoria morală de a ne face auziți în civilizația europeană și acest fapt se poate realiza doar prin redescoperirea istoriei și a culturii noastre populare”.

Despre amintiri, despre prezentul și despre viitorul unicei reviste de patrimoniu ethnologic și memorie culturală a județului se va vorbi și marți, 17 august, în Salonul Artelor de la Biblioteca Județeană din Baia Mare, în cadrul evenimentului de lansare a celui mai recent număr, eveniment la care vă invităm și pe dumneavoastră să participați.

*Accesul în sală se va face în limita a maximum 50 de persoane, cu obligativitatea purtării măștii de protecție.

CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
(foto: Rada Pavel)

Fotografie de referință cu sigheteni (nume importante în cultura locală) participanți la expoziția sculptorului Ion Bledea din anul…. 1987.

Sculptorul Ion Bledea (în stânga imaginii) alături de (de la stânga la dreapta) Gheorghe Mihai Bârlea, Mihai Dăncuș (┼) și dr. Victor Pop (┼).

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie din arhiva sculptorului Ion Bledea.

E vremea vacanțelor, a pozelor albastre și însorite postate din plin pe facebook, instagram și mai știu eu câte rețele sau pagini virtuale. Sunt vacanțele trăite real dar și virtual, cu telefonul la îndemână, de parcă reacțiile primite ar valida calitatea sejurului. Farfurii din care rânjesc pești cu ochi sticloși, caracatițe și rapane, deserturi aranjate fantezist, ochelari de soare lăsați neglijent într-un colț al pozei, stânci albe ieșind dintr-o mare turcoaz, ireală pentru cel care muncește de o viață pământul într-un sat de pe Valea Izei și care nu înțelege de ce alții umblă aiurea, pe la străini, în loc să aibă grijă de ce este al lor. Plajele întinse, pustii sau colorate de nenumărate umbrele de soare, lichidul verzui sau portocaliu dintr-un pahar aburit unde parcă poți să auzi sunetul pe care îl scot cuburile de gheață atunci când se lovesc unele de altele, pozele Iola, cum le numește un prieten, adică io la mare, io pe un cal pe drumuri de munte, io la Tour Eiffel, ca o dovadă, am fost acolo, jur, să mor io dacă mint. Concediul ideal, cosmetizat pe ici pe colo, povestit, arătat, bifat. Nu intru în detalii gen Mamaia sau Vama Veche versus Antalya ori Egipt ori Turcia. Hai să lăsăm așa partea asta.

Altceva vreau să spun. Să vorbim puțin despre partea ascunsă a vacanțelor. Dark side of the moon. Dincolo de poze. Dincolo de virtual. Realul. Gogoașa mâncată pe plajă, înmuiată într-o cafea dulce care poate e mai bună ca mic dejunul repetitiv de la un hotel mediocru. Coada la șaormerie. Copilul care nu mai are răbdare. Soarele. Loțiunile de plajă cu care nimeni nu vrea să se dea, doar dacă îl dă cineva. Nota de plată de la cină. Oboseala de la 5 dimineața când te trezești ca să vezi răsăritul. Hainele murdare pe care le îndeși în bagaje. Și totuși, și astea fac parte din vacanță, din realul și farmecul ei. Nu le poți surprinde în poze dar cu câtă nostalgie te gândești la nisipul prea fierbinte care îți ardea tălpile, la cabina de duș mult prea mică de la hotel sau la ploaia care a venit de nicăieri și te-a udat până la piele într-o seară cu nuanțe de portocaliu. Cât de mult contează cu cine ai fost, ce ați vorbit când nu aveați ce vorbi, cum te-ai așezat pe o terasă și ai comandat din meniu fără să te uiți în dreapta la prețuri, cum ți-a zâmbit chelnerul sau cum ai zâmbit tu orizontului.

De fapt, toate lucrurile care contează cu adevărat nu sunt surprinse de nicio poză, de pe nicio rețea de socializare, niciuna nu îți poate transmite esența, e doar o imagine frumoasă și nimic mai mult, de obicei analizată, refăcută, retrasată, pe care o promovăm pentru că ne face viața mai simpatică. Și, în fond, fiecare știe cât de mult s-a apropiat vacanța lui de ceea ce dorea să fie, în ce măsură i-a reușit evadarea pe care a planificat-o și care îi va da chef de muncă pentru încă un an sau cel puțin până la următoarea vacanță. Până atunci rămân emoțiile, bucuriile și de ce nu pozele, postate în lumea virtuală a prietenilor conștiincioși care dau like.

Crina Voinaghi

Duminică, 08 august 2021, de la ora 16:00, la Parohia Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Vadu Izei a avut loc un concert de pricesne, susținut de corul parohiei, care a aniversat 30 de ani de activitate corală bisericească.
La acest concert (închinat Maicii Domnului) a participat și Părintele Timotei Sătmăreanu, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Românea a Maramureșului și Sătmarului.

După concertul de pricesne, Părintele Timotei Sătmăreanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a înmânat Medalia Omagială „Preot Nicolae Gherman”, vădeanului Ioan BORLEAN, autorul bine documentatului volum „VADU IZEI – CARTEA DE IDENTITATE” (Editura Valea Verde, Sighet, 2021), distincția fiind un gest de gratitudine pentru efortul consistent depus de autor, dedicat istoriei comunității locale.

Salut, Sighet

Duminică, 08 august 2021, s-a încheiat Festivalul Concurs Național FLOARE DE COLȚ, ediția a IX – a!

A fost o nouă zi – a doua zi – de muzică de bună calitate și atmosferă de vacanță în Parcul „Grădina Morii” din Sighet.
După acordarea premiilor pentru tânăra generație de folk-iști (vom reveni cu amănunte) au intrat pe scenă… profesioniștii!
Vă oferim înregistrarea video a recitalului artiștilor Andrei Păunescu și Mircea Baniciu!

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Salut, Sighet!

Și totuși, Sighetul nu moare! Mai trăiește printr-o…. Floare!

Floarea de Colț a Sighetului a ajuns la ediția a IX – a, are artiști, talente, se reinventează și, mai ales, are public iubitor de muzică bună!

Iar noi vă oferim o înregistrare din prima zi de muzică folk! Cu sigheteanul… Ducu Bertzi!

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Salut, Sighet!

Sighetul a fost ocolit – în ultimii ani – de evenimente culturale majore. Cauzele le cunoaștem, în general este de vină… infrastructura. Pandemia a contribuit suplimentar la plasarea Sighetului într-un con de umbră (aproape) permanentă. Unele evenimente locale sunt făcute doar pentru a justifica – nuanțat – existența unor programe „tradiționale”, menite să consume bugete sărace dar cu încărcătură organizațională… stufoasă.

Și totuși, mai există locuitori ai Sighetului care își doresc să antreneze cetățenii municipiului într-o mișcare de reconfigurare a unui prezent mai… optimist.

Profesoara Andreea Biro este implicată activ în organizarea unui concert care încearcă să aducă o schimbare în vara liniară a Sighetului (și a localităților învecinate) și ne face o ofertă artistică interesantă: un concert marca Eugen Doga. Concertul va avea loc Miercuri, 18 august 2021, ora 18:00, locația – Ballroom Miraj.
Cred că avem nevoie de câteva detalii!

Ion Mariș (IM): Ce rol are sigheteanca Andreea Biro în această… „schemă”?
Andreea Biro (AB): Pe scurt, de organizator. Pe la începutul anului 2020, înainte ca pandemia să lovească nu doar trupuri, ci şi spirite, prin limitarea accesului la, practic, orice evenimente culturale, am organizat un Bal al debutanţilor, pentru a sărbători primul pas în lumea adulţilor făcut de absolvenţii Liceului Teoretic Leowey Klara, unde lucrez. Balul a avut tema Spărgătorul de nuci şi am avut atunci onoarea de a-i avea oaspeţi pe minunaţii artişti de la Opera Vox, interpretând actul II din celebrul balet, aducând, pentru prima oară după mai mult de trei decenii, acest gen de artă în oraşul nostru. Am colaborat atunci perfect cu proprietarii Ballroom Miraj, care mi-au fost parteneri în această superbă nebunie, astfel încât acum, când am primit din partea dumnealor propunerea de a-l aduce pe Maestrul Eugen Doga la Sighet, nu am avut nicio ezitare în a accepta.

IM: Ce propune acest concert? Prin ce ne va… surprinde?
AB: Este vorba de un concert al orchestrei Opera Vox, intitulat Simfonia iubirii – Eugen Doga şi muzica sa, care ne va purta în universul creaţiei celui considerat a fi cel mai mare compozitor român în viaţă, cu 2 piese incluse în patrimoniul cultural UNESCO, cu participarea extraordinară a Maestrului Doga. Vor fi alături de publicul sighetean soprana Diana Birta, tenorul Marius Boroş, violonistul Cătălin Advahov şi acordeonistul Vitalie Advahov (un titan al acestui instrument). Spectacolul va aduce în faţa sighetenilor dansatorii ansambului de balet al Opera Vox, pe o coregrafie semnată Vlad Sebastian, care este deja un prieten de nădejde al strădaniilor mele de a aduce cultură clasică aici, la Sighet, totul sub bagheta dirijorului Matei Pop. Prin ce ne va surprinde acest concert? Cu siguranţă prin complexitatea actului artistic: trăiesc în Sighet de aproape 50 de ani şi nu-mi aduc aminte să fi fost martoră, aici, la o asemenea… desfăşurare de forţe! Am avut concerte ale unor orchestre filarmonice, am avut solişti de operă, anul trecut am avut balet (şi mă închin pios în faţa celor care au reuşit să ne bucure spiritul în toate acele ocazii, aducând acele evenimente la Sighet!), dar cred că este pentru prima oară când le avem pe toate în acelaşi spectacol.

IM: De ce se desfășoară concertul la Sarasău și nu la Sighet?
AB: Din motive… logistice. Un asemenea spectacol necesită o sală adecvată: chiar dacă Sala Viorel Costin ar fi fost deja restaurată, tot nu puteam să o utilizăm, întrucât scena este neîncăpătoare pentru a acomoda orchestra, soliştii şi aria necesară pentru balerini. În plus, ambientul sălii de bal mi se pare adecvat, având în vedere că vorbim de muzică, de artă clasică.

IM: Dacă despre maestrul Eugen Doga cunoaștem multe lucruri, despre Orchestra și Ansamblul de Balet Opera Vox din Cluj avem mai puține informații. Care sunt „atuurile” lor?
AB: Vorbim despre prima şi singura companie privată de operă din România, fondată pe la începutul deceniului trecut de solistul de opera Ioan Vrăsmaş, care pune în scenă spectacole integrale de operă, da capo al fine, şi care includ: cor, orchestră, ansamblu de balet, figuranţi, scenografie, costume, lumini, recuzită – un spectacol complex, care poate ajunge până la 100 de oameni angrenaţi în realizarea sa. Dar poate mai multe detalii despre ce înseamnă proiectul Opera Vox le veţi putea afla de la Ioan Vrăsmaş însuşi, pe 18 august.

IM: Programarea concertului în luna august are vreo semnificație?
AB: Spectacolul este în turneu, deci a trebuit să mă pliez pe disponibilitatea dumnealor de a ajunge la noi, în plus, după cum ştiţi, e o perioadă destul de aglomerată pentru proprietarii de locaţii de acest gen. Am dorit să evităm weekendurile, când mulţi dintre concitadinii noştri sunt fie plecaţi, fie ocupaţi cu alte evenimente.

IM: Achiziționarea unui bilet include – din câte am aflat – și niște surprize?
AB: Aşa este! Am conceput evenimentul în format spectacol plus socializare post spectacol, adică un soi de mică petrecere, cu gustări, cu un spectaculos taur la proţap şi deserturi răcoritoare, precum şi un bar de cocktailuri (acestea din urmă nefiind incluse în preţ).

IM: Cât de pregătit este Sighetul (și împrejurimile), mai precis populația zonei, pentru o muzică „puțin” mai… elevată?
AB: Parte dintre sigheteni sunt mai mult decât pregătiţi şi dornici de asemenea evenimente, iar pe restul sper să îi putem convinge să încerce, să… deguste acest gen! Este o falsă premisă că lumea nu doreşte, sau nu e pregătită pentru aşa ceva: dacă le oferi ocazia, se vor educa întru asemenea muzică mai elevată, cum spuneaţi, dar nu ne putem aştepta ca lumea, şi în primul rând tinerii, să achieseze la cultura clasică dacă nu găsim modalităţi de a-i expune la ea. Ca şi profesor, nu cred că am dreptul să rămân indiferentă la scăderea apetitului cultural al educabililor, nu acum, când avem nevoie, poate mai mult ca oricând, de repere, de ancore, de rădăcini, de identitate.

IM: Ce mesaj – imbold – argument suplimentar aveți pentru a ne convinge să participăm la acest concert?
AB: Dacă m-aţi limita la două vorbe, aş spune Eugen Doga. Mi se pare un lucru fantastic să primim vizita Maestrului, să îi percepem şi savurăm arta în interpretare proprie, să ne delectăm cu creaţii care ne-au bucurat auzul, chiar dacă, poate, nu am ştiut mereu că sunt semnate Eugen Doga. Maestrul Doga are o vârstă venerabilă şi face acest efort de a ne oferi muzica sa. Cred cu tărie că este una din acele ocazii de neratat! În plus, seara de 18 august poate fi privită şi ca o oportunitate de a petrece câteva ore de calitate în compania prietenilor, sau de a oferi în dar cuiva această şansă, dată fiind apropierea de sărbătoarea Adormirii Maicii Domului. În cadrul petrecerii vor mai fi surprize, dar nu le voi divulga acum, pentru că îşi pierd calitatea de surprize şi pentru că acele persoane care le vor furniza doresc deocamdată să păstreze misterul.

IM: Cât de normală este doar implicarea privată în animarea unui municipiu cu… ștaif?
AB: Nu aş merge aşa departe… eu nu mi-am propus să acţionez lăsând pe dinafară autoritatea locală sau de orice fel, de altfel veţi observa prezenţa multora dintre cei care conduc destinele oraşului în sală şi vă mărturisesc sincer că aşa a fost mereu la evenimentele pe care le-am organizat. Pur şi simplu de data aceasta aşa se întâmplă. Dar asta nu înseamnă că exclud colaborări pe viitor. Cât priveşte ştaiful, acesta e dat de felul în care ştim să ne respectăm tradiţia citadină (să nu uităm ca Sighetul este de aproape 700 de ani oraş!).

IM: Mulțumesc pentru această discuție și așteptăm un public numeros pentru a se delecta cu/ la un concert de o înaltă ținută artistică!
AB: Eu vă mulţumesc pentru oportunitatea de a-mi expune ideile şi proiectul! Simfonia iubirii vine la Sighet şi, personal, promit, alături de colaboratorii mei, că nu ne vom opri aici! Vă aşteptăm la spectacol, vă aşteptăm să vă lăsaţi învăluiţi în muzică şi dans, în artă la cel mai înalt nivel, în frumos, în optimism. Biletele se pot achiziţiona până pe data de 17 august, direct sau online.

Ion Mariș

A IV-a ediție a evenimentului „Cântec cu miros de ţarã”, de la Casa din Vale Breb va avea loc în perioada 15-16 august 2021, pe tãrâmul magic de la Breb, Maramureș.

Și anul acesta, banii adunați în urma târgului și a concertelor vor fi donați Centrului de zi „Micul Prinţ”, din Sighetu Marmaţiei, pentru activitățile educative și de formare a 45 de copii din sistemul de protecție socială. Anul trecul, în urma evenimentului-concert de la Casa din Vale Breb, Centrul „Micul Prinț”, aflat în administarea Asociației SOS Bambini România, a beneficiat de o donație de 6000 de lei, valorificată în consumabile și aparatură necesare funcționării cercurilor de creație la care copiii învață diferite meșteșuguri.

Evenimentul de la Breb începe dumincã, 15 august, cu un târg cu componenta caritabilă, la care vor expune meșteri populari și mici producători din zonă. Târgul se desfășoară ĩntre orele 10:00-18:00, nu se percepe o taxă de participare, iar 10% din vânzări vor fi donate cauzei evenimentului.

Luni, 16 august, a doua zi a evenimentului găzduit de Casa din Vale Breb, în centrul de cultură în aer liber vor concerta Irina Sârbu, alături de Puiu Pascu, Ceterașii din Breb, Grupul de copii „Coconii din Breb” și Radu Nechifor alături de Marius Tuță și Fazakas Csaba.

Pentru ca atmosfera sã fie și mai deosebită, Bogdan Bob Rãdulescu se va alãtura, şi ĩn acest an, evenimentului, ĩn calitate de gazdã.

„Cântec cu miros de țară”, este o invitație perfectă, atât pentru turiștii aflați în zonă, cât și pentru localnicii dornici de evenimente cu iz special.

Accesul la concert este gratuit, dar cei prezenţi vor trebui sã facã dovada vaccinãrii sau să prezinte un test negativ pentru a li se permite accesul ĩn grãdina culturalã.

Oaspeţii se vor bucura de un cadru de poveste, vor sta pe baloţi de fân şi vor gusta magia unui loc de vis!
Vă așteptăm!

(Comunicat de presă)

Pentru detalii:
Roxana Vale 0747- 812 409, Casa din Vale Breb

Sâmbătă și Duminică, 07 – 08 august 2021, suntem așteptați la a IX-a ediție a Galei Folk „Floare de Colț”, care de anul acesta este… Festival Concurs Național.

Anterior Galei a avut loc o preselecție pentru concursul care își propune promovarea muzicii folk și a tinerelor talente. După preselecția decisă de Juriul Festivalului (format din personalități ale muzicii de gen, personalități culturale și de radio) au rămas în concurs un număr limitat de concurenți. Lista candidaților admiși va fi afișată public, probabil mâine, atât pe site-ul Primăriei Sighetu Marmației, cât și pe pagina Centrului Cultural Sighetu Marmației.

Gala și festivitatea de premiere vor avea loc în cea de-a doua seară, pe 8 august, în cadrul cărora vor fi acordate premii în bani pentru locurile I, II și III, pentru cea mai bună creație și pentru virtuozitate instrumentală, iar premiul de popularitate va fi oferit de Asociația interculturală Ducu Bertzi și va consta într-o valiză, acesta fiind și premiul obținut de îndrăgitul interpret sighetean la debutul său, în anul 1973.

În Parcul „Grădina Morii”, de la ora 18:00, în cele două zile ale Galei, vor evolua – în afara concursului – invitații speciali la această ediție: Mircea Baniciu, Teo Boar, Vlady Cnejevici, Andrei Păunescu și trupa Totuși, Ocru (AdrianMărgineanu și Ovidiu Pitariu), Adrian Bezna, Cătălin Stepa, Ovidiu Mihăilescu, Nicu Zotta, Kripton (Claudia Serdan și Eugen Mihăescu), Vali Șerban, Marius Matache.

Prezintă spectacolul – gală actorul Adrian Păduraru iar directorul artistic al Festivalului este concitadinul nostru, cantautorul Ducu Bertzi.

Organizatori: Primăria municipiului Sighetu Marmației și Centrul Cultural Sighet.

Salut, Sighet!

Municipiul Sighetu Marmației va găzdui la sfârșitul acestei săptămâni o expoziție de vehicule fabricate exclusiv în România.
Evenimentul este organizat de Retromobil Club România și se va desfășura duminică 8 august 2021 în intervalul orar 10:30 – 14:00 pe platoul din fața cinematografului Mara sub egida „Fabricat în România”.

Este vorba despre un eveniment cu caracter național, cultural-istoric în cadrul căruia vor fi expuse 50 dintre cele mai frumoase vehicule fabricate în România, atestate vehicul istoric.
Vizitatorii vor avea ocazia să descopere varianta identică recent construită a primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume cu roțile integrate în caroserie, al cărui constructor este inginerul mecanic român Aurel Persu. Originalul se găseşte la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti.

Pentru desfășurarea evenimentului în condiții de siguranță, Comisia de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice la nivelul municipiului Sighetu Marmației a luat unele măsuri de restricționare a circulației în zonă. Astfel, Duminică 8 august în intervalul orar 09:00 – 14:00 circulația autovehiculelor va fi închisă de la intersecția străzii Basarabiei cu strada Traian, până la intersecția străzii Plevnei cu strada 22 Decembrie 1989.

(Informație preluată de pe site-ul primăriei Sighetu Marmației)

Foto: Ion Mariș

De ce delăsare? Pentru că de asta suferim toţi locuitorii multisecularei urbe. Pentru că vorba românească „lasă-mă să te las″ are un corolar: <<dacă mă laşi în pace, te las şi eu>>.

Bugetarea participativă s-a transformat, sub ochii noştri închişi, în delăsare participativă. Consiliul local trebuie privit ca un organism întreg. Când se ia o hotărâre bună, pentru mine întregul Consiliu merită aprecieri. Când decizia are evidente strâmbăciuni, întregul Consiliu local trebuie arătat cu degetul.

Am aşteptat cu interes propunerile sighetenilor pentru proiectele propuse la „Bugetare participativă″. Pe https://sighet.decid.ro/regulament/ scrie aşa: „ANEXA NR. 1 Regulamentul privind modul de desfăşurare a proiectului cu titlul „Bugetare participativă în Municipiul Sighetu Marmaţiei
Art. 14 Calendarul campaniei se hotărâşte de către aparatul executiv al Primăriei Sighetu Marmaţiei şi cuprinde: 1. b) perioada în care Comisia de evaluare a proiectelor analizează proiectele şi solicită, dacă consideră necesar, clarificări în vederea validării proiectelor, care nu poate depăşi data de 31 iulie. 2.c) data publicării/afişării listei provizorii a proiectelor eligibile şi a listei proiectelor respinse, care nu poate depăşi data de 31 iulie″.

Ba poate! 5 august 2021. Niciun cuvânt despre proiectele depuse pe site-ul mai sus menţionat. Să mă mir? Să ne mirăm? Probabil că, dimpotrivă, dacă pe 31 iulie a.c. am fi văzut măcar titlurile proiectelor – pentru că sigheteanul îşi iubeşte oraşul şi-i dorește mai mult decât binele! – normalitatea desfăşurării unor etape la care am fost chemaţi să participăm ne-ar fi mirat.

Da, sunt mai multe mandate ale administraţiei locale de când anormalitatea a devenit ceva obişnuit, iar firescul unor lucruri (reabilitarea unor străzi, de exemplu) a devenit eveniment demn de consemnat pe toate căile mijloacelor moderne de comunicare.

Nu pot tăcea şi să nu întreb, dacă tot am deschis discuţia despre străzi reabilitate, de ce strada Rodnei a fost transformată în străduţa Rodnei, având în vedere noua ei îngustime. Desigur, ştiu că-i proiectată să fie cu sens unic. Dar tot nu pot pricepe de ce trebuia trotuar pe partea cu cimitirul, de ce străduţa are atâtea borduri, de ce trotuarul de la cimitir spre gară e atât de lat? Câţi oameni circulă pe-acolo? Locuri de parcare? Nici vorbă! Borduri, doamnelor şi domnilor. Borduri, borduri. Pe unde vrei şi pe unde nu vrei.

Ştie cineva să-mi spună când va fi gata reconstrucţia noului site al Primăriei Sighetu Marmaţiei? În continuare, pe pagina de internet a Primăriei scrie: „Acest site este în curs de reconstrucție (martie – iunie 2021). Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de utilizarea site-ului. 16.04.2021”.

Ştie cineva de ce renumita stradă pietonală arată, în linii mari, ca înainte de marea „curăţare″ ? (Adică udare cu furtunul. Ploaia îmi pare a fi mult mai eficientă…)

Aleşii noştri se află azi în postura de consilieri locali pentru că sistemul electoral are mari deficienţe. Alegătorul e pus să aleagă din ce vede pe buletinul de vot. Dacă de pe lista partidului XYZ votantul ştie un gospodar valabil care-i pe locul 4, e nevoit să voteze toată lista partidului, chiar dacă pentru votant ocupanţii primelor trei locuri nu merită altceva decât dispreţ.

Tăcerea noastră înseamnă delăsare participativă. Iar pentru ei (ştiţi dvs. la cine mă refer…) aceeaşi tăcere e stimulentul necesar să continue să nu facă nimic.
Pe banii noştri!!!

Horia Picu

Răspunsurile au fost mereu la noi. De cele mai multe ori le căutăm în jurul nostru, în oameni, în situații sau în scuze și pretexte dar, adevărul este că toată claritatea de care avem nevoie, deja există în interiorul nostru. Auzim adesea diverse persoane spunând „Ceva îmi spunea că…” , „Am simțit să…”, aceștia sunt oamenii care-și ascultă intuiția, care doboară bariera dintre ei și sinele superior, lăsând abundența interioară să-i inspire.
Una dintre cele mai eliberante stări este să nu ne mai impotrivim nouă înșine. Ne scufundăm în motive, încerăm să zburăm împotriva vântului, chiar dacă în tot timpul acesta suntem bântuiți de răspunsul pe care-l căutam oriunde altundeva în afara de noi.

Când am început să scriu, nu-mi găseam cuvintele, nu vedeam frumosul pe care să pot să-l transpun în creație, nu era nimic care să mă impresioneze. Multă, multă bătaie de cap până când să înțeleg că aveam soluția: transparența cu mine însămi. Suntem atât de prinși în a încerca să ne umplem golurile imaginare, să fim compleți, încât nu realizăm că de la bun început așa… eram. Tot ceea ce suntem capabili să percem, o facem prin prisma propriilor emoții, propriei gândiri, propriei intuiții. Inconștient, ne scriem scenariul vieții, proiectând existența pe pământ în funcție de propria viziune. Fiecare mică particulă a acestei lumi este o reflexie a sinelui. Nu numai că universul se exprimă prin prezența noastră, ba chiar reprezentăm întruchiparea sub formă umană a acestuia.
Intuiția îți vorbește când ești vulnerabil, când ești sincer cu tine și permiți haosului interior să existe. Este necesar să înțelegem că e esențial să avem emoții, să le trăim, să fim prezenți cu noi înșine. În momentul în care nu te mai ascunzi de tine, nu fugi de stările care te „vânează”, faci un pas în plus în găsirea răspunsului. Pacea sufletească nu reprezintă motive nelimitate de fericire și liniște ci definește ascultarea, înțelegerea și acceptarea. Dacă reușim să petrecem timp singuri, să nu ne judecăm pentru gândurile care plutesc pin mintea noastră, dacă reușim să lăsăm emoția să se consume de la sine, fiind curioși de direcția în care evoluează și sursa de unde și-a început drumul, răspunsul apare, fiind mai evident ca nicicând.

Trebuie să fim îngăduitori și răbdători cu noi înșine ca și cu un copil mic. Așa, pas cu pas, începem să fim ghidați de abundența interioară, șimțim că forma de „ajutor” pe care o căutăm în jur, deja se află în înteriorul nostru, iar răspunsurile de care avem nevoie, devin semne de circulație în călătoria pe care o trăim.

Giulia ȘOFRON
Clasa a XI-a D
Colegiul Național „Dragoș – Vodă” Sighet

Mi se par revelatoare veștile care scot în evidență inteligența talentelor locale, care justifică speranța că șahul poate deschide porțile unor oportunități nebănuite pentru tinerii pasionați. Cred că, la acest moment, Sighetul strălucește (intermitent) mai ales prin sportul minții, ceea ce este un lucru pozitiv, folosirea inteligenței, a abilităților strategice fiind argumente suficiente că trebuie să ne reorientăm spre alt gen de… performeri. E bine să avem mușchi antrenați, busturi bine formate dar, fără inteligență, evoluția rămâne sub nivelul… călcâiului lui Ahile (sau altfel spus, la firul ierbii). Dar, dând Cezarului ce-i al… latinului, „formula” optimă care ne ghidează de vreo 2000 de ani este transferată peste generații în bine cunoscuta rețetă, „Mens sana in corpore sano”! Din păcate, nu le putem avea pe toate: sighetenii cred că preferă… mintea! Nu-i așa?!…

          CS Sigmar Sighet formează campioni

CS Sigmar Sighet este un club privat (scuzați, n-am ce să fac, iar voi lăuda inițiativele private!) care s-a obișnuit cu performanțele și cu gestionarea eficientă a resurselor financiare colectate nu foarte ușor.

La câteva zile de la precedentul succes la șah al fetelor de la CSM Sighet suntem „obligați” să mai semnalăm o victorie sigheteană și, vrând – nevrând să-l mai evidențiem încă o dată pe antrenorul Ioan Costiuc. Copilul-minune al șahului sighetean este Tudor Ioan Codrea care are admirabila vârstă de 6 (șase) ani! În urmă cu aproape trei luni am mai vorbit despre el și – fără supărare, îl aducem și azi în prim-plan pe campionul… preșcolarilor. Atenție: Tudor practică șahul doar de… nouă luni (evident, se antrenează serios sub ochiul format al antrenorului)!

          Tudor-Ioan Codrea a învins la Cupa…. „Tinerii Lei”!

Sâmbătă, 31 iulie 2021, la Baia Mare s-au întâlnit copii din capitala Maramureșului dar și din Satu-Mare și Sighet într-o competiție de șah rapid (15 minute – 15 minute). La categoria la care a participat Tudor, 6 ani, au fost 18 competitori, fiecare disputând șase runde. Tudor a făcut o remiză, a câștigat cinci partide și a urcat pe… locul I! A devenit un Leu… preșcolar!
De fapt, ascensiunea copilului Tudor este impresionantă, în aceste nouă luni de când s-a „împrietenit” cu șahul a câștigat 7 medalii/ cupe, locul I sau II (toate în anul 2021). Comentariile sunt de prisos, în acest caz, inteligența… vorbește! Felicitări Tudor-Ioan Codrea! Așteptăm doar locuri fruntașe de la tine!…

Mă bucur că pot semnala astfel de succese, sunt încurajatoare pentru copiii și tinerii ce-și doresc să performeze într-un sport nobil, un sport care-i poate ajuta să se adapteze strategic unei vieți – mult prea des – bazată pe… forță și neștiință!

Ion MARIȘ