Primăria municipiului Sighetu Marmației ia măsurile necesare pentru acordarea de asistență cetățenilor, pe parcursul perioadelor caniculare din această vară.

În acest sens, pe raza orașului nostru, au fost amenajate două puncte anti-caniculă: în faţa Primăriei Sighetu Marmației – strada Bogdan Vodă nr.14 şi în faţa centrului comercial Carrefour situat în centrul civic al orașului.

Acestea funcționează de luni până vineri în intervalul orar 10.00 – 16.00 şi asigură atât
distribuirea apei potabile pentru cetăţeni, cât şi personal medical de specialitate, dotat cu aparate pentru măsurarea tensiunii arteriale şi a glicemiei.

Cetățenii sunt sfătuiți să respecte măsurile şi recomandările specialiştilor şi să supravegheze îndeaproape copiii, persoanele cu probleme de
sănătate şi vârstnicii.

Personalul medical şi de asistenţă socială este asigurat de Direcția de Asistență Socială a Primăriei Sighetu Marmației şi de Spitalul Municipal Sighet.

Comunicat de presă

Primăria municipiului Sighetu Marmației în colaborare cu The Green Project, partener al Asociației RoRec, organizează în perioada 9 – 10 iulie 2021 o campanie de colectare a deșeurilor de echipamente electrice, electronice și electrocasnice.

Pe toată durata derulării campaniei, echipa responsabilă cu colectarea deșeurilor se va deplasa la domiciliul solicitanților pentru preluarea electrocasnicelor vechi, grele sau voluminoase, în baza unei programări prealabile la numerele de telefon 0720 811 640 sau 0756 036 205. Campania de colectare se adresează atât gospodăriilor individuale, cât și instituțiilor și firmelor private.

De asemenea, atât vineri cât și sâmbătă se va colecta, fără a fi necesară o programare prealabilă, la mașina de colectare care va circula pe raza municipiului Sighetu Marmației, iar sâmbătă colectarea se va desfășura atât la mașina de colectare, cât și la punctul de colectare ce va fi amplasat pe Platforma CPL situată în cartierul Unirii, între orele 10:00 și 16:00.

Pentru a încuraja populația municipiului să participe în număr cât mai mare la această campanie de colectare a echipamentelor electrice și electronice nefuncționale, evitând astfel abandonarea acestora pe domeniul public, organizatorii au pregătit o tombolă cu 21 de premii, constând în echipamente electrice și electrocasnice noi (3 x Mașină de găurit cu percuție, 3 x Polizor unghiular, 3 x Autofiletantă cu acumulator, 3 x Storcător de citrice, 3 x Fier de călcat, 3 x Cafetieră, 3 x Mixer). Tragerea la sorți și desemnarea câștigătorilor va avea loc sămbătă 10 iulie la ora 16:00, la punctul de colectare de pe Platforma CPL.

Comunicat de presă
Primar Vasile Moldovan

Miercuri, 7 iulie 2021, a avut loc o primă întâlnire cu ONG-urile din Sighetu Marmației pentru informarea legată de proiectul de hotărâre privind bugetarea participativă. De curând a fost votat acest proiect de hotărâre și ne pregătim pentru implementarea acestuia conform calendarului stabilit.

Suma aprobată pentru bugetarea participativă în Sighetu Marmației este de 200 000 lei, iar suma maximă alocată unui proiect este de 60 000 lei.

Beneficiile sunt:

– sporirea nivelului de implicare a cetățenilor în comunitate
– identificarea de soluții în interesul general
– sporirea nivelului de transparență la nivelului administrației publice locale
– implementarea unui cadru de dialog între administrația publică locală și cetățeni, persoane juridice, asociații, în vederea indentificării unor soluții ca răspuns la problemele municipiului Sighetu Marmației

DATE DE INTERES PUBLIC

🔹️Pentru a depune proiecte și pentru a putea vota implementarea unui proiect depus, începând din data de 12 iulie 2021 pe site-ul Primăriei Sighetu Marmației va fi disponibilă o secțiune dedicată bugetării participative „Sighet.decid.ro”, proiectele urmând a fi depuse în cadrul acestei secțiuni până în 20 iulie 2021.

🔹️Tot de luni, 12 iulie, cei interesați de depunerea proiectelor care pot fi finanțate din bugetul local în cadrul Bugetării participative, vor găsi toate informațiile necesare depunerii proiectelor la secțiunea „Sighet.decid.ro”, respectiv formularul de depunere, condiții de participare, termenele de depunere și implementare și comisii de analiză.

Mult succes tuturor potențialilor aplicanți!

Daniela Onița-Ivașcu, viceprimarul municipiului Sighet

În perioada 12-16 iulie 2021, Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației organizează, în oaza de răcoare din curtea Casei Memoriale „Ioan Mihalyi de Apșa” un atelier de caligrafie destinat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani.

Cursul se derulează între orele 9-13.30, cu pauză de masă.

Înscrieri, la telefon 0740-703057 (persoană de contact, muzeograf Dănuţa Boboşan).

Sursă informații: Muzeul Maramureșean.

Orice localitate care se respectă pe sine însăși are o stemă, un drapel, o zi a sa de sărbătoare și un imn propriu. Din păcate, până în acest moment, multiseculara capitală a Maramureșului nu și-a aprobat decât stema (capul de zimbru) și ziua orașului (de care nu ține însă absolut nimeni cont, pentru că nu este deloc potrivită), tocmai pe 8 noiembrie, de hramul catedralei ortodoxe.
Dar, iată, a apărut o propunere de imn!

Fiu al Sighetului, István Aranyosi, prof. asist. dr. la Universitatea Bilkent din Ankara (Turcia), filosof și muzician, a compus, pro bono și cu drag, un imn neoficial al Sighetului, pe care îl prezentăm opiniei publice – în primul rând cetățenilor, apoi profesorilor de muzică, oamenilor de cultură, istoricilor, iar, în final, dacă va fi acceptat de către comunitate, consilierilor locali – spre aprobare.

Deoarece nu avem decât melodia (ascultând-o, m-am simțit central -, dacă nu chiar vest-european!), lansăm și un apel public-concurs, prin intermediul instituțiilor de învățământ, al profesorilor de limbă și literatură română (pe care-i rugăm să medieze ideea), al tuturor scriitorilor, pentru crearea versurilor acestui imn.

Versurile ar trebui – poate -, să se refere și la cei 700 de ani de istorie scrisă între hotarele Ungariei, Transilvaniei, Austriei, Austro-Ungariei și României, la faptul că orașul coroană – reședință a ținutului – a fost unul dintre cele mai avansate bastioane occidentale înspre estul continentului, un focar de cultură, un punct nodal economic – bazat pe sare, lemn și meșteșuguri, o localitate multiculturală, unde români, maghiari, evrei, ucraineni, germani și alte etnii, de diferite religii, au conviețuit armonios, un spațiu care a dat personalități de top mondial, o punte către satele regiunii purtătoare de extraordinară civilizație rurală, un port – cândva – la râul Tisa, care a devenit ulterior graniță separatoare a Maramureșului, un loc trecut prin pârjolurile tătărești, focul Holocaustului și gheața sinistrei pușcării comuniste, un oraș care a renăscut, însă din nou și din nou, din propria-i cenușă…

Dragi sigheteni, haideți să facem împreună pașii necesari pentru a avea un cântec al orașului, de care să fim mândri și care să ne reprezinte!

Mulțumim, István Aranyosi, pentru propunere și pentru melodia imnului Sighetului (neoficial, deocamdată)!

Melodie imn:

Teofil IVANCIUC

sursă foto: Teofil Ivanciuc

Ministerul Educației a publicat azi, 5 iulie 2021, pe site-ul bacalaureat.edu.ro, rezultatele obținute de absolvenții studiilor liceale care au susținut probele Examenului Național de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2021.

Au promovat 2.173 de candidați, dintr-un total de 3.344 de candidați prezenți. Dintre aceștia, 2046 de candidați provin din promoția curentă, iar 127 de candidați din promoțiile anterioare.

3 candidați din județul Maramureș (de la C. N. „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, C. N. „Mihai Eminescu”, Baia Mare și Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighetul Marmației) au obținut media 10. 

Am stat de vorbă cu Alexandru Roșu, din clasa a XII-a A, de la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighet, elevul care a obținut media 10 la Bacalaureat.

Nu am alocat timp special pentru pregătirea acestui examen, doar la proba de limba română, unde am învățat pentru subiectul al treilea înainte de simulare și Bacalaureat. La matematică și chimie eram pregătit din anii trecuți. Niciuna dintre probe nu mi s-a părut dificilă. Unde aș fi putut pierde, însă, puncte? La română, unde există prostul obicei de a scădea puncte pentru aspectul scrisului ori organizarea în pagină, ceea ce mi se pare o prostie fără margini. Cheia succesului, pentru mine, a însemnat să-mi pregătesc foarte bine materia pentru toate cele trei probe de examen. M-a ajutat și perioada în care s-a predat on-line. Pandemia a creat suficient timp pe care să îl am pentru mine și a scurtat din timpul inutil petrecut la școală. Orice eveniment care are ca rezultat înstrăinarea de școală, e benefic. Pe mine, unul, pandemia m-a ajutat. În viitoarul foarte apropiat, vreau doar să trec de examenul de admitere la Medicină. Deocamdată, acesta este planul cel mai important. (Alexandru Roșu)

Alex Roșu și – nu în ultimul rând – ceilalți absolvenți care au obținut medii foarte mari la Bacalaureat, merită toate felicitările noastre pentru că sunt elevi care fac cinste CNDV-ului. De asemenea, toți cei care au promovat examenul de maturitate merită un mesaj adecvat de apreciere! Lui Alex și tuturor celor care au „biruit” bacul…. succes pe mai departe!

Brîndușa Oanța

Marți, 6 iulie, de la ora 15.00, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighetu Marmației, va avea loc vernisajul expoziției „Portul popular românesc – hrană pentru suflet”.

Colecția de costume populare românești, aparținând Fundației Culturale Dana Ardelea, a fost expusă și în Muzeul satului maramureșean „Mihai Dăncuș” cu ocazia evenimentului „Îmbracă o cămeșă și hai la muzeu… în șezătoare”.

De această dată, o vom avea alături de noi, ca invitat special, pe Dana Ardelea, creator de modă renumit, cu o bogată activitate culturală, care, prin fundația care îi poartă numele, promovează tradițiile și valorile spirituale naționale. (muzeograf dr. Mirela Barz, manager interimar)

Salut, Sighet!

Bisericile vechi de lemn din Zona Codrului vor deveni mai cunoscute și, sperăm noi, mai apreciate, fiindcă tocmai s-a aprobat finanțarea pentru un proiect cultural care le are în centrul atenței.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) „Liviu Borlan” Maramureș este una dintre organizațiile declarate câștigătoare de Administrația Fondului Cultural Național, pentru proiectul Biserici de lemn din Zona Codrului. Tururi Virtuale, clasat pe un onorant loc 3 în concursul de proiecte culturale propuse pentru aria Patrimoniu Cultural Material.

Proiectul urmărește cercetarea și promovarea bisericilor codrenești de lemn cu statut de monument istoric, care încă se păstrează într-o zonă etnografică întinsă pe suprafața județelor Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Cele 18 biserici avute în vedere de proiect (din localitățile Arduzel, Bicaz, Bolda, Bulgari, Buzești, Chieșd, Corund, Derșida, Doba, Horoatu Cehului, Lelei, Nadiș, Noțig, Orțâța, Someș-Uileac, Stâna, Ulciug și Ulmeni) vor fi cercetate, fotografiate, filmate, unele datate dendrocronologic, promovate, pentru fiecare dintre aceste monumente realizându-se tururi virtuale concretizate în minimum 72 panorame imersive.

Parteneri în proiect sunt instituții și organizații din cele trei județe care dețin câte un „fragment de Codru”:  Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Asociația ARHAIC (Sălaj), Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Vest, Serviciul Județean Maramureș al Arhivelor Naționale, Asociația Ghizilor de Turism Maramureș, Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest și, desigur, beneficiarul proiectului -Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș.

Este al patrulea proiect implementat de instituția noastră, în patru ani consecutivi, care se dedică zestrei de biserici vechi din cele, tot patru, zone etnografice ale județului Maramureș. Activitățile vor demara la începutul lunii august, iar rezultatele au să devină vizibile din noiembrie 2021. Vom reveni cu noi informații odată ce se va da startul proiectului.

CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș

Rada Pavel
Consultant comunicare
Email: [email protected]
www.cultura-traditionala.ro
www.facebook.com/culturatraditionala

Univers răsturnat

Arbore cosmic
cu rădăcini ȋn vântul interstelar
sau ȋn Grădina Raiului…
mă răzvrătesc mut nu mai vreau să număr anii
am amintiri încă, multe:
miros de pere coapte
buze albastre mure zdrobite
tălpi goale fericite
petunii de catifea
stele -„steluri”- ceruri
pânză aspră îmbrăţişare tandră
bomboane pe băţ
fir de iarbă între dinţi tablouri cu sfinţi
Tatăl Nostru
cruce…
Grea cruce.
Nu te apasă, Tată, prea tare pe piept, când faci semnul crucii?
m-aş lupta cu geotropismul negativ
fusul moirelor se roteşte în gol
zvârr, zvârr…
l-aş zvârli până-n poarta arborelui sefirotic
s-a deschis!
Hai, Tată, coboară pe calea dreaptă.

Nu-i lumină nicări,
Or murit tăți oamenii…

Loredana Maria Pașca

Foto: Ion Mariș

Întâi „se bate toba″, apoi, de la „tam-tam″, sunetul specific instrumentului muzical (a se înţelege în acest caz anunţarea unei activităţi în folosul comunităţii), se ajunge la „fâsss″ (a se înţelege de data aceasta eşecul acţiunii), aşa cum face un balon (fie el şi galben) care se dezumflă.

Munca, începută cu anunţarea pe toate căile a rarisimului eveniment de curăţare a străzii pietonale, a fost făcută de mântuială. Totul poate fi rezumat în două expresii sugestive, de care limba română nu duce lipsă: „tam-tam″ şi „fâsss″.

Se curăţă rigolele de buruieni, se spală apoi strada. Aşa am fost anunţaţi. Şi ne-am bucurat, cetăţeni neputincioşi prinşi între certurile politicienilor şi totodată alegători neinspiraţi ce suntem din patru în patru ani, mereu punând ştampila unde nu trebuie, sătui să tot călcăm în jegul străzii, că cineva poate şi chiar face ceva normal, util.

Face… poze. Pentru album. Nişte flori puse sub pomii suferinzi, imortalizarea de rigoare, că doar orice acţiune trebuie să lase urme de neşters, şi pozele sunt cea mai sigură mărturie a hărniciei, a devotamentului pentru binele oraşului-sat.

Dacă trecem la concret, la ce s-a făcut cu adevărat, nu prea văd motive de a ne lăuda. Rigolele sunt curăţate pe porţiunea spre Primărie. Curăţate, dar şuruburile n-au mai fost puse la loc. Stau şi ele acolo, în aşteptarea unui manager de oraş care să dea ordin unui responsabil – şef de şurubelniţe care, la rândul lui, să dea un ordin scris (parafat şi semnat pe la mai multe birouri) cuiva din subordine, mânuitor abilitat de şurubelniţe pentru şuruburi specifice rigolelor pietonalei sighetene. Mă mir că nu dispar şuruburile alea. Probabil că şi ele, la fel ca trecătorii care trec peste sau printre ele, aşteaptă ca managerul de city să-şi dovedească utilitatea şi priceperea.

Rigolele nefericite sunt spre capătul celălalt al pietonalei, adică mai departe de Primărie. Acolo nu s-a întâmplat nimic. Totul a rămas la fel. Buruienile veşnic suparavieţuitoare pot fi văzute iţindu-se semeţe printre grătare.

Cine nu lucrează, nu greşeşte! Pe porţiunea asta a pietonalei, şuruburile stau neatinse şi nemişcate. Probabil că sunt şi ele inamovibile. Şi nimeni n-ar putea face observaţia că n-au fost repuse la loc.

Poze cu o buruiană printre gratii şi cu şuruburi aşteptând să „vadă″ cine va fi ales manager pentru un oraş în care nu se întâmplă nimic, dar unde este nevoie expresă de el, am făcut eu şi le puteţi vedea şi dumneavoastră.

Aşadar, despre rigolele curăţate (?) se poate face un rezumat: de la tam-tam, la fâsss. Tot la fel se poate spune şi despre aşa-zisa curăţare a străzii pe care se pietoneşte lumea. Strada a fost stropită cu apă, nu spălată. Exact asta face ploaia. Şi pentru ploaie nu-i nevoie de maşinărie, de om plătit pentru manevrarea ei, de aprobare de la Serviciul de udare a străzilor cu apă stătută de ploaie. Iar Serviciul să se bucure de faptul că deasupra lui nu sunt încă prea mulţi şefi. Când vom avea un administrator al oraşului adormit şi cenuşiu, ehhh… atunci vom mai vedea ce va fi…

Închei cu speranţa că şuruburile nu se vor duce de pe pietonală învârtindu-se. Alţii, ar trebui deja s-o facă. Tot învârtindu-se!

Horia PICU

Vineri, 2 iulie 2021, pe platoul din fața Consiliului Județean Maramureș a avut loc festivitatea de premiere a șefilor de promoție – 2021 (clasa a VIII-a și clasa a XII-a), din unitățile de învățământ preuniversitar maramureșean.

Ghidați de logo-ul „Susținem excelența în educație!” un număr de 183 de elevi au fost premiați de către Consiliul Județean Maramureș, care le-a acordat diplome de excelență și premii în bani, în valoare de 545 lei pentru fiecare elev.

Și Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, a avut nucleul eminent – șapte tineri!- de șefi de promoție: Florea Vasile Alexandru, Rareș Petrovan (clasa a VIII – a, diriginte, prof. Amalia Mihu) și Culac Daria, Lazăr Laurențiu, Lihet Cătălin, Opriș Adonis, Treista Georgiana (clasa a XII – a B, diriginte, prof. Loredana Bedeoan).

Felicitări tinerilor CNDV-iști, felicitări profesorilor, diriginților care i-au pregătit!
Succes pe mai departe, pe „culoarul” educației și-al excelenței!

Salut, Sighet!

În perioada 30 aprilie – 30 mai 2021, Catedra de Filologie Clasică (Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă) a Universității București alături de Societatea de Studii Clasice din România, a organizat o competiție interesantă și antrenantă pentru toți liceenii și elevii de gimnaziu din România, „Se caută zeul”.

Joi, 01 iulie 2021, au fost afișate rezultatele. Au fost transmise spre jurizare 463 de lucrări, iar printre laureați, pe locuri fruntașe, la secțiunea eseu/liceu, se numără CNDV-iștii Carolina Burcuș, din clasa a IX-a E, care s-a clasat pe locul I și Vasile Gabriel Vouciuc, din clasa a X-a E, care s-a clasat pe locul II, pregătiți de profesor Brîndușa Oanța. 

Iată clasamentul final la secțiunea eseu, liceu:

Toți elevii vor primi o diplomă de participare, iar câștigătorii vor fi contactați pentru a primi detalii legate de premiere.

Felicitări elevilor! Felicitări colegei noastre de redacție, prof. Brîndușa Oanța!

Salut, Sighet!

N. R.: Cele două lucrări premiate ale elevilor CNDV-iști, vor fi publicate pe site-ul nostru.

Clubul Rotaract Sighetu Marmației are plăcerea de a vă invita la cel mai elegant eveniment caritabil al verii, Expoziție foto în scop caritabil, proiect ce a ajuns în anul 2021 la a II-a ediție.

Anul acesta ne bucurăm de prezența a opt fotografi care și-au donat câteva fotografii spre vânzare, toate prezentate pe pânză cu ajutorul Carpatic Studio, iar din suma de bani adunată vom achiziționa ghiozdane cu rechizite pentru copiii proveniți din medii defavorizate.

Expozanți:
Alexandru Culac | Andreea Vollner | Costel Ciobanu | Dorel Grigor | Ioan Sorin Șanta | Melinda Mandici | Rafaela Mekker | Wilhelm Laber

Expoziția va avea loc la Hotel Grădina Morii joi, 8 iulie 2021, începând cu orele 18.00. Având în vedere că este un eveniment în aer liber, rezervarea nu este necesară dacă nu doriți să ocupați un loc la masă. Atmosfera va fi întreținută de Live Band, decorul ne este oferit de Glamelia Perfect Events Team, Hotel Grădina Morii vine în sprijinul nostru cu locația, iar Carpatic Studio ne ajută cu printul fotografiilor.

Vă așteptăm în număr cât mai mare pentru a ne bucura împreună de o zi călduroasă de vară!

Oana M. MARIȘ
Președinte Rotaract Sighet 2020-2021