Hanukkah reprezintă „Sărbătoarea inaugurării” cunoscută şi ca Sărbătoarea luminilor (Hag haUrim). Este o sărbătoare care durează opt zile, comemorând rededicarea Templului din Ierusalim în urma victoriei revoltei conduse de frații Macabei asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să distrugă religia evreiască și să elenizeze popoarele de sub dominația sa.

În această seară, comunitatea evreiască din Sighet a celebrat Hanukkah în condiții de pandemie, asemănătoare condițiilor din vremea macabeilor. Cu toate acestea, lumina mereu găsește o modalitate să învingă întunericul.

Slujba tradițională a fost oficiată de dl. Adrian Perl.

Autor, Sorin MARKUS

Miercuri, 09 decembrie 2020, la Centrul de Diagnostic Santa Vita din Sighet, o echipă de cardiologi și tehnicieni din Israel, coordonată de dl. doctor Hirsch Aviram, a prezentat un dispozitiv revoluționar care va schimba radical managementul pacienților cu hipertensiune arterială (HTA) și insuficiență cardiacă.

În cel mai scurt timp se preconizează să devenim un centru pilot pentru implementarea în țara noastră a acestei tehnologii (în prezent existând doar 3 astfel de centre). Investigația va fi decontată de CAS Maramureș în limita fondurilor. (dr. Sorin Markus, managerul Centrului de Diagnostic Santa Vita)

Dr. Hirsch Aviram în dialog cu dr. Sorin Markus:

Înființat în 2004, Centrul de Diagnostic Santa Vita a oferit, în primii ani de activitate, servicii de laborator și de Medicină Internă. Încetul cu încetul s-a extins oferind diverse servicii medicale pe mai multe specializări. Societatea a pornit inițial cu un spațiu relativ redus, iar azi are numeroase cabinete în care medicii din Sighet sau din centre universitare cunoscute îi consultă pe cei doritori să apeleze la domeniul privat al serviciilor medicale. Santa Vita s-a adresat de la început populației din Țara Maramureșului în dorința de a facilita accesul bolnavilor și la o altă alternativă, cea a medicinei private.

Prezentare dispozitiv:

Salut, Sighet!

Un grup de 11 consilieri sigheteni a convocat pentru 09 decembrie 2020, ora 14:00 o ședință extraordinară a Consiliului Local, cu un singur punct pe ordinea de zi: alegerea viceprimarului Sighetului.

Văzând lista consistentă a inițiatorilor ședinței m-am gândit că toate înțelegerile au fost perfectate și vom asista doar la încoronarea viceprimarului. După discuțiile lejere, detașate, din debutul ședinței, în care consilierii și-au pasat observații prietenești, în deplină concordanță cu starea de spirit ce sugera încrederea într-un vot previzibil, am fost convins că vom „aplauda” un nume ce va intra pe tabloul conducătorilor luminați (politic).

Președintele de ședință (cel mai onorabil, având și ascendentul anilor la activ) a anunțat lipsa unui consilier de la ședință, din motive de sănătate (reprezentantul UDMR), dar și realizarea cvorumului, ceilalți 18 fiind prezenți și… disciplinați.

S-au făcut noile propuneri pentru funcția de viceprimar (Dana Ivașcu – Onița – PNL și Gabriel Filipciuc – PMP), s-a votat și… a apărut „mica” surpriză: rezultat echilibrat. Dana Ivașcu – Onița a obținut 9 voturi, Gabriel Filipciuc 7 voturi, iar 2 voturi au fost anulate. Învingătorul avea nevoie de 10 voturi. Nimeni n-a atins „pragul”!

Hopa!… au sărit gurile mai acide: a fost trădare! Conform celui mai fin observator al lumii politice românești, încă de pe la sfârșitul sec. XIX, analistul Nenea Iancu, prin vocea neaoșului Farfuridi, am fost învățați că politicienii „iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători”. Misterul va fi elucidat – poate – pe baza unor dovezi certe, preluate nu doar de pe surse ci chiar de pe telefoanele mobile ale potențialilor trădători.

Am plecat liniștit de la ședință, inițiativa mea de-a experimenta măcar doi ani fără viceprimar la Sighet, prinde contur. Eu zic că nu vom simți lipsa viceprimarului; în primul rând ne vom bucura de o primă aerisire a organigramei Primăriei și, nu în ultimul rând, laurii – peste 4 ani – îi va culege doar un singur om. Se mai și simplifică viața sighetenilor: nu trebuie să bată la mai multe uși! Ajunge una și bine…. deschisă!

Și pentru o viitoare ședință extraordinară cu aceeași temă (ce se va desfășura poate peste câteva luni sau ani?!) „boborul” cere ca… „trădare să fie dacă o cer interesele partidului (partidelor), dar s-o știm și noi!”

Sărbători liniștite, nevirusate, iubiți consilieri!

Ion MARIȘ

SOS Bambini România continuă misiunea de ajutorare a copiilor și a tinerilor din două case de tip familial din Cluj-Napoca – Maica Domnului și Maria Gabriel – precum și a celor 50 de familii cu venituri mici și condiții modeste de existență, din Poienile de sub Munte și cătunele Cornățea, Uloha și Cvasnița.

Astfel, SOS Bambini își propune să realizeze o colectă de alimente de bază, neperisabile, și dulciuri, care să ajungă la cei 120 de copii și tineri incluși în proiectul acestui Crăciun.

Sighetenii care doresc să participe la acest proiect, pot fie să achiziționeze alimentele, fie să doneze în contul asociației: RO60INGB0000999907316250.

Asociația SOS Bambini mulțumește tuturor pentru susținere și gesturile frumoase.

Persoană de contact: Pesek Camelia – 0745192998

La alegerile pentru Parlamentul României de duminică, 06 decembrie 2020, aproximativ 22 % dintre sigheteni au decis să voteze. Marea majoritate a votat prin… absență!…

Potrivit datelor BEC, după numărarea aproape în totalitate a voturilor, rezultatele – parțiale – la nivelul Sighetului și al Maramureșului sunt următoarele:

Voturi – Rezultate alegeri 06 decembrie 2020 – SIGHETU MARMAȚIEI
Camera DEPUTAȚILOR – Voturi valabil exprimate 7886 (21,84 %)

PSD: 29,72 %
PNL: 25,82 %
USR – PLUS: 11,92 %
UDMR: 8,31 %
PRO Romania: 5,01 %
PMP: 4,02 %
Altele: 15,20 %

SENAT – Voturi valabil exprimate 7882 (21,83 %)

PSD: 33,28 %
PNL: 25,65 %
USR – PLUS: 12,13 %
UDMR: 8,41 %
PMP: 4,00 %
PRO Romania: 3,83 %
Altele: 12,07 %

Rezultate parțiale Camera Deputaților – jud. MARAMUREȘ:
PNL – 27,18%
PSD – 25,68%
USRPLUS – 14,15%
PMP – 8,18%
AUR – 7,29%
UDMR – 5,15%
Altele – 12,37 %

Rezultate parțiale Senat – jud. MARAMUREȘ:
PNL – 27,78%
PSD – 25,93%
USRPLUS – 14,41%
PMP – 8,96%
AUR – 8,06%
UDMR – 5,06%
Altele – 9,80 %

Vom reveni cu rezultatele finale în zilele următoare!

Salut, Sighet!

Chiar dacă pandemia a blocat marea majoritate a locuitorilor în case, Moș Nicolae, impulsionat de oameni cu suflet mare, și-a făcut datoria – atât cât s-a putut – la Sighet, a ajuns acolo unde era nevoie, unde nici măcar nu era așteptat, surpriza fiind cu atât mai mare pentru cei care l-au… „văzut”.

Un reprezentant marcant al Clubului Rotary Sighet, Vasile Godja, directorul societății Plimob SA, a hotărât să-și mențină generozitatea pe care o manifestă de mulți ani și, a decis să ofere 40 de tone de brichete unor familii nevoiașe, lipsite de resurse financiare, care nu-și pot asigura minimul necesar pentru încălzirea locuințelor proprii. Membrii Rotary Club Sighet, împreună cu alte ONG-uri cunoscute din oraș (Asociația Suntem Vocea Lor, Serviciul de Ajutor Maltez România, Rotaract Club Sighet) au hotărât să se implice în identificarea familiilor nevoiașe și au demarat distribuția celor 40 de tone de brichete acolo unde este urgentă nevoie, acolo unde sărăcia este cronică. Acțiunea din aceste zile, prin care este distribuită această cantitate importantă de brichete, va fi urmată – până în preajma Crăciunului – și de alte demersuri filantropice pe care rotarienii sigheteni (și în mod sigur și celelalte organizații neguvernamentale) le pregătesc.
Este o perioadă critică pentru toate comunitățile, pentru întreaga țară dar și pentru omenire, pandemia a lovit puternic și-a lăsat urme adânci mai ales în familiile care își duceau viața la nivel de subzistență. Cei care mai dispun de resurse, materiale și/sau spirituale, pot contribui prin gesturi – oricât de mici – la susținerea celor care au atins pragul de jos al suportabilității.

Din păcate, ar fi nevoie de un „Moș” Filantropic care să activeze multe luni – poate ani?! – de acum încolo, sărăcia se insinuează… pandemic, generozitatea oamenilor ar trebui să se manifeste mult mai „vizibil” și nu doar în această perioadă.

Ion MARIȘ
Rotary Club Sighet

Anul acesta am păstrat tradiția începută în urmă cu un an și am organizat o colectă de șosete și lenjerie intimă pentru copiii din case de tip familial.

Răspunsul sighetenilor a fost impresionant, o mulțime de persoane s-au alăturat cauzei și astfel am putut să dăruim cadouri și să facem fericiți aproximativ 45 de copii. Pe lângă șosete colorate copiii au primit dulciuri și fructe și s-au bucurat că nu au fost uitați!

Asociația Sos Bambini mulțumește tuturor prietenilor care au participat la acest proiect și urează tururor sărbători binecuvântate pline de har!

Camelia PESEK

Am intrat pe ultima sută de metri, înaintea alegerilor parlamentare din 06 decembrie 2020, fără mari așteptări și iluzii, presați doar de certitudinea pandemiei care ne-a blocat – pe unii – în frici și nepăsare iar pe alții i-a învins fizic și/sau spiritual. În afara vaccinului salvator oare ce mai așteaptă românii? Mai sunt și alte variante, soluții salvatoare?…
Să ne imaginăm – mai mult pentru confortul ipotetic – că mai sunt români ce-și doresc binele națiunii și nu binele individual, propriu. Oricum se termină și actuala „sesiune” electorală și urmează, pentru majoritate, postura de spectatori… inactivi.
I-am invitat la discuții și am încercat să-i înțeleg pe cei care-și doresc cu ardoare să ne reprezinte acolo…. sus, în Casa Poporului! Ce-i determină – în afara avantajelor pur mercantile – pe unii dintre cetățeni să se prezinte ca și salvatorii de/ cu…. serviciu? Îi ascult, așa este normal, pentru și împreună cu cititorii noștri.
Am tot repetat că-mi doresc să-i prezint cititorilor pe ocupanții unor locuri elegibile de pe listele parlamentare, ale diferitelor partide, ocupanți conectați prin rădăcini perceptibile la Depresiunea Maramureșului dar, oferta nu a fost fructificată de foarte mulți doritori. Și totuși, ultima… rundă!

Ultima prezență la o discuție focalizată politic o am cu un prieten (economist) și fost coleg de muncă (pe la sfârșitul secolului XX împărțeam un birou, într-o bancă sigheteană, la modă în acei ani).
Drumurile noastre s-au despărțit, iar Nistor Lihet, născut la Strâmtura, s-a stabilit la Baia Mare și, la aceste alegeri este plasat pe locul întâi pe listele candidaților la Camera Deputaților, de către Partidul… România Mare.
De ce dorește Partidul România Mare să revină în Parlament, care sunt ingredientele care-l pot „revigora” și, mai ales, unde sunt nostalgicii „peremiști” de altădată, au fost câteva dintre subiectele pe care le-am discutat cu prietenul Nistor Lihet, la un ceai verde dres cu puțină tărie autohtonă.

Ion Mariș (IM): Stimate Nistor Lihet, prietene, ești președintele filialei Maramureș și vicepreședinte pe țară al Partidului România Mare. Cum ai optat pentru un partid atât de mic?…. la procente mă refer, bineînțeles…
Nistor Lihet (NL): Am avut „oferte” de la aproape toate partidele politice din Maramureș, însă eu am analizat comportamentul acelor partide și, mi-am dat seamă că în ultimii 30 de ani nu au făcut aproape nimic pentru românii care i-au trimis în Parlamentul României și în funcțiile executive ale instituțiilor statului. De aceea am ales Partidul România Mare, singurul partid cu adevărat al românilor de pretutindeni, care, o mică perioadă, cât a fost în parlament a susținut cu tărie și convingere interesele românilor. Un partid mic poate crește sănătos, nefiind obligat să preia toate „rebuturile” băgate pe gât de către cei care au interese personale când, toate deciziile sunt luate doar în folosul lor și nu al românilor. Tot în această ordine de idei, un partid mic poate crește atunci când membrii acelui partid sunt devotați țării și poporului și, sunt convins, România încă mai poate reveni la normal, să zic așa.

IM: Ați avut liste complete și la alegerile locale dar… nu ați convins. De ce nu sunt interesați votanții, azi, de un partid altădată – când era condus de Vadim Tudor – foarte vizibil?
NL: După moartea lui Vadim Tudor, partidul a intrat în moarte clinică, o perioadă de aproximativ 4 ani. În anul 2019, o mână de români adevărați, ne-am adunat și am făcut demersurile legale pentru a reintra pe scena politică cu PRM –ul, dar am fost contestați de niște oameni care nu au nimic în comun cu patriotismul. Am reușit de abia cu două luni înainte de alegerile locale să terminăm toate demersurile legale prin care PRM – ul era din nou în regulă din punct de vedere juridic. De aceea timpul a fost extrem de scurt pentru a putea reface organizațiile comunale și cele din orașe, am avut candidaturi doar în 12 localităti din județ, unde am reușit să obținem 5 consilieri locali. Eu cred că acei români care sunt cu adevărat patrioți se vor întoarce în PRM și vom reuși, alături de cei nou veniți, să facem o figură frumoasă în viitorul apropiat.

IM: Nu este, oare, patriotismul un concept… vetust?
NL: Nu cred că patriotismul este un concept vetust, dimpotrivă, ar trebui să fie de actualitate și să fim mândri că ținem la această țară și la acești români frumoși. Nu trebuie să confundăm patriotismul cu extremismul.
Noi, Partidul România Mare, dorim ca toți cetățenii acestei țări să se bucure de aceleași drepturi. Din păcate, se pare că în unele situații, minoritătile cer drepturi mai multe decât românii și, nici acest lucru, nu este normal.

IM: Spune-mi te rog ce presupune asumarea ideii de patriotism?
NL: Patriotismul ar trebui să fie starea firească din/în sufletul fiecărui român.
Un adevărat patriot trebuie să își iubească țara ca și pe familia lui, să demonstreze prin fapte concrete respectul pentru patrie și popor, să își păstreze nealterată limba, obiceiurile strămoșești, să facă tot ce îi stă în putință ca țara să își păstreze teritoriul neatins și, mai ales, să îl reîntregească prin metode diplomatice.

IM: Care este structura membrilor actuali PRM?
NL: Membrii Partidului România Mare sunt de diferite profesii: muncitori, tehnicieni, ingineri, juriști, economiști, avocați, profesori, psihologi și mulți producători agricoli, care și-au dat seamă că singurul partid care îi poate reprezenta cu adevărat pe români este Partidul România Mare.

IM: Care sunt punctele voastre forte? Prin ce vă diferențiați de ceilalți politicieni? Care sunt argumentele Partidului România Mare pentru a primi voturi de la cetățeni?
NL: În primul rând membrii Partidului România Mare sunt selectați foarte riguros și trebuie să îndeplinească câteva condiții minime obligatorii pentru a fi cooptați în partid. Primul punct forte este acela că, noi, membrii PRM, nu îi vom minți niciodată pe români așa cum fac toți cei care conduc România de peste 30 de ani. Al doilea punct forte este acela că noi avem propuneri concrete care să îi avantajeze pe toți românii, nu cum au procedat cei care ne-au guvernat 30 de ani, rotindu-se între ei și migrând dintr-un partid în altul, pentru a-i păcăli pe români. Al treilea punct este acela că noi solicităm o anchetă foarte serioasă asupra modului cum a fost vândută țara: închiderea tutror fabricilor românești, vinderea pe 2 lei a celor mai profitabile fabrici către străini, distrugerea agriculturii, etc și aspra lor sancționare. Alt punct forte este acela că noi solicităm de urgență luarea măsurilor prin care cetățenii români să fie egali și în drepturi nu numai în obligații în Uniunea Europeană. Spre exemplu, aducerea pensiilor și salariilor din România la un nivel aproximativ egal cu celelalte țări din Europa. Alte direcții pe care noi, PRM –ul, le vom susține categoric sunt: desfințarea tuturor agențiilor neproductive pentru România (aprox 300 de agenții) și redirecționarea banilor la pensii și alocația pentru copii (care ar putea crește cu 30%); anularea finanțării de la bugetul statului a partidelor politice; anularea pensiilor speciale; reorganizarea tututror instituțiilor statului și răspunderea personală în față legii a tuturor persoanelor care decid pentru români (parlamentari, guvernanți, judecători, procurori, polițiști, prefecți etc.) și ridicarea imunității pentru toți; reducerea numărului de parlamentari, maximum 3 parlamentari pentru un județ, maxim 150 de parlamentari; alegerea avocatului poporului de către români prin vot, nu cum este acum, își numesc ei din gașca lor pe cine doresc și – de fapt – nu ne reprezintă pe noi, poporul. Acești oameni care ne conduc de 30 de ani doresc exact invers de ceea ce dorim noi, prin aceste lucruri ne diferențiem de ei, noi dorim binele poporului și a țării, ei își doresc doar binele lor.

IM: Vadim Tudor a fost un lider conflictual, impulsiv și destul de… rigid. Ce tip de leadership aveți la ora actuală?
NL: Nu cred că a fost atât de impulsiv pe cât l-au caracterizat alții. La ora actuală partidul este condus de Biroul Național Permanent, format din 53 de persoane, printre care mă număr și eu, în calitate de vicepreședinte.

IM: Spune-mi ce ați putea face – Partidul România Mare – pentru a sprijini dezvoltarea micro-regiunii Depresiunii Maramureșului?
NL: Sunt multe metode prin care putem ajuta Depresiunea Maramureșului. Eu cred că în primul rând ar trebui dezvoltat un cadru adecvat în ceea ce privește investițiile pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite, După aceea, Maramureșul fiind o zonă defavorizată, statul ar trebui să intervină cu programe concrete de ajutoarare a firmelor românești. Un lucru important ar fi investițiile în infrastructura rutieră pentru a putea crește turismul, care este o sursă importantă de venituri pentru locuitori, în special pentru cei din Maramureșul Voievodal. Vom mai propune crearea unui ajutor pentru producătorii agricoli, micii fermieri și vom sprijini creșterea animalelor de către fiecare mică gospodărie existentă. Vom propune ca subvențiile de la stat să crească considerabil deoarece, în Uniunea Europeană, subvențiile în agricultură sunt mai mari cu 60% față de România, etc.

IM: Sunteți pro-europeni? În ce zonă a spectrului politic vă plasați? Centru, centru-stânga, dreapta, monarhiști, etc.?
NL: Da, suntem pro-europeni doar că noi, Partidul România Mare, dorim ca țara noastră să fie respectată de toate țările lumii și să nu fim tratați ca o țară din ultima grupă valorică. Noi dorim să luăm parte la luarea deciziilor când este vorba de români și de România și să nu mergem tot timpul în genunchi sau în poziția ghiocelului când negociem cu Uniunea Europeană, ci să mergem cu demnitate și cu fruntea sus oriunde este nevoie. Suntem de centru stânga, suntem de partea românilor și nu ne vom opune niciunei hotărâri luate de oricine, când va fi în favoarea românilor și a României.

IM: România a avut, la un moment dat în istorie, un statut… maximal. Cum ar trebui să fie România Mare azi?
NL: Din păcate România, prin reprezentanții ei, nu s-a ridicat nici pe departe la nivelul înaintașilor noștri care, după cum bine știm cu toții, au avut demnitate și dragoste de țară. Putem da multe exemple începând de la Vlad Țepeș, Matei Basarab, Ștefan cel Mare, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băsești etc. În ziua de azi România se mulțumește cu puțin, suntem tratați incorect vizavi de celelalte țări ale lumii, sigur este că, cei care ne conduc, nu sunt pregătiți să conducă o țară ce are o poziție geo-strategică foarte importantă pentru marile puteri ale lumii.

IM: Cât de mari români sunt sau ar trebui să fie cei din afara țării?
NL: Eu cred că românii din afara țării, plecați la muncă, sunt patrioți adevărați, ar trebui să le mulțumim pentru efortul pe care îl fac, lăsând-și copiii sau părinții acasă ei merg la muncă să trimită banii în România. Cred că, mare parte dintre ei, vor vota Partidul România Mare pentru că este singurul partid care ar putea să le reprezinte interesele.

IM: Din afara „arenei” Parlamentului, cum se vede politica?
NL: Politica partidelor parlamentare din România este una murdară, una care nu vizează binele românilor, o politică mincinoasă față de români și pe bună dreptate majoritatea românilor ar dori să scape de această politică. Din păcate parlamentarii care au condus România în ultimii 30 de ani își votează legi numai pentru ei și greu îi vom putea schimba. Cred că acum este momentul să ne trezim la realitate.

IM: De ce nu au, aproape deloc, românii încredere în politicieni? Ce ar trebui să se schimbe?
NL: Pentru că politicienii ne-au mințit de fiecare data înainte de alegeri și nu au făcut nimic pentru binele românilor. Să nu mai voteze românii nici o listă în care sunt incluși și parlamentari care au mai fost în Parlamentul României! Parlamentarii ar trebui să fie aleși pentru maximum două mandate.

IM: Dacă ar fi să ajungeți în Parlament și ați avea – conform estimărilor optimiste – un grup parlamentar, cu cine v-ați dori să colaborați?
NL: Noi vom colabora cu oricare dintre partidele care doresc binele românilor și al României și care, prin dovezi concrete, ar accepta propunerile platformei – program a Partidului România Mare.

IM: Dacă nu vei intra în Parlament, vei mai continua activitatea politică?
NL: Voi continua până când voi reuși să conving maramureșenii că Partidul România Mare este singura soluție pentru un trăi mai bun al românilor.

IM: Mult succes la alegerile de duminică, 06 decembrie și, să aveți parte de revigorarea mult așteptată!
NL: Vă mulțumesc, îi asigur pe maramureșeni de bunele mele intenții și le trasmit rugămintea de a ieși la vot, pe data de 06 decembrie, în număr cât mai mare, pentru a le demonstra acelor oameni care au condus țara în ultimii 30 de ani că românii hotărăsc, când își doresc, schimbarea!

Ion Mariș

Foto: Ion Mariș

Ne-am întrebat oare – măcar o dată – dacă știm să apreciem ceea ce avem? Știm oare să apreciem fiecare mesaj de „Bună dimineața!”, „Salut!” sau mai simplul „Ce faci?’’? De multe ori trăiesc cu impresia că oamenii pun mai mare preț pe cadourile scumpe și nu pe micile gesturi care nu mai sunt la „modă’’. Întrebarea este: de ce?

De ce este mai atractiv ca cineva să ofere ceva valoros, în timp ce niște cuvinte spuse din suflet sunt mult mai puțin prețioase? Cuvântul a avut dintotdeauna o influență foarte mare asupra noastră. Însă, nu vorbele tuturor contează, o încurajare care vine din partea celor dragi cântărește mai mult decât o vorbă spusă de oricine altcineva. Și compania familiei a ajuns să nu mai conteze pentru unii. Trăim cu gândul că este vreme și mâine pentru a petrece timp cu părinții sau bunicii noștri, însă viața este o călătorie sinuoasă a cărei destinație nu o știm. S-ar putea ca mâine să nu mai existăm, să dispărem precum o păpădie suflată de vânt. Și în final cu ce rămânem? Cu amintirile frumoase petrecute alături de oamenii pe care îi iubim, nicidecum cu darurile care odată ne-au încântat mai mult decât acele clipe unice. Nu ne dăm seama de importanța unui „Te iubesc!’’ spus din suflet, nu ne gândim că cineva, în câteva secunde ale vieții sale, s-a gândit la noi.

Odată cu această pandemie am devenit mai delăsători, mai rigizi. Această schimbare din viața noastră ar putea fi percepută ca fiind o pedeapsă. Înainte nu știam să apreciem libertatea de care aveam parte, faptul că puteam interacționa cu prietenii ori de câte ori doream și că puteam merge oriunde. Acum, că suntem separați de toate aceste bucurii ale vieții, începem să conștientizăm cât de norocoși eram nu cu foarte mult timp în urmă.

Așadar, nu ezitați să le spuneți – online și/sau live – celor pe care îi prețuiți, cât de minunați și cât de importanți sunt pentru voi. Chiar și un mic gest „virtual” ne poate aduce bucurii… reale!
Cu un efort mic puteți deschide drumuri generoase!

Crina ANDRECA
Clasa a IX-a E, C.N. „Dragoș Vodă” Sighetul Marmației

Periplul didactic de 6 ani, din Maroc. Secvențe

-Diversitate-

După cum am relatat, țara străină era Marocul și urma să predăm lecții nu în arabă, ci în franceză, limbă străină și lor, dar a rămas încă a două limbă oficială acolo și după ieșirea de sub statutul de Protectorat Francez, în 2 mai 1956.

La intrarea în clasă, prima dată, s-a așternut o liniște totală, fiind cuprinși de curiozitate, liniște, pe care am întrerupt-o eu, prezentându-mă; aveam, evident, puține emoții. Le-am prezentat programa și am afirmat că sper să avem o plăcută relație, „spiritul” străin să fie exclus și le-am spus să intervină cu orice problemă, în ritmul lecției, în solicitarea unor explicații mai ample, atunci când nu vor înțelege ceva, toate fiind în scopul unei bune însușiri a materiei. Le-a plăcut introducerea făcută și au și aplaudat la sfârșit.

Era totul nou, poate și modul lor de a gândi, de a reacționa. Am observat că aveau vârste diferite, în general mai dezvoltați ca elevii de clsasa a IX-a de la noi, cu care erau în corespondență.

Tabla a început apoi să se coloreze în alb, rânduri, rânduri; am așteptat puțin și un elev a venit s-o șteargă și am continuat. Lecțiile aveau desfășurarea de cursuri, cu toate explicațiile necesare, foarte rar intervenind întrebări, intervenții și acestea provocate de mine.

A fost bine, am încheiat primele două ore fără pauză, așa cum se obișnuia, la final trecând în jurnalul clasei conținutul pe scurt a celor predate într-un registru, pe care îl purta un elev, timp în care elevii ieșeau în pauză, unde discutau, își exprimau păreri, fumau. Eu, trecând printre ei, m-am îndreptat spre sala profesorala, cu foarte mulți profesori și unde se legau alte discuții, diverse. Cei nou veniți eram mai abordați, doamnana A. Vaida, de la Năsăud, mai ales, acorda „interviuri” foarte degajată, ea stăpânind franceza foarte bine, în tot specificul ei, pregătită încă din copilărie, datorită unor situații conjuncturale. Eu am fost mai rezervat și am abordat discuțiile mai cu prudența, „matematic”.

Au urmat alte ore, zile și săptămâni, ani de zile, cu activitatea prin aceleași săli de clasă, sau altele, cu aceiași și cu alți colegi, în cei 6 ani cât am funcționat în Maroc. A fost totul foarte bine, am încheiat activitatea fără a ni se face niciun reproș, nicio observație, din partea nimănui, în toată această perioadă bucurându-ne în schimb de mult respect și aprecieri unanime. Spunând acestea, nu pun punct relatărilor pentru a pleca spre avion, ci am să refac periplul marocan pe perioade, cu activități diverse, relații și câte toate din cele petrecute într-o bogăție foarte diversificată, amestec între cunoscut și necunoscut, surprize, admirații și, din păcate, n-au fost numai din acestea.

Ce m-a impresionat foarte mult a fost prezența ambilor directori la intrare, zilnic (foarte rare excepții), când ne acordam reciproc salutul. Ei nu făceau inspecții la clasă și numai inspectorii de specialitate, marocani sau francezi.

Măriuca și-a pregătit și ea programa și lecțiile și le desfășura foarte bine, apreciativ. Avea 3 zile la liceul El Fchtali și 3 zile la liceul de fete Lalla Amina, un liceu foarte bun și aproape (7-8 minute de mers pe jos). Cele două licee unde funcționam noi, eu la Licee Moulay Ismail, se aflau aproape unul de altul și mergeam împreună la școală în cele trei zile. După aceea, din anul următor, a avut acolo întreaga catedră, pe întreaga perioadă de cooperare. Liceul Lalla Amina avea o poziție centrală splendidă: era mărginit în față de o alee bordată de mulțime de palmieri de toată frumusețea, în fața lor fiind un mare platou liber, de partea cealaltă fiind alte Instituții Publice.

Mai amintesc faptul că toate orele, la toate clasele, s-au desfășurat în condiții optime, nu am avut nicio problemă cu limba și nici de conținut. Am mai răsfoit și dicționarul, am participat la multe discuții prin oraș și oarecum ne-am familiarizat în vorbire, având și dinainte o bună pregătire, așa cum spuneam. Mi-am format un caiet mare plin cu exerciții, după culegeri celebre din limba franceză, pe care le-am completat cu cele din manualele ce au apărut. Aici pregăteam cu multă atenție lucrările scrise, cuprinzătoare, ele fiind și baza pregătirii examenului de bacalaureat. Îmi plăcea cum se desfășurau lecțiile, atmosfera din clase, relațiile cu profesorii, cu elevii, dorul mare fiind după Victor, care a rămas în țară în primul an; era mai slăbuț și ne-a fost teamă să-l ducem cu noi, fără a cunoaște condițiile de acolo.

După circa o luna de activitate, în timpul unei ore la clasa a V-a, îmi intră în clasă inspectorul, se așează în bancă și asistă la oră, în desfășurarea ei; așa se obișnuia acolo: intra la oră când sosea. Predam logică matematică, o lecție foarte bine pregătită și desfășurată, cu dezvoltare. A apreciat-o, spunând chiar foarte bine, a consultat registrul cu consemnările lecțiilor, find totul în ordine. La ieșire, un elev mi-a spus: nici nu se cunoștea că nu sunteți francez. Am avut un limbaj corect, dar accentul se observă și după ani de zile. Următoarea inspecție a fost peste 4 ani, după rezilierea contractului. A intrat spre sfârșitul orei, n-a spus nimic despre lecție, cum și bănuiam. M-a întrebat însă de ce am reziliat contractul, că lor le place cum lucrez și crede că și nouă ne place și suntem mulțumiți în Maroc. I-am explicat problema noastră limitată la 4 ani și celelalte obligații. De la mine a plecat la Măriuca, tot așa în oră, cu aceleași întrebări, răspunsuri și explicații.

Vreau să mai amintesc că aveam dreptul de a solicita și obține 10 zile libere pe trimestru, pentru probleme personale, cerute însă cu 5 zile înainte. Aveam dreptul la un concediu medical de 3 luni pe an, plătit 100% și încă 3 luni, plătit însă cu 50% din salar. Dar în realitate anul școlar nu ținea, în mod practic, mai mult de 6 luni, dacă adăugăm cele două vacanțe, el începând din luna octombrie și sfârșind în luna mai. Tabla cu anunțul absențelor erau pline de nume ale profesorilor marocani, care cam foloseau mult cele 3 luni plătite integral și rar de tot apărea câte un nume străin, de câteva zile, motivate. Eu am beneficiat de 6-8 zile de concediu, în totalul celor 6 ani (răceală!) și vreo 8 zile pentru probleme personale, majoritatea pentru a duce cunoscuții detașați la locurile lor de muncă, cu mașina, când îi și organizam cu cele necesare acolo unde erau repartizați. Străinii erau conștiincioși cu prezența la ore și realizau programa.

Au trecut cu bine cei 4 ani, în fiecare vară făceam drumul în țara, dus întors, cu mașina, drumuri europene, cu vizele necesare traseului obținute din timp, iar după 4 ani de activitate la locul nostru de muncă, am mai plecat pentru 2 ani în Maroc, Măriuca la același liceu de fete Lalla Amîna, iar eu la un liceu nou și tot mare, El Kattab, dintr-un cartier evreiesc din Medina, unde au mai rămas puțini evrei. Ne-am repatriat apoi definitiv, plecând în țară, cu satisfacția deosebită că în cei 6 ani de zile ne-am îndeplinit cu conștiinciozitate serviciul, nu ni s-a făcut nicio singură observație și la plecare am fost felicitați, pe lângă solicitările de a mai rămâne și ni s-a strâns mâna. Ne-au strâns-o și ai noștri mâna, de mai multe ori, în diverse feluri…, în ușă! Pe parcurs am să mai relatez, probabil, secvențe din acest plăcut periplu marocan.

Prof. Gheorghe BĂRCAN
detașat 6 ani în Maroc, pentru cooperare didactică
Minneapolis, 28.11.2020

Milioane de fii și fiice… i-a iubit pe fiecare în mod egal. A râs la râsul lor, a vărsat lacrimi amare la vaietele ce nu conteneau să apară, a sperat că dreptatea își va găsi locul pân’ la urmă, și-a deschis brațele ca să aline inimile frânte și, ca o mamă, le-a dus pe toate. A încercat să rămână puternică, să nu pară firavă, să se uite la lucrurile bune și să se ambiționeze că a făcut tot ce a fost cu putință. Nu e vina ei că o parte dintre copii îi sunt plecați, alții o hulesc, iar altora le e rușine cu propria mamă. Omul și le face cu mâna lui și dacă ceva nu iese bine, câteodată mai dă vina pe altul. A încercat să se amăgească și așa, dar a obosit.

Lumea pe care credea că o cunoaște i-a devenit peste noapte necunoscută. Acel URA! strigat cu ardoare la 1 decembrie 1918 s-a transformat în ură și o doare, tare, chiar dacă nu zice nimic. Odată Romândrie… a rămas doar Românie.

Responsabilitate
Onoare
Mândrie
Autenticitate
Neam
Iubire
Altruism
Așa și-a dorit să fie și chiar așa a rămas. Doar noi ne-am schimbat. Ne-am obișnuit să ne jucăm cu cinstea și onoarea, iar ea, mama noastră, și-a pierdut mândria. Limba și legea, portul și datinile au rămas în urmă, carevasăzică ne-am modernizat, ne-am dezvoltat și am ieșit în prima linie ca să arătăm că noi putem. Noi, noi și iar noi, dar am uitat că un popor fără istorie este un popor fără viitor; un neam fără iubire de patrie e un neam fără iubire de sine. Patria suntem eu și cu tine, el și cu ea. Înainte și după furtună pâmântul nu e la fel. Așa este și cu încrederea pierdută. Fiecare dintre noi greșim, dar greșeala cere iertare, nu acuzare! Judecă și vorbește drept, iar dacă unii nu lucrează punând dragostea de oameni, credința și dreptatea pe primul loc, nu da vina pe țară, n-o asupri! Răsplata lor va veni la locul și momentul potrivit! Iubirea de patrie e chiar iubirea de oameni.

1 decembrie 2020… Mama noastră are 102 ani. De dureri și bucurii nici nu o întrebăm, sigur are multe. Haideți ca măcar acum să nu treacă această zi de parcă nici n-ar fi fost. Dacă ne-am adus aminte pe 1 cine suntem, să facem asta și pe 2, și pe 3. Marile făuritoare ale caracterului – copilăria și tinerețea – aici le-am trăit!

Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele (…) Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută. (Maria, Regina României)

Ani buni, dragi români! Ani buni, nu doar mulți! Iar ca să fie anii buni, fiți și voi buni! Tot ce-i românesc nu piere! Greșeala are și iertare, iar iertarea cere rezolvare și îndreptare! Înflorește tu ca să înmugurească și țara!

Gabriela MICH
clasa a XII-a A, Colegiul Național „Dragoș-Vodă”

foto: Salut, Sighet!

Doamna Anișoara Iulia Mihali este avocat (absolventă a Liceului Pedagogic din Sighet, promoția 1994 și a Universității București – specializarea Drept și Relații Internaționale, promoția 2000) și un om de bază al PNL-ului sighetean. Este membră PNL Sighet încă din anul 1997, deținând, succesiv, funcțiile de președinte TNL Sighet, președinte PNL Sighet, membru în Biroul Executiv al Organizației Femeilor Liberale din România etc. A fost consilier local pe parcursul a două mandate (2008-2016) și, în ultimii patru ani (2016 – 2020), a activat în Consiliul Județean Maramureș.
Ascensiunea doamnei Anișoara Iulia Mihali ar putea să parcurgă și să atingă un nivel superior: este deținătoarea unui loc (4), nu foarte „încurajator”, pe lista PNL la Camera Deputaților dar, speranța și implicarea, pot aduce surprize…. plăcute.
Având un background adecvat profilului de potențial parlamentar făcător de legi (să sperăm bune), putem să ne imaginăm că pot fi șanse (dacă și voturile vor confirma în 06 decembrie!) ca doamna Mihali să fie „trimisă” de cetățeni în Parlamentul României!
Oricum, percepția mea de observator din afara sistemului (politic, evident!) este că doamna Anișoara Mihali a fost o prezență neconflictuală, discretă, pozitivă, în echipele PNL în care s-a integrat pentru proiectele asumate, având de altfel o bună imagine la nivelul comunității sighetene.
Necunoscând-o foarte bine pe doamna Mihali, dar dorindu-mi să înțeleg resortul contextual care a determinat-o să accepte locul patru pe listele PNL Maramureș și, mai ales, din postura mediatorului – votant neutru, continui seria discuțiilor (limitate temporal) pentru a cunoaște cu toții – chiar dacă nu în profunzime – profilul candidaților sigheteni tentați de un „job” în Parlamentul țării.

Ion Mariș (IM): Doamnă Anișoara Iulia Mihali, de ce doar locul patru pe lista deputaților PNL Maramureș? Nu era normal să avem un sighetean chiar pe… „podium”?
Anișoara Iulia Mihali (AIM): Sunt convinsă că toți colegii mei din PNL Maramureș care vor ajunge în Parlament vor susține proiectele care vor duce la dezvoltarea Sighetului. Nu trebuie să fie cineva neapărat din Sighet pentru a lua decizii care să sprijine dezvoltarea orașului și creșterea nivelului de trai al oamenilor din zonă. Vă reamintesc că PNL și-a asumat deja mai multe proiecte bune pentru zona Sighet, finalizarea Barajului Runcu, Podul peste Tisa, variantă ocolitoare pentru oraș, iar acum la nivelul Guvernului și Consiliului Județean se lucrează intens la implementarea lor.
Revenind la întrebarea dvs, fiecare liberal maramureșean care va fi ales în Parlament va fi și un bun sighetean. Și există șanse mari să ajung și eu.

IM: Ați fost pe parcursul a două mandate consilier local. Ne puteți (re)aminti câteva proiecte notabile, destinate Sighetului, la care ați contribuit prin susținere, vot, etc la… adoptare?
AIM: Pe parcursul anilor, în calitate de consilier local am analizat și am votat nenumărate proiecte de hotărâre care au fost în beneficiul sighetenilor. Rapid îmi vin în minte, hotărârile privitoare la construirea pietonalei din centru, un reper urbanistic al orașului, sensul giratoriu de la Pompieri care a fluidizat mult traficul, locuri de joacă noi în cartiere sau evenimentele culturale, cum ar fi Gala Folk și Eternul Maramureș.

IM: Au fost situații când ați fost în dezacord cu colegii dvs. liberali și… când?
AIM: E un semn de normalitate să nu fim toți de acord sau să avem viziuni diferite. Însă de fiecare dată, pentru mine au contat argumentele valide care au determinat luarea unei decizii finale. Brusc, acum nu-mi amintesc o situație punctuală, dar cu siguranță au fost și vor mai fi, așa e logic să se întâmple în democrație.

IM: Eu, din exterior, vă văd foarte calmă și… „disciplinată”. Nu e nimic rău în asta, bineînțeles, dar, mă întreb… ce atuuri aveți pentru a participa la lupta dură din Parlament?
AIM: Atuurile mele sunt experiența și profesionalismul. Toată cariera mea profesională și publică este bazată pe muncă, pe experiența dobândită în calitate de avocat și de ales local. Știu care sunt problemele oamenilor și, alături de colegii mei, avem și soluții pentru a le rezolva, pentru a aduce bunăstare pentru maramureșeni. Cred că în Parlament e nevoie de oameni cu experiență în administrația publică, de buni cunoscători ai legilor, care să lucreze în interesul cetățenilor, nu al grupurilor de interese.

IM: Ce nemulțumiri aveți vizavi de imaginea Sighetului, azi, după câteva decenii de… democrație?
AIM: Iubesc mult Sighetul și oamenii locului, dar mă întristează când văd că nu profităm de toate oportunitățile pe care le avem. Sighetul merită să fie dezvoltat, oamenii merită să aibă o viață mai bună aici, acasă. Acum avem oportunitatea de a schimba în bine lucrurile și pentru Sighet, și pentru Maramureș, și pentru întreaga Românie. Parteneriatul dintre Consiliul Județean, Parlament, Guvern și președintele Klaus Iohannis va duce la realizarea tuturor proiectelor de care are nevoie Sighetul pentru a arăta ca un oraș prosper, un oraș european.

IM: La nivel de județ, în Consiliul Județean, ce contribuții mai importante ați avut? Altfel spus, cum și cu ce ați ajutat Sighetul de acolo?
AIM: Mandatul de consilier județean mi-a adus multe responsabilități și consider că m-am achitat de ele. Au fost multe proiecte de hotărâre care au vizat fie Sighetul, fie Maramureșul Voievodal și la care am analizat, dezbătut și votat pentru binele zonei din care provin, fie prin votarea unor finanțări directe de la bugetul județului spre bugetul local al Sighetului, fie pentru evenimente culturale sau investiții în infrastructură ori funcționarea unor entități locale.

IM: Parlamentul României nu are o imagine prea atractivă printre cetățenii României. De ce credeți că nu este o instituție prea apreciată de cetățeni?
AIM: Imaginea unei instituții este dată de oameni și, din păcate, de-a lungul timpului, unii parlamentari nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor electoratului. Parlamentarii sunt aleși să facă legi în beneficiul cetățenilor, nu al lor personal sau al unor politicieni cu interese de grup.

IM: Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300? Dar cu pensiile speciale ale aleșilor noștri?
AIM: Știu că există un referendum care consfințește reducerea numărului de parlamentari și care nu a fost până în prezent pus în practică. Cu siguranță în momentul în care se va discuta revizuirea Constituției vom discuta și acest aspect și vom decide care este numărul de parlamentari cel mai potrivit pentru România. În ceea ce privește pensiile speciale ale parlamentarilor, trebuie precizat că acestea au fost introduse de PSD în 2017, că PNL nu a susținut niciodată aceste pensii și vom face totul pentru a le elimina, după ce vom avea majoritatea în Parlament.

IM: Ce credeți că poate face un parlamentar din Sighet pentru noi, pentru maramureșeni?
AIM: Un parlamentar din Sighet poate face exact ce poate face și unul din București, Cluj, Iași sau Timișoara. Poate face proiecte care să ajute la dezvoltarea comunităților pe care le reprezintă și vă asigur că toți parlamentarii liberali maramureșeni vor face proiecte pentru a implementa „Planul lui Bogdan”, un plan pe care cetățenii din județul nostru l-au votat în număr mare la alegerile locale. Toți candidații PNL la alegerile parlamentare au semnat un Angajament pentru Maramureș și pentru Planul lui Bogdan, un document prin care ne asumăm susținerea proiectelor din acest plan în Parlament.

IM: Ce înseamnă pentru dvs. liberalismul, capitalismul… neoliberal?
AIM: Pe mine mă reprezintă liberalismul, cu toate valorile sale. Am o profesie liberală, sunt un spirit liberal și cred cu tărie că valorile liberale sunt esențiale pentru dezvoltarea de care are nevoie acum România.

IM: Până unde poate merge lupta politică? Este permisă orice… „armă”?
AIM: Tot timpul am considerat că în politică decența și bunul simț sunt obligatorii și mă bucur că maramureșenii au apreciat acest mod de a face politică, în detrimentul atacurilor și scandalurilor suburbane. Prefer să spun că avem o competiție a ideilor și valorilor, nu o luptă politică, cu scopul final: prosperitatea cetățeanului.

IM: Cât de importantă este adoptarea unei noi legi pentru răspunderea magistraților (atât penală cât și patrimonială)?
AIM: PNL a anunțat deja că va solicita modificări la legile justiției, desigur toate vor trebui votate în Parlament. E important, în opinia mea, să adoptăm legi solide, predictibile și cu siguranță se va discuta și de răspunderea magistraților. Îmi doresc dezbateri de substanță cu asociațiile profesionale, cu societatea civilă, pentru a avea legi bune în domeniul justiției.

IM: Legislația țării noastre este, clar, perfectibilă. Unde, pe ce direcție credeți că ar trebui făcuți pași mai fermi?
AIM: Așa cum știți, din programul PNL, ne propunem schimbări importante și la nivelul legislației electorale, cu revenire la alegerea primarilor în două tururi, și la nivelul legilor justiției, cu asigurarea unei independențe reale a magistraților. De asemenea ne propunem revizuirea Constituției și sper să avem o majoritate în Parlament în jurul acestui obiectiv important pentru viitorul României.

IM: Pandemia a ridicat probleme serioase, inedite, atât pe relația legislativului dar și a executivului. Măsurile mai dure luate de Guvern, credeți că au fost în contradicție cu drepturile individuale, drepturile… omului?
AIM: Nu cred că a fost nimic în contradicție cu drepturile individuale, deoarece Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a salva viețile oamenilor. Sănătatea și viețile oamenilor sunt cele mai importante în aceste vremuri de pandemie și consider că măsurile luate sunt binevenite. Depinde doar de noi să le respectăm și astfel să revenim la o viață pe care o considerăm normală.

IM: Cât valorează echitatea socială pentru un liberal? Dar consecvența idologică?
AIM: Un liberal respectă toate valorile, inclusiv echitatea socială de care vorbiți. Și pe noi ne preocupă bunăstarea oamenilor și am demonstrat acest lucru și acum, când suntem la guvernare și am majorat pensiile, salariul mediu pe economie și alocațiile pentru copii. Ne dorim ca tot mai mulți români să trăiască bine la noi în țară și să nu mai fie nevoiți să plece de acasă în căutarea unui trai mai bun. În ceea ce privește consecvența ideologică, cred că pentru un politician e cea mai importantă carte de vizită.

IM: Spuneți-mi, vă rog, două – trei nume de politicieni onești, reprezentanți dedicați cetățenilor, demni de a fi reținuți de istorie, care au activat în ultimii 30 de ani!
AIM: Mircea Ionescu Quintus, Corneliu Coposu și Klaus Iohannis.

IM: Ați accepta un parteneriat trans-partinic pentru implementarea unui proiect integrat, pentru dezvoltarea României pe termen lung?
AIM: Cu siguranță. Așa cum am mai spus, interesele cetățenilor trebuie să primeze, nu cele ale politicienilor. Orice proiect de dezvoltare a Maramureșului, a României are susținerea mea, indiferent din ce partea a politicii vine.

IM: După aceste luni de pandemie liberalii sunt în pierdere de imagine, iar țara pe care au gestionat-o în ultimul an are un deficit bugetar alarmant. Cum și în ce mod poate fi resuscitată România?
AIM: Nu aș vedea tabloul așa sumbru ca dvs. Deficitul a crescut desigur, pentru că au crescut cheltuielile din cauza pandemiei și au scăzut veniturile tot din cauza pandemiei. Dar vă amintesc ca președintele Iohannis a negociat pentru România peste 80 de miliarde de euro, bani care vor veni în România în următorii ani și vor fi folosiți pentru proiecte de dezvoltare și pentru repunerea economiei pe roate.

IM: România este plasată pe ultimul loc la mai toate capitolele/ ramurile esențiale dezvoltării sustenabile. Suntem ultimii la investiții în sănătate, educație, cercetare, cultură, protecție socială etc… Credeți că un singur partid, de o singură culoare, poate (re)construi o societate, o țară?
AIM: Am încredere că o majoritate parlamentară dedicată dezvoltării țării va reuși să adopte proiectele de care avem nevoie pentru a nu mai fi pe ultimele locuri în UE. Și am convingerea că, în urma votului de duminică, această majoritate va fi construită în jurul PNL.

IM: Sunt, oare, șanse ca o clasă politică pervertită, „rodată” în înțelegeri obscure, urmărindu-și – în general – propriile interese să se schimbe… radical? Să lucreze doar pentru țară, pe baze meritocratice?
AIM: Poate sunt mai idealistă, dar eu cred în puterea oamenilor de a face schimbările de care societatea are nevoie. Acum e rândul oamenilor politici loiali, devotați politicilor cetățenești, iar după aceste alegeri sunt convinsă că vom vedea această schimbare.

IM: Considerați – în caz că veți ajunge în…. Casa Poporului – că veți putea accepta și susține dorința maselor largi de cetățeni pentru a decide, rapid, eliminarea privilegiilor financiare pentru categoriile sociale recompensate incorect, de către seriile de parlamentari ce s-au perindat pe la putere?
AIM: Categoric voi susține eliminarea privilegiilor financiare care sunt acordate doar pe baza apartenenței la o anumită categorie socială. E timpul să revenim la principii oneste.

IM: Cine vă inspiră mai multă încredere: politicianul sau tehnocratul?
AIM: Mă inspiră oamenii care sunt dedicați binelui public, indiferent dacă sunt politicieni sau tehnocrați.

IM: Știu că pare, în acest moment, o întrebare puerilă dar, vreau să încheiem într-o notă… „degajată”. Ce v-ar putea determina ca să demisionați din PNL?
AM: Nu cred că mă poate determina ceva sau cineva să demisionez din PNL. Cred și mă identific cu valorile liberale. Sunt în PNL de atâția ani și rămân consecventă, indiferent că suntem în opoziție sau la guvernare.

IM: Vă doresc inspirație și succes în proiectele dvs. politice și… personale!
AIM: Mulțumesc. Succesul depinde atât de implicare și dorința personală, dar și de încrederea oferită de cei cu care lucrezi. Personal, am atins toate obiectivele propuse. Politic, în contextul actual, ca și candidat la Camera Deputaților am încredere că maramureșenii văd că PNL este pentru următorii ani soluția pentru dezvoltarea României într-un ritm susținut și cu rezultate ce se vor vedea cu ochiul liber. Vă doresc și eu sănătate și hotărâre.. la vot! ☺

Ion Mariș

Zbor de-o vară

tu cu mâini de vară indiană
eu cu degete de cleștar
ne-am făcut unul altuia aripi de ceară
obosiți de mers
dornici de zbor
ne-am mutat mai întâi de pe un suflet pe altul
pentru a ne recunoaște mai ușor
apoi distanțele au devenit poduri cu lanțuri
am prins aripile la fiecare desprindere
de-un talaz trecător
le-am pus pecete un sărut
apoi soarele ne-a topit și în cădere
văzduhul s-a umplut de sărutări
și de psaltiri scrise pe foițele inimilor
în flăcări

***

Din eter

te-am văzut în apele cerului
ce se-nvolburau pe înnoptat și
din stropii de ploaie în care te-ai închis
mi-am făcut cercei
pentru sărbătorile din zori

te-am îmbrățișat ca-n vis în eter
cu inima făcută căuș și
din fuioare de nori în care te-ai ascuns
mi-am făcut fard de pleoape
pentru ochii ce încă te-aprind

te-am sărutat pe obraz sub o stea
printre colonii de fluturi albi și
din hlamida roșie pe care-o purtai
mi-am făcut ruj
pentru buze ce încă te sorb

m-am gătit pentru tine și-aștept
pe-o margine de lună de argint
să-nvolburăm amândoi apele din cer
să facem fuioare de nori
și colonii de fluturi-n zbor

prof. Luminița COLOPELNIC