Memorialul Sighet – Ziua Memoriei – Ziua porților deschise (2019)

Fundaţia Academia Civică anunţă că şi în acest an va organiza la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din oraşul Sighet Ziua Memoriei – Ziua porţilor deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în rezistenţa împotriva comunismului. Această zi de reculegere se va desfăşura la 6 iunie (Sărbătoarea Înălţării Domnului), împreună cu Ziua Eroilor.

Sunt aşteptaţi la aceste manifestări foşti deţinuţi politici, deportaţi, familiile şi prietenii lor, ca şi toţi cei ce n-au renunţat la amintirea suferinţei. Cei care nu au făcut-o în alţi ani sunt rugaţi să aducă un pumn de pământ din locurile unde s-a murit, pentru a fi depus în urnele din Cenotaful eroilor, aflat sub altarul din cimitir.

Programul manifestărilor
orele 09.00-11.00

  • Inaugurarea sălii dedicate episcopilor greco și romano catolici încarcerați la Sighet
  • Beatificarea de către Biserica Catolică a 7 episcopi greco-catolici, victime ale represiunii comuniste. Prezintă Emanoil Cosmovici
  • Masa rotundă 30 de ani de la căderea comunismului. Vor interveni foști deținuți și deportați politic, precum și Ana Blandiana, Virgiliu Bîrlădeanu, Gh. M. Bîrlea, Emanoil Cosmovici, Ion Andrei Gherasim, Nicolae Mărgineau, Christian Mititelu, Liviu Țîrău
  • Vernisarea expozițiilor:
  • Rezistenţa anticomunistă de la Nucşoara – portrete de familii, realizată de Ioana Raluca Voicu Arnăuțoiu pentru a marca 60 de ani de la execuția membrilor grupului de rezistență Arnăuțoiu. Prezintă Christian Mititelu
  • Război după război, o expoziție a Muzeului Ocupației și Luptei pentru Libertate a Poporului Lituanian din Vilnius. Prezintă Teresė Birutė Burauskaitė, Ramune Driauciunaite,
  • Lansări de carte

orele 11.00-12.30

  • Vizionarea filmului Cardinalul de Nicolae Mărgineanu (avanpremieră)

orele 13.00-13.30

  • Serviciu religios la Cimitirul Săracilor

Pe parcursul zilei vor rula filmele:

Ţine, Doamne, partizanii, până vin americanii!, un film de Dragoş Zamoşteanu (1h)
Emil şi balaurul roşu, un film de Paul Palencsar (34’)
Devil Speaks, un film de Trent Sanders (13’)

Comunicat de presă




PoetikS – Hai Ku Marius!

*****
Casa cu bunici –
anii noștri scrijeliți
pe tocul ușii.

*****
Mai, nori grei pe șes –
rapița încremenind
în aur livid.

*****
Măceș înflorit –
lumânări stinse-n altar,
îngemănate.

*****
Creangă de cireș –
haijin scriind un haiku,
fără cuvinte.

*****

Început de an –
fața plină a lunii,
inelul promis.

*****
Trei fluturi în dans –
ochii verzi ai iubitei,
drum fără nume.

*****
Cinci bucăți de aer,
șapte silabe pe pian –
surâs de haijin.

*****

Focuri în apus,
furtuna de zăpadă –
mirosul tatei.

*****
Coșul pieptului –
la umbra liceului
strat proaspăt de nea.

*****
Ţigară-n balcon,
luna umbrită de nori –
somn fără vise.

Marius VOINAGHI




Drumul inițiatic al Blajului! (autor, Mihai Pătrașcu)

Mihai Pătrașcu

Nu am fost niciodată un pelerin înfocat și nici un căutător de vedete; nu am fotografii cu personalități și nu am ținut să se știe pe unde merg și ce fac prin lume; nu am vrut să îmi pun pe tavă experiențele mele sau trăirile sufletești. Este și motivul pentru care nici azi nu am făcut-o. Însă acum simt nevoia să împărtășesc din bucuria trăită și din senzațiile avute. Sper și cred că, în felul acesta, cei care ați dorit să fiți acolo, la Blaj, într-un puternic centru al credinței noastre, veți avea o fărîmă din cele trăite de mine.

Duminică a fost pentru mine o zi în care am trecut prin toate cele 4 anotimpuri; simbolic, am trecut printr-un ciclu al vieții, prin viața însăși: dimineață, cînd m-am trezit, am avut impresia că afară e iarnă. Era un aer puternic de ianuarie și ceața deasă dublată de un frig anormal de iunie care mi-a creat un disconfort greu de explicat. Apoi, de la Alba Iulia spre Blaj, am avut senzația de toamnă tîrzie și parcă totul pe drum prevestea ruginiul unei naturi ostile. Ajunși la Blaj, un frig de februarie m-a făcut să îmi iau și o bluză mai călduroasă, dar și o jachetă cu fermoar care se încheie pînă la gît. Drumul spre Cîmpia Libertății (unde nu am mai fost niciodată, deși am trecut de cîteva ori prin zonă) a fost unul în tăcere, fiind aliniați în șuvoaiele de oameni care se îndreptau din toate cele patru zări spre mare. Spre o mare bucurie, ce avea să vină. Și pe care cu toții o așteptam, o speram, o tînjeam. Într-o primăvară a speranței, care încet-încet prindea contur în natura ce se trezea la viață.

Din momentul în care am ajuns la locul destinat nouă, am căutat un petec de iarbă și o bucată de cer unde să putem mirosi parfumul unui loc istoric, dar și esența unui timp prezent ce urma să se concentreze în secunde care să ne țină cît pentru toată viața. Am găsit acest loc și am săpat puțin prin memorie după cîntecele generației Flacăra, cu celebrul “Cîmpia Libertății spune/ că Avram Iancu sîntem toți”. Am încercat să îmi imaginez ce au simțit făuritorii României atunci cînd, pe aceste locuri, vedeau peisajul pe care îl vedeam și noi acum și să simt înfiorarea mulțimii dornică de ceea ce ne leagă sau ne robește, ne motivează sau ne mîntuiește: libertatea! Am fost, am simțit, am ascultat, am plîns, m-am rugat, am fost binecuvîntat, am trăit. Eram, pe undeva, convins că venirea Omului lui Dumnezeu pe pămînt ne va lumina și cerul și ne va însenina și privirile, ne va bucura și ne va “trăi”. Și așa s-a și întîmplat, de vreme ce exact la momentul venirii lui, nu numai ceața, dar și norii s-au risipit și totul a făcut loc unei veri dulci și prietenoase.

Nu mi-am propus să fac o analiză a acestor momente – și nici a stărilor mele, ci doar vreau să redau cîteva din trăirile avute, să vă fac să fiți, pe voi ca cititori, cu mine, acolo. Le voi sintetiza în 3 mari idei, pe care le-am simțit din plin duminică la Blaj:

1. Unii oameni trăiesc viața ca și cum totul ar fi un miracol, alții trăiesc ca și cum nimic nu ar fi miracol pe lumea aceasta. Extrapolînd, gîndul pe care l-am avut este că starea alături de unii oameni este un miracol – și existența unor oameni dragi din jurul nostru echivalează cu un miracol! Trăirea prin și pentru Celălalt, cu Celălalt care ne bucură și ne umple clipa de frumos este echivalentă cu un miracol! Și e bine cînd îl putem citi și interpreta la adevărata lui valoare!

2. Întîlnirea cu Trimisul lui Dumnezeu pe pămînt nu este altceva decît un drum inițiatic spre noi înșine; bucuria pe care o simțim atunci cînd îl vedem pe cel mai mediatizat om al planetei, cînd percepem expresia lui bonomă sau gesturile lui calme și calde echivalează cu scoaterea la suprafață a dumnezeirii din noi, a frumosului din creatura divină pe care cu toții o reprezentăm. Întîlnirea cu Papa este, în fapt, dezbrăcarea noastră de hainele prejudecăților, de platoșa mîndriei și de accesoriile de care avem nevoie în teatrul vieții zilnice și deschiderea spre ceea ce însemnăm noi, cu adevărat, în intimitatea trăirilor noastre. Papa nu e decît modalitatea prin care Dumnezeu ne îndeamnă să fim mai apoape de ceilalți, de noi înșine, de El.

3. Simplitatea este starea de a fi, cel mai greu de obținut pentru că ea provine din paradoxul de a fi umil pentru a te putea înălța. Nu tratatele de filosofie sînt cele mai apreciate la nivelul unei gîndiri superioare, ci simplitatea; nu cuvintele pompoase sînt cele care dau măsura unui discurs înălțător, ci esența cuprinsă în cuvinte sau expresii simple, uzuale, la îndemîna tuturor, dar cu nivele diferite de interpretare. Adîncimea cuvintelor simple este mult mai mare decît distanța măsurată între expresii academice.

A propos de starea de simplitate, aici îmi aduc aminte de celebrele cuvinte ale lui Fernando Pessoa: „A gîndi la Dumnezeu înseamnă a nu-i da ascultare, pentru că Dumnezeu a vrut să nu îl cunoaștem, de aceea nu ni s-a vădit. Să fim simpli și calmi și Dumnezeu ne va iubi făcîndu-ne frumoși ca pomii și pîraiele și ne va da Verdeață-n Primăvară și-un rîu unde să curgem cînd ne vom sfîrși”.

Eu, duminică, mergînd împreună, am fost, am simțit, am ascultat, am plîns, m-am rugat, am fost binecuvîntat și am trăit din plin bucuria de a fi lîngă simplitatea și măreția lui Dumnezeu! Și am vrut, într-o oarecare măsură, să le dau și sighetenilor salutul meu de acolo și de aici, cuprins de bucuria de a fi mers pe un drum cu speranța! Împreună!

Mihai PĂTRAȘCU
2 iunie 2019




E perfect să fim imperfecți! (Diana Nadir Ștefănescu)

Diana Nadir Ștefănescu

Am auzit de multe ori expresiile: „Uită-te la tine/ Nu crezi că ar trebui să mai slăbești?/Ai încercat vreodată salata?/ Ar trebui să scapi de câteva kilograme ca să îți stea hainele mai bine!” etc.. Oamenii care fac asemenea „remarci” nu își dau seama că ele pot să rănească persoana în cauză scăzându-i astfel încrederea în sine.

Mulți tineri, de diverse vârste, se confruntă cu fenomenul de bullying din cauza imperfecțiunilor. Acestea creează tulburări psihice cum ar fi stima de sine scăzută sau depresie.

Ideea de „perfecțiune” este preconcepută încă din copilărie, toate desenele și filmele promovând figurile 90-60-90.

Ați văzut vreodată un personaj principal cu mai multe kilograme în plus sau cu vreo dizabilitate? Răspunsul este NU! De la păpușile Barbie la filmele și serialele din toate timpurile, un personaj „diferit” înseamnă un personaj antagonist care va fi învins de perfecțiune. Copiii ajung involuntar la ideea că imperfect înseamnă automat, rău.

Perfecțiunea este în ochii celui care vede dincolo de aspectul fizic, celui care are puterea să ajungă la mintea și inima persoanei în cauză. Nimeni nu poate fi la fel!

Un om este cu adevărat fericit în momentul în care reușește să se simtă bine în propriul corp.

Decizia de a face o schimbare trebuie să vină din dorința de a avea o viață sănătoasă sub nici o formă din cauza insultelor aduse de ceilalți sub scuza clasică „nu spun cu intenție rea / spun pentru binele tău”, neluând în calcul că acele cuvinte ar putea cauza răni care vor urmări toată viața persoana respectivă.

Fiecare om este unic în felul său. Ar trebui să începem să luăm în considerare „diferitul” și să promovăm ideea de ANTI-BULLYING atât în școli cât și în viața de zi cu zi.

Diana Nadir ȘTEFĂNESCU

clasa a VIII-a, CNDV




PoetikS – Mădălina Danci

Curcubeu

Mi-am urmat calea și am ajuns într-o pădure.
Animalele sunt libere.
Zboară pe cer un stol de păsări călător.
Mirabil, poate am plănuit cândva să ajung aici.
Am împlântat crucea în pământ și m-am pus lângă ea.
Am sperat să rămân înconjurată de trandafiri până la final.
Dar n-am ținut cont de timpul care trece și am negat că florile se ofilesc.
E noapte și plouă.
Stelele cad în ocean.
Furtună.
Mi-am zis că toate trec.

Am stat și am așteptat.
O furtună nu e permanentă.
Nu mă înalță doar zilele cu soare.
Ploaia curăță pădurea.
Acalmie.

La finalul ploii învie flori pe care le credeam moarte.
Se apropie dimineața.
Cerul devine senin.
Nu există conceptul de mai bine.
Nu există timp.
Totul e iubire.
Totul e armonie.
Am ales ce am vrut să fiu până m-am trezit.
Mi-am dat seama că basmul nu are un final.
Se desfășoară încontinuu.
Toate trec.
Ceea ce contează rămâne.

E ușor să las factorii externi să mă definească.
Mai ales cei traumatizanți.
Mă definesc doar dacă-i las.

Mădălina DANCI,
clasa a XII-a F, CNDV

foto: pinterest




Oncești – Bursa Locurilor de Muncă

„O șansă pentru angajare” au avut astăzi, la Oncești, peste 50 de persoane. În incinta Căminului Cultural din Oncești a avut loc Bursa Locurilor de Muncă, eveniment organizat în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.

Peste 50 de persoane fără loc de munca, atât absolvente de cursuri de calificare, dar și săteni simpli, au putut participa la această bursă. Au fost prezenți angajatori din comuna Oncești, dar și din Sighetul Marmației, din domeniul construcțiilor, comerțului, confecțiilor și al alimentației publice. În urma discuțiilor dintre persoane și angajatori, s-au schimbat numere de telefon și urmează ca persoanele interesate sa fie contactate pentru un interviu.

„O astfel de bursă a locurilor de muncă va mai avea loc aproape de finalul proiectului, undeva prin luna noiembrie, când sperăm să fie și mai mulți angajatori și persoane dornice să se angajeze”, ne a mărturisit Valentin Tuvene, expert mediere și plasare în cadrul acestui proiect cu finanțare europeană care se află în derulare în județele Maramureș, Bistrița Năsăud și Sălaj.

Salut, Sighet!




Bravo lor! CNDV, Școală Ambasador!

prof. Cornelia Hotea & Luminița Colopelnic

După șapte luni de activități și în urma unei evaluări minuțioase, Colegiul Național „Dragoș Vodă” (Sighet) a obținut titlul de Școală Ambasador a Parlamentului European, pentru o perioadă de trei ani. Decernarea trofeului și a diplomelor s-a realizat în sala de conferință a Biroului de Informare a Parlamentului European de la București în prezența doamnei inspector general în Ministerul Educației Naționale, Marinica Stoian, a reprezentantului BIPE, Carmen Gâlie și a managerului de proiect, Mihaela Danga.

Programul educativ Școli Ambasador ale Parlamentului European a fost lansat în toate statele membre ale Uniunii Europene la începutul anului 2017 și urmărește îmbunătățirea cunoștințelor despre Europa și democrația parlamentară europeană în rândul tinerilor. Aceștia sunt familiarizați cu posibilitățile pe care cetățenia europeană le oferă, precum și cu rolul pe care Parlamentul European îl joacă în procesul decizional european.

Noutatea acestui proiect ține de creativitatea nelimitată a celor implicați, singura constrângere fiind încadrarea activităților în dimensiunea europeană. Cei 15 ambasadori juniori, elevi de la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, coordonați de ambasadorii seniori Cornelia Hotea (coordonator), Vasile Mih, Ioan Pop, Gheorghe Andrasciuc, Luminița Colopelnic și Georgeta Lucaci s-au implicat în acest program cu mult entuziasm așa încât, după câștigarea a două ediții Euroscola, același BIPE integrează CNDV în marea sa familie formată doar la nivelul țării noastre din 1125 de juniori și 375 de seniori.

Mai multe detalii despre desfășurarea activităților găsiți pe https://sites.google.com/view/cndv-scoala-ambasador/.

Luminița COLOPELNIC




Sighet – Comemorare a 75 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord la Auschwitz

În urmă cu 75 de ani, în lunile mai- iunie 1944, în Transilvania de Nord, aflată sub ocupația fascistă a regimului lui Horthy, a avut loc deportarea evreilor la Auschwitz. Din gările localităților Baia Mare, Tîrgu Mureș, Reghin, Sighetu Marmației, Vișeul de Sus, Dej, Cluj Napoca, Satu Mare, Șimleu Silvaniei, Oradea, Bistrița Năsăud, 131.639 de evrei, bărbați, femei și copii au fost deportați, majoritatea fiind exterminați.

În data de 16 mai 1944, din Sighetu Marmației, orașul natal al laureatului Premiului Nobel, Elie Wiesel, pleca primul tren cu 3007 evrei.

Joi, 30 mai 2019, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în colaborare cu Primăria orașului Sighetu Marmației, Comunitatea Evreilor din Sighet și Casa Memorială „Elie Wiesel” organizează o serie de activități comemorative la care vor participa reprezentanți ai administrației prezidențiale, ai administrației locale și județene, membri ai corpului diplomatic, membri ai comunității evreiești din Sighet, reprezentanți ai societății civile:

  • Ora 12.00, la Memorialul Holocaustului din Sighet, va avea loc o ceremonie de comemorare și depunere de coroane.
  •  După-amiază, la Casa Memorială „Elie Wiesel” va avea loc proiecția filmului „Dire l’indicible. La quête d’Elie Wiesel”, documentar despre întoarcerea lui Elie Wiesel în orașul natal și premierea elevilor care au participat la concursul de eseuri „Elie Wiesel și lecțiile sale de viață”.

Comunicat de presă




1 Iunie, Sighet – Festival dedicat copiilor, cu Familia 31

Ediția a 3-a a Festivalului „Tărâmul Familia 31”, dedicat tuturor copiilor, vă așteaptă și anul acesta cu brațele deschise! Festivalul va avea loc în zilele de 1 și 2 iunie 2019, în parcul „Grădina Morii”, între orele: 12:00-22:00.

Invitați speciali:
Florin Suciu – (2 iunie)- semifinalist „Românii au Talent”
Mr. Nicu- Edu-Trainer, activități, jocuri, dansuri și cântece

Activități:
– ateliere educative
– ateliere de creație
– concursuri educative
– jocuri pentru toate categoriile de vârstă ale copiilor
– jocuri sportive
– spectacole de magie
– spectacol mim
– activități sportive
– cântece
– dansuri
– paradă mascotele Disney
– pictură pe față
– baloane modelate/cu heliu/cu aer
– tobogan gonflabil
– curse educative
(și multe alte activități surpriză!)

*Durata festivalului este de două zile: (sâmbătă și duminica- 1 și 2 iunie)!

*Spectacolele, atelierele, concursurile, activitățile sportive etc., vor fi GRATUITE, însă, serviciile consumabile se taxează (baloane/pictură pe față/tobogan etc)

*Organizat de: Familia 31 – animație pentru copii (coordonator – manager Simona Pașca)
*Un proiect susținut financiar de Familia 31 – aport personal 100%- fără sponsorizări

Comunicat de presă




PoetikS – Marius Voinaghi

*****
Hornuri fără fum –
iubita lipsind de-o zi,
de primăvară.

*****
Soare după ploi –
cărăbuș ascuns într-un
salcâm înflorit.

*****
Râul la vale,
fluture-n lanul de grâu –
haijin c-un creion.

*****
Flori de tei pe jos –
pui de bufniță țipând,
după furtună.

*****
Zăpezi de Munte,
pe umărul dezgolit –
fata morgana.

*****
Răsărit de Mai –
umbra templului în vânt
pe Muntele alb.

*****
Punte peste râu –
fotograf cu trepied,
pe pleoape grele.

*****
Mă iubește, nu…
tot așa de nouă ori –
coronițe-n Mai.

*****
Onomastică –
petale de trandafir
purtate de vânt.

*****
Somnul iubitei –
luna ce stă să cadă
la miezul nopții.

Marius VOINAGHI




Sighetul, „Împreună pentru viitor”!

Ministerul Educației Naționale, Asociația Children’s High Level, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Consiliul Județean Maramureș, Primăria Oncești și Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetul Marmației au organizat, în perioada 24-26 mai 2019, Festivalul Național de Dans „Împreună pentru viitor” .

Acest festival, inclus în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară (înregistrat în C.A.E.N. la poziția 28, Anexa nr. 7 la OMEN nr. 3016/09.01.2019), inițiat de Ministerul Educației Naționale și Asociaţia Children’s High Level Group este dedicat copiilor cu dizabilități și voluntarilor care se implică în integrarea lor.

Festivalul este organizat pe două secțiuni: dans tradițional și dans modern. Fiecare echipă este formată în mod egal din elevi voluntari proveniți din unități de învățământ care derulează parteneriate în cadrul SNAC (grădinițe, școli gimnaziale, licee) și elevi beneficiari cu cerințe educaționale speciale.

La ediția a XII-a a Festivalului național de dans „Împreună pentru viitor” de la Sighetul Marmației, au participat 217 copii din județele Argeș, Bihor, Botoșani, București, Iași, Mureș, Maramureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Vrancea și Timiș.

Invitați speciali au fost 116 elevi de la Ansamblul folcloric „Mugurelul” de la Clubul Copiilor din Sighetul Marmației, Ansamblul „Doina” din Târgu Lăpuș, Ansamblul „Speranța” din Solotvino, Ucraina, Ansambul Școlii „Mircea Vulcănescu” din Bârsana și ansamblul „Cetățuia” din Oncești, precum și perechea de dans sportiv Hâncu Alexia și Alb Mihai Florin de la „MINI MAXI” din cadrul Școlii de Artă „Gheorghe Chivu”, Sighetul Marmației.

Grupurile de dansatori au fost admirate și aplaudate de Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne – fondator al Asociației Children’s High Level Group, Cătălina Chendea –  inspector de specialitate MEN, Vasile Moldovan – prefectul de Maramureș, Ildiko Bereș – viceprimarul municipiului Sighetul Marmației, Godja Matei – primarul comunei Oncești, Meda Ionela Știrbu – coordonator judetean SNAC, Neamț, Cris Frost – directorul de programe din cadrul organizației AMAR International Charitable Foundation, Diana Tascu, director Asociația Children’s High Level Group, Cristina Buda – Coordonator Județean SNAC Maramureș, Bănică Amelia – inspector școlar pentru activități extrașcolare, inspectori școlari județeni, consilieri județeni din Maramureș, directori și cadre didactice, părinți și admiratori ai participanților.

Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne a felicitat personal copiii și le-a înmânat medaliile.

Felicitări copiilor pentru rezultate și pentru munca depusă, felicitări profesorilor coordonatori care i-au pregătit și le-au fost alături!

Oresia Aurora MARFICI, director CSEI Sighet




Elevii de la Liceul Tehologic Forestier Sighet câștigători în… JAR!

Să fii bun la… JAR nu sună prea atractiv dar, nu vă speriați, nu este vorba de un thriller!

Competiția “Susțin educația financiară în comunitatea mea” este o inițiativă educațională derulată de Junior Achievement Romania la nivel național cu scopul de a încuraja învățarea noțiunilor financiar-bancare și de a evidenția instituțiile de învățământ de tip liceal care includ educație financiară în curriculumul școlar, prin activități formale și non-formale, utilizând resurse în format digital și interactive. Competiția a fost organizată cu susținerea Raiffeisen Bank.

Competiția s-a adresat tutror liceelor și a presupus parcurgerea de către elevii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani (clasele IX – XII), a cursului digital ABCdar bancar, disponibil pe platforma JA Inspire, prin intermediul căruia au beneficiat de informații esențiale despre gestionarea bugetului personal, economisire, tranzacții și instrumente moderne de plată.

Competiția din acest an s-a desfășurat pe parcursul lunii aprilie și au participat 122 licee. De la Liceul Tehnologic Forestier din Sighet au accesat platforma JAR peste 600 de adolescenți, reprezentând 80% din numărul total de elevi, îndrumați de profesorii Kinga Hajdu, Luminița Cozuplean și Andreea Mesaroș.

Câștigătorii ediției 2019 sunt:
Locul I – COLEGIUL ANDRONIC MOTRESCU – Rădăuți,
Locul II – COLEGIUL NAȚIONAL OCTAV ONICESCU – București,
Locul III – LICEUL TEHNOLOGIC MATEI BASARAB – Strehaia.

Premii speciale:
• LICEUL TEHNOLOGIC PETRU RAREȘ, Botoșani,
• COLEGIUL ECONOMIC DELTA DUNĂRII, Tulcea,
• LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER, Sighetu-Marmației,
• LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU, Dragănești-Olt,
• LICEUL TEORETIC AUREL LAZĂR, Oradea.

Liceele câștigătoare beneficiază de premii în bani pentru dotarea și modernizarea spațiilor de învățare.

Salut, Sighet!




„Făuritorii” destinelor CNDV-iste (autor, Evelin Batizi)

Evelin Batizi

Primii mei ani de educație nu s-au dovedit a fi foarte luminoși. În clasele I-IV am urât școala și abia așteptam vacanțele, să nu mai pomenesc de faptul că în examenele de la finalul clasei a IV-a am obținut niște note deplorabile, urmând să fiu repartizată la orele cu predare de după masă. Viitorul meu arăta sumbru, dar mie nu prea îmi păsa. Însă, lucrurile aveau să se schimbe în clasele V-VIII, unde am înțeles, în final, că educația era importantă pentru viitorul meu, cu toate că habar nu aveam ce voiam să devin.

Apoi a urmat liceul și absolut totul a luat o întorsătură neașteptată. Colegiul Național „Dragoș Vodă” este locul unde viața mea s-a schimbat radical deoarece aici am întâlnit legende vii. Și când spun legende nu mă refer la cele din cărțile cu povești. Nu. Mă refer la legendele care trăiesc printre noi, deghizate în oameni obișnuiți, dar care, prin „scânteia” lor, schimbă lumea în fiecare zi. Este vorba de cei șase eroi din “Făuritorii” (cartea mea), profesorii Gabriela Ilieș, Oanță Brîndușa, Marius Voinaghi, Nodiș Simona, Burcuș Andrea și Colopelnic Luminița. Ei sunt „profii” care, prin felul lor de a fi, prin iubirea, dedicația și pasiunea cu care își săvârșesc meseria m-au învățat faptul că viața nu înseamnă fuga după bani, stres și griji. Tot de la ei am învățat și faptul că în viață cu toții avem un scop care, dacă îl găsim și îl dezvoltăm, poate aduce roade nu atât pe plan personal, cât și pe plan global! Acum, poate că unii vor crede că exagerez folosind un cuvânt cu o asemenea rezonanță – global – dar dacă stăm să analizăm situația, meseria de profesor, dacă este făcută așa cum trebuie, chiar făurește lumea de mâine, modelând și formând viitoarele generații, generații care vor conduce și vor decide viitorul lumii de mâine. În acest context, putem observa deja imensitatea importanței acestei meserii care, dacă este de proastă calitate așa va fi și viitorul rasei umane.

Tocmai din acest motiv avem nevoie de cât mai mulți profesori precum „Făuritorii” mei. Probabil pentru mulți dintre voi cuvântul „profesor” desemnează o persoană plictisită de viață, închisă la minte, care vă sâcâie cu materia sa pe care nici nu știe să o predea ca lumea. Însă acești șase profi, pe care nu întâmplător i-am selectat drept eroii cărții mele, sunt cu totul diferiți și unici. Ei nu intră la clasă cu gândul să bage cât mai multă materie în elevi, pentru ca apoi să își încheie ora și să plece, fără ca măcar să schimbe două vorbe cu elevii, în afara materiei. Nu. Ei când vin la oră își propun să lege mai întâi o prietenie cu elevii, să aibă o discuție open-minded cu aceștia, să le dea sfaturi, să râdă împreună cu ei astfel că elevii ajung să-i placă și prin urmare, îi determină să le iubească și materia. De asemenea, meseria de ”prof’” nu este o meserie pe care o faci de dragul banilor ci, ca să fii un profesor de succes, trebuie să ai pasiune, devotament și iubire pentru meseria ta. Și asta este exact ceea ce fac acești șase profi – își iubesc meseria, iar acest lucru se resimte din momentul în care intră în clasă. Cu toții sunt senini și zâmbitori, transmițând această stare și elevilor. Iar odată ce elevii văd acești adulți împliniți și pasionați de munca lor, ei efectiv ajung să îi vadă pe acești profi drept modele și sunt determinați de conduita acestora să înceapă să își caute propria vocație și să o dezvolte.

În plus, „Făuritorii” sunt implicați nu doar în predare, ci și în viețile extrașcolare ale elevilor lor; le pasă de aspirațiile noastre, de talentele nostre și de dezvoltarea noastră personală. Toate aceste calități, atât spirituale cât și profesionale fac din acești șase profesori modele demne de urmat de către toate cadrele didactice din această țară, dar și din întreaga lume. Avem nevoie de cât mai mulți profesori precum „Făuritorii” pentru a crea un viitor mai bun, mai educat și mai plin de viață și bunătate.

Datorită acestor șase profesori am reușit să îmi descopăr vocația și puterea lăuntrică. Am ajuns să mă descopăr pe mine. E drept că în acest sens trebuie să îi mulțumesc în primul rând „profei” mele de engleză, Gabriela Ilieș, pe care încă din clasa a IX -a am văzut-o drept un model, iar în timp, după ce ne-am cunoscut mai bine, am ajuns să o văd ca pe un părinte spiritual care mi-a luminat calea și continuă să o lumineze. Ea a fost cea care mi-a deschis ochii prin „scânteia” ei și m-a ajutat să îmi descopăr vocația. Cea de profesor. Iar acum sunt pregătită să mă alătur „Făuritorilor”, care pentru mine sunt cei șase profi magnifici de la CNDV, dar sunt sigură că mai sunt mulți alți profesori „făuritori” în țara asta care își fac meseria din pasiune și devotament și cu ajutorul cărora, prin educație, vom reuși să făurim un viitor mai luminos pentru țara aceasta și, de ce nu, pentru întraga rasă umană.

P.S. – (către Făuritorii mei) sunteți o binecuvântare în viața mea! Vă respect și vă ador pe toți șase! 🙂

Evelin BATIZI,
clasa a XII F, CNDV