În Sighetu Marmației se organizează cursuri gratuite de formare profesională adresate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Printr-un program cu finanțare europeană, cei care nu lucrează sau care sunt înregistrați la ALOFM Sighet primesc, de luni până vineri, servicii gratuite de informare, consiliere, orientare și formare profesională, fără a plăti niciun ban. Mai mult, în curând se va organiza un curs gratuit de calificare în meseria „Lucrător finisor pentru construcții” la care pot participa și la finalul căruia vor primi și o subvenție în bani.

„Proiectul nostru – O șansă pentru angajare, vizează categorii de persoane defavorizate sau, mai bine spus, vulnerabile. Nu doar sighetenii pot participa la aceste cursuri, ci și persoanele din mediul rural al județului Maramureș. Trebuie doar să îndeplinească câteva condiții. Au acces gratuit și persoanele de etnie romă și cei peste 54 de ani, desigur, fără să figureze angajați pe undeva sau cu o firmă înregistrată pe numele lor. Cursul le dezvoltă niște competențe de care se vor putea folosi mai pe urmă, iar diploma acreditată pe care o vor primi, va fi cartea lor de vizită pentru a se putea angaja. Punem accent pe angajarea acestor persoane, acesta fiind și scopul proiectului. Așteptăm persoanele interesate să ne contacteze.”, explică Alexandra Mocian-Ardelean, expert relații publice.

Cursurile sunt organizate în Sighet, iar înscrierile se fac pe str. Dragoș Vodă nr. 1, de luni până vineri, între orele 9.00-16.00.

Informații suplimentare se pot primi la nr. 0757011456.

Comunicat de presă

Sigheteanul Radu Roman, cunoscut pentru performanţele sale în domeniul alergării de anduranţă, a alergat la sfârşitul săptămânii trecute (perioada 04-05 mai 2019) pe plaja din Mamaia la evenimentul caritabil Autism 24h Marea Neagră, 2019.

Evenimentul a reunit 60 de echipe a câte 20 de alergători, echipa IPA din care a făcut parte Radu Roman a strâns 1.830 km (1 km alergat = 1 leu pentru Plaja Terapeutică), ocupând la final locul V. Traseul s-a întins pe distanţa de 3 km între Piaţeta Perla – Cafe del Mar şi retur.

„A fost o onoare şi un privilegiu pentru mine să fac parte dintr-o echipă de oameni minunaţi şi motivaţi să acumuleze cât mai mulţi kilometri, pentru un scop nobil. Sunt foarte mândru de reuşita noastră, iar la anul îmi doresc să urcăm pe podium.” (Radu Roman)

Pe 25/26 mai 2019, Radu Roman va participa la Campionatul Naţional de 24 de ore alergare ce se va desfăşura la Timişoara.

Îi dorim mult SUCCES!

Despre performanțele sigheteanului Radu Roman citește AICI și AICI.

*

Evenimentul caritabil – sportiv Alerg 24h Autism Marea Neagră este organizat, de 3 ani încoace, de Asociația ”Centrul Psihologic Marea Neagră”.  Alerg pentru Autism are ca obiectiv principal strângerea de fonduri pentru amenajarea Plajei Terapeutice destinată persoanelor cu dizabilităţi din România.

Salut, Sighet!

Foto: arhiva personală Radu Roman

Cinci tineri români care au mobilizat generația lor pentru a ieși la vot pe 26 mai pentru alegerile europarlamentare au fost selectați pentru a continua această campanie în perioada 6-8 mai la Bruxelles. Suntem mândri că alături de Robert Cristea din Alba Iulia, Antonia Pup din Timișoara, Florin Râșteiu din Alba Iulia, Marian Ignat din Focșani, se află și sigheteanul Darius Colopelnic.

Discursul său și interesul în domeniul relațiilor internaționale i-a convins pe cei de la Forum Apulum să-i ofere oportunitatea de a participa la un atelier internațional la Parlamentul European din Bruxelles, alături de tineri din Germania, Danemarca, Cehia și Polonia, pe teme legate de viitorul democrației în Europa, inteligența artificială și lupta împotriva știrilor false.

Elev la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Darius Colopelnic a participat de două ori la proiectul „Euroscola” de la Parlamentul European din Strasbourg, unde tineri din mai multe țări europene simulau activitatea europarlamentarilor și dezbăteau teme de mare interes pentru Europa. În prezent, este ambasador junior în proiectul Colegiul Național „Dragoș Vodă” – Candidat la titlul de Școală Ambasador al Parlamentului European.

Cu această ocazie, îl felicităm pentru implicarea sa și îi dorim mult succes în proiectele prezente și viitoare.

Salut, Sighet!

Mircea Sas s-a născut la 12 mai 1964 la Sighet. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Sighet sub îndrumarea prof. Marius Tudoran. A absolvit Facultatea de TCM, secția UTS din Brașov. A fost membru în Clubul de Artă al Universității din Brașov, a luat premiul întâi la concursul de grafică și pictură pe universitate și mențiune la Concursul Național de Creație Artistică Studențească.

A făcut o „mică” pauză până în 2014 când a participat la o expoziție colectivă din cadrul Festivalului Medieval din Sighet. În anul 2015 a avut prima expoziție personală la Sala Radio Sighet, urmată de expoziții colective la Brașov, Baia Mare, Satu Mare și Sighet.

„Ideea pentru această expoziție mi-a venit în ianuarie, când frigul nu mă lăsa în pace și nu prea aveam poftă să intru în atelierul meu de tâmplărie, așa că m-am gândit c-ar fi mai bine să stau la căldurică și să-ncerc să fac niște… portrete, eu nefiind un foarte bun portretist. Atunci m-am gândit c-ar fi o bună idee să fac portretele regilor și reginelor României. Dacă tot am decis să le fac, m-am gândit că ziua cea mai potrivită să le expun, ar fi 10 Mai. Căutând mai multe informații despre această zi, am aflat că în 2015 Parlamentul României a adoptat legea nr. 103 prin care ziua de 10 Mai a fost declarată zi de sărbătoare națională, așa că trebuia neaparat să marchez acest moment prin expuneraea acestor lucrări. Pentru că monarhia a făcut parte din istoria noastră, m-am gândit să-l invit pe domnul profesor Marius Voinaghi să ne țină o scurtă „lecție” de istorie despre această perioadă.”, ne-a spus Mircea Sas.

Așadar, vineri, 10 mai 2019, de la orele 14:00, la Muzeul Maramureșean, Secția Etnografie, artistul plastic Mircea Sas, ne invită la vernisajul expoziției sale de grafică „Calea regilor, calea României”.

Salut, Sighet!

Biletul de intrare la Balul tinerimii române (Balulu Romanu) desfășurat în Oradea (Mare) la începutul anului 1870. Titularul biletului a fost sigheteanul… Ioan Mihaly (de Apșa).

N.R. Fotografie din colecția prof. dr. Mihai Dăncuș

Salut, Sighet!

Se împlinesc 70 de ani de la deportarea evreilor maramureşeni. Stabiliţi în regiune începând cu secolul al XVII-lea, aceştia au căzut victime „soluţiei finale” aplicate în anul 1944 de către autorităţile horthiste de ocupaţie.

Adunaţi iniţial în ghetouri, evreii maramureşeni au fost deportaţi în lagărele de la Auschwitz-Birkenau, lista „trenurilor morţii” fiind următoarea:

-16 mai, tren plecat din gara Sighet cu 3007 evrei.
-17 mai. Tren cu 3052 evrei, plecat din Boureni (Maramureşul de nord, azi în Ucraina).
-18 mai. Tren cu 3248 evrei, plecat din Sighet.
-19 mai. Tren cu 3032 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-20 mai. Tren cu 3104 evrei, plecat din Sighet.
-21 mai. Tren cu 3013 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-22 mai. Tren cu 3490 evrei, plecat din Sighet.
-23 mai. Tren cu 3023 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-24 mai. Tren cu 3328 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de nord).
-25 mai. Tren cu 3317 evrei, plecat din Ocna Slatina (Maramureşul de nord).
-25 mai. Tren cu 3006 evrei, plecat din Vişeu de Sus.
-26 mai. Tren cu 3249 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de Nord).
-28 mai. Tren cu 2208 evrei, plecat din Teceul Mare (Maramureşul de Nord).
-2 iunie. Tren cu 2396 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de Nord).
-6 iunie. Tren cu 1852 evrei, plecat din Hust (Maramureşul de Nord).

În acest mod, aproape toţi cei cca 80 de mii de evrei din Maramureş (40 de mii locuind în sectorul aflat azi în România, iar restul, la nord de Tisa), au fost trimişi în lagărele de exterminare (unii dintre ei fiind deportaţi din ghetourile din Ujgorod, Muncaci, Seleuşul Mare, Beregovo sau Mátészalka). Foarte puţini (cca 100 de persoane de la sud de Tisa şi un număr probabil asemănător de la nord de râu) au scăpat, fiind ascunşi de către unii români sau ucrainieni curajoşi ori refugiindu-se în munţi.

Numărul supravieţuitorilor care s-au întors în Maramureş a fost foarte redus: recensământul românesc din 1948 a înregistrat 3072 evrei, în timp ce, conform Comitetului Democratic Evreiesc, numărul acestora era în anul 1947 de cca 5000 de suflete. La nord de Tisa, în anii 1950 se estimează că trăiau cca 5-6000 evrei. Marea majoritate a acestora au emigrat apoi în Israel, SUA etc., cu precădere între anii 1950-1980.
©Teofil Ivanciuc, mai 2014

Completare, mai 2016:
În afara trenurilor de mai sus, evreii din sudul actualului judeţ Maramureş (din Lăpuş, Chioar şi Codru) au fost deportaţi în următoarele transporturi:
-19 mai, Satu Mare (în ghetoul de aici au fost aduşi şi evrei din Baia Mare, Copalnic, Şomcuta şi Seini), tren cu 3006 evrei.
-22 mai, Satu Mare, 3300 evrei.
-26 mai, Satu Mare, 3336 evrei.
-29 mai, Satu Mare, 3306 evrei.
-30 mai, Satu Mare, 3300 evrei.
-31 mai, Baia Mare, 3073 evrei.
-1 iunie, Satu Mare, 2615 evrei.
-5 iunie, Baia Mare, 2844 evrei.

Sursă articol: teofil-ivanciuc.weebly.com

Vedere generală a Sighetului interbelic. În prim-plan, Casa Irsa Bela.

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Fotografie dintr-o colecție privată

Salut, Sighet!

În anii ’60, Sighetul avea o puternică viață culturală. Printre alte formații, exista, la Casa de Cultură (director, Berciu Ioan), și o echipă de păpușari amatori. Această echipă a participat la Festivalul de Teatru ”I. L. Caragiale” unde s-a clasat de trei ori pe locul I. Datorită acestui fapt, s-a făcut o selecție între membrii echipei, pentru a participa la primul Festival Internațional de Păpușari Amatori de la Karlovy Vary, din 1964. Dintre cei selectați, am avut onoarea de a face parte și eu. Eram cinci tineri păpușari amatori care am plecat spre București unde, timp de două săptămâni, am repetat o piesă regizată de distinsul regizor Ștefan Lenkish de la Teatrul ”Țăndărică”, condus de distinsa doamnă Margareta Niculescu.

Drumul de la București la Karlovy Vary, via Praga, l-am făcut cu avionul. Karlovy Vary la acea vreme, era vestit prin apele termale, fiind locul de întâlnire a bogaților lumii – Karlsbad.

La festival au participat delegații din Italia, Australia, Anglia, Egipt, Cehia, Ungaria, România, Rusia. Delegația noastră – compusă din sighetenii Gheorghe Codrea, Stanca Borca, Elisabeta David, Maria Godja și Eva Bucur –  era însoțită de reprezentantul Ministerului Culturii (dl. Mihai Crișan), al M. A. E. (dl. ”SECU”), regizorul (Ștefan Lenkish) și ghidul (dl. Cerchez). Am fost cazați la hotelul Hornik (Minerul).

Nu voi detalia desfășurarea festivalului, ci voi vorbi despre revenirea mea în Karlovy Vary, în aprilie 2019. Prima oprire a fost la Praga, împreună cu familia mea. Totul era schimbat față de ce văzusem în 1964. Atunci, emblema reprezentativă a Cehiei, castelul Vit (foto), construit de regele Carol al IV-lea, nu putea fi vizitat, erau schele pentru renovarea lui, am văzut doar curtea interioară. Acum, am urcat cele 298 de trepte rococo ale turnului de unde se etala panorama orașului. Este superbă! Praga își merită pe deplin denumirea de ”orașul de aur”. După ce am văzut Praga, copiii mei m-au surprins pornind cu mașina spre Karlovy Vary. Totul era nou, strălucitor, deși ploua. Am revăzut cu drag locurile pe unde am umblat în 1964. Hotelul unde am locuit, a devenit un complex enorm (Pupp), iar terasa unde se desfășuraseră recepțiile de deschidere și de închidere ale festivalului, precum și conferința de presă, nu mai există.

Este edevărată expresia ”niciodată să nu spui niciodată!”. Nu credeam că voi mai revedea, pe viu, orașul lui Karol”

”Na sledano, Karlovy Vary!” (La revedere, Karlovy Vary!), dar cred că nepoții mei vor mai ajunge pe acele meleaguri pe care le-am revăzut după… 55 de ani.

Eva OANȚĂ (BUCUR)

P. S. Tot după atâta timp, am aflat că doamna Margareta Niculescu ne-a menționat în revista ”Teatrul”, nr. 04/1965: ”Fecundul an 1964, mai realizează ”Primul festival internațional al Teatrului de păpuși pentru amatori” de la Karlovy-Vary. Mișcarea noastră de amatori, reprezentată prin echipa Casei de Cultură din Sighet, se bucură de o caldă apreciere. Referatul regizorului Ștefan Lenkish, pe tema ”Păpușa – realitate și ficțiune pentru spectatorul-copil” este ascultat cu mult interes.”

Marți, 30 aprilie 2019, la Sala Radio din Sighet un destul de numeros public s-a reîntâlnit cu pictorul Octav Postolache, fostul sighetean care a fost implicat 35 de ani în viața culturală a orașului nostru. Au “zburat” șase ani de la ultima expoziție personală (2013) a profesorului Octav Postolache pe meleagurile sighetene.

Domnul Octav Postolache a transferat din actualul spațiu de reședință al Deltei Dunării nu doar cele cincisprezece lucrări expuse ci și o lume încărcată de simboluri, o lume zbuciumată, uneori “arzătoare”, tulburată de zboruri enigmatice, surprinsă în stilul caracteristic unui… expresionist. Maestrul Octav Postolache este el însuși un “zburător” și un căutător de inedite trăiri pe care le fixează cromatic pe întinderea pânzelor. A ales să zboare – în anul în care își va aniversa 80 de ani de viață – spre Sighet, orașul de care-l leagă povestite și nepovestite amintiri.

La acest vernisaj au participat prieteni din Sighet dar și din Baia Mare, Vișeu de Sus, Cluj Napoca, Negrești-Oaș și… Sulina. Expoziția a fost onorată de prezența prefectului de Maramureș, avocat Vasile Moldovan și a pictorului – scenograf clujean Gheorghe Codrea (născut la Sighet, absolvent al Lic. “Dragoș Vodă”).

S-a “discutat” destul de puțin formal (Ioana Popovici, Ion Mariș, Vasile Moldovan, Ioan Ardeleanu Pruncu, Codrea Gheorghe, Viorel Igna), dar mai ales informal, bucuria revederii cu mulți cunoscuți făcându-l pe artist să trăiască cu intensitate revenirea la… Sighet.

Salut, Sighet!

“Paști în Maramureș” (ediția a VI-a, 30.04.2019) a debutat la Muzeul Satului din Sighet cu frumoase melodii populare interpretate de grupuri de copii și ansambluri de adulți, reprezentând câteva dintre satele Maramureșului.

Primul eveniment din programul zilei a fost lansarea volumului “Prefecții Maramureșului (1919 – 2019)”, apărut la Editura ”Valea Verde”,  scris de Klara Guseth (șefa Serviciului Județean Maramureș a Arhivelor Naționale) și Vasile Moldovan (actualul prefect al Maramureșului), precedat de un scurt serviciu religios. La această primă activitate au fost prezenți, pe lângă primarul Sighetului, Horia Scubli, și numeroși invitați din județ dar și din țară.

Două grupuri folclorice, unul de copii din Oncești (Ansambalul Cetățuia) și celălalt din Rona de Sus au reușit, în jurul orelor 13:00 să alunge stropii de ploaie și să ofere un prolog muzical deosebit de gustat de public.

Salut, Sighet!

Sighetul la sfârșit de secol XIX (1892). O imagine idilică a centrului vechi, loc generos de joacă pentru copiii locuitorilor orașului.

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Fotografie din colecția Ernest Villand.

Salut, Sighet!