Excelența Sa Angela Ganninger, ambasadoarea Germaniei în România, a avut o întâlnire cu presa, în cursul vizitei pe care a efectuat-o la Sighet, miercuri, 11 martie 2026. La prima sa vizită în Maramureș, doamna ambasador – ne-a mărturisit – a fost plăcut impresionată de frumusețea zonei noastre. Întrebările la care a răspuns doamna ambasador au vizat și potențialele oportunități de care orașul nostru ar putea beneficia în baza excelentelor relații româno-germane existente la ora actuală.

Trebuie să subliniem că relațiile economice dintre România și Germania se situează în topul cooperării internaționale. În mod constant Germania este, de peste două decenii, principalul partener comercial al României, iar această colaborare are efecte directe și la nivelul județului nostru, în special în zona Băii Mari.

Potrivit celor mai recente date economice (date statistice oficiale), volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania depășește 40 de miliarde de euro anual, ceea ce plasează Germania pe primul loc în topul partenerilor comerciali ai României. Aproximativ 20% din exporturile românești ajung pe piața germană, mai ales produse industriale, componente auto, echipamente electrice, produse din metal sau servicii IT.

În același timp, Germania este și unul dintre cei mai mari investitori străini în economia românească. În prezent, în România funcționează peste 10.000 de companii cu capital german, iar valoarea totală a investițiilor se apropie de 20 de miliarde de euro. Aceste companii asigură sute de mii de locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea unor sectoare economice esențiale (industria auto, industria prelucrătoare, logistica sau sectorul tehnologic etc).

Pentru firmele locale din Maramureș – și în mod special pentru Sighet – această relație economică puternică poate reprezenta o oportunitate importantă de dezvoltare. Tot mai multe companii germane caută parteneri în Europa Centrală și de Est pentru a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și pentru a muta o parte din producția din afara continentului nostru mai aproape de piața europeană. În acest context, firmele românești pot deveni furnizori de produse sau servicii pentru companii germane.
Spre exemplu, companiile locale din domenii precum industria lemnului, prelucrarea metalului, transport etc. pot găsi oportunități reale de colaborare cu parteneri germani. Integrarea într-un astfel de parteneriat poate aduce beneficii importante mai ales prin acces la piețe externe, stabilitate economică și posibilitatea dezvoltării pe termen lung.

Un alt avantaj important al colaborării cu firme din Germania îl reprezintă transferul de know-how și adoptarea unor standarde ridicate de calitate. Companiile germane sunt recunoscute pentru rigurozitatea și eficiența proceselor lor industriale iar colaborarea cu acestea poate contribui la modernizarea și profesionalizarea firmelor locale.

Sighetul are câteva avantaje competitive care pot atrage investiții sau parteneriate economice, în primul rând tradiție în prelucrarea lemnului dar și o poziție geografică ce facilitează conexiunea cu piețele din Europa Centrală și de Est. Și are și potențial (natural și antropic) pentru… turism!

În acest context, promovarea mediului economic local, participarea la târguri (a fost subliniată de doamna amabasador importanța Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt din 2028, unde România va fi invitată de onoare) dar și la misiuni economice internaționale sau dezvoltarea unor parteneriate prin intermediul Camerei de Comerț Româno – Germane (AHK) pot deveni instrumente importante pentru atragerea de investitori și parteneri din Germania și integrarea mai puternică a comunităților locale în economia europeană.

Doamna ambasador a vizitat locațiile importante din Sighet (Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Casa memorială Elie Wiesel etc.) fiind interesată și de minoritatea germană („țipțeri”) din zona Vișeului de Sus, exprimându-și fără echivoc dorința de-a cunoaște in situ Maramureșul. Discuția a vizat și vecinătatea cu Ucraina și oportunitățile pe care deschiderea noului pod rutier peste Tisa le va aduce orașului nostru.

Pentru a exploata mai bine potențialitățile economice în relația cu Germania (considerată alături de Franța… „motorul” Europei), doamna ambasador a sugerat primarului Sighetului, av. Vasile Moldovan, prezent la discuție, să inițieze conexiunea cu AHK – Camera de Comerț Româno-Germană.

Consider că după această primă vizita în Nordul țării Doamna Ambasador Angela Ganninger își va dori să revină în orașul nostru și în atractiva Depresiune a Maramureșului.

Ion Mariș

Excelența Sa Angela Ganninger, ambasadoarea Germaniei în România, efectuează o vizită oficială în Maramureș și – bineînțeles – miercuri, 11 martie 2026, domnia sa a acordat o atenție firească Sighetului, întâlnindu-se cu primarul municipiului nostru, Vasile Moldovan. Pe parcursul zilei, printre obiectivele sighetene vizitate s-a aflat și Sinagoga Vijnițer Kloiz.

Un scurt VIDEO de la Sinagogă, unde a primit explicații de la un membru al comunității evreiești locale, prof. Petre Ganz, puteți urmări în continuare

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Camera de Comerț și Industrie Maramureș în parteneriat cu Colegiul Medicilor Maramureș anunță organizarea, în perioada 12 – 14 martie, a celei de-a  XXI-a ediții a manifestării științifice și expoziționale MaraMedica. În acest an, Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare se alătură în calitate de partener al evenimentului, consolidând astfel caracterul profesional și aplicat al manifestării.

COMPONENTA EXPOZIȚIONALĂ

Camera de Comerț și Industrie Maramureș invită companiile din domeniul medical să participe la cea de-a XXI-a ediție a manifestării MaraMedica 2026, principalul eveniment științific și expozițional din Nord-Vestul României dedicat industriei medicale. Evenimentul se va desfășura în perioada 12–14 martie 2026, la Salonul Artelor din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, și va reuni specialiști, companii și furnizori de soluții inovatoare din domeniul sănătății. Participanții vor prezenta publicului tehnologii moderne, soluții digitale și inovații menite să răspundă provocărilor actuale ale sectorului medical. Organizatorii invită să se înscrie la Salonul expozițional MaraMedica 2026 producători și distribuitori de echipamente și medicamente, aparatură și instrumentar medical, importatori de consumabile, furnizori de servicii specializate, antreprenori, precum și dezvoltatori de tehnologii emergente din domeniul medical. Participarea la expoziție oferă oportunitatea de a interacționa direct cu parteneri de afaceri, clienți actuali și potențiali, dar și cu specialiștii prezenți la componenta științifică a evenimentului, creditată EMC.

COMPONENTA ȘTIINȚIFICĂ

Componenta științifică se va desfășura în paralel cu expoziția și este organizată de Colegiul Medicilor Maramureș, în sălile de conferință ale bibliotecii, oferind evenimentului un cadru profesional pentru schimb de experiență și actualizare a cunoștințelor medicale. În mod tradițional, Expo MaraMedica reprezintă evenimentul de referință al Camerei de Comerț și Industrie Maramureș și al Colegiului Medicilor Maramureș dedicat cadrelor medicale, producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de echipamente, accesorii, materiale și produse chimico-farmaceutice pentru medicina generală. Componenta științifică va include sesiuni de medicină de familie, etică și integritate medicală, oncologie, pediatrie, pneumologie, cardiologie, gastroenterologie, chirurgie, A.T.I., hematologie, imagistică medicală.

INFORMAȚII ȘI ÎNSCRIERI

Componenta expozițională MaraMedica:

Camera de Comerț și Industrie Maramureș – Direcția Servicii și Evenimente, E-mail: [email protected], Telefon: 0733 674 898

Componenta științifică MaraMedica: Colegiul Medicilor Maramureș, E-mail: [email protected], Telefon: 0262 218 018, Website: www.colmedmm.ro

Camera de Comerț și Industrie Maramureș invită toți actorii relevanți din domeniul medical să se alăture acestui eveniment de tradiție dedicat inovației, colaborării și dezvoltării profesionale în sectorul sănătății, în perioada 12 – 14 martie, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare.

Camera de Comerț și Industrie Maramureș

Educația de calitate, mai aproape ca oricând prin intermediul mediului online.

Într-o perioadă în care timpul devine una dintre cele mai prețioase resurse, iar accesul la educație de calitate poate fi uneori limitat de distanță sau de programul încărcat al elevilor și părinților, proiectul Olimp Club își propune să ofere o soluție modernă și eficientă: educația online, adaptată nevoilor fiecărui cursant.

Ideea înființării acestei școli online a pornit dintr-o experiență personală și profesională. Fiind profesoară în Cluj-Napoca, am observat cât de mult timp se pierde în trafic pentru a ajunge la ore de pregătire suplimentară. De asemenea, am aflat de la mulți părinți că parcurg uneori zeci de kilometri pentru ca cei mici să ajungă la un profesor bun de matematică, limba română sau alte materii importante. Într-o lume în care tehnologia ne permite să fim conectați aproape instantaneu, am considerat că acest timp poate fi valorificat mult mai bine prin intermediul educației online. Astfel a luat naștere Olimp Club, o școală online care aduce profesorul și elevul față în față, indiferent de distanța dintre ei. Din confortul propriei locuințe, cursanții pot beneficia de lecții bine structurate, adaptate nivelului lor și susținute de profesori dedicați.

Un alt motiv important care a stat la baza acestui proiect a fost dorința de a susține și încuraja tinerii care au ales o carieră în educație sau în domenii academice. De multe ori, absolvenți foarte bine pregătiți ajung să lucreze în domenii care nu au legătură cu studiile lor, din lipsa oportunităților profesionale. Prin intermediul Olimp Club, ne dorim să oferim acestor tineri șansa de a lucra în domeniul în care s-au pregătit și de a face primii pași în activitatea didactică. Pentru mulți dintre ei, aceasta poate reprezenta un început foarte valoros. Predarea este una dintre cele mai eficiente modalități prin care îți consolidezi propriile cunoștințe, deoarece în momentul în care explici o materie altcuiva ajungi să o înțelegi și mai bine. În același timp, profesorii aflați la început de drum își formează experiența profesională, învață să comunice eficient cu elevii și cu părinții, își dezvoltă metodele de predare și își conturează propriul stil pedagogic. Astfel, predarea devine nu doar o activitate profesională, ci și un proces de învățare continuă, benefic atât pentru profesor, cât și pentru cursant. În același timp, această colaborare aduce beneficii și cursanților. Profesorii tineri vin cu metode moderne de predare, adaptate generațiilor actuale, iar lecțiile sunt structurate astfel încât să răspundă nevoilor fiecărui elev. Interacțiunea directă, atenția individuală și flexibilitatea mediului online contribuie la crearea unei relații de încredere între profesor și cursant, ceea ce facilitează procesul de învățare.

Echipa Olimp Club este formată din profesori dedicați, studenți olimpici cu rezultate remarcabile în domeniul lor, dar și cadre didactice cu experiență. Fiecare dintre ei își aduce contribuția prin profesionalism, pasiune pentru educație și dorința de a oferi cursanților sprijin real în parcursul lor academic.

Proiectul nu se adresează doar copiilor sau elevilor. Cursurile sunt deschise oricărei persoane care are nevoie de sprijin în procesul de învățare sau care dorește să își dezvolte cunoștințele într-un anumit domeniu. În cadrul Olimp Club oferim ajutor la teme, pregătire pentru examene importante precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pregătire pentru admiterea la facultate sau la instituții precum Academia de Poliție, dar și pentru olimpiade și concursuri școlare. De asemenea, sunt disponibile cursuri pentru obținerea certificatelor internaționale de limba engleză, precum Cambridge. Pe lângă materiile academice, Olimp Club oferă și cursuri dedicate domeniului artistic, în special muzicii. Astfel, cei interesați pot urma lecții de pian, canto sau teorie muzicală, atât la nivel de începători, cât și pentru niveluri avansate. În cadrul cursurilor de teorie muzicală sunt incluse și discipline precum armonie, forme muzicale, contrapunct, citire de partituri, improvizație și orchestrație, acestea fiind studiate progresiv, în funcție de nivelul și obiectivele cursantului. De asemenea, oferim pregătire pentru admiterea la licee cu profil muzical sau la Conservator.
În cadrul acestor cursuri există și posibilitatea de a lucra direct cu mine, în special pentru lecții de pian, teorie muzicală – de la nivel de bază până la nivel avansat – dar și pentru dirijat, pentru cei interesați de aprofundarea acestei discipline.

Această componentă a proiectului are și o notă personală. În perioada liceului, când eram elevă la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighetu Marmației, mi-am dorit să urmez Conservatorul din Cluj-Napoca după finalizarea studiilor liceale. Pentru a mă pregăti corespunzător pentru admitere, a fost nevoie să fac naveta săptămânal la Cluj, deoarece în Sighet nu am găsit profesori de specialitate în domeniul dorit. Acele drumuri au însemnat mult timp petrecut pe drum și o presiune suplimentară într-o perioadă deja solicitantă, în care trebuia să mă pregătesc și pentru examenul de Bacalaureat. Tocmai de aceea, ideea de a face accesibile aceste pregătiri prin intermediul online-ului a devenit pentru mine o prioritate. Astăzi, tehnologia permite ca un elev din orice oraș sau sat să poată lucra cu un profesor bine pregătit fără să fie nevoit să parcurgă sute de kilometri. În același timp, Olimp Club își propune să rămână un proiect deschis nevoilor cursanților. Dacă o anumită materie sau disciplină nu se regăsește încă în portofoliul școlii, există posibilitatea extinderii acestuia. Pe site-ul școlii este disponibilă o secțiune specială în care se poate depune o cerere pentru materia dorită. În urma acestor solicitări, echipa analizează posibilitatea introducerii noii discipline, iar profesorul ales este selectat cu mare atenție, pentru a menține standardele de profesionalism și calitate ale echipei deja formate. Prin intermediul Olimp Club, dorim să demonstrăm că educația de calitate poate fi accesibilă tuturor, indiferent de locul în care se află cursantul. Lecțiile online oferă flexibilitate, economie de timp și posibilitatea de a lucra cu profesori dedicați, într-un mediu adaptat cerințelor actuale.Olimp Club nu este doar o platformă de meditații, ci un proiect educațional care își propune să creeze o comunitate bazată pe profesionalism, colaborare și dorința de progres. Credem că fiecare elev are potențial, iar cu sprijinul potrivit acesta poate fi valorificat. Educația rămâne una dintre cele mai importante investiții pe care o putem face, iar prin Olimp Club ne dorim să contribuim la formarea unor generații mai bine pregătite, mai încrezătoare și mai motivate să își urmeze propriul drum.

Olimp Club rămâne deschis și colaborărilor cu profesori bine pregătiți, care se încadrează în standardele și valorile noastre educaționale. Cei interesați ne pot trimite CV-ul sau o solicitare de colaborare direct prin intermediul site-ului. Ne bucurăm să cunoaștem profesori dedicați care doresc să contribuie la dezvoltarea unei comunități educaționale de calitate.

Bianca MIHAI

Luni, 09 martie 2026, la orele amiezii, lângă bustul – amplasat în centrul Sighetului – poetului național al Ucrainei, Taras Șevcenko (n. 09 martie 1814 – d. 10 martie 1861), au fost prezenți foarte mulți membri ai conducerii locale, județene și naționale a Uniunii Ucrainenilor din România dar și preoți (greco-catolici și ortodocși), viceprimarul Sighetului (Orosz Krisztofer Levente), profesori, elevi, ucraineni și români iubitori de poezie, care l-au omagiat pe cel care a fost exilat și persecutat de autoritățile imperial ruse dar a devenit simbolul rezistenței cultural – identitare și al speranței.

După intonarea imnurilor de stat ale României și Ucrainei s-a desfășurat o ceremonie religioasă (rit greco-catolic și ortodox) de pomenire a celui care s-a identificat cu națiunea pentru care a scris și a luptat, Taras Șevcenko, personalitate artistică complexă (poet, pictor, antropolog, dramaturg, etnograf, filosof etc.).

Taras Șevcenko este – indiscutabil – fondatorul literaturii ucrainene moderne și una dintre cele mai puternice conștiințe poetice ale Europei de Est din secolul al XIX-lea. Născut în iobăgie, el a transformat propria suferință și discriminare într-o poezie de o forță morală și umană impresionantă. În versurile sale, destinul individual se împletește cu destinul unui popor, un popor care își caută libertatea și demnitatea. Volumul său „Kobzar” a devenit un simbol al identității culturale.

În istoria culturii europene sunt foarte mulți poeți care scriu versuri deosebit de frumoase și sunt poeți care devin vocea unui popor. Taras Șevcenko aparține celei de-a doua categorii. Din suferința și speranța lumii sale el a creat o poezie care vorbește despre libertate, demnitate și memorie, cuvinte care continuă să vibreze și astăzi. De aceea, gândindu-ne la el într-un moment dedicat culturii, trebuie să ne amintim un vers care a devenit simbol: „Luptați — și veți învinge.” Lupta poporului ucrainean continuă – cu mari sacrificii – și azi, în secolul XXI.

Au vorbit la acest eveniment – printre alții – Nicolae Miroslav Petrețchi (deputat în Parlamentul României și președintele UUR), Orosz Krisztofer Levente (viceprimarul Sighetului), Ion Mariș („Salut, Sighet!”), Ioan Muntean (inspector școlar general adjunct) etc.

Elevii de la Liceul Taras Șevcenko din Sighet, prezenți la eveniment, au prezentat un program artistic care a completat comemorarea poetului național al Ucrainei.

Organizatorul evenimentului a fost – ca de obicei – Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) – filiala Maramureș.

Foto & text: Ion Mariș

Un caz remarcabil în peisajul  rezistenţei anticomuniste din Maramureş îl constituie familia Vlad din Dragomireşti, unde 5 din cei 7 fraţi și-au închinat viaţa idealului naţional, unii dintre ei mergând până la sacrificiul suprem. Ultimul aflat încă în viață, domnul Aurel Vlad din București împlinește azi venerabila vârstă de 93 ani.

Vlad Ioan, tânăr avocat, locotenent de vânători de munte, a murit eroic pe câmpul de bătălie în luptele de pe Tisa din Ungaria, în  noiembrie 1944.

Vlad Gheorghe, arestat în perioada 1938-1939 şi bătut la Ministerul de Interne, apoi student la medicină, ajuns pe front în luptele pentru eliberarea Transilvaniei în 1944, apoi medic la Săcel – Maramureş, arestat în februarie 1948, condamnat, închis la Aiud.

Vlad Vasile, student la Medicină la Cluj a cunoscut o primă arestare în 1948. Eliberat la scurtă vreme, a continuat activitatea subversivă  în Bucureşti intrând în legătură cu grupul luptătorilor paraşutaţi (cunoscut sub numele de grupul „Tănase – Golea – Samoilă”), i-a ajutat pe aceştia să-şi găsească locuinţe, să-şi repare aparatul de radio-emisie, etc. A fost condamnat la moarte şi executat la 31 octombrie 1953, împărtăşind soarta celorlalţi 12 din „lotul paraşutiştilor”.

Vlad Mihai, un alt frate, a fost condamnat şi el şi întemniţat în perioada 1953-1955.

Vlad Aurel, cel mai mic dintre frați (născut în 09 martie 1933), a crescut în atmosfera plină de patriotism şi spirit de sacrificiu pe care o induseseră în familie fraţii mai mari. A ascuns în curtea casei din Dragomirești câteva cărţi ale fraţilor săi după arestarea acestora, fiind mai târziu bătut la Securitate din acest motiv. A făcut parte din grupul  de rezistenţă condus de Vasile Popşa, deşi nu avea încă 16 ani. Arestat în 1949, a fost dus la Securitate la Vişeu şi de acolo la Sighet. Anchetat de căpitanul Mureşan, Aurel Vlad a refuzat să dea orice informaţii despre partizani, la care securistul a ordonat: „Duceţi-l la beci, minte cu neruşinare, dar avem noi şi alte metode…”. Noaptea în celulă auzea cum era torturat Dunca Pâţu, un ţăran din Ieud care-i găzduise pe fraţii Popşa. În atmosfera liniştită din noapte, strigătele omului torturat  stârneau groaza…

După 3 săptămâni de anchetă, Aurel Vlad a fost dus  la Oradea în septembrie 1949 apoi la Cluj pentru proces. La 9 martie 1950, chiar de ziua sa de naştere, a primit sentinţa de condamnare la 6 ani închisoare. În luna mai ajunge la Târgşor, iar în octombrie la Canal în colonia Peninsula, comuna Valea Neagră unde va petrece aproape 3 ani, apoi pe un şantier din Constanţa. În afara muncii extenuante, a condiţiilor  mizerabile, a cunoscut şi regimul de carceră în urma protestelor. După încă un an de temniţă, petrecut la Gherla, este eliberat în luna mai 1955.

După eliberare, cunoaşte foarte multe greutăţi, după mai multe încercări nereuşite de se încadra în muncă ajunge la o exploatare forestieră. Fiind izolat în munte, Securitatea nu reuşeşte  să-l implice în acuzaţiile mincinoase ce aveau ca scop al doilea val de arestări din 1958. Reuşeşte să termine liceul în 1962 şi apoi Politehnica la Bucureşti în 1973. Repetatele abuzuri şi nedreptăţi la care este supus la locul de munca îl determină să ceară emigrarea în S.U.A. pe motiv de persecuţie politică. I s-a aprobat în 1981, retrăgându-i-se  cetăţenia română. A locuit apoi peste 40 de ani la New York şi a fost implicat în viaţa şi lupta exilului românesc fiind şi unul dintre credincioşii activi ai parohiei greco-catolice române din metropola americană. În acelaşi timp însă Aurel Vlad a fost mereu cu sufletul aproape de ţară sprijinind (moral şi material) mai multe iniţiative pentru restabilirea adevărului istoric (printre ele și prima ediție a memoriilor lui Aurel Vișovan)  şi cinstirea martirilor şi eroilor neamului românesc, inclusiv cele 3 monumente din Dragomirești închinate deținuților politici din localitate.

S-a întors definitiv în țară acum câțiva ani.

La mulți ani cu respect și recunoștință, domnule Aurel Vlad !

Preot prof. Marius Vișovan

Privind-o, mama mea

Cădea peste această femeie iubită
timpul tot trăit de mine,
o lumina pe această femeie iubită
trăitul timp de mine.
N-am putut să-mi smulg privirea
de pe această femeie iubită.
Aveam ochi ca să o văd numai pe dânsa
femeia mea iubită.
Deodată, am văzut că mama mea o vede
pe această femeie iubită.
Pe această femeie iubită
timpul cade și ninge.
Pe această femeie iubită,
privind-o, mama mea plânge.

                                            Nichita STĂNESCU

Foto: reproduceri după picturi de Henri Matisse (stânga) și  Amedeo Modigliani (dreapta).

Un om poate uita multe lucruri în viață, dar niciodată brațele care l-au ridicat prima dată atunci când a căzut.

Există cuvinte care nu au nevoie de explicații, pentru că ele sunt în sine o lume. Unul dintre aceste cuvinte este „mamă”. Îl rostim pentru prima dată în viață, încă înainte de a-i înțelege pe deplin sensul, dar îl purtăm apoi în inimă pentru totdeauna.

Mama este începutul tuturor lucrurilor: prima mângâiere, primul zâmbet, prima rugăciune și primul adăpost atunci când lumea ni se pare prea mare. În ochii unei mame rămânem mereu copii, indiferent cât de mult trec anii.

Privind în urmă, îmi amintesc cu drag de anii copilăriei, când eram un copil năzdrăvan și plin de energie, iar năzbâtiile făceau parte din fiecare zi. Iar cea care mă îndruma cu răbdare spre bine, cea care mă învăța respectul și bunătatea, era mama.

Când mă loveam și plângeam, mama era cea care mă ridica și îmi ștergea lacrimile.
Când aveam nevoie de sprijin, mama era acolo.
Când veneam acasă obosit sau supărat, mama știa întotdeauna să îmi aline sufletul.

Ea era cea care se îngrijea să pună pe masă cele mai bune bucate, cozonaci și prăjituri, ale căror gusturi rămân pentru totdeauna legate de copilărie. Mama era pretutindeni: în grijă, în sfat, în rugăciune și în iubirea tăcută care nu cere nimic în schimb.

Poate tocmai de aceea spunem că mama este prima noastră lume.

Unii dintre noi înțelegem încă din copilărie cât de mare este această iubire. Alții descoperim adevărata ei profunzime abia la maturitate, când viața ne învață ce înseamnă responsabilitatea și sacrificiul. Iar uneori, cel mai dureros, sunt acele momente când înțelegem pe deplin ce a însemnat mama pentru noi abia atunci când nu mai este lângă noi.

De-a lungul timpului, mari scriitori și gânditori au încercat să cuprindă în cuvinte iubirea de mamă.
„Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele și în inimile copiilor.” (William Makepeace Thackeray)
„Inima unei mame este o prăpastie adâncă în care vei găsi întotdeauna iertare.” (Honoré de Balzac)

Și personalități românești au exprimat această iubire cu o emoție aparte.
„Mamă, tu ești patria mea.” (Grigore Vieru)
„Nu există pe lume ceva mai sfânt decât dragostea de mamă.” (Mihail Sadoveanu)

Ziua de 8 Martie – Ziua Internațională a Femeii – este o zi în care această recunoștință devine sărbătoare. Originile ei se regăsesc la începutul secolului al XX-lea, într-o perioadă în care femeile din mai multe țări ale lumii luptau pentru drepturi egale și pentru recunoașterea rolului lor în societate. Prima zi dedicată femeilor a fost celebrată în anul 1909 în Statele Unite ale Americii, iar în anul 1910, la Conferința Internațională a Femeilor de la Copenhaga, activista germană Clara Zetkin a propus instituirea unei zile internaționale a femeii. În anul 1977, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut oficial ziua de 8 Martie drept Ziua Internațională a Femeii.

În multe țări ale lumii există și o zi dedicată în mod special mamei. Aici, în Austria, Ziua Mamei – Muttertag – este sărbătorită în fiecare an în a doua duminică din luna mai, când copiii oferă flori, felicitări și gesturi de recunoștință mamelor lor.

În spațiul românesc, însă, ziua de 8 Martie a devenit în mod firesc și o zi dedicată mamelor – acelor femei care reprezintă pentru fiecare dintre noi începutul vieții.

A sărbători această zi nu înseamnă neapărat daruri costisitoare sau gesturi spectaculoase. Uneori, cea mai frumoasă sărbătoare este o floare dăruită cu sinceritate, o îmbrățișare sau un simplu „La mulți ani!”. Sunt gesturi mici, dar care pot aduce lumină într-o inimă.

În același timp, această zi ar trebui să ne amintească și de femeile singure, de mamele uitate prin azile sau în case tăcute, de bătrânele care poate nu mai au pe nimeni aproape. Pentru ele, un cuvânt bun, o floare sau câteva minute de atenție pot însemna mai mult decât orice dar.

Poate că adevărata frumusețe a acestei zile este tocmai aceasta: să ne oprim pentru o clipă din graba vieții și să spunem cu sinceritate „mulțumesc” femeilor care ne-au dăruit viață, iubire și lumină.

Astăzi, gândul meu se îndreaptă cu recunoștință și iubire către mama mea, către iubita mea soție, către fiica mea Delia Denise și către toate doamnele și domnișoarele care fac lumea mai frumoasă prin bunătatea și puterea lor.

La mulți ani tuturor femeilor!
La mulți ani tuturor mamelor!
Să aveți parte de iubire, respect și o primăvară plină de lumină.

În viață putem rătăci multe drumuri, putem pierde multe lucruri, dar există un singur loc unde ne putem întoarce mereu cu sufletul: inima mamei.

Ioan Godja
Viena, martie 2026

Foto: reproduceri după picturi de Nicolae Grigorescu (stânga) și Henri Matisse (dreapta).

Luna martie are în centru sensibilitatea feminină. Asociația SOS Bambini Romania a decis să sărbătoreasca domnișoarele într-un mod inedit: Cupa Rotary Sighet la fotbal feminin! Proiectul sportiv al asociației are un istoric de… 14 ani de muncă, perioadă în care 4 generații de domnișoare au învățat ce e disciplina, regulile și cât de sănatos este să practici un sport. Pornind de la experiența noastră ne-am încumetat să organizăm pentru prima dată cupa interjudețeană de fotbal feminin. Cupa e reunit echipe din două județe: Maramureș și Satu Mare. Au fost patru echipe care au intrat pe teren și au dat ce aveau mai bun! Emoțiile au fost mari dar victoriile finale presupun multă munca și asiduitate!

La campionat, pe lângă echipa locală Sporting Sighet (proiect SOS Bambini Romania), au participat și echipele din localitățile Baia Mare, Băița de Sub Codru și Bârsăul de Sus.

A fost un eveniment de excepție aflat sub egida #Sighet700 care s-a desfăsurat cu sprijinul Clubului Rotary Sighet, Liceul Leowey Klara, Serviciul de ambulanță Sighet și Restaurant Hotel Grădina Morii. Mulțumiri arbitrului voluntar si colegilor din Clubul Rotary Sighet și Asociația SOS Bambini care s-au implicat în mod direct în organizarea acestei cupe.

Feedback-ul a fost unul pozitiv, sperăm să devină o cupă anuală care să aducă multe bucurii fotbalistelor și publicului sighetean!

Pe această cale mulțumim domnișoarelor care au participat la turneu, antrenorilor și tuturor celor care s-au implicat în buna desfășurare a acestui eveniment!

Levente Pesek

După ce a stat ascuns 5 ani în pădurile Maramureșului, urmărit sistematic de Securitate, elevul sighetean Vasile Tivadar (născut la Rona de Jos în 1930) este arestat în 1953 și cunoaște lungul calvar al închisorilor comuniste. Dacă frigul, foamea, lipsa condițiilor elementare de igienă, insultele și unele „corecții” din partea gardienilor erau imposibil de evitat, făcând parte din suferința comună tuturor deținuților politici, tânărul Tivadar a trecut și prin momente groaznice, la limita între viață și moarte, cauzate nu de vreo atitudine sfidătoare ce a atras rigorile disciplinare, ci de reaua-credință a unor oameni îndoctrinați în cea mai feroce ură față de semenii lor, de caracterul diabolic a unui regim care dădea putere discreționară de a chinui și a ucide în numele unei ideologii fără Dumnezeu. Îl lăsăm pe Vasile Tivadar să relateze la persoana întâi încercările dramatice prin care a trecut.

„Am primit o condamnare de 20 de ani şi am stat prin mai multe închisori, executând în cele din urmă 11 ani. La Aiud am lucrat în fabrică – am cunoscut acolo tineri români de mare valoare, membri în diverse partide și organizații anticomuniste. La Gherla am stat un an, prin Jilava am ajuns la Lugoj unde am stat împreună cu viitorul ambasador Sorin Botez. Apoi la Oradea, unde am stat cu preotul ortodox Ioan Bărdaş, cumnatul lui Aurel Vişovan, şi cu episcopul greco-catolic Iuliu Hirţea şi apoi iar la Aiud…

De două ori am fost băgat la izolare în sinistra Zarcă. Au fost cele mai crâncene momente. Motivele erau efectiv absurde, doar ca să ne terorizeze cu orice preț. Prima dată am fost acuzat că în timpul plimbării, când m-am aplecat să-mi închei şiretul am vrut să iau o piatră cu care să bat în calorifer ca să transmit mesaje prin Morse. A doua oară am fost prins scriind cuvinte în limbi străine pe săpunul de rufe…

Am stat 4 sau 5 zile la izolare la Zarcă. Primele două zile am stat într-un întuneric complet, fără mâncare deloc. Nu aveam pat, nu era nimic pe jos, doar o tinetă fără capac. Era foarte frig. A treia zi am primit ceva de mâncare. Am început să scuip sânge. La început mi s-a refuzat orice îngrijire medicală, apoi mi s-a făcut vitamina K la spitalul închisorii. În timpul tratamentului am leşinat, apoi n-am văzut nimic vreo 3 sau 4 zile.

În 1962 am fost dus la colonia de muncă Salcia unde mi-am petrecut ultimii doi ani în regim de muncă forţată. Acolo am fost împreună cu colegii din organizația din Sighet – Nistor Man şi Nelu Dunca (ultimii doi care mai sunt azi în viață din „lotul Vișovan”, n.n.). Am fost eliberat în 1964 și m-am întors la Sighet unde am găsit cu greu un loc de muncă. Am fost foarte prudent, știindu-mă supravegheat, am făcut niște studii dar nu am fost lăsat să promovez profesional. Însă alte necazuri cu autoritățile nu am mai avut.” (mărturia domnului Vasile Tivadar, în lucrarea Maramureșul în lupta anticomunistă, 2012, coordonată de subsemnatul)

Am avut bucuria și privilegiul să fiu vecin cu domnul Tivadar în cartierul 1 Mai și să stau de vorbă cu dânsul încă din copilărie (știam de la tatăl meu că trecuse și dânsul prin închisori). Am remarcat mereu comportamentul dânsului – sobru, corect și foarte rezervat, care inspira respect. M-am mirat un pic să aflu că dânsul avea cunoștințe de limba engleză (aceasta nu se studia în învățământul românesc al anilor ’40, iar de călătorit în afara țării, nici vorbă). Am aflat mai târziu unde a învățat… și cât de scump a plătit acele cuvinte scrise pe săpun…

Preot prof. Marius Vișovan

Numărul pe februarie al revistei de cultură „Nord Literar” a văzut de curând lumina tiparului și poate fi găsit la chioșcurile din Baia Mare și la librăriile din rețeaua Cărturești din întreaga țară.

Eseul Irinei Petraș, „Despre amnezia culturală, se dorește o pledoarie pentru lectură, întrucât – susține autoarea -, „dacă oamenii vor continua să înainteze pe drumul care îi îndepărtează de Carte, de memoria culturală, vor trăi «cumva-cumva». «Însă foarte puțin»”.

În eseul „Un Falstaff bonom”, Ion Papuc radiografiază poezia lui Ștefan Jurcă.

Prezentarea realismului magic și al realismului miraculos din opera lui Charles Scheel este continuată, și în acest număr, de Gheorghe Glodeanu.

Poetul Mircea Petean „își hotărăște el însuși calea și rânduiala” –  afirmă Delia Muntean în cronica la volumul de haiku-uri „Trilogia orientală”.

Un studiu ce  se constituie într-o „amplă investigație de istorie culturală și de filosofie a modernității târzii” este „Exilul versus Utopia. Reflecții în siajul unei «Est/Etici» a uitării” al lui Dan Anghelescu, despre care scrie Daniela Sitar-Tăut.

Poezia lui Gheorghe Mihai Bârlea si parodia lui Lucian Perța sunt prezente la rubrica „Orfeu”.

Dana Buzura-Gagniuc face un excurs sentimental prin jurnalul lui Ioan Pintea „Proximități și mărturisiri”, apărut de curând la Editura Polirom.

La pagina dedicată „Cuvintelor din exil”, Mihaela Albu aduce pe tapet volumul lui Basil Munteanu, „Panorama literaturii române”.

„Există o legătură imemorială între poezie și trăirea religioasă” consideră Horia Bădescu  în eseul „Miracolul încuvântării”.

Gheorghe Pârja semnează două texte: unul cu parfum de amintire și de prietenie, dedicat fraților Vasile și Gheorghe Mihai Bârlea și o cronică la romanul lui Vasile Jurje, „Miracolul oglinzilor din noi”.

Romanul „Satantango” al câștigătorului Premiului „Nobel” pentru Literatură, László Krasznahorkai, este trecut prin filtrul critic de către Ana Olos.

Acest număr este bogat în recenzii, precum cele semnate de Raluca Hășmășan și de Flaviu Claudiu Mihali la volumele „Toate într-o singură inimă” de Răzvan Fugaciu, respectiv „Clandestin în Parnas” de Adrian Vasile Iftime, dar și cele apartinând lui Alexandre Leboeuf la „Pescuirea minunată/ La Pêche miraculeuse” de Vasile Trif (traducere din limba franceză de Delia Muntean) și lui Ionel Bota  la volumul Marilenei Apostu, „Cămașa pătată de somn”.

Iulian Boldea aduce prezintă volumul Valeriei Bilț, „Mircea Nedelciu, aventuri din curtea interioară a postmodernismului”.

Iubitorii de poezie pot citi versuri de Nicole Sere, de Mihaela Poduț-Ienuțaș și de Dan Rotaru, precum și proză de Nicolae Suciu și de Mircea Bodnariu.

Proaspătul volum al Ralucăi Hășmășan, „Cărți în oglinda timpului”, este prezentat de Ana Ardeleanu.

Dana Buzura-Gagniuc relatează evenimentul „Aducerea acasă a lui Brâncuși”, organizat de curând la Baia Mare.

Versuri de Eugen Barz, traduse în limba spaniolă de David Băltărețu, se pot citi în paginile revistei.

Poemul lunii este semnat de Rodica Brad-Păuna.

Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația lui Marius Barb Barbone, artist prezentat în paginile revistei de Maria Bilașevschi.

Comunicat de presă

Fotografie din anul 1938… Corul Bisericii Reformate din Sighet, participant în intervalul 2 – 3 iulie (1938) la Concursul național de cântece de la Cluj-Napoca.

Dacă-i recunoașteți pe unii dintre coriști… comentați!

Fotografia (foto – Kabat Sighet) este din arhiva d-lui Petru Sângeorzan.

Salut, Sighet!

Un important proiect filantropic va avea loc duminică, 8 Martie 2026, în Parcul „Grădina Morii”, de la ora 10:00 – Crosul caritabil Amicus „Alerg pentru Mama” (ediția a cincea), un eveniment dedicat luptei împotriva violenței domestice.

„Este o inițiativă prin care se dorește transmiterea unui mesaj puternic în ceea ce privește respectul, protecția și responsabilitatea în familie. Este o oportunitate pentru sigheteni să se implice civic, empatic, prin solidaritate, nu doar teoretic, ci prin participare activă”  subliniază organizatorul național AMiCUS.

Participarea se face pe bază de înscriere și o taxă de participare, iar fondurile strânse vor susține cauza combaterii violenței domestice.

                                                                                                                         Salut, Sighet!