Pe la începutul lunii noiembrie a anului 1918 la casa parohială din Săpânța soseau tot mai des trăsuri cu domni din Sighet, prieteni de-ai părintelui Simion Balea – bărbat de încredere și de mare autoritate în comitatul Maramureșului, cunoscut și apreciat de fruntașii români din comitatele învecinate și din tot Ardealul.

Oaspeții aduceau mereu alte știri despre ce se petrece pe front și în lume. De fapt, se pregătea aici, în aceste zile, o întâlnire în vederea luării unei hotărâri de mare importanță. Și întâlnirea aceasta a avut loc în 11 noiembrie, la sediul Băncii „Maramurășana” din Sighet, prima bancă românească de credit, înființată în 1912, al cărei membru fondator și președinte era tot „popa Balea din Săpânța”. Aici, sub pretextul unei ședințe de consiliu de administrație, s-au adunat semnatarii „Apelului”, care chema maramureșenii, să vină în 22 noiembrie la Sighet, pentru a-și constitui Sfatul Național și Garda Națională:

„Frați Români Maramurășeni! , începea apelul, au căzut lanțurile robiei de veacuri. A sosit ceasul măreț al eliberării. O lume nouă își ia astăzi ființa din ruinele trecutului și soarele dreptății a răsărit biruitor pe ceriul nostru. Pătrunși și noi în toată ființa noastră, de dreptul sfânt de a ne ferici singuri pe noi înșine (…). Să ne arătăm vrednici de măreția vremurilor ce trăim!”

În zilele care au urmat, tipărit în câteva sute (?) de exemplare, Apelul a ajuns în toate satele Maramureșului și în 22 noiembrie a avut loc Adunarea:

„A fost ziua cea mai frumoasă, cea mai aleasă a Maramurășului românesc. S-au adunat românașii din toate satele comitatului, ca la un semn; cu steaguri, cu cocarde în trei color românesc.

Eram adunați 5-6000 de oameni, fieștecare cu dor sfânt în inimă, – cu dorul arzător de a arăta lumii întregi, că neamul românesc din Maramurăș știe să-și croiască viitorul; știe să-și aleagă oamenii; și mai ales vrea să dovedească, că stă ca stânca pe lângă marele sfat național românesc. (…)

Însuflețirea a fost la culme. – Cuvintele, ce s-au spus, toate erau rupte din inima moastră.
Și când, părintele din Săpânța, Balea, l-a jurat pe președintele sfatului comitatens, Dr. Vasile Kindriș, sub steagul și pe steagul românesc – bucuria ne-a fost fără margini. – Lacrimi în ochi și bucurie pe fețele tuturora vesteau că ni se împlinește „visul neîmplinit”, al moș-stămoșilor noștri.

Cinste și recunoștință se cuvine, celor ce au ostenit, ca 22 nov. 1918, să fie temelia noii vieți a românimei din Maramurăș.

Hotărârile adunării, aduse cu unire desăvârșită, au arătat drumul pe care avem să mergem… S-au ales membrii Sfatului comitatens. Președintele ales a dat lămuririle de lipsă pentru întemeierea sfaturilor sătenești, – și cântând cântarea noastră națională: „Deșteaptă-te, Române !”- jucând cu foc, pe lângă celea mai frumoase nădejdi ne am depărtat la vetrele noastre, pentru a zidi lumea nouă ce s-a început. (…)

Mulți n-au putut fi de față, pentrucă greul vieții adesea nu iartă – și pe aceștia însă dorim să îi facem părtași, – după putință – bucuriei ce o am avut, fiindcă știm, că întregul neam românesc din Maramurăș, atunci, dimpreună cu noi a sărbătorit.”*

„La această adunare și prin acest jurământ, de fapt românii maramureșeni au votat Unirea cu România, iar la Alba Iulia și-au trimis delegații doar pentru a duce solia hotărârii lor și a o confirma încă odată, alături de frații lor din întreaga Transilvanie (iar) lui Simion Balea i-a revenit cinstea de a prezida această adunare, de importanță istorică, pentru trecutul său de luptător, dar mai ales pentru faptul că a fost inițiatorul și principalul organizator al ei.”**

După aproape 20 de ani, profesorul și ziaristul Gheorghe Dăncuș scria: „Ținem să facem unele considerații referitor la modul cum comemorăm ziua de 22 Novembrie 1918: cea mai importantă dată în istoria Maramureșului dela descălecarea lui Bogdan Voevodul până astăzi.

Ceea ce însemnează 10 Mai pentru toată românimea, ceea ce însemnează 1 Decembrie 1918 pentru toți românii din Ardeal și părțile ungurene, ceea ce însemnează 9 Aprilie 1918 pentru Românii din Basarabia, ceea ce însemnează 28 Novembrie 1918 pentru Românii din Bucovina; tot aceea însemnează și 22 Novembrie 1918 pentru Românii din Maramureș.

De ce, oare, numai noi, Maramureșenii, nu dăm importanța cuvenită acestui capital eveniment istoric, sau mai bine zis nu-i dăm nici o importanță ? (…) Maramureșeni! Cinstiți boieri și domni de viță veche! Nu credeți că, măcar, de la anul viitor, când se împlinesc două decenii de la constituirea Consiliului Național, s-ar cuveni să se proclame ziua de 22 Novembrie ca sărbătoare națională maramureșană și să fie sărbătorită în fiecare an de toată suflarea acestui ținut, nu numai în Sighet ci și satele, cu tot fastul cuvenit, cu parăzi și onoruri militare, cu programe artistice și culturale, organizate de toate școalele, cu care ocazie să ne întoarcem cu fața spre istorie (…), să evidențiem valorile și marele patrimoniu al Românismului ?…”***

După alți 80 de ani repetăm, și noi, întrebarea… nu fără să ne mirăm de câtă răbdare are istoria cu noi!
*
P. S. Părintele Simion Balea (1863 – 1938), s-a născut în marea famile Balea de Ieud, dar a servit Biserica Greco-Catolică din Săpânța o jumătate de veac. A ridicat acolo (din zid) o școală și o casă prohială, înlocuindu-le pe cele den lemn. La fel a făcut și cu biserica, cea pe care părintele Grigore Luțai a reconstruit-o de curând, încât se vede de foarte departe!…

A fost inițiatorul „Apelului” din 11 nov. și președintele „Consiliului Național Provizoriu”.

A fost fondatorul și mulți ani președintele Partidului Național din Maramureș și senator de drept în parlamentul României Mari, distins cu ”Răsplata Muncii”, Ordinul ”Regele Ferdinand”, ”Coroana României”, ”Steaua României”.

Și pentru că s-au împlinit de curând 155 de ani de la naștere și 80 de la moartea sa, se cuvine să-i aducem măcar un gând de recunoștință pentru exemplul de viață pe care ni l-a lăsat și să nu-i lăsăm mormântul (din cimitirul orașului) în paragină. Măcar în ziua de 22 noiembrie.

* -„Sfatul”, 7 dec. 1918, pg.2.
** – Mihai Marina, „Maramureșeni – portrete și medalioane”, Cluj – Napoca, 1998, p. 257.
***- Gheorghe Dăncuș , „Graiul Maramureșului” din 30 oct. 1937.

Autor, Ioan Ardeleanu-PRUNCU

Coborâm la prima – debutul în lung metraj al lui Tedy Necula, a ajuns în cinematografele din România din 26 octombrie. La Sighet, filmul va fi proiectat duminică, 25 noiembrie, de la orele 16:00, la Școala de Muzică „George Enescu”.

Biletul costă 15 lei și poate fi cumpărat la intrare, înaintea proiecției.

Coborâm la prima este o poveste inspirațională despre natura umană și despre comportamentul în situații de criză, dar și despre cum poți să descoperi cu adevărat pe cineva dacă ai timp să-l asculți.
Nevoiți sa petreacă împreună câteva ore pentru că metroul se opreşte între stații, călătorii încep să se descopere, să înlăture prejudecățile pe care le au față de cei cu care, din întâmplare, sunt colegi de călătorie. Povestea filmului devine cu atât mai emoționantă datorită contextului: acțiunea se desfășoară în dimineața următoare incendiului de la Colectiv.

„Este o poveste inspirațională pe care o trăim în fiecare zi. Suntem în metrou așa cum suntem și în lume. Nu este un film despre Colectiv, dar viața nu poate nega evenimentul. Sunt povești paralele din viețile mai multor oameni care se întâlnesc într-o zi cu o semnificație specială pentru unii dintre noi”, declară regizorul Tedy Necula.

Tedy Necula a reuşit să adune în distribuția acestui film unii dintre cei mai îndrăgiţi actori români: Constantin Cotimanis, Adrian Păduraru, Teodora Mareş, Victoria Cociaş, Constantin Drăgănescu, Emilian Oprea, Ela Ionescu, Dan Murzea, Tudorel Filimon, Gavril Pătru, Tomas Otto Ghela, Cezar Grumăzescu, Francesca Leonte, Andrei Eftene, Dana Porlogeu, Iulia Dumitru şi Sonia Teodoriu.

Următoarea proiecție a filmului va avea loc în Slatina, Ucraina.

Comunicat de presă

Baia Mare este invitată în acest an să găzduiască în 22 noiembrie Gala Premiilor UAPR pentru anul 2017 la Colonia Pictorilor recent reabilitată. Suntem onorați să organizăm un astfel de eveniment de importanță locală și națională într-un cadru arhitectural însoțit de un discurs estetic ce aparține artiștilor băimăreni.

Proiectul, iniţiat încă din anul 1961 de către Uniunea Artiştilor Plastici din România era și este singurul moment dedicat recunoaşterii valorilor, performanţelor realizate în artele vizuale româneşti la nivel naţional. Festivitatea avea loc anual și era dedicată membrilor UAP consacraţi, dar şi tinerilor emergenţi nemembri, evenimentul fiind însoţit de o amplă expoziţie cu lucrările artiştilor premiaţi. Premiile nu au mai fost acordate din anul 2007, din lipsă de fonduri. Tot din 2007 nu s-au mai achiziţionat lucrări de artă pentru patrimoniul naţional, achiziţia reprezentând un alt mod de recunoaştere şi susţinere a creaţiei româneşti contemporane în domeniul artelor vizuale. Expoziţiile incluse în nominalizarea pentru premiile UAP au fost organizate cu forțe proprii de artişti și UAP urmând a fi analizate de un juriu naţional format din experţi în domeniul artelor vizuale, critică de artă. Selecţia celor mai valoroase expoziţii ale anului se face prin vot secret. Juriul acordă un premiu pentru tineret şi totodată desemnează prieteni ai artelor şi ai Uniunii Artiştilor Plastici din România. Tot acum se vor decerna și medalii centenare.

În anul 2015, după o pauză de opt ani, a fost reluată acţiunea de evaluare a scenei de artă contemporană în vederea recunoaşterii excelenţei în creaţia artistică derulată în anul 2014. În anul 2017, acordarea Premiilor UAP 2016 a avut loc la Râmnicu Vâlcea.

Anul acesta, Proiectul de acordare a Premiilor UAP 2017 – urmăreşte activitatea desfăşurată în scena artistică naţională în decursul unui an și își propune recunoaşterea contribuţiei aduse de către artiştii nominalizaţi, respectiv premiaţi, în sfera artelor vizuale contemporane. Platforma artei contemporane naţionale devine un mediu concurenţial deschis, profesionist în care oricine poate găsi o voce artistică cu care poate intra în dialog. Fiecare an este o provocare în ceea ce priveşte punctarea celor mai performante proiecte artistice.

Premiile sunt decernate pentru domenii diferite ale artelor vizuale contemporane: Pictură, Sculptură, Arte Decorative, Grafică, Critică, Artă Plastică Religioasă și Restaurare, Artă în Spațiul Public, Multimedia, Design.

Festivalul Arte+ s-a născut din ideea de dezvoltare locală prin cultură, așa cum a fost posibilă acum un secol, prin prezența pictorilor de pretutindeni la Baia Mare. Astfel, prima ediție a festivalului cuprinde un număr de 45 de artiști membri stagiari si titulari ai Filialei UAP Baia Mare care au organizat în mod individual și colectiv expoziții la Colonia Pictorilor, Bastionul Măcelarilor, Galeria Totus Tuus de la Biserica romano-catolică Sfânta Treime și Aeroportul Internațional Maramureș și la Sala Radio, Muzeul Maramureșan și Muzeul de Etnografie la Sighetu Marmației. Este un cadru care propune spații convenționale și neconvenționale pentru a veni în întâmpinarea publicului, pentru a « ieși din tipar », într-o altă formă, mai puțin obișnuită, și anume personale sub forma de « Eșantion de Artist ». De ce acest nume? Pentru că fiecare discurs expozițional personal este un semn, o amprentă, un gest, o trăire, un mesaj într-un periplu comun, așezate fiind o bună parte din ele pe simezele celor 26 rezidențe pentru artiști din Colonie.

La Sighetu Marmației fiecare din cele 3 expoziții reunește pe simeze un număr de 11 artiști membri în filiala băimăreană dar care provin din Sighet, localități maramureșene și chiar și din Ucraina.

Ideea care ne-a călăuzit a fost un început în ceea ce privește cutuma de a expune arta și în locuri mai puțin obișnuite, să facem din Baia Mare un « oraș al artelor » printr-un festival care să invite în viitor artiști din țară și străinătate ce să expună împreună cu artiști băimăreni și maramureșeni. În al doilea rând am dorit să descentralizăm și să delocalizăm fenomenul artistic, așa cum a fost el dintotdeauna și să dăm amploare evenimentului prin implicarea directă a Sighetului. Organizatorul expozițiilor de la Sighet este artistul plastic, pictorul Rozsnyai Valentin căruia îi mulțumim pentru curaj, eficacitate, răbdare și implicare.

Finanțatorii evenimentelor sunt Municipiul Baia Mare și Consiliul Județean Maramureș.

Laura Teodora GHINEA,
Președinte Filiala Baia Mare a UAPR

Odată, fiind întrebat de cineva de când locuiește familia mea în Sighet, am răspuns: Sunt la a patra generație, străbunicii mei s-au stabilit în Sighet la începutul anilor ‘20…

Se numeau Chindriș Găvrilă și Anuța (n. Hotico) și veneau de la Ieud. Au avut 6 copii: Ioan (bunicul meu), Ileana, Dumitru, Ioana, Găvrilă, Maria – ultimii doi fiind născuți la Sighet. Cei trei băieți au fost ținuți la studii, cu mari eforturi (doi au ajuns învățători și unul jurist). Destinul lor este asemănător cu al multor familii simple de români de la țară, care în noul cadru juridico-economic de după Marea Unire, au cumpărat terenuri și și-au făcut case la marginea Sighetului (în cazul lor, pe Mociar). În casa lor s-a născut mama, în 1933. Desigur, aceasta e doar o ramură a ascendenței mele, celelalte s-au stabilit la Sighet ceva mai târziu, în anii ‘30.

Mormântul străbunicilor mei se află în cimitirul de pe Călămar (foto) situat aproape de releul de pe Dobăieș. Străbunicul a murit repede, în 1935… mormântul său e cu siguranță printre cele mai vechi din cimitir; fusese rănit pe front în primul război mondial… a supraviețuit, dar sănătatea i-a rămas șubredă și a murit relativ tânăr ,la 53 de ani. Mama mea avea atunci doi ani.

Străbunica însă a trăit o viață lungă, până în 1976, atingând vârsta de 88 de ani (din care 41 de văduvie). Când a murit, avea deja 48 de urmași direcți (copii, nepoți, strănepoți și stră-strănepoți). Acum sunt deja 108 în total (dacă nu cumva numărul a mai crescut de la ultima evaluare…).

A fost o mărturisitoare statornică a credinței catolice toată viața ei. După 1948 a participat regulat la liturghie la biserica romano-catolică, ceea ce însemna 6 km de mers pe jos de pe Mociar până în centru, plus 6 înapoi… și asta și după 80 de ani… până aproape de sfârșitul vieții. O țin minte cum stătea în ultima bancă pe dreapta, îmbrăcată țărănește, alături de doamnele din oraș…. Nu știa ungurește decât foarte puțin, dar ținea neapărat să fie prezentă la o liturghie catolică. Ultimele sf. Taine le-a primit pe patul de moarte de la părintele de fericită memorie Vasile Hotico din Sighet, cel care și-a pecetluit mărturia cu cei 8 ani de temniță comunistă. Când a murit străbunica, eu aveam 9 ani, am mai multe amintiri directe cu dânsa.

Poate vă întrebați care e mesajul acestui articol… Să îngrijim și să vizităm mormintele familiei, rugându-ne pentru veșnica odihnă a celor dragi și păstrându-le vie amintirea? Categoric da, dar nu numai atât. Cred că prin efortul de a recupera și reînvia mici crâmpeie de istorie familială, fiecare român se poate racorda la Marea Istorie. Aflați mai sus sau mai jos pe scara socială, părinții și bunicii noștri – prin munca și jertfele lor – au construit România Mare. Tot așa, România demnă de mâine va fi edificată prin efortul nostru, al celor de azi. Al celor care iubim Adevărul și credem că neamul românesc merită dragostea și sacrificiul nostru, dincolo de dezamăgirea cruntă produsă de pseudo-elitele vremelnice.

preot prof. Marius VIȘOVAN
.

Peste exact două săptămâni, România și românii vor fi în mare sărbătoare, o sărbătoare a înseși ființei noastre naționale. Totuși, trebuie să ne punem de la început o întrebare, firească, zic eu: Cu ce ne prezentăm în fața ISTORIEI la o sută de ani de la realizarea unuia dintre cele mai înalte idealuri ale neamului nostru?

Răspunsul nu-i ușor de dat în circumstanțele de astăzi. Eu am găsit unul care, sunt sigur, nu o să vă placă. CU DOUĂ VALIZE, e singurul răspuns pe care-l găsesc eu astăzi. Pentru mine, imaginile de pe holul Parlamentului, în care apărea domnul Dragnea trăgând după el două valize, mi s-au părut halucinante. Numai o dată la o sută de ani, o țară întreagă putea ,,admira” un șef de Cameră chinuindu-se să târască, ”înhămat” fiind, la cele două ”comori”, în timp ce broboanele de sudoare i se scurgeau din ”mustăcioara lui//ca spicul grâului”. Ce l-o fi apucat pe al treilea om în stat să facă pe ”hamalul” istoriei?Cine știe ce surpriză ne pregătește fostul soț al Bombonicăi? Poate ne vor fi înapoiat rușii tezaurul, care tezaur ”sărbătorește” și el o sută de ani de când zace pe undeva prin beciurile noului KGB putinist.

Să ne întoarcem însă la proaspătul nostru ”însurățel de-al doilea”. Transpirat, poate, și-n cele mai intime cotloane ale falnicului său trup, deschide, pe rând, cele două valize, timp în care nu-și putea ascunde un zâmbet ce părea a spune ”Am învins”.

Într-adevăr, o adevărată comoară, la o sută de ani de la Marea Unire și la aproape treizeci de ani de când niște găști de borfași se războiesc între ele pentru a-și asigura supremația. În ce scop? În niciun caz pentru a face România mai frumoasă, mai bine văzută în lume, pentru ca românii să rămână români în țara lor, să trăiască în demnitate și onoare, să nu-și rupă oasele trudind peste tot în lume pentru a trimite bani ACASĂ , prin ACASĂ înțelegând toți românii, altfel, cred eu, PIB-ul țării s-ar prăbuși .

Doamne, nu se poate! DOSARE ! DOSARE!! DOSARE!!! La o sută de ani niște nebuni vin în fața neamului meu cu două valize pline. Cu ce? Inimaginabil! Cu niște dosare! În cei aproape 30 de ani de când sunteți ”vătafii” acestei țări nu ați făcut, într-adevăr, NIMIC, în afară de DOSARE sau mai pe românește, v-ați făcut unii altora dosarele pentru a vă șantaja. Din nefericire, înaintașii voștri, tot cu întocmirea dosarelor se mândreau.

Sfinxule de la Bădăcin, ctitor al Marii Uniri, pe tine cum te-au arestat și condamnat la închisoare pe viață, nu făcându-ți-se un DOSAR-BETON?!

Unde sunt elitele politice și militare ale neamului meu? Cum unde? În dosarele celui de-al treilea om în stat. Sper că ați observat ce mândru, ce satisfăcut era! Parcă scotea din acele valize niște moaște! Moaștele neamului meu la care, peste o sută de ani, vor veni să se închine… ”diasporiștii”.

prof. Vasile POP

Salut, Sighet!

N. r. : imobilul este proprietate privată

Fotoreportaj: Sebastiana JOICALIUC
studentă Jurnalism, UBB, Cluj

Vineri, 16 noiembrie 2018, Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Sighetu Marmației, a găzduit a doua ediție a concursului local de creație plastică „Darurile toamnei”.

Coordonatorii proiectului, profesor psihopedagog Ștefănoiu Daniela și profesor psihopedagog Mutaffof Melania, împreună cu echipa de proiect și-au propus prin acest concurs local de educație plastică, dezvoltarea și stimularea creativității și expresivității copiilor. Copiii se întrec în a transmite mesajul acestui anotimp, trăindu-l ca nimeni altcineva.

Sub deviza, „Fiecare copil este un artist”, cadrele didactice implicate în proiect au lansat invitația tuturor școlilor din oraș, dar și din localitățile apropiate, de a participa cu lucrările elevilor la cele două secțiuni ale concursului: desen sau pictură și colaj. Concursul se adresează elevilor cu CES din clasele 0-VIII ai CSEI, elevi cu CES din învățământul de masă/școli inclusive și elevi din clasele primare și gimnaziale din învățământul de masă.

Proiectul se bucură de susținerea Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, prin inspector școlar învățământ special, profesor Cristina Buda.

Instituțile partenere sunt Școala de Artă „Gheorghe Chivu” prin director profesor Tivadar Ioan și profesor arte plastice Szemkovics Irina și Școala Gimnazială cu Program suplimentar de Muzică și Arte plastice prin director profesor Muntean Ioan și profesor arte plastice Pipaș Ileana.

Au răspuns invitației 17 unități școlare (cu 300 de lucrări înscrise în concurs – 116 la secțiunea colaj și 184 la secțiunea pictură/desen) și 85 de cadre didactice.

Autor, prof. psihopedagog Daniela ȘTEFĂNOIU

Mihai Patricia Maria are 10 ani și pe lângă talentul scrisului (povești și poezie), elevei din clasa a III – a îi place chiar să… construiască. La vârsta ei, Patricia a finalizat un proiect pe care l-a fixat doamna ei învățătoare, Mariana Ștețco (Liceul Pedagogic ”Regele Ferdinand”), pentru ora de geografie. Tema proiectului a fost la liberă alegere, iar Patricia a ales să reconstituie, din diverse materiale ușoare, deșeuri, strada Pietonală (Corneliu Coposu) din Sighet.

Ce-a ieșit? Priviți proiectul Patriciei! Să fie, oare, primul proiect al unei viitoare… arhitecte?

Ne dorim să promovăm și alte acțiuni, inițiative, proiecte, idei ale micilor și marilor sigheteni! Cine îndrăznește? Cine urmează?…

Salut Sighet!

Societatea românească are cele mai proaste modele în… parlament (intenționat am scris cu literă mică!) Nici nu știu cum să privesc întâmplarea de ieri, în care cu adevărat un neam prost (ambalat totuși la costum și cravată!), a arătat cu mândrie golănească – de la Tribuna Înaltului For :)) – degetul mijlociu (chiar de la ambele mâni!) colegilor și implicit… poporului.

Și când mă gândesc că individul Iordache a fost și Ministru al Justiției și Președinte al Camerei Deputaților nu mai am cuvinte! Incinta Parlamentului mi se pare o sală de jocuri de noroc unde fiecare participant, amețit de câștiguri și bonusuri (garantate), țipă, urlă și-și scuipă obscenitățile fără nicio jenă.

Ce decădere pentru țărișoara noastră dacă comparăm clasa politică de azi cu cea de acum 100 de ani, când intelectuali de valoare, patrioți, școliți la Paris, Viena sau Budapesta reușeau să facă Unirea. Azi, România fuge de acasă, emigrează!

Azi, 700 de parlamentari, marea majoritate ajunși întîmplător, conjunctural acolo, sunt incapabili de-a genera modele, de-a oferi… bune practici. Mulți sunt (folosesc un eufemism) total pe dinafară, nu participă onest la dezbateri, sunt inculți, lipsiți de logică și incapabili de a expune și analiza argumentat subiecte simple dar, mai mult decât atât, își permit să ne trateze cu tupeu și dispreț.

Degetul sus, române! Au învățat unii dintre noi să înjure americănește, să ne arate degetul mijlociu și să repete într-una – penibil și imbecil – anumite clișee!

Avem zi de zi, de la cel mai înalt nivel dovezi că educația aleșilor noștri este la firul ierbii și touși nu avem nicio intenție să facem nimic. Constatăm și-atât! Mă veți întreba – pe bună dreptate – ce putem să facem? Tu (adică eu), ce faci? Am ales, gata, ciocu’ mic (poate îmi veți spune) și la muncă! Eu, bine mersi, muncesc! Așa cum procedează mai toți românii. Da, noi, cei mulți, n-avem timp de… povești!

Stați liniștiți, nici eu nu cred că am ales corect subiectul acesui editorial. Ce mare scofală! Mulți probabil vor considera “cool” gestul lui Iordache, fără nicio abatere de la “trend” și probabil că voi primi contra-argumente din lumea… civilizată. Da, veți spune, fericirea (adică banu’ în accepțiunea general – manelistă), n-are de-a face deloc cu bunul – simț și educația, Azi, fericirea e adusă de tupeu, mârlănie, șarlatanie, minciuni, vizibilitate agresivă și nu de subiecte fine, vitale, intelectualiste, în care respectul chiar formal să fie asumat.

Dar, ce dracu, dragi români!… cui îi pasă de etichetă, sobrietate și eleganță!… Poporul (nu chiar tot!) se bucură de circul brutal pe care-l perfecționează constant tot felul de personaje ce excelează în discursuri bășcălioase, în (vorba unui prieten) hi-hi-uri și he-he-uri.

Ha!.. ha!… dragi români, nu-i bai, nu-i așa?… Bye – bye!

Ion MARIȘ

SC Alină & Ajută SRL oferă servicii de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu! În luna noiembrie 2018, oferim servicii gratuite la domiciliu în Sighetu Marmației pentru bolnavii care nu se pot deplasa.

Echipa pregatită pentru acest demers are în componență: medici oncologi, hematologi, diabetologi, psihiatrii, pneumologi, oreliști, endocrinologi, ginecologi, medicină paliativă și medicină de familie; psihologi; clerici; kinetoterapeuți; asistenți medicali; asistenți sociali; voluntari.

În total, echipa are 100 de persoane!

Pentru programare, doritorii pot suna, de luni până vineri, între orele 08-16.00, la numărul de telefon: 0786-603688.

Serviciile oferite: consultații, tratamente, îngrijirea plăgilor, escarelor, îngrijirea stomelor, sondaje urinare, clisme, consiliere, evaluare nevoi etc.

SC Alină & Ajută SRL
Sighetu Marmației, Iuliu Maniu, 37/10

e-mail: [email protected]; www.alina-ajuta.ro; tel: 0262 310 043; mobil: 0786-601159 – Asistent med. Anuţa Godja, 0786-603688

Profesorul dr. Nuţu Roşca s-a născut în ziua de 17 martie 1932, în comuna Bârsana. Primele patru clase le-a făcut la şcoala din localitatea natală, după care a urmat gimnaziul în Sighetu Marmaţiei şi tot aici a studiat la Liceul „Dragoş Vodă”, unde a obţinut şi bacalaureatul. În anul 1968 a absolvit Facultatea de Filologie – Universitatea „Babeș Bolyai”, obţinând Diploma de licenţă în filologie. În 1972 a reuşit la concursul de admitere la doctorat la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1978 a obţinut titlul ştiinţific de Doctor în Filologie.

A fost cadru didactic la mai multe şcoli din localităţile: Bârsana, Strâmtura, Sarasău, Iapa. În Sighetu Marmaţiei a predat la Şcoala Nr. 2, la Liceul Pedagogic, la Liceul Industrial nr. 2, la Liceul „Dragoş Vodă”. S-a pensionat în 1994. Profesorul Nuţu Roşca a fost şi director de şcoală, îndrumător la lucrări de gradul I, lector la Universitatea Populară din Sighetu Marmaţiei. A fost timp de mai mulţi ani preşedinte al Cenaclului literar „George Coşbuc” din Sighetu Marmaţiei, prim epitrop al Catedralei Sf. Arh. Mihail şi Gavriil din Sighetu Marmaţiei, preşedinte al Societăţii Filologice din Sighetu Marmaţiei, redactor la publicaţiile „Speranţa”, „Dor” şi „Ţara Maramureşului”, deputat eparhial în patru legislaturi. Profesorul Nuţu Roşca a făcut cercetări de specialitate, a publicat studii de lingvistică, literatură şi istorie laică şi bisericească, a susţinut numeroase comunicări ştiinţifice la diferite simpozioane, conferinţe, congrese, organizate de biblioteci, muzee, inspectorate şcolare, universităţi şi alte instituţii laice şi bisericeşti.

A fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al Sighetului în anul 2012!

Vă invităm să ascultați ultimul interviu cu dl. profesor dr. Nuțu Roșca, realizat de „Salut, Sighet!” în anul 2017:

Profesorul Nuțu Roșca a publicat 25 de cărţi, a colaborat la publicarea altor cărţi împreună cu alți autori, a publicat numeroase studii şi articole, a susţinut comunicări ştiinţifice la multe simpozioane de interes local, dar şi național. Despre domnia sa au publicat referinţe importante personalităţi ale culturii românești.

Dintre cărțile publicate amintim: Închisoarea elitei româneşti. Compendiu, Editura Gutinul, Baia Mare, 1998, 164 p., ed. a II-a, Tipografia Aska Grafika Sighetu Marmaţiei, 2006, 192 p, Mănăstirea Bârsana. Album, Tipografia Marinex, Baia Mare, 2000, 56 p., Mănăstirea Săpânţa – Peri, Tipografia Marinex Print, Baia Mare, 2003, ed. a II-a, 2007, 130 p., Onomastica din Valea Izei, Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş, Dragoş Vodă, Cluj-Napoca, 2003, 350 p., Lirică populară din Maramureş, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2005, 258 p., Zbor de rândunică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, 108 p., Fluviul Timpului, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008, 156 p., Mănăstirea Bârsana, Tipografia Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2008, 250 p., Urcuş spre minune, Tip. Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2010, Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureş, Tipografia Aska Grafika, 2015 etc.

N.r. Mulțumim domnului prof. Ovidiu Roșca pentru o parte dintre fotografii!

Urcuș lin spre cer, Domnule Profesor! Condoleanțe familiei apropiate/ îndoliate!

Înmormântarea va avea loc la Capela cimitirului ortodox (de lângă gară), joi, 15 noiembrie, de la ora 13.00.

Salut, Sighet!

C. N. „Dragoș Vodă” este o pepinieră pentru tinerii care iau în serios educația și își asumă toate eforturile pentru a ajunge la rezultate notabile. Matematica este o materie importantă pentru cei care doresc să acumuleze un bagaj suficient de puternic, astfel încât să stăpânească unul dintre domeniile în care oriunde în lume un tânăr poate ținti succesul.

Echipa elev-profesor este cheia reușitei în orice competiție. Elevii și profesorii CNDV-iști confirmă că rezultatele foarte bune sunt aduse de echipe care-și iau în serios munca și atribuțiile.

La sfârșitul săptămânii trecute (09-10 noiembrie 2018), la C. N. „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, s-a desfășurat cea de a X-a ediție a Concursului Interjudețean de Matematică „Argument”. Au participat elevi de la școli generale și colegii naționale din județele Maramureș, Bihor, Satu-Mare, Bistrița Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj.

Tinerii matematicieni CNDV-iști, îndrumați de profesorii Loredana Bedeoan, Amalia Mihu și Vasile Giurgi, au adus acasă nu mai puțin de 14 premii:

•  clasa a V-a: Brad Cella – premiul II; Ardelean Mihai – mențiune; Blaga Dorin – mențiune
• clasa a VI-a: Florea Vasile Alexandru – mențiune specială; Petrovan Rareș – mențiune specială
• clasa a VII-a: Grigor Mihai – mențiune specială
• clasa a VIII-a: Giurgi Bogdan – mențiune specială
• clasa a X-a: Lazăr Laurențiu – premiul I; Treista Georgiana – mențiune
• clasa a XI-a: Corneștean Jasmina – mențiune; Țiplea Ștefan – mențiune specială; Fernea Tudor – mențiune specială; Spaczai Carla – mențiune specială
• clasa a XII-a: Cotârlan Codrin – mențiune specială

Profesor corector, Cornel Tivadar; profesor însoțitor, Ileana Petrovan.

Felicitări și succes în următoarele competiții elevilor și profesorilor de la cel mai performant liceu sighetean!

Șef de catedră, prof. Vasile GIURGI

În cadrul proiectului poARTA MARAMUREȘEANĂ, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Secția de etnografie din cadrul Muzeului Maramureșan a organizat două workshop-uri, parte a proiectului.

Porțile maramureșene ocupă un loc privilegiat în creația artistică populară din Maramureș, în ansamblul culturii populare, materiale și spirituale din țara noastră, iar prin proiectul nostru dorim să arătăm locul important care i se acordă acestei arte în condițiile profundelor transformări ce se produc în structura satului contemporan maramureșean. Proiectul prezintă și promovează patrimoniul cultural material, dar și meșterii populari care continuă acest meșteșug.

Primul workshop a avut loc cu ocazia Sărbătorii mărului, ediția a VIII-a. Au fost prezenți studenți și masteranzi din cadrul Universității Babeș – Bolyai, Facultatea de Geografie, Extensia Sighetu Marmației, dar și elevi de la diferite școli din municipiu. Prezenți la acest workshop au fost meșterii Pop Radu a Gânjului din Desești și Ion Petric din Breb, ambii specializați în construcția de porți, dar și alte construcții și obiecte din lemn.

Cel de-al doilea workshop a avut loc la Liceul Tehnologic MARMAȚIA unde au răspuns invitației noastre meșterul popular Codrea Petre din Valea Stejarului, ginerele lui Moș Pupăză, care a învățat taina sculptatului în lemn de la regretatul meșter și Cupcea Petru din Călinești.

Aceștia s-au prezentat îmbrăcați în port popular autentic, fiecare lucrând la un stâlp de poartă. Pe lângă uneltele pe care azi le folosesc în construcția, ornamentica porților, aceștia au făcut și o prezentare a vechilor unelte folosite de sculptorii maramureșeni. Studenții și elevii au aflat multe despre ornamentica de pe porțile maramureșene, dar și tehnicile de ornamentare și construcție. Meșterii le-au explicat cum se execută motivele ornamentale, dar și procedeele folosite în tehnica de ornamentare: sculptarea în relief care se aplică pe stâlpii porții, fruntar, pragul de sus, chituși; incizarea (săparea lemnului în adâncime), dar și traforarea folosită la fundătura portiței și a aripilor porții. Astfel, au învățat și părțile componente ale unei porți, semnificațiile motivelor decorative, care în trecut aveau o funcție magico-mitică, dar și despre obiceiurile legate de timpul de tăiere a lemnului.

Prin organizarea workshop-urilor ne-am dorit ca studenții și elevii să cunoască valorile patrimoniului cultural material și să conștientizeze rolul vital al conservării patrimoniului cultural material în contextul unei societăți globalizate și informatizate.

Muzeograf Mirela BARZ,
șef secție etntografie