Citesc pe https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/ministrul-educatiei-daniel-david-despre-performanta-la-nivel-de-liceu-in-romania-modelele-pe-care-le-avem-nu-mai-sunt-adecvate-3144515, având  data actualizării: 04.03.2025, ora 19:13 şi data publicării: 04.03.2025, ora 19:01, declaraţia ministrului Educaţiei, Daniel David: „Intră în liceu tineri cu inteligenţă şi creativitate similare celor din țări vestice, nu ies la fel de performanți”.

Adică profesorii din liceu le cam taie elevilor din creativitate şi inteligenţă. Oare aşa să fie?

Dacă tot e amator de statistici domnul David, ar putea să informeze poporul de unde a luat informaţia asta? Cum s-au măsurat inteligenţa şi creativitatea în şcoala generală? Apoi, cum s-au reluat măsurătorile, tot la inteligenţă şi creativitate în liceu, aceloraşi elevi! – altfel statistica ar fi irelevantă! – şi unde pot fi găsite datele şi chestionarele care au dus la această alarmantă situaţie?

Ştie domnul ministru câţi elevi intră în licee cu note de 1 sau 2 la română şi matematică, dar media le saltă frumuşel cu media celor patru ani de şcoală generală?

S-a uitat domnul ministru pe nişte statistici clare, care arată că elevi cu note la Evaluarea Naţională sub 4 (nu sub 5!), au luat note bune (şi cât se poate de adevărate!) la bacalaureat? Ştiu cazuri concrete de la matematică.  Şi astea s-au întâmplat de când supravegherea video la bacalaureat funcţionează mai ceva ca la Trezoreria Naţională.

Astea sunt exemple clare că la nivel de liceu inteligenţa dezvoltată, chiar creativitatea, sunt în creştere.

Cu ce ţări s-a făcut comparaţia la inteligenţă şi creativitate? Putem vedea nişte documente lămuritoare?

„Noi nu avem geografia României, nu avem istoria României de 20 de ani. Haideţi să regândim istoria, să regândim geografia, să readucem gramatica la liceu fiindcă copiii noştri nu mai vorbesc corect limba română”, mai declară ministrul David.

Oare?… Internetul îmi dă rapid două contraexemple:

Geografie clasa a VIII-a, în care scrie:
„Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5703/07.10.2020 și este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobat prin Ordinul Ministrului Educatiei Naționale cu nr. 3393 din 28.02.2017”.
2017… şi suntem în 2025. Ce să mai zic?  Eventual, să pun aici o parte din cuprins:

3. Carpații Orientali ………………………………….20
4. Carpații Meridionali ………………………………23
5. Carpații Occidentali ……………………………….25

https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIII-a/Geografie/RURJVFVSQSBESURBQ1RJ/A921.pdf

Şi la istorie sunt manuale. Se pot găsi, se pot comanda. Nu mai insist cu exemplele. Insist însă punând alte întrebări domnului ministru:

1. Ce-i de regândit la geografie? Oltul tot pe-acolo curge, Carpaţii au aceleaşi înălţimi şi subsolul aceleaşi bogăţii (care vor ajunge… unde vor ajunge!).
2. Dacă istoria va fi regândită, dar… va rămâne tot aşa, mai bine să mergem cântând cântece patriotice mai departe. Despre istoria Transilvaniei se poate învăţa la şcoală? Trecutul nu se poate schimba, nu se poate regândi. A fost, şi aşa rămâne! Dar trebuie ştiut exact aşa cum a fost!
3. Nu vorbesc bine româneşte copiii de azi. Dar adulţii ce fac, domnule ministru? Aţi văzut cum se scrie pe la televiziuni? Aţi auzit dvs. de meseria de „antrolopog”? Precis că nu… Mi-am pozat televizorul într-o zi. Aşa scria acolo! Partidul care v-a propus pentru funcţia de ministru a avut până deunăzi un şef pe care nu-l puteai asculta din cauza prea multor „ă-uri” cu care ne zgâria urechile de fiecare dată când spunea ceva. Citiţi comentariile la articole, şi vă veţi lămuri asupra corectitudinii scrisului celor mari, de la care învaţă cei mici.

Înainte de întrebarea cu nr. 4, un citat din aceeaşi sursă, adică: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/ministrul-educatiei-daniel-david-despre-performanta-la-nivel-de-liceu-in-romania-modelele-pe-care-le-avem-nu-mai-sunt-adecvate-3144515

„…performanţa la nivel de liceu nu arată bine. Intră tineri inteligenţi, creativi, cu inteligenţă şi creativitate similare celor pe care le vedem şi în alte ţări vestice, nu ies oameni la fel de performanţi. Asta mie îmi spune că modelele pe care le avem în zona învăţământului liceal în acest moment nu mai sunt adecvate”.

4. Erau vremuri în ţara asta când se ştia că cine termină o facultate are un loc de muncă în domeniu. Astăzi, de ce-ar mai învăţa ca altădată tinerii, din moment ce diplomele înaltelor şcoli sunt bune doar pentru fala rudelor şi a posesorilor, în foarte multe cazuri? De ce să se străduiască să înveţe, din moment ce tot munci la care pregătirea de liceu, cu sau fără diplomă, le oferă societatea? Cine ar mai învăţa azi aşa, ca altădată, dacă ar şti că facultatea îl trimite direct în şomaj, sau la turnat cafele în ceşti?

Nu mai există legătura între facultate (sunt, totuşi, excepţii – a se vedea Medicina, Arhitectura, dar mai sunt şi altele) şi locul de muncă obţinut conform cu calificarea.

Când se va reglementa asta, atunci starea de lehamite, de dezinteres vizibilă pe feţele multor elevi, va dispărea. Nimeni nu învaţă (doar) de dragul învăţării. Se învaţă dacă se întrevede o finalitate care dă o siguranţă pentru viitor! Şi un salariu de care să nu-i fie ruşine!

Elevilor de azi, oricât ar învăţa, oamenii mari (ca vârstă şi ca funcţie), le oferă un singur lucru: Incertitudine!

Horia PICU

Sighetul a avut onoarea – în primele zile ale acestei săptămâni – să fie gazda Excelenței Sale Katae Takashi, ambasadorul „Țării de la originea soarelui” sau – așa cum o numim noi – Țara Soarelui Răsare.
Sigur, este vorba de Japonia, o țară care ni l-a „trimis” nouă pe fotograful (prozator, poet și eseist) Miya Kosei, cel care a promovat Maramureșul mai mult decât multe alte instituții oficiale.

Marți, 4 martie 2025, Excelența Sa, Katae Takashi, a avut o întâlnire la sediul Primăriei Sighet cu primarul și viceprimarul orașului nostru, Vasile Moldovan respectiv Krisztofer Orosz, urmată de o declarație de presă la care jurnaliștii locali au avut ocazia să primească informații despre discuțiile purtate.
Astfel, am aflat că s-au fixat câteva jaloane în planul/ strategia de colaborare a Sighetului cu Japonia. Se dorește demararea unei colaborări culturale mai ample, organizarea unor tabere și schimburi de tineri, promovarea turismului maramureșean în Țara Soarelui Răsare, inițierea de cursuri de limba japoneză în municipiul nostru și, nu în ultimul rând, înfrățirea Sighetului cu un oraș din țara aflată între primele dintre cele mai dezvoltate economii din lume.
Au fost – se pare – discuții bine țintite, s-au evaluat resursele disponibile în cele două țări și s-a stabilit un „traseu” pentru continuitate. Un rol important în consolidarea relațiilor bilaterale îl are și îl va avea Centrul Cultural Japonez al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (director, dr. Yusuke Sumi, prezent la Sighet).
La finalul succintei comunicări făcute de E. S. Katae Takashi, completată de cuvintele de mulțumire ale primarul Sighetului, domnul ambasador a primit din partea edilului local un frumos album foto semnat de Miya Kosei („Maramureșul meu”).

M-am gândit și eu să-i fac o surpriză Excelenței Sale, i-am oferit o carte apărută zilele trecute la Editura Valea Verde din Sighet („Fără constrângeri”, volum care conține un capitol consistent de haiku-uri – un gen de poezie tradițională japoneză), semnată de haijinul nostru local… poetul Marin Slujeru. E.S. Katae Takashi a apreciat modesta mea… „îndrăzneală”.

După o scurtă discuție cu jurnaliștii și promisiunea de-a reveni în orașul nostru, ambasadorul Japoniei s-a deplasat la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, următorul „punct” din agenda vizitei la Sighet.

Ion Mariș

Credit foto: Mirela Buftea, Ion Mariș

Horoscop

Nu te uita la cel ce poartă
poemul scris într-un colț de pancartă.
Oricum
nu mori acum
mai poți risipi boarea
ce vine odată cu înserarea
crescută în pripă
sub a liliacului de beznă aripă.
Și fă-te că nu te supui
Nici Lui nici Lui nici Lui.
Acolo cuvântul n-are răbdare
silabele se rostogolesc în pudoare
se fac subțiri ca luciul gheții
pe care lunecă spre amiază
cel ce încă treaz mai visează.
Îngăduie, Doamne, vieții
să se oglindească pe sine
să-și acopere ochii
și să vadă mai bine
și urechile să le astupe
cu ceară de viespi și făină de pupe.
Adaugă, totuși, două rime mai rare
ce nu spun nimic dar încearcă să zboare
peste țarina cu mărăcini și trifoi.
Nu te uita înapoi
nici înainte
piatra de moară
macină aceeași făină precară
și-un steag oarecare
flutură peste vină și resemnare.
Ce singure dau dezlegare
dimineața foarte devreme ori pe-nserare
la îmbălăciuni și la jurăminte.
Și, câteodată, la smintirea de minte.

* * *

VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în comuna Ardusat, județul  Maramureș.
Urmează liceul la Șomcuta Mare, apoi la Baia Mare, cu bacalaureatul luat în 1961. Continuă studiile la Facultatea de Filologie din Cluj, secția de Limba și literatura română, pe care o absolvă în 1966.
Un timp este profesor la o școală generală din judetul Cluj (1966-1969), apoi este numit redactor la Editura Dacia. Din 1970 până în anul 1994 ocupă funcția de șef de secție și o perioadă îndelungată este directorul acestei cunoscute edituri clujene .
A debutat publicistic în anul 1963 cu poezia „Seara în cherhana”, apărută în revista  „Viața studențească”. De-a lungul timpului a mai publicat versuri, eseuri, cronici literare și plastice, traduceri în „Luceafărul” și în alte reviste de cultură, îndeosebi în cele clujene: „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”. Poemele sale au aparut în volume, antologii și reviste literare din numeroase țări europene, precum și în SUA, Canada, India și Coreea de Sud.
Între anii 1994 – 2007 a activat în diplomație (Paris, București, Berna).

Volume de versuri: Arme albe (1969), Fum și ninsoare (1972), Provincia cărturarului (1975), Starea de urgență (1981), Grădina oarbă (1984), Insula verde (1986), Orbite (1989), Călăuzele oarbe (1999);  Clepsidra cu cenușă (antologie, 1999); Urme și semne (2004); Provincii. Grădini. Orbite. (antologie, 2006); Lumină neagră (2008); Brume (antologie, 2010); Animale domestice (2011); Locuri pustii (Cartea Românească, 2013); Periscop (2019); Capcanele (Editura Limes, 2022), Cartea din vis (Antologie de autor, 1969-2024), Roata (2024).
Proză: Ora morilor de vânt (povestiri, 1978), Andante (roman, 2006); Camera obscură (roman, 2013), Ora închiderii (2016); Paragina (2023).
Eseuri: Naufragii în bibliotecă (2010); Subteranele memoriei (2001); Marx contra Isus (2003).
Cărți pentru copii: Poveștile ariciului Păpădie (1999); Pisoi mai mari, pisoi mai mici și un castel cu cinci pitici (2009); Vara căluțului de lemn (2024),

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club și laureat al mai multor premii literare.

La mulți ani, Domnule Vasile IGNA!

Salut, Sighet!

Foto: I. Mariș

Luni, 03 martie 2025, Centrul Cultural Japonez al Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu Extensia Sighet a UBB, Primăria Sighet și Consiliul Județean Maramureș au organizat la Extensia Sighetu Marmației – Facultatea de Geografie a Universității „Babeș – Bolyai”, un eveniment inedit pentru comunitatea noastră care s-a derulat pe parcursul a două secțiuni.

Prima parte – „Cultura vestimentației tradiționale japoneze” – a fost dedicată prezentării kimono-ului, ținuta tradițională japoneză, de către echipa Centrului Cultural Japonez al UBB, directorul Dr. Yusuke Sumi, Cristina Roman și Umeda Kotomi.
Cea de-a doua parte (moderată de conf. univ. dr. Marin Ilieș) a fost prelegerea Excelenței Sale Katae Takashi despre politica, economia și conflictele internaționale din zilele noastre, făcând referire la contextele care au legătură cu Japonia și România. În această secțiune a fost prezentată viziunea japoneză privind turismul, topul atracțiilor din Japonia și Expo Osaka 2025.
Ambasadorul Japoniei a primit în dar Atlasul geografic al Țării Maramureșului.
Au fost prezenți studenți, profesori, decanul Facultății de Geografie, primarul municipiului Sighet, av. Vasile Moldovan și invitați din comunitatea locală sigheteană, aproximativ 120 persoane.

Vizita la Sighet continuă marți, 04 martie 2025, cu o întâlnire a E.S. Katae Takashi cu primarul Sighetului.

Salut, Sighet!

În perioada 10.03.2025 – 14.03.2025 va avea loc operațiunea de colectare suplimentară a deșeurilor vegetale rezultate în urma activităților de întreținere a grădinilor și a zonelor verzi.

În acest interval de timp se vor colecta toate deșeurile vegetale, în vederea prelucrării lor mecanice.

Graficul conform căruia Societatea de Salubrizare va acționa va fi același cu cel de colectare obișnuită a deșeurilor la case.

Deșeurile vegetale sunt resturi provenite din: toaletări de arbori, arbuști, tuns gard viu, cosit iarba etc.

Vă reamintim faptul că arderea vegetației uscate este interzisă!

Primăria Sighetu Marmației

Mirecuri, 05 martie 2025, de la ora 17:00, la Muzeul de Artă din Satu Mare (P-ța Libertății, nr. 21), va avea loc vernisajul expoziției „Confesiuni cromatice”. Expune artistul vizual Ioan Borlean.
Expoziția va fi deschisă în intervalul 05 martie – 21 martie 2025.
Organizator: Muzeul Județean Satu Mare – Muzeul de Artă Satu Mare.

* * *

Ioan Borlean născut la 15 martie 1958 în Vadu Izei, județul Maramureș. A absolvit Liceul de Arte din Baia Mare și masteratul în arte vizuale, specializarea pictură, la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, U.T. Cluj-Napoca.

Expoziții personale recente:
2024 – Expoziția de pictură „Semne și simboluri identitare” la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, curator dr. Ioan Dorel Todea, publicist Ion Mariș;
2024 –Expoziție de pictură „TAINA” la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, curator dr. Maxim Dumitraș, istoric de artă dr. Vasile Duda, Pr. dr. Ioan Bizău;
2023 – Expoziție de icoane pe sticlă la Târgul internațional de turism Romexpo București;
2022 – Expoziție de pictură „Amprente – Mărturisiri” la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației, curator Ion Mariș.

Participări recente la expoziții de grup sau colective:
2024 – Expoziția „STEAGURI MEDIEVALE IMAGINARE 2024”, Palatul Parlamentului – Sala Constantin Brâncuș, București, curator Daniele Frumușeanu, critic și istoric de artă Luiza Barcan;
2024 – Expoziția „SĂRBĂTOAREA BRESLEI 2024” – artă plastică religioasă și restaurare deschisă la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; curatori C. Olteanu, Florin Mihăilescu;
2024 – Expoziția DIALOG ICONOGRAFIC – icoane pe sticlă din Colecția Muzeului Maramureșean și icoanele artistului Ioan Borlean, deschisă la Palatul Parlamentului României, în fața sălii de plen a Camerei Deputaților; curatori dr. Mirela Ana Barz, Lect. univ. dr. Andrei Mușat;
2024 – Salonul internațional de arte vizuale „MARTHA BIBESCU”, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, Ilfov; curator acad. Mirică Dumitrescu, Gheorghe Dican, Luiza Barcan-critic de artă;
2024 – Expoziția Anuală de Artă Plastică Religioasă și Restaurare 2024 la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București; curatori Irina Sava, Cristian Olteanu, Florin Mihăilescu;
2024 – Expoziție „CONFLUENȚE PLASTICE: abstract/ figurativ”, la Galeria Căminul Artei, București; 2023 – Expoziția „ARTIȘTI INCOMOZI” la Galeria Căminul Artei, București;curator A. Romocean;
2023 – Expoziție „UP TO DATE ART”, la Galeria Căminul Artei, București;curator Sorin Ienulescu.

Salut, Sighet!

Gheorghe CODREA s-a născut la 02 martie 1928, la Sighet. Locuiește la Cluj. Are un fiu, Dan, arhitect, stabilit în Anglia, și o nepoată Anna, stabilită în SUA.

Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș-Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.
Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris Godunov etc.

S-a remarcat și în pictura de șevalet, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.

La mulți ani cu multă sănătate, Maestre!

Foto & text: Ion MARIȘ

Un leitmotiv

Tot lălăind-o cu latinitatea
Cu ochii holbați la cer și gură cască
De mult lăsat-am vraiște cetatea
Avînd pe limbă gustul fad, de iască.

Trăim prezentul ca un viitor
Refugiați perpetuu în trecut,
Nu ne dă nimeni drept de autor
Pentru prezentul veșnic nenăscut.

Și poate ni se pare de bon-ton
De multă vreme ne-am obișnuit
Mereu s-avem statut de avorton
În ordalia facerii becisnicit.

Din obicei bătînd la cîte o Poartă
Înaltă, care stă mereu închisă
Plîngem milogi, tot blestemînd o soartă
Care de mult de alții a fost scrisă.

Ne-a și plăcut să nu ne batem capul
Ca să trăim în liniște și pace,
Tot la pachet am înghițit și hapul
Zîmbind ca s-arătăm ce mult ne place.

Facem gargară zilnic, preventiv,
Și pe Iisus îl tot plimbăm prin gură
Nu-i mult de cînd un alt leitmotiv
Ne tot făcea s-o luăm pe arătură.

Așa am devenit un neam agrar
Așa ne știm încă din neolitic,
Ne revoltăm din ce în ce mai rar
Privind spre cer cu aer mioritic.

Oricînd e rău, tot bine ni se pare
Cu cap plecat, în mîini c-o săpăligă
Oricine vrea ne calcă în picioare
Cît noi o punem iar de mămăligă.

Privim la cel care-a furat un ou
Și ne e clar că va ajunge mare,
Îl știe lumea ca un mare bou
Dar asta are astăzi căutare.

Veseli să fim, pîn-om crăpa de rîs
Iar cerului nimic nu poți să-i ceri,
Nu vezi că totu-i doar un mare fîs
Cînd azi sau mîine fi-va tot ca ieri?

               (din volumul „CENUȘA ZILEI”)

* * *

Nicolae RĂDOI s-a născut la 18 februarie 1951, în Orăștie (Hunedoara).
Absolvent în anul 1979 al Facultății de Filologie, Secția Engleză – Franceză, a Universității din Timișoara, a fost dascăl în Maramureșul Istoric (Strâmtura, Oncești – Nănești și Sighetu Marmației) aproape 22 de ani. A părăsit Maramureșul în 2001 și s-a restabilit pe meleagurile natale (Orăștie).

Nicolae Rădoi a publicat proză scurtă în diverse reviste de cultură: Antemeridian and Postmeridian, Caietele Columna, Miracol de Brădiceni, Caietele de literatură, Critică și teoria artelor, Serile la Brădiceni, Argeș, Luceafărul de dimineață.
A fost distins cu premii la Brădiceni și la Sighetul Marmației.

A publicat volumele: SCRÂNCIOBURI (2021), CLEPSIDRA (2023), CENUȘA ZILEI (2023), POPASUL (2024), „POEZII DE NES(U)PUS” (2024),

Salut, Sighet!

Cluburile ROTARY SIGHET, ROTARY SIGHETU MARMAȚIEI VOIEVODAL și INTERACT SIGHET
vă invită la concursul de (re)cunoaștere – recitare a liricii sighetene
„Sighetul – Orașul cu Poeți”
destinat elevilor de liceu (clasele IX – XII)

Dragi liceeni,
Știm că tinerii agreează poezia.
De aceea vă invităm să sărbătorim împreună Ziua Internațională a Poeziei (21 martie) printr-o provocare inedită: concursul de (re)cunoaștere – recitare „Sighetul – Orașul cu Poeți”.
Descoperiți și „vorbiți” poeților sigheteni, aducând pe scenă sensibilitatea și forța versurilor lor!

Cum se va desfășura concursul?

Selecție: Fiecare participant va alege o poezie din creația poeților sigheteni, va justifica alegerea făcută și va expune pe scurt câteva date despre poet și opera acestuia.
Recunoaștere & Recitare: Veți avea la dispoziție maximum 3 minute pentru a impresiona juriul și publicul prin interpretarea voastră, argumentarea alegerii poetului & poemului.
Criterii de jurizare: cunoștințe despre poezia & poetul selectat, expresivitate, interpretare personală și capacitatea de a transmite emoție.
Premii: Cele mai reușite recitări vor fi recompensate cu premii în bani și cărți!

Fii parte din această celebrare a poeziei locale și transformă versurile în… MAGIE!
Înscrierile se vor face până la data de 15 martie 2025, la profesorul de limba română de la clasă, care va recomanda participarea la etapa finală (cu jurizare).
Concursul (jurizarea) va avea loc în intervalul 17 – 18 martie 2025 (în funcție de numărul de participanți înscriși).
Rezultatele concursului se vor anunța vineri, 21 martie 2025.

Pentru detalii și înscrieri, contactați organizatorii, prof. Odarca Bout – 0745352265, Ion Mariș – 045428769 sau profesorul de Limba și literatura română de la clasă.

IMPORTANT!

Lista poeților sigheteni selectați pentru concurs, va fi comunicată profesorilor de limba română de la liceele din Sighet.

Parteneri media: www.salutsighet.ro, TV Sighet, MaraMedia, Radio România Sighet

Comunicat de presă

Luni, 03 martie 2025, Centrul Cultural Japonez al Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu Extensia Sighet a UBB, Primăria Sighet și Consiliul Județean Maramureș organizează la Extensia Sighetu Marmației, Facultatea de Geografie a Universității „Babeș – Bolyai”, amfiteatrul George Vâlsan, între orele 9:00 – 10:00 prezentarea „Cultura vestimentației tradiționale japoneze”. În continuare, de la ora 10:00, are loc prelegerea cu tema „Privire de ansamblu asupra situației internaționale, politica externă și turismul japonez”, cu participarea E. S. Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România. Moderator, conf. univ. dr. Marin Ilieș.

Marți, 04 martie 2025, în prima parte a zilei, primarul municipiului Sighetu Marmației va avea o întâlnire cu Ambasadorul Japoniei în România, Excelența Sa, domnul Katae Takashi. La finalul discuțiilor înaltul oaspete va oferi o declarație de presă.

Salut, Sighet!

La finalul săptămânii precedente a avut loc competiția de tenis Cupa de iarnă ce s-a desfășurat în sala Liceului Leowey Klara din Sighetu Marmației.
Au participat un număr apreciabil de tenismeni seniori care s-au întrecut în proba de dublu. Competiția s-a disputat după sistemul dublu K.O cu un set pana la 7 și no add la 40-40.
Au fost meciuri foarte atractive în urma cărora Locul l a revenit dublului Dobes Istvan/Gyulai Alex care au reușit să învingă perechea Nichitus Ciprian/Trus Eduard (s-a clasat pe locul II) cu scorul de 7-4.Locurile lll au fost adjudecate de dublurile Dunca Simona/Danielescu Dan și respectiv Csillik Zoltan/ Roman Ciprian.
Premiile au constat în cupe și diplome. Arbitrul principal al concursului a fost Dobes Istvan iar organizatorul evenimentului prof. de specialitate tenis Mihaljek Eugen.

Salut, Sighet!

O fotografie din albumul avocatului sighetean Oscar Dahinten: Sighetul și podul peste Iza văzute dinspre Dealul Cetății exact de Crăciunul anului… 1934. Nici în urmă cu aproape 100 de ani nu prea era zăpadă în orașul nostru! Și… deloc clădiri prin zonă.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie dintr-o colecție privată.

La 70 de ani de la trecerea sa în eternitate, GEORGE ENESCU va fi omagiat în locații emblematice din țară – Ateneul Român (25 februarie 2025), Opera Națională din Timișoara (19 martie 2025), Opera Națională din Cluj (31 martie 2025) și Opera Națională din Iași (5 mai 2025), printr-un eveniment remarcabil. În deschidere vom asculta vocile unor soprane de renume mondial ca Elena Moșuc, Antonela Barnat, Diana Țugui și Veronica Anușcă, acompaniate de virtuozi ai pianului precum Leonard Bonea, Gergő Nagy, Adina Alupei și Alexandru Burcă.

Aceste proiecții speciale, organizate de producătorii executivi ai filmului Martha Maria Mocanu și Elena Enache, sunt un omagiu adus lui George Enescu și o oportunitate unică de a redescoperi viața și opera sa prin intermediul unui film cu 40 de premii internaționale și singura producție românească premiată internațional la categorii precum cel mai bun film, regie, scenografie, costume, coloană sonoră, muzică originală, actori în rol principal, actori în rol secundar, imagine, producator, premiul publicului, premiul special al juriului, premiul pentru realizări remarcabile în cinematografie.

Regizorul Toma Enache: „Este o onoare să ai șansa să faci primul film artistic dedicat unui astfel de om. Am intuit că Enescu poate, și cu povestea lui de viață, pe lângă muzica lui, să dea o stare de spirit românilor. Le mulțumesc spectatorilor din întreaga țară că vin să vadă filmul dedicate lui Enescu. Mă bucur că au înțeles demersul regizoral și rostul acestui film. Le mulțumesc pentru aprecieri și mesaje. Au demonstrat că arta cinematografică are cu adevărat puterea de a emoționa și de a uni sufletele care vibrează pe aceleași note. Așa cum spunea Enescu, «în artă trebuie să vibrezi tu însuți și să-i faci și pe alții să vibreze.» Cred că am reușit acest lucru.”

Acest film nu este doar o creație cinematografică, ci un arc peste timp, o reîntâlnire a trecutului cu prezentul, o celebrare a geniului universal George Enescu, la care vă invităm să participați.

Biletele se gasesc pe IaBilet, Ticketstore si happycinema.ro

Revista Culturală LEVIATHAN, Marina Roman (critic de film): „Este un film care face paradigmă aparte de majoritatea producției românești. Regizorul Toma Enache l-a dedicat, într-un gest recuperator, îndelung așteptat – mai bine de jumătate de secol – geniului muzicii românești. Un film cu ramificații profunde („Nadir latent! Poetul ridică însumarea / De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi…”), viscontian elegant, cu o excepțională știință a compoziției cadrului, o distribuție fără cusur și cu respect firesc pentru istorie, pe care se cade să îl apreciem tocmai pentru că rar îl mai întâlnim practicat în vreun demers cultural. (…) Enescu, jupuit de viu ar fi un film biografic, de n-ar fi cu mult mai mult, un edificiu cinematografic alcătuit din planuri întrepătrunse, revelatoare psihologic, social, artistic… Enescu, jupuit de viu ar fi un film biografic, de n-ar fi o adevărată călătorie inițiatică. Cu baghetă de magician, nu doar cu bagheta dirijorului, Enescu „trezește muzica sufletelor noastre” – așa cum spunea Regina Maria – nu doar muzica în sufletele noastre. Pentru că a trăit incandescent spre a crea strălucitor. ”

PALMA FILM FESTIVAL: „(…) o poveste de dragoste tumultuoasă și pasională, desfășurată pe fundalul procesului de creație, cu accent pe capodopera lui Enescu – opera Oedipe. Filmul e o sărbătoare pentru simțuri, încântând spectatorii cu costume superbe, decoruri care captează privirea și o coloană sonoră pe măsură.”

REVISTA FILM, Dana Duma (critic de film): „Un biopic îndelung așteptat.(…) Ca şi în cazul alegerii interpretei pentru rolul Marucăi, pentru Enescu, regizorul a ales un actor cunoscut mai degrabă pentru rolurile sale de pe scenă, Mircea Dragoman, „titular” la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. El a preluat sugestia majoră transmisă de regizor, aceea a bunătăţii fără margini a personajului şi a mizat mult pe limbajul microfizionomic şi corporal (privirea de un verde intens şi silueta înaltă). Desigur, fanii muzicii lui Enescu se vor simţi răsplătiți să asculte multe fragmente din creaţia simfonică a compozitorului, dar și din opera sa Oedip. Mai ales că muzica este interpretată, la un nivel înalt (…).”

FARO Concurso de Cinema Mediterrâneo e Mundial: „Juriul a fost impresionat de modul în care ‘Enescu, jupuit de viu’ surprinde cu măiestrie esența începutului de secol XX în România și Franța, prin atenția deosebită acordată detaliilor de epocă și prin alcătuirea vizuală uluitoare.”

TIMES OF CINEMA, Gustavo Coletti (critic de film): „Cred că l-am înțeles în sfârșit pe George Enescu, după ce am urmărit cele două ore de film. (…) Atenția la detalii în privința costumelor și scenografiei nu trece neobservată, iar momentele cele mai intense generează un vibe eclectic între cinema și teatru, au strălucirea unor explozii, părând uneori supranaturale. Este greu de găsit în cinematografia modernă atât de mult respect pentru spiritul narațiunilor clasice. Stilul și atmosfera filmului ne amintesc de marii maeștri ai cinematografiei italiene sau germane. Toma Enache nu face compromisuri în căutarea excelenței.”

EMILIA CHEBAC: „Am văzut Enescu, jupuit de viu de două ori. La un film publicul este cel mai bun barometru. Nu contează ce se va scrie, ce se va posta ulterior pe conturile de Social Media, acolo în sală, sub anonimatul întunericului, măștile cad și se contorizează valoarea. Când oamenii nu-și pot desprinde privirile din ecran, când uită de telefoane, e semn că Enescu, jupuit de viu a învins blazarea maturității și nerăbdarea tinereții. Am văzut oameni ștergându-și pe furiș o lacrimă și tineri care i-au spus lui Toma Enache: „Nu am crezut vreodată că în România se va face un astfel de film.”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM DE ARTĂ DE LA ATENA: „ENESCU, jupuit de viu” este un triumf nu doar ca piesă de epocă sau film biografic, ci și ca explorare filozofică a condiției umane. Abordează întrebările eterne legate de iubire, creativitate și sens cu grație, dar și cu profunzime (…) După cum a spus însuși George Enescu, «artistul dezvăluie omenirii calea către armonie, care este fericirea și pacea». Filmul lui Toma Enache face exact asta – prin frumusețea, profunzimea sa și tributul emoționant adus unui artist care a trăit și a iubit cu pasiune, ni se amintește tuturor de puterea artei de a lumina calea către armonie atât în viață, cât și în dragoste.”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM INDEPENDENT DE LA ROMA — PRISMA: „Ca notele unei simfonii, fiecare moment din viața lui Enescu se împletește cu nuanțe, pauze și tonuri care depășesc simpla melodie. (…) Așa cum o simfonie este făcută nu numai din note, ci și din distanța care le desparte, existența lui Enescu se construiește între umbrele iubirilor sale, pierderile sale și căutarea nesfârșită a frumosului și a adevărului.”

CINEMIL, Emil Călinescu: „Enescu, jupuit de viu este mai mult decât un film ori decât un concert: este o EXPERIENȚĂ pe care trebuie să o trăiești.”

Q MAGAZINE, Floriana Jucan: „Între viața și arta lui Enescu nu a existat frontieră. Și Toma Enache surprinde exact această invizibilă (ne)graniță! De la Omul lui Dumnezeu nu am mai văzut oamenii dintr-o întreagă sală muți, la final, citind în liniște genericul de minute și minute în șir, fără ca nimeni să îndrăznească să tulbure măcar cu aplauzele cuvenite unei gale… Parcă muriserăm și noi cu Enescu, acest om jupuit de viu în viață, viu printre noi în moarte!”

Revista VESTUL DRAMATIC – Marian Apostol: „Enescu, jupuit de viu – o bijuterie cinematografică despre viață, artă și iubire. Evenimentul a reunit peste 300 de spectatori, care au aplaudat îndelung o creație ce promite să intre în galeria marilor filmelor de artă – și despre artă – cinematografică.”

Sub egida #Enescu70, vor avea loc proiecții speciale ale filmului „Enescu, jupuit de viu„, în prezența regizorului Toma Enache, în mai multe orașe din țară. Lista completă aici: https://www.facebook.com/enescufilm/

COMUNICAT DE PRESĂ

Foto credit: La Steaua Film