Nu am mai scris vreodată pe altundeva în afara comodului meu locaș obișnuit, dar am fost de acord să scot și eu capul prin lume, să mă fac auzit. Iar ca să fiu cât mai scurt, o să sar direct la recomandări:

„Umanii” de Matt Haig este povestea unui extraterestru trimis pe Pământ pentru a elimina toți oamenii care au intrat în contact cu soluția unei probleme matematice ce are puterea de a propulsa evoluția umanității periculos de mult. Dar extraterestrul nostru este rapid contaminat de vasta cultură omenească, și începe să iubească viața pe Pământ. O poveste extraordinară care militează pentru înțelegere și iubire. O poveste despre umanitate, văzută dinafara ei. O recomand tuturor celor care cred în armonie, în oameni și în frumos. Dar o recomand și celor care și-au pierdut încrederea în aceste valori. Pentru mine, cartea aceasta a fost un medicament.

 „Clopotul de sticlă” de Sylvia Plath este un roman semi-autobiografic. Autoarea a schimbat numele personajelor și a locurilor pentru a se distanța de evenimentele descrise în roman. Tânăra Esther, protagonista romanului, este un personaj chinuit de evenimentele traumatice prin care a trecut, iar mai apoi de medicina rudimentară a vremurilor în care trăiește. Am ajuns să mă cunosc mai bine, asimilând mentalitatea că tot universul este împotriva mea, cu ajutorul acestei cărți. Cred că, pentru a fi fericit, trebuie să fii mai întâi trist. Iar cartea aceasta este răspunsul pentru oricine nu vrea să își ignore tristețea, ci s-o accepte. Să accepte că viața este nedreaptă, și să meargă mai departe.

O să încerc să mai las baltă chestiile profunde de acum încolo…

„Sînt o babă comunistă!” de Dan Lungu ne arată clar că literatura română mai are ceva unic de oferit. Cartea lui Dan Lungu este o înșiruire de situații comice ce conduc protagonista, acum pensionară, mai departe în timp, deși ea nu se poate opri din a rememora trecutul. Este povestea unei generații intermediare, produsă de regimul comunism, generația care a plecat de la sat și a ajuns la oraș. Membrii acestei generații, precum pensionara Emilia Apostoae, sunt prea orășeni pentru părinții lor, dar prea țărani pentru copii lor, rămânând prinși undeva la mijloc, într-un purgatoriu al societății românești. Depănarea amintirilor Emiliei se întretaie cu prezentul în care fiica ei aduce acasă un ginere dintr-o țară străină, care este imediat îndopat cu sarmale. O lecție scurtă de istorie și cultură românească pentru toate vârstele, spusă cu umor.

„Neuromantul” de William Gibson este cartea care a pus bazele curentului cyberpunk. Este o carte destul de veche, despre o lume destul de nouă. Case este un hacker genial, dar care a fost atacat de o armă biologică ce i-a distrus sistemul nervos în așa fel încât să nu mai poată folosi un calculator prin interfață neurologică. Acum, vinde tehnologie furată într-un oraș din Japonia, încercând să strângă bani pentru o operație care l-ar aduce din nou pe piața muncii. Lumea lui Gibson este o lume a viitorului controlată de corporații, care funcționează pe stații orbitale, iar în care suprafața Pământului este populată de oamenii lăsați în urmă, care se luptă pentru orice bucățică de tehnologie care cade din orbită. Recomand întreaga trilogie noii generații, pentru a observa de unde provin noțiunile lumii virtuale din prezent.

„O lume se destramă” de Chinua Achebe este doza de cultură străină pe care ar trebui să o asimilăm cu toții. Romanul expune societatea africană dinaintea colonizării ei de către europeni, și contactul triburilor africane cu religia omului alb, care le-a fost impusă atât de autoritar. Pe mine m-a fascinat întreaga religie și ierarhie socială a satului tribal, și am ajuns să iubesc fiecare personaj al cărții. Cu atât mai mult am urât primele semne ale interferenței europenilor în peisajul african. O carte pe care cred că toată lumea ar trebui să o citească, la o vârstă cât mai fragedă, pentru a înțelege greșelile trecutului, și a nu le repeta. Filozofia liderilor tribului este extraordinară, iar argumentele lor împotriva religiei oamenilor civilizați sunt puternice și memorabile.

Spor la citit! Să nu lași anul acesta să treacă fără să fi citit, văzut, înțeles!

Pentru recenzii și recomandări, sunt de găsit pe palarisme.ro, sub numele de Dregus.

Autor, Dragoș Ilieș

(elev, clasa a XI-a A, C.N.  ”Dragoș-Vodă”)

Patimile și viciile în toate formele lor constituie cea mai perfidă modalitate de sclavie. Au existat dintotdeauna, dar acum, parcă mai mult ca oricând, au devenit tot mai diversificate și mai subtile, existând tot mai multe argumente care să le justifice.

În adâncul sufletului nostru știm de ceea ce avem nevoie, de asemenea, știm ceea ce este balast.  Nu trebuie decât să deschidem ochii și aruncăm bolovanii pe care-i purtăm zi de zi cu și în noi.

Viața nu ne scutește de ispite, de patimi, de suferințe, însă tot ceea ce vine pentru a ne pune la încercare trebuie folosit pentru a fortifica cetatea, nu pentru a o dărâma. Asta dacă privim problemele ca oportunități de dezvoltare, iar datele care ne înconjoară ca și resurse, nu obstacole. Viața este o chestiune de interpretare. Poți să privești boala ca fiind un dezastru sau o posibilitate de a-ți schimba stilul de viață, de a-ți depăși slăbiciunile.

Îți dai seama că ești pe drumul cel bun atunci când alergi, când ai întrebări, când te lupți, când suferi, când tot ceea ce se așterne în fața ochilor tăi nu este decât un amalgam de lucruri care încă nu au o așezare clară. Și da, imaginea poate fi confuză, dar să nu uităm că dacă avem răbdare suficientă, apele se vor liniști, iar imaginea va deveni tot mai clară, mai ușor de privit, până când nu va mai rămâne nimic străin.

De obicei ne deranjează ceea ce nu ne este cunoscut sau familiar, iar tocmai acest aspect ne face să fim mai reticenți vis a vis de posibilitatea de a accepta o situație care nu ne este cunoscută, însă dacă am accepta-o fără ezitări acea situație ar deveni mult mai ușor de manageriat. Dar noi, oamenii, suntem ființe complexe și ne place să complicăm tot ce avem la îndemână, așa se face că, de obicei, procedăm invers, întâi dorim să cunoaștem lucrul apoi să-l acceptăm.

Dacă am accepta lucrul înainte de a-l cunoaște, am câștiga din start, fără eforturi, fără alte costuri. Acceptarea vine din iubire, din inima noastră, înzestrată din plin cu acest har.

Este foarte important cum definim ceea ce se află în fața noastră, cum arată imaginea mentală, reflexia lucrului pe care îl percepem. Luat ca atare, lucrul în sine, este în realitate neutru, adică nici bun, nici rău. Puterea o oferim noi, prin calitățile/defectele pe care le atașăm lucrului privit. Și în acest mod transferăm o parte din sufletul nostru lucrului pe care l-am vizualizat inițiind o comunicare primară, înainte de comunicarea propriu zisă.

Definiția pe care o atașăm lucrului, nu este scutită de propriile noastre limitări, de aceea apar adeseori conflicte. Dacă am lucra mai mult la modalitatea în care privim ceea ce se află în fața noastră, am evita foarte multe neînțelegeri/interpretări greșite.

Nu este dificil să ne detașăm de limitările noastre, ci este dificil să renunțăm la gratii, de vreme ce ne-am obișnuit cu ele. Oricât ar fi de confortabilă, colivia nu este bună pentru un suflet care dorește să zboare.

Dacă antrenamentul fizic prespune multă voință, fermitate, perseverență, stăpânire de sine, renunțare la obiceiuri nesănătoase etc., antrenamentul mental și spiritual este cu mult mai pretențios, iar deteșarea de sine ajută foarte mult.

Cu cât ești mai atașat de persoana ta, cu atât ești mai subiectiv, mai egoist, mai aproape de dorințele tale și este atât de facil să cedezi; însă, dacă faci un efort conștient, te poți desprinde de toate aceste limitări și obține o perspectivă mai înaltă, mai cuprinzătoare, iar în aceest mod vei reuși să accepți și să iubești mai ușor ceea ce se află în fața ta.

Dacă transmiți (la nivel inconștient dar cu intenție conștientă) bunătate, acceptare și iubire față de tot ceea ce întâlnești, vei fi răsplătit la fel, iar posibilitatea apariției conflictelor se va diminua considerabil.

Fii tu lumină, și astfel nu-ți va fi frică să umbli când în jurul tău toate luminile vor fi stinse!

Autor, Antonia Luiza Dubovici

Mă prăjesc la soare. M-am săturat și de leptop și de scris. E ora 12 amiaza. La voi e deja 20 seara. Aţi terminat cu concertul și vă savurați „succesurile”. Eu îl aștept pe Dani să vină de la lucru să mă scoată în oraș. Mi-i așa de drag să-l văd cum vine exact la trei jumate fix. Dacă cumva întîrzie 5 minute înseamnă că s-o abătut după ptită (bună) ca pă la noi, bună șî deasă. Nu știe el cum să mă giucăreiască, să mă vadă mulțămnită. Scorpie-on mulțămnit!

Tăt cat nod în papură șî acolo unde nu-i. Iertat să-mi sie scrisu, da’ o mai dau pă țărănește, influențată siind de „romanțu” (vorba mamii) ce-l scriu. E o întreagă artă să-l folosăști pă â, ă, ț, ș, litere ce nu-s la videre. Dani la început o fo’ nevoit să lipească pe tastatură etichete, pînă m-oi obișnui cu iele. De greșăsc, mă ie cu călduri. Mă tem să umblu pă alte butone pă care nu le știu. Îl sun pă Dani la sărvici să mă scotă din cine ști ce programe m-am băgat șî de abde apoi iară reieu scrisu.

Nu-i ușor a si scriitor! Nu-i tătuna scrisu’ pă gerunți ori pă leptop. Noroc că l-am scris normal șî amu trebe numa să-l copiez. Numa că gîndești că după ce-l vezi scris pă „televizor” își pterde din farmec. Îmi fac program: demineața trei ore șî după-masa încă vreo trei. Am momente că dacă aș mai apăsa pă o tastă aș șî muri. Mă apucă o stare de nervi, îl închid fuga șî mă uit la televizor. Acolo alte întristări. Ori la noi ori la voi, numa grozuri! La noi ger șî omini blocați, patroni șî directori arestați, Zăvoranca leșînată la Urgență, Băsăscu hîrăindu-se cu Crin șî Ponta. Da nici cu aieștia nu mni rușîne. Aieștea tăte le fac în stil mare.Totul e BIG la iei. Pînă șî cînd să împușcă o fac în cantitate mare. Nu să încurcă cu 1-2, cîte 20-30 odată.

Poate ați văzut la Tv. Un descreierat, frustrat din copilărie, a terminat cu brio o facultate celebră, dar cu probleme la „mansardă” (nedescoperite la timp). A intrat într-o școală unde preda mama sa ca educatoare, înarmat cu 2 pistoale semi automate, îmbrăcat în ținută militară, cu cagulă pe cap. A intrat întîi într-o sală de ședințe unde a împușcat 6 profesori și educatori pîntre care șî pă mamă-sa. Pe urmă a intrat în clasa unde preda mamă-sa și i-a împușcat 20 de copii (aveau vîrste între 4-10 ani). Explicau la TV. psihologii că mamă-sa l-ar fi neglijat cînd era mic, pentru ea serviciul era pe primul loc iar acum el, ca răzbunare, i-a omorît ce i-a fost ei mai drag … clasa.

Să fi văzut transmisii în direct cum veneau părinții și se buluceau să intre. Cîțiva copii au scăpat. Ii scoteau polițiștii pe brațe iar celorlalți le spuneau să nu mai aștepte că alții nu mai ies… La toate bisericile se fac slujbe, iar pe Obama l-am văzut plîngînd și cerîndu-și iertare părinților… Lumea îl acuză că nu face nimic pentru a descuraja astfel de fapte și nu înăsprește legea privind posesia de arme. S-a declarat doliu național 4 zile și s-a coborît drapelul în bernă. Total au murit 26 de persoane, cu el care s-a sinucis, 27.

Eu de cînd am văzut, numa’ vreu mere acasă. Dani mă îmbunează, îmi aduce cafeaua la pat în fiecare dimineață fix la 5 jumate! O beu de dragu lui să aivă șî el companie la micul dejun. Își ie merindiuca pregătită de cu sara șî mere la „scîrbici”. În fiecare zi vine cu o nouă idee, unde să mă scotă.

‒ Lasă mami că aici îi bine. Nu-ți îngheață picioarele, ai ce mînca, ai unde dormi, ce-ți lipsește?

‒ Știi ce-mi lipsește Dani? HREANUL. Degeaba îmi dai MĂR, eu cu hreanul m-am cumtit!

Pînă șî roba cu brichete, ce-o umflam pînă în costă șî aceie îmi lipsăște! Aici căldura zine cu șocuri din păreți. De cîte ori să porne, ieu mai mor cîte on ptic. Gîndești că on cărlig mni să bagă în inimă șî-mi sare somnu tăt luîndu-mă la întrecere cu tiribomba asta ce porne din timp în timp (nu uită niciodată) şî dă aeru condiționat. Mni dor de on somn fără larmă, necondiționat!

Mă înebunesc aparatile. Nu mai am nervi pîntru iele. Nu știm să prețuim lucrurile naturale, simple, pînă cînd ești înconjurat de „scule performante”care fac de mîncare, fac apă curată, încălzăsc mîncarea, fac caveiu, fac ceaiu, fac căldură, fac frig, numa LINIȘTE nu fac! Mni dor de on foc să dudăia în sobă șî de nește picioci în blodăr. Nu aragază cu inducții, tigăi cu magneți, aier cu condiții, apă cu ioni, căldură cu larmă.

Circulă on cîntec „Vreau o țară ca afară”. Eu vreau o țară ca acasă, oricum ar fi ea. Ideea cu care am început iera că mi s-a confirmat ideea de „singurătate„ a omului civilizat, eu luînd ca reper America. Toată ziua ești întrebat (mă refer la locurile publice) unde vezi în sfîrșit OAMENI: „HAY, HAVAR YOU?” Toate acestea se recită mecanic cu aceleași fețe impasibile, ca niște roboți. Dacă ai răspunde altceva decît ar trebui să răspunzi, tot așa ar zîmbi, nici nu și-ar da seama, sau nu i-ar interesa. Drumul de la gură pînă la creier e prea mare și nu merită osteneala. Și atunci cănd un nebun nebăgat în seamă iese în evidență cu cîte un pistol, două sau o mitralieră. N-ar trebui să mire pe nimeni. Au însă apoi grijă televiziunile să-i rezerve spațiu pe toate canalele pe cîteva luni. Da, dar cu ce preț… Ce haznă de căsi înstruțate șî luminate, cînd la 26 de case, în loc de fundă roșie va fi una neagră de Crăciun. Degeaba au pomi luminați dacă în suflet n-au pe Dumnezeu….

16 decembrie 2012,  Dallas

Autor, Ileana Pisuc

PROGRAMUL FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE COLINDE, DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ LA UCRAINENI, EDIȚIA A XXIV-A, SIGHETU MARMAȚIEI, 15.01.2017

Duminică, 15. 01. 2017

10⁰⁰ – 11³⁰     – Sf. Liturghie la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighet;

11³⁰ – 12⁰⁰   – formarea coloanei;

12⁰⁰ – 12³⁰   – parada grupurilor de colindători prin centrul orașului până la Școala    de Arte ,,George Enescu”;

13⁰⁰ – 13³⁰­   – deschiderea festivă a Concertului de Colinde şi Urări de Anul Nou la Școala  de Arte ,,George       Enescu”;

13³⁰ – 16⁰⁰    –Școala  de Arte ,,George Enescu” – Concertul de Colinde prezentat de grupurile de colindători.

Seria filmelor realizate de Asociația Valea Verde continuă cu Maramureș, play cu… biciclete prin care este promovat mountain biking-ul pe plaiurile noastre.

sursă foto: Peter Lengyel

Deseori, atunci când cineva, o organizaţie sau o instituţie începe un act de caritate ce presupune strângere de bani, rareori după finalizare se mai ştie exact cât s-a strâns şi, mai ales, ce s-a întâmplat cu banii. Sub sloganul ce funcţionează deja ca şi salutul de „bună dimineaţa”, la noi în ţară, „unde sunt banii noştri?!”, venim cu un răspuns. Un răspuns precis pentru o acţiune precisă. Ştim unde sunt banii celor care i-au donat în cadrul proiectului districtual al clubului Rotaract Sighet, derulat în 27 decembrie 2016, „O cană de Fericire”. De restul banilor, nu ştim nimic. Vă spunem doar că, la finalul zilei s-au pus deoparte 3.000 de lei. Banii au fost donaţi printr-un contract de sponsorizare, Asociaţiei Gyne Care care s-a ocupat de lucrările de renovare a trei bai din secţia de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Municipal Sighet .

Drept dovadă, banii dumneavoastră au fost folosiţi de această dată, cu cap. Vă reamintim că în data de 27 decembrie, clubul Rotaract Sighet a invitat comunitatea la „O cană de Fericire”, proiect aflat la a doua ediţie anul trecut, în Sighet. Banii strânşi au fost folosiţi în proiectul „Prietenii Spitalului”, finalizându-se lucrările de renovare a celor trei băi. Proiectul a fost derulat în parteneriat cu cele două cluburi Rotary din Sighet.
”Banii nu sunt singurul răspuns, dar fac diferenţa !” –Barack Obama

Autor, Diana Mariana Apopi

Pe adresa redacției noastre a sosit următorul mesaj pe care îl facem public, ținând cont de conotațiile „practice”.

Au trecut sărbătorile și cu ele și vacanța de iarnă mult așteptată de elevi. Sâmbătă, începeam cu toții să ne pregătim psihic pentru ultima sută de metri din primul semestru, care pe unii îi așteaptă cu teze și teste „de final de an”. Ultimul miracol de Crăciun a fost duminică dimineața când toata lumea anunța una dintre puținele decizii luate cu cap, suspendarea cursurilor în data de 9 și 10 ianuarie, din cauza temperaturilor scăzute. Dar, am avut parte și de o surpriză, nu chiar așa plăcută. O nouă modificare a orarului la Colegiul Național „Dragoș Vodă” (a câta oare din septembrie?!). Ce surpriză!

Orarul liceului este în continuă schimbare de la începutul semestrului și, din câte am înțeles, acesta este „generat” de un soft. Ultimul orar a rămas stabil pentru o perioadă destul de lungă de timp, și elevii erau adaptați deja la un ritm al orelor. Înțelegem. Modificările au fost necesare, dar schimbările sunt radicale. Am discutat cu prieteni, colegi de-ai mei, care au aceeași reacție: „Şi acum ce facem?”. „Norocoșii” au prins câte 5 ore de informatică în aceeași zi, 3 ore de fizică sau chimie, una după alta.

Schimbarea orarului are un efect mult mai mare decât pare dar, la sănătatea mintală a elevilor, cine se mai gândește? Suntem obișnuiți, după cum am spus mai sus, cu același orar de două luni. E un program după care îți planifici majoritatea timpului liber, activitățile extra-școlare etc. Omul este făcut să se adapteze, e adevărat, trebuie să facem față provocărilor și să ne confruntăm cu toate problemele vieții, dar fiecare schimbare în viața noastră aduce mai mult sau mai puțin stres, lăsând la o parte faptul că mai nou școala, în realitate, este o „mașină de stres” .

Se întâmplă multe nedreptăți, dar cine suntem noi să vorbim despre ele? Noi trebuie să ne vedem de cărțile noastre și să lăsăm oamenii mai „mari” să ne conducă. În speranța că această poveste cu orarul se va remedia, doresc tuturor elevilor spor și succes în continuare la școală!

A. S. Kontra (elev model)

sursă foto: internet

Președinta în funcție a P.N.L. Sighet, avocat Daniela Onița Ivașcu, numită la conducerea organizației locale în cursul anului trecut, a fost nevoită să-și asume, împreună cu echipa, rezultatele slabe pe care le-a obținut partidul la alegerile din 11 decembrie 2016. Situația este destul de ingrată ținând cont că președinta P.N.L. Sighet are nu foarte multe luni de „administrare” a filialei locale și că, rezultatele – probabil – nu i se pot „imputa” în totalitate.

Și rolul nostru a fost unul „ingrat” în încercarea de a purta o discuție sinceră, fără a induce obsesiv ideea de critică… pură. De fapt, ne-am dorit pur și simplu să aducem în fața publicului cititor, o abordare a subiectelor sensibile din interiorul unui partid – brand, al doilea ca importanță din România, ce va trebui să asigure o opoziție fermă, constructivă, pentru următorii patru ani.

Salut Sighet: Cum explicați “dezastrul” din Maramureș și din țară la recentele alegeri parlamentare? Care credeți că sunt principalele motive pentru rezultatele slabe ale PNL-ului?
Dana Ivașcu: Cu un procent de 20,42% Senat; 20,04 % Camera Deputatilor obtinut in alegerile Parlamentare de catre PNL, nu putem discuta despre un rezultat bun. Alegerile parlamentare, spre deosebire de alegerile locale sunt cu siguranță caracterizate de un puternic vot politic. Sunt puține organizații județene care, datorită unor lideri puternici, au reușit să se ridice peste votul politic național. În PNL, spre exemplu, doar 3 organizații județene au obținut peste 30%, respectiv: Sibiu, Alba și Arad, restul organizațiilor județene fiind sub 30%. Alegerile locale din iunie 2016 au însemnat un puternic semnal de alarmă atât în plan național cât și județean. Spre exemplu, PNL Maramureș a obținut doar 20 de primării în județ și a pierdut în principalele orașe, spre exemplu în Sighet. În aceste condiții, PNL Maramureș a obținut în alegerile parlamentare 21,4 % la Senat și 20% la Cameră, ceea ce ne situează peste media națională, fiind a 12-a organizație județeană în clasamentul județelor. Nu putem pune pe seama unei strategii proaste “softul” care în urma redistribuirii a dus la obținerea unui procent de 20% a unui singur deputat pentru PNL, și a doi senatori și un deputat pentru PMP, partid ce a obținut sub 9% în aceste alegeri. Principalele cauze din punctul meu de vedere ar fi: rezultatul slab obținut de PNL în alegerile locale nu a fost luat în serios de către conducerea centrală, lipsa unui mesaj coerent de la centru, poziționarea oscilantă de multe ori a PNL față de Codul Fiscal și Electoral, impunerea unor candidați din alte județe pe listele locale, inconsecvența lui Dacian Cioloș față de PNL, ceea ce a determinat simpatizanții PNL și nehotărâții să voteze USR, nepromovarea suficientă în media a programului de guvernare, pierderea multor primării în alegerile locale, fapt ce a contat mult în aritmetica totală județeană.

Salut Sighet: Asumarea rezultatelor înseamnă și demisia din funcția de conducere?
Dana Ivașcu: Demisia este un act unilateral de voință, de maximă responsabilitate și onoare. Există cazuri în care se impun demisii, dar nu trebuie să generalizăm. Acest fapt trebuie să se întâmple după analize serioase pentru că altfel riscăm să dărâmăm ce s-a construit și să nu avem ce pune în loc. Președinta Alina Gorghiu și Secretarul General Ilie Bolojan, au demisionat asumându-și neîndeplinirea targetului propus, acela de a duce PNL la guvernare. Cred că după analize serioase în fiecare filială în parte demisiile se impun acolo unde rezultatele au fost sub scorul național obținut de PNL (nu este cazul PNL Maramureș sau PNL Sighet).

Salut Sighet: Considerați că ați aplicat strategia adecvată pentru alegerile parlamentare?
Dana Ivașcu: PNL a făcut greșeli în abordarea alegerilor parlamentare, în primul rând nu am învățat din rezultatul alegerilor locale că este important să ne concentrăm pe ce putem noi, PNL, să facem și să propunem electoratului, nu să criticăm tot timpul ce fac alții. Să venim cu soluții, cu candidați serioși și credibili.

Salut Sighet: Există diferende între membrii PNL din vechea și actuala echipă de conducere, care au afectat coeziunea partidului?
Dana Ivașcu: Da, trebuie să recunoaștem că în multe filiale procesul de fuziune între PNL și PDL nu s-a încheiat în fapt, ci doar în drept, sunt încă multe orgolii, resentimente. Există orgolii și între vechea echipă de conducere și noua echipă, și este trist să constați că există încă colegi care nu realizează că adevărații adversari politici nu sunt în interiorul partidului, ci în exteriorul acestuia și că, un adevărat liberal, membru de partid, face campanie nu doar când el candidează, pentru că, atunci când câștigăm, câștigăm toți, și dacă pierdem, pierdem toți. Așa ar trebui să funcționeze o adevărată echipă liberală unită și la bine și la rău.

Salut Sighet: Ce vă reproșați, personal, vis-à-vis de abordarea campaniei electorale?
Dana Ivașcu: Personal nu am ce să îmi reproșez, am candidat poziția 2 pe lista pentru Senat. PNL Sighet a obținut 22,33% la Senat și aproape 20% la Camera Deputaților, deci peste media județeană și națională. Nu a fost o campanie ușoară, însă am încercat în Sighet să demarăm o campanie pozitivă, am fost tot timpul în legătură directă cu oamenii în piețe, târguri, fabrici. Din nefericire, am întâlnit mulți oameni care nu știau cine sunt candidații la parlamentare, dar votau PSD pentru că li s-a promis printr-o campanie media națională că vor fi mărite salariile și pensiile. În condițiile în care nu discutăm despre un vot uninominal, cred că procentele obținute în plus față de media județeană și națională sunt rezultatul unui efort susținut, al subsemnatei și al echipei de campanie.

Salut Sighet: Și la nivel local, și la nivel național avem impresia că PNL-ul și-a pierdut din atractivitate. De ce, sau… ne înșelăm?
Dana Ivașcu: Nu cred, totuși, că putem discuta că PNL și-a pierdut atractivitatea, e mult spus. PNL a pierdut alegerile, însă reprezintă principala forță de opoziție și principalul partid de dreapta. Alegerile se caștigă și se pierd, totul este ca noi, liberalii, să învățăm din greșeli, și am convingerea că avem suficiente resurse să o facem astfel încât să revenim în prima poziție la următoarele alegeri, totul depinde de noi, de modul în care cu: rigoare, responsabilitate, fără patimă și ranchiună vom ști să ne evaluăm și să ne autoevaluăm cu maximă sinceritate fiecare dintre noi.

Salut Sighet: De ce credeți că tinerii și segmentul populației active (de regulă simpatizanții liberalismului) n-au ieșit la vot?
Dana Ivașcu: PNL nu a promovat o campanie populistă și, în general, prezența la vot în alegerile parlamentare este mult mai mică decât în alegerile locale (când comunitatea locală este mult mai interesată în a-și alege primarul și consilierii locali). Prezența scăzută la vot este un semn ce ar trebui să îngrijoreze politicienii, pentru că nu putem să spunem că la o prezență de sub 30% la vot, câștigătoriii sunt legitimați în mod credibil.

Salut Sighet: De ce credeți în doctrina liberală?
Dana Ivașcu: Cred în doctrina liberală pentru că este apropiată de profesia mea și structura mea interioară. Eu cred în egalitate de șanse, meritocrație, democrație în adevăratul sens al cuvântului, și libertate de exprimare.

Salut Sighet: Credeți că v-ați identificat suficient de mult cu imaginea partidului?
Dana Ivașcu: Cred că da, sunt deja consilier local PNL la al doilea mandat, am trecut prin toate campaniile electorale împreună cu colegii mei, alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale și din toate am avut și voi avea ceva de învățat.

Salut Sighet: Ce trebuie modificat la strategia partidului pentru a fi mult mai credibil în fața electoratului local?
Dana Ivașcu: PNL a pierdut anul trecut Primăria Sighet și am pierdut și alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, acest lucru nu trebuie să ne demoralizeze, dimpotrivă. În fața electoratului nu poți să fii credibil decât dacă ești tot timpul în mijlocul oamenilor, le asculți și le afli problemele cu care se confruntă și găsești soluții. Credibilitatea se câștigă și prin multă seriozitate, profesionalism și competență.

Salut Sighet: De ce Țara Maramureșului, în special Sighetul, nu a avut un candidat pe locuri eligibile (locul I)?
Dana Ivașcu: PNL Sighet a pierdut în vară primăria Sighet și acest lucru a cântărit destul de mult în alcătuirea listelor pentru parlamentare. Organizația Sighet a solicitat conducerii județene locul 2 pe lista Camerei Deputaților pentru un reprezentant din Sighet, însă, în urma unor negocieri naționale, acest loc a revenit vechiului PDL fiind propusă doamna Anca Boagiu. Locul 1 la Cameră, în urma unei alianțe cu Coaliția pentru Baia Mare a revenit doamnei doctor Cherecheș, deputat în funcție, iar locul 1 la Senat a revenit președintelui organizației județene, dl. Mircea Dolha. Convingerea mea este că, așa cum am afirmat public de nenumarate ori, Sighetul, ca și capitală a Maramureșului Istoric, merita să aibă reprezentativiate în Parlament. Spre deosebire de alte partide care nu au poziționat candidați din Sighet pe locuri considerate eligibile, PNL a oferit acest loc doi la Senat Sighetului, un loc care, cu puțin mai mult efort, putea să ofere Sighetului un parlamentar din zonă.

Salut Sighet: Cum ar trebui să arate profilul liberalului model?
Dana Ivașcu: Integru, competent, serios, profesionist, credibil, apropiat de oameni.

Salut Sighet: Cum colaborați cu PSD-ul în Consiliul Local?
Dana Ivașcu: La nivel local PNL este în opoziție, suntem 7 consilieri PNL din 19, suntem adepții dialogului în Consiliul Local, facem și vom face o opoziție constructivă în sensul că vom vota proiectele benefice pentru sigheteni, însă vom sancționa orice derapaj al PSD în Consiliul Local.

Salut Sighet: Spuneți-ne care sunt aspectele negative din Sighet care vă îngrijorează.
Dana Ivașcu: Infrastructura deficitară, prezența din ce în ce mai vizibilă a câinilor comunitari, curățenia care lasă de dorit.

Salut Sighet: Dați-ne exemplu de una – două priorități pentru comunitatea sigheteană pentru care ați lupta până în… pânzele albe.
Dana Ivașcu: Rezolvarea problemei costului apei (VITAL), infrastructura, reabilitarea termică a blocurilor.

Salut Sighet: V-ați implicat la un moment dat pe palierul socio-cultural și în comunitatea locală. Veți continua, și cum, pe această direcție?
Dana Ivașcu: Cu siguranță îmi face mare plăcere și onoare să mă aflu în mijlocul sighetenilor talentați, avem multe talente și valori sighetene care merită atenția autorității locale și aprecierea noastră. Regret faptul că anul trecut, datorită campaniei electorale nu am reușit să organizez Gala Excelenței în cadrul proiectului Încurajează Performanța prin care elevii cu performanțe extra-școlare erau premiați, deoarece se încălca legea electorală, însă acest proiect va continua. Alături de colegii mei avem pregătite proiecte pentru sigheteni și vom identifica soluții pentru a sprijini activitățile socio-culturale din oraș.

Salut Sighet: Aveți vreun sfat constructiv pentru actualul primar, Horia Scubli?
Dana Ivașcu: Sunt convinsă ca actualul primar, Horia Scubli, primește suficiente sfaturi de la colegii domniei sale de partid, de asemenea, să nu uităm faptul că a câștigat primăria în baza unui program a cărui punere în practică îl obligă față de cetățenii municipiului. Cât va reuși să pună în practică programul electoral cu care a câștigat alegerile pentru Primăria Sighet, rămâne de văzut, iar măsura îndeplinirii acestui program o va da tot electoratul sighetean prin vot.

Salut Sighet: Mulțumim pentru interviu. Succes în… reconstrucția încrederii în PNL!
Dana Ivașcu: Și eu vă mulțumesc și am convingerea că, dacă esși bun în ceea ce faci, la un moment dat nu va fi nevoie să te prezinți, te vor prezenta faptele tale.

Brîndușa Oanță
Ion Mariș

Cuvântul neruga, cu rezonanțe asiatice parcă, pune în lumină cel puțin 3 aspecte: în primul rând e aspectul fonic, cu accent pe silaba a doua și jocul triplu dinte o consoană și o vocală din fiecare silabă, unde consoanele crescătoare vin sub forma afișată a unei energii, apoi e înțelesul, reprezentat printr-un substantiv (tipic sub aspectul formării lui, dar inexistent în dicționar) și, în al treilea rând, reprezintă pronumele personal însoțit de verbul la imperfect, persoana a treia, singular, aducând în lumină vremuri imemoriale. Ca și cum, la un moment dat, cineva ne ruga să facem ceva, să fim într-un anumit fel, să acționăm în virtutea a ceva. Și, din ne-facere, din ne-ascultare, neruga noastră a deviat în altceva și nu a mai putut instaura lumi, pace sau liniște…

Mi-a spus cineva, recent, că nu mai are nici măcar puterea să se roage. Că ruga nu își mai găsește locul și nu îi mai poate fi parte din gânduri. Că a ajuns la o stare de împietrire și că nici măcar lacrimile nu îi mai pot spăla cristalul ochilor… Că starea la care a ajuns este o nerugă continuă, din care nu mai poate ieși.

Văd în ultimul timp, din nefericire, tot mai mulți oameni care nu mai au puterea de a se ruga. Pe care deja i-a cuprins neruga. Și care nu mai au energia de a intra în biserici. Sau dacă o fac, totul se reduce la automatisme și la un formal sec, ca reflex al inerției altor vremuri. Sunt vremurile cînd El ne ruga să Îi fim alături. Și totuși, aceasta e o stare care, din ce în ce mai mult, cucerește suflete.

Am tot stat și m-am gîndit de unde poate să vină o astfel de stare, și care îi poate fi originea? Singura explicație pe care am găsit-o este dată de o negare a frumosului din noi, de neoameni. Pentru că mulți dintre cei din jur au devenit neoameni, o zonă tot mai mare se acoperă cu boli: nefericiri, nenorociri, necazuri, neajunsuri, nevoi, neliniști nefirești. Nerugi.

Lor, nerugilor, noi trebuie astăzi să le căutăm leacul. 

Autor, Mihai Pătrașcu

Conform datelor oficiale publicate duminică, 8 ianuarie 2017, pe site-ul www.edu.ro, din cauza condițiilor meteo nefavorabile şi a condiţiilor de transport și deplasare ale copiilor, nici în unitățile de învățământ (grădiniţe, şcoli şi licee) din județul Maramureș nu se vor ține cursuri luni, 9 ianuarie și marți, 10 ianuarie 2017. Dacă nu vor exista alte „surprize” meteo, școala se reia miercuri.

Cursurile vor fi suspendate și în județele: Brăila, Vaslui, Dolj, Suceava, Giurgiu, Teleorman, Botoșani, Buzău, Ilfov, Ialomița, Călărași, Constanța, Vrancea, Tulcea și Municipiul București.

UPDATE situație cursuri școlare suspendate (data raportării: 8 ianuarie, ora 16:00)

Nici în județele: Bacău, Olt, Iași, Neamț, Timiș, Galați nu se vor ține cursuri luni și marți.

sursă foto: internet

O șansă la o generație

Se spune că viața merită trăită din plin, atunci de ce nimeni nu trăiește cu adevărat? Aceleași fețe posomorâte și obosite, extenuate de propria lor percepție asupra realității, a vieții, prefăcându-se că simt… Cât de îngrozitoare poate fi o asemenea situație! Cum poate cineva să trăiască în acest mod? A, da, cum am spus, nu o fac. Ei respiră pentru că trebuie, au nevoie de asta. Dorm fiindcă trebuie, merg la școală fiindcă trebuie, își fac temele deoarece trebuie, merg la serviciu pentru că trebuie și lista poate continua la nesfârșit. Respiră cu nonșalantă, e normal să respiri, nu?! Și totuși sunt atât de multe persoane care respiră, deși nu trăiesc. Respiră, deși sufletul lor e pe moarte.

Este amuzant cum cineva care minte ajunge popular, iar oricine spune adevărul e luat de nebun. Tragi-comedie de fapt. Poate acesta este motivul pentru care mă simt atât de singură uneori. Oamenii se luptă între ei de secole pentru a-și dovedi teoriile proprii în privința etnogenezei lumii spre exemplu, recurg la atrocități și schimbă regimuri politice în numele Domnului, stârnesc războaie de pe urma cărora singurii beneficiari vor fi cei ce știu cum să se folosească de datoriile oamenilor pentru a-și apăra propriile credințe și propriul ego. Pacea nu aduce profit. Sclavii moderni nu poartă lanțuri, ci poartă cărți de credit. Cum ar fi dacă în loc să ne luptăm pe teorii despre cine sau ce a creat lumea, să ne luptăm împotriva celor ce o distrug?

Uneori, cele mai luminate minți nu se evidențiază în testele standard de inteligență, pentru că nu au o inteligență standard. De ce încercați să ne epuizați cu șase-șapte ore pe zi la școală învățând în 12 ani peste 16 materii? De ce nu ne lăsați să ne urmăm propriile vise și să studiem ceea ce ne dorim și ne împlinește? A, da, voi nu vreți inovație și fericire, voi vreți marionete ademenite de promisiunea siguranței care se destramă chiar sub ochii noștri zilnic prin crize de șomaj ș.a.m.d. Voi, nu profesorii și nici părinții, cei pe care noi v-am ales, încercați să ne vindeți un alt fel de fericire, puneți și un preț pe ea. Când cumperi, ești stabilit la casa ta și ai un job bine plătit ești fericit, corect? Nu mai contează ce prostie care nu valorează nici măcar un bănuț cumperi, important este să cumperi. Altfel, cum să fii fericit? Cel mai grav este că, așa cun susține și George Orwell, atât timp cât noi v-am ales nu suntem victime, ci complici. Marionetele respectă regulile și legile (ca în vremea coloniilor americane „regulile sunt făcute și aplicate pentru binele tuturor”, o etichetă ieftină ce continuă să ne ia drepturile. Coloniile au realizat asta și au devenit independente de Coroană, noi când vom realiza? Chiar e nevoie să ne ajungă cuțitul la os ca să luăm o decizie? Nimeni nu vede în ce ne afundăm?), se mulțumesc cu cât au și nu creează multe probleme. Muncesc până la bătrânețe, o bătrânețe care îi găsește nefericiți, nesănătoși și epuizați psihic și fizic sperând că măcar copiii lor vor reuși.

Șansa schimbării e o dată la o generație, oare de ce toți speră că schimbarea va veni de la altcineva? Mulți trăiesc, muncesc mai mult de jumătate din viață, învață lucruri pe care oricum le-au uitat si care nu îi fac fericiți și așa, toată viața lor e risipită, mor. Grav este că mor triști și neîmpliniți, întrebându-se mereu „ce s-ar fii întâmplat dacă?”. Este greu să te schimbi pe tine și mentalitatea ta, dar aceasta este adevărata schimbare.

Dacă vrei să știi care-ți sunt prietenii, nu-ți fie frică să spui adevărul. S-ar putea să rămâi singur, dar unele valori nu cresc în fiecare grădină. Un trandafir e special, țepii lui te înțeapă când vrei să-l rupi, dar buruienile nu-l înăbușă. Să plantezi doi trandafiri în aceeași grădină e divin; să cunoști pe cineva care să te înțeleagă e un alt fel de intimitate. Mulți maci se cred trandafiri, dar tu nu-i asculta.

Autor, Mirela Costinar

(elevă, clasa a X-a F, C.N. „Dragoș Vodă”)

sursă foto: internet

Începutul de an 2017 ne-a adus tot felul de schimbări, un Guvern nou nouț, multe informații și propuneri, unele deja concretizate în Hotărâri. Printre acestea se numără, așa cum bine se știe, și creșterea salariului minim brut garantat în plată cu 01.02.2017, de la 1.250 lei la 1.450 lei.

Ceea ce este surprinzător este că în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ se menționează, în Secțiunea a III a, Impactul socio-economic al proiectului de act normativ, punctul 2 – Impactul asupra mediului de afaceri – nu este cazul, adică mediul de afaceri nu va fi afectat de această măsură. Din păcate tocmai mediul de afaceri și, consider  că, în principal cel cu capital integral autohton, care acordă salariile în lei, este primul afectat. Dacă începând cu luna  mai 2016 salariul minim brut garantat în plată era stabilit la 1.250 lei pentru un număr mediu de ore de muncă de 169,333 lei / lună, anul acesta, 2017, numărul orelor de muncă luate în calcul ca medie la stabilirea salariului minim brut de 1.450 lei este de 166,00 ore/ lună, în program complet. Concluziile sunt evidente. Să nu uităm că în 2017 avem și două zile de sărbători legale în plus în care nu se lucrează, față de 2016. Aceasta a fost cu siguranță o altă măsură care nu a afectat mediul de afaceri și asupra căreia acesta a fost consultat (!).

Dacă până în prezent costul total al firmei cu un salariat încadrat cu 1.250 lei era situat undeva la peste 1.500 de lei, de la 1 februarie acest cost ajunge la  peste 1.780 lei. Costul este reprezentat de salariu și taxele achitate de către angajator către stat pentru fiecare angajat. Acest cost se adaugă celui suportat de către fiecare salariat prin reținerea și virarea către bugetul statului a sumelor reprezentând impozitul pe venit, contribuția la fondul de șomaj, contribuția la fondul de pensii,  contribuția de asigurări sociale de sănătate. Din toată majorarea salariului minim brut singurul câștigat cu adevărat este statul.

Probabil, prin creșterea salariului minim brut garantat în plată în multe situații salariații nu vor mai beneficia de deducerile personale sau pentru persoanele aflate în întreținere pentru că salariul brut va depăși cotele stabilite de lege pentru aceste deduceri .

Nu cred că prin majorarea salariului minim brut garantat în plată va fi diminuată  munca la negru și nici nu va fi stimulată ocuparea în muncă. Cel mult. va fi încurajată prestarea muncii în baza altor tipuri de contracte, diferite de contractul individual de muncă. Obligația acordării salariului minim garantat în plată  există doar pentru munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă. Pentru stimularea ocupării în muncă ar fi benefice eventual sancțiuni pentru cei care nu lucrează cu toate că starea lor de sănătate le permite acest lucru și eliminarea ajutoarelor sociale acordate de stat pentru nemuncă. Cel puțin în Sighetu Marmației locuri de muncă sunt. Nu sunt doritori de muncă.

1.450 lei salariul minim garantat în plată, indiferent de munca prestată, de calificarea avută sau, mai ales, de lipsa ei.

O altă presiune apare asupra mediului de afaceri datorită faptului că timpul în care intră în vigoare această măsură este foarte scurt: 1 februarie 2017, și trebuie îndeplinite o serie de proceduri pentru a fi operațională – încheierea și înregistrarea actelor adiționale la contractele colective de muncă , obligatorii la societățile cu peste 21 de angajați, încheierea, semnarea și înregistrarea actelor adiționale la contractele individuale de muncă ale angajaților, dar așa cum am mai spus, mediul de afaceri, în viziunea Guvernului, nu e afectat de măsură.

În nota de fundamentare se arată că salariul net al unui salariat care nu are persoane în întreținere va fi de 1.065  lei. Este această sumă suficientă pentru creșterea nivelului de trai? În mod evident, nu. Atâta timp cât există taxe, impozite, utilități  de achitat și a căror valoare lunară nu e mică, atâta timp cât prețurile sunt cele pe care le cunoaștem cu toții și care nu au fost afectate de scăderea TVA (impozit  indirect care ajunge în final la bugetul statului) .

Orice angajat își dorește să câștige bine, dacă se poate cu un efort cât mai mic, orice angajator care se respectă și care dorește obținerea de rezultate este interesat să asigure angajaților un mediu care să le permită un câștig decent, când însă în acest parteneriat intervine statul pentru a impune o sumă, care nu e neapărat ancorată realității, de la care pornește jocul, cred că nu mai putem vorbi de predictibilitate economică.  Undeva s-a produs o fractură în  relația și așa instabilă dintre stat – mediu de afaceri. Este sigur că dacă această măsură nu este urmată de măsuri de sprijinire efectivă a mediului de afaceri ne vom trezi cu o mulțime de firme în insolvență, fapt ce va determina o descreștere accentuată a  economiei românești. Este foarte ușor să încadrezi faptele la contravenții și să aplici sancțiuni care nu e cazul să precizăm unde ajung. Rolul principal al oricărei instituții a statului ar trebui să fie de prevenție și nu de opresiune, mai ales atunci cînd măsurile se iau de azi pe mâine.

E  1 februarie 2017 într-adevăr momentul creșterii salariului minim brut garantat în plată ? Părerile sunt convinsă că sunt împărțite. Ar fi interesant de aflat punctul de vedere al angajatorilor sigheteni legat de această măsură de început de an.

Autor, Roxana Pontoș

Porţile Şcolii Superioare de Fete au fost deschise în anul 1861, un important rol în realizarea acestui proiect avându-l Leövey Klára, care considera că educaţia fetelor este un scop nobil.

Din nefericire, în luna noiembrie a aceluiaşi an, şcoala este închisă, respectându-se ordinele venite de sus.
Redeschiderea a avut loc în noiembrie 1870, la intervenţia prefectului Iosif Man de Şieu şi a soţiei acestuia, baroana Sztoika Mária, sub titulatura de “Şcoala Superioară de Fete Elisabeta”. Scopul era educarea tinerelor fete, fără a ţine cont de religie şi apartenenţa socială. Şcoala avea cinci clase, dar după 1877, la ordinul ministrului învăţământului şi cultelor, Trefort Ágoston, şcoala se organizează în patru clase superioare şi două pregătitoare, astfel îmbunătaţindu-se calitatea educaţiei oferită în cadrul instituţiei.

Clădirea datează din secolul al XVII-lea, încă din timpul contelui Bethlen István, fiind construită în stil baroc. Înainte de transformarea în şcoală, a fost sediul Administraţiei Zootehnice a Comitatului Maramureş. De-a lungul secolelor au loc modificări succesive ale clădirii, fiind remodelată în stil neoclasic, ca mai târziu, în jurul anului 1901 să primească o înfăţişare art nouveau.

Deasupra intrării principale se putea observa stema ţării, înconjurată de lauri şi anul reconstrucţiei (1901), alături de inscripţia: “Şcoala regală maghiară Superioară de Fete”.

În perioada interbelică ea a fost redenumită Liceul de fete “Domniţa Ileana”.

(Imaginea grafică și text Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012)

n.r.: actualmente clădirea găzduiește Liceul Pedagogic Ucrainean „Taras Șevcenko”