Muzeul de Artă Brașov și Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației invită publicul la finisajul expoziției itinerante „Her Art Story”, care va avea loc joi, 23 octombrie 2025, de la ora 13:00, în prezența reprezentanților muzeului.
Realizat de Muzeul de Artă Brașov în anul 2024, proiectul „Her Art Story” este dedicat recuperării și valorizării contribuției femeilor la istoria artei românești și pe parcursul lunii octombrie a fost prezentat pentru prima dată publicului din Maramureș.
Găzduită de Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul”, expoziția „Her Art Story” a propus un dialog esențial între trecut și prezent, oferind ilustratoarelor contemporane ocazia de a reinterpreta poveștile și chipurile unor artiste care au marcat istoria vizuală a României.
Expoziția reunește lucrările a 17 artiste remarcabile din colecția Muzeului de Artă Brașov, însoțite de scurte texte biografice ce redau contextul artistic și istoric al epocii lor.
Artistele prezentate:
Elena Mureșianu, Elena Popea, Irina Lukász, Cecilia Cuțescu-Storck, Lucia Demetriade Bălăcescu, Micaela Eleutheriade, Geta Brătescu, Rodica Maniu, Tia Peltz, Margarete Depner, Zina Blănuță, Puia Hortensia Masichievici-Mișu, Mimi Șaraga Maxy, Alexandrina Gheție, Margit Mikloș-Timar, Emilia Apostolescu și Wanda Sachelarie-Vladimirescu.
Un aspect definitoriu al proiectului este colaborarea cu 17 ilustratoare contemporane, care au creat portrete inspirate de operele și destinele acestor artiste. Acest demers generează un dialog vizual între generații, demonstrând continuitatea și actualitatea temelor abordate de femeile din lumea artei.
Ilustratoare contemporane:
Bianca Anton, Diana Barbu, Raluca Burcă, Alexandra Călin, Alexandra Ciocan, Corina Drăgan, Alexandra Goldillo, Daia-Diana Grigore, Alexandra Hochreiter, Irina Iliescu, Loreta Isac, Oana Ispir, Alina Marinescu, MURA, Daniela Olaru, Bianca Spatariu, Alexia Udriște.
Inițiat în septembrie 2024 de Muzeul de Artă Brașov, proiectul „Her Art Story” își propune să repună în lumină contribuția femeilor la dezvoltarea artei românești, aducând recunoaștere unor artiste care au fost cândva marginalizate sau uitate. Expoziția oferă prilejul unei reflecții asupra modului în care este scrisă istoria artei și asupra nevoii de a valorifica patrimoniul artistic feminin.
După finisajul de la Sighetu Marmației, expoziția itinerantă „Her Art Story” va fi prezentată la București, continuând astfel demersul de readucere în atenția publicului a contribuției esențiale a femeilor la evoluția artei românești.
Vă așteptăm cu drag să fiți alături de noi la încheierea expoziției, un capitol simbolic dintr-o poveste mai amplă despre artă, curaj și identitate!

Link: https://www.facebook.com/events/785354940967041/
Detalii despre proiect: https://herart.ro/

Vă invităm să urmăriți activitatea Muzeului de Artă Brașov și pe platformele social media:

Facebook: https://www.facebook.com/MuzeulDeArtaBrasov
Instagram: https://www.instagram.com/muzeuldearta.brasov/
Youtube: https://www.youtube.com/@muzeuldearta.brasov
LinkedIn: https://www.linkedin.com/company/muzeul-de-arta-brasov/

Contact:
Alexandra Ilnițchi-Ardelean
Referent de specialitate
E-mail: [email protected]
Tel. 0773 870 353

Comunicat de presă

La început de toamnă, în fiecare an, Zilele Europene ale Culturii Evreiești (European Days of Jewish Culture), inițiate în anul 1999 de către Asociația Europeană pentru Conservarea și Promovarea Culturii și Patrimoniului Evreiesc (AEPJ), oferă comunităților din întreaga Europă ocazia de a-și îndrepta atenția spre un patrimoniu istoric și cultural ridicat cu eforturi și dăruire de-a lungul secolelor, bine integrat în identitatea continentului nostru.

În cadrul ediției din anul acesta, ediție centrată pe tema “People of the Book”/ „Oamenii Cărții” (a debutat la 7 septembrie 2025 și continuă până la finalul lunii noiembrie), suntem invitați la un alte eveniment interesant în orașul nostru, expoziția foto AM ÎNVINS.

Dschiderea expoziției va avea loc miercuri, 22 octombrie 2025, de la ora 12:00, la Sala Radio Sighet (Sighetu Marmației, str. Plevnei, nr. 8).

Expoziția este organizată cu implicarea Asociației Maramureș Heritage și a Fundației Tarbut.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22.10.2025, 21.11.2025.

Salut, Sighet!

De zeci de ani, Festivalul Internațional de Poezie de la Sighet are un itinerar poetic foarte bine fixat.

După prima zi, primirea invitațior și decernarea premiilor la Sighet, „îngerul” (lui) Nichita îi cheamă pe participanți – în următoarea zi – la Desești, acolo unde poetul Gheorghe Pârja așterne covorul de amintiri din grădina casei părintești și acordă premiile locului.

Poezia la Desești are o derulare cunoscută și respectată de către toți particpanții. La biserica monument UNESCO se oficiază slujba de pomenire pentru poeții care – din păcate – scriu versuri în Cer, urmată de discuțiile neconvenționale, prietenești, acordarea premiilor, împărțitul delicioaselor plăcinte și pancove din curtea familiei Pârja, schimbul de publicații și volume de autor, zâmbete cu soare și/sau picături de ploaie.

Seara de Poezie de la Desești se încheie la Căminul Cultural, acolo unde se lansează cărți, se dezbat și analizează subiecte literare, se ascultă interpreți de muzică tradițională (Măriuca Verdeș continuă pe calea nepervertită a… rădăcinilor străbune) și, nu în ultimul rând, se aud vocile participanților care vibrează prin creațiile lor.

Am făcut doar o succintă prezentare, nepoetică, a unui festival care aduce, an de an, bucurie nu doar premiaților ci – mai ales – participanților „nediplomați” (nota bene: cei care nu primesc diplome), dar cu dragoste pentru Poezie.

Sighet-Nichita-Desești este – de fapt – „axa” magică a Nordului Poetic.

Și pentru a nu-i uita pe cei care înfrumusețează cuvintele, haideți să reamintim premiile ediției 52 a FIPS (Festivalul Internațional de Poezie Sighet):

PREMIUL „GHEORGHE CHIVU” – NICOLAE BĂCIUȚ, „EVADAREA DIN VIS”,  Editura Vatra Veche, Târgu Mureș, 2025;
VOLUM DE POEZIE PUBLICAT ÎN 2025 – DANIEL MARIAN, ,,poetry no entry”, Editura Castrumm de Thymes, Giroc, 2025;
Antologie de autor – PREMIUL „VASILE MORAR”- GAVRIL CIUBAN, „ALTE VREMURI”,  Editura Casa Cărților, Baia Mare, 2025.

Volum de critică literară/poezie: 1. PREMIUL „LAURENȚIU ULICI” – ALEXANDRU BUICAN, ,,VIAȚA LUI BACOVIA”, (biografie), Editura Actaeon Books, Baia Mare; 2. PREMIUL „AUGUSTIN COZMUȚA” – DANIEL LUCA, ,,Raftul de la colț” (V), Editura Castrum de Thyes, Giroc, 2025.

Premiul „OPERA OMNIA” – VASILE IGNA.

Reviste și Edituri:
Revista FEEDBACK – GEORGE VIGDOR, ,,Încerc să mă așez în pagină”, Editura Junimea, Iași, 2025;
Revista NORD LITERAR – ANCA IULIA-BEIDAC, ,,AMARE”, Editura  Junimea, Iași, 2025;
Revista CRONOGRAF – VALERIA BILȚ, ,,De la Florii la Rusalii”, Editura Actaeon Books, Baia Mare, 2025;
Revista STEAUA  – TEREZIA FILIP, ,,Poeme tereziene”, Editura Galaxia Gutenberg,Tărgu Lăpuș, 2025;
Revista CONVORBIRI LITERARE – LOREDANA ȘTIRBU,  ,,DE-O MIE DE ANI – DOR”, Editura Actaeon Books, Baia Mare, 2025;
Revista MIȘCAREA LITERARĂ – RODICA MARIAN, ,,PRAG TRANSPARENT”, Editura Macchione, Varesse, 2024,  POEME, Editura Libros Libertad, 2024;
Revista POESIS – OTILIA ARDELEANU, ,,Caligrafia unei duminici”, Editura Neuma, Apahida, (Cluj), 2025;
Revista MARMAȚIA  LITERARĂ – GELU DRAGOȘ, ,,Raftul lui Gelu”, (recenzii), Editura CASA CĂRȚILOR, Baia Mare, 2025;
Editura VALEA VERDE – LUCIA ILEANA POP, ,,FEMINITATE/ FEMMINILITA”, Editura Actaeon Books, Baia Mare, 2025.

La Desești, Premiul „Nichita STĂNESCU” i-a fost oferit poetului Gheorghe Mihai Bârlea iar tânărului editor și poet Flaviu Claudiu Mihali i-a fost acordat Premiul Consiliului Local al Comunei Desești.

Festivalul Internațional de Poezie Sighet 2025 a mai „crescut” cu un an, tinerețea acestuia este… sine qua non!

Foto & text: Ion Mariș

Sâmbătă, 18 octombrie  2025, „Noaptea Sinagogilor” a oferit publicului o incursiune culturală printr-o prezentare despre istoria evreilor din Sighet, sărbătorile tradiționale și rolul rabinului în comunitate. Evenimentul a deschis porțile sinagogii ca spațiu de dialog și reflecție asupra memoriei locale.

Un material VIDEO de la „Noaptea Sinagogilor” puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

trădare fiind vorba de salvare

un maldăr de cuvinte
sunt o mare siguranța
pe când se vor desface
fie de foame fie de oboseală
și-atunci vor spurca fuioarele
de cânepă ce-așteaptă să fie toarsă

îngerul a rămas agățat
de vârful Scării lui Iacob
se minunează de cel ce coboară
la lumina unei lumânări pe sfârșite

încetul cu încetul
din miezul de noapte
zorii
îmi intră în casă
umiliți de frigul de veghe

cuvântul mă privește în ochi
cu o de netăgăduită trădare
lăsându-mi singurătatea
sprijinită de oase ♦

(Echim Vancea, din volumul „Ni mă, ni”, 2024)

* * *

■ Echim VANCEA este poet, prozator, editor, publicist.
S-a născut la 19 octombrie 1951 în Nănești/ Maramureș ● Licențiat în Științele comunicării (2008) ● Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1998) și al altor asociații și societăți culturale și profesionale ori colegii redacționale ● Redactor-șef al publicației regionale „Apșa” a românilor din Transcarpatia, Ucraina ● Debut literar în revista „Cronica (Iași, 1973) ● Debut editorial: Fotografie după un original pierdut, 1990 ● Colaborări ocazionale în publicaţiile literare din ţară și străinătate (după 1973). Este Cetățean de Onoare al județului Maramureș (2022) și al Municipiului Sighetul Marmației (2023).
■ Volume publicate: ♦ Poezie: ● Fotografie după un original pierdut, 1990; ed. a II-a, , 2015; ● Doctor fără arginţi, 1997 ● Abatere de la dialog, 1998 ● Mâţa pe spini, 2001 ● Cititorul de drept comun, 2002 ● ● Ocupantul provinciei, 2004 ● Ningă-l-ai (antologie de autor; pref. Gheorghe Grigurcu), 2004 ● eu, celălalt, 2005 ● defăimarea liniştii, 2006 (haiku) ● Domeniu public (pref. Gheorghe Grigurcu), 2007 ● Şearpele când îl doare capul (postfață Ioan Holban), 2007 ● o fi şi cum zici d.ta, 2007 ● portret restant, după o noapte albă, 2008 ● Titlul mai târziu, 2009 ● Hramuri, 2010 ● Afară de unu singur, 2010 ● o noapte de umbre, 2011 ● să nu spui niciodată „noapte bună!”, 2012 ● pricină şi martor absenţei, 2013 ● Fiecare zi cu tăcerea ei anume, 2014 ● precum, 2015 ● umbra nu își împarte prada cu nimeni, 2016 ● umbra vine de mult mai departe, 2017 ● ultima pagină, 2019 ● Culoarul șarpelui, 2020 ● Paranteză temporară, 2021 ● Cuvinte întrerupte de creșterea ierbii, 2022 ● Culoarea pietrelor, 2023 ● NI MĂ, NI, 2024 ●
■ Traduceri în alte limbi: ● Sehonnai költemények/ Poeme de niciodată, 2003 (lb. maghiară) ● Усмішка кочовика/ Surâsul călătorului (lb. ucraineană; prefață Pavlo Romaniuk; postfață Vasil Kuhta), 2007 ● Tregtari i stinëve/ Neguţătorul de anotimpuri, 2015 (lb. albaneză) ●
■ Volume colective coordonate: ● Portret de grup cu Laurenţiu Ulici (comentarii, evocări, interpretări; în colab. cu Gheorghe Pârja şi Ioana Petreuş), 2002 ● Umbra noastră cuvântul. Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti 1979-2003 (în colab. cu Gheorghe Pârja), 2003 ● Laurenţiu Ulici – 10 ani de posteritate (coordonator), 2010 ● Orașul cu poeți.Sighetul Marmației în 12+1 prieteni (antologie, prezentare și selecția textelor, 2023 ●
■ Ediții îngrijite: ● Nepermisele iubiri. Balade și poeme de Mihai Nebeleac (poet român de expresie ucraineană. Autor al primului roman în limba ucraineană din România), 2018.

Echipa „Salut, Sighet!” îi dorește colaboratorului nostru, Poetului care nu își împarte Cuvântul cu nimeni, ECHIM VANCEA… ANI ȘI MULȚI ȘI BUNI, fără umbre și absențe nepermise!

Salut, Sighet!

Cu nelipsitele-i capricii, dar mai ales cu roade bogate, toamna aduce la Sighet de 52 de ani… POEZIA.
Poeți, critici literari, iubitori de poezie, se-ntâlnesc în Nord de Țară „seduși” de frumusețea Cuvântului.
A început, sub semnul imprevizibilei toamne și al cuvântului etern, cea de-a cincizeci și doua ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.

Vineri, 17 octombrie 2025, orașul nostru s-a încărcat spiritual cu emoții și întâlniri ale iubitorilor de frumos, veniți din multe colțuri ale României dar și din alte țări (Serbia, Ucraina) care și-au dat întâlnire la Sighet, aici unde versul a găsit mereu teren fertil.
Pe străzile toamnei sighetene, la Centrul Cultural din orașul nostru, poezia și-a regăsit locul firesc – acela de punte între oameni, de lumină magică ce ne cheamă și ne „modelează” să simțim.
De peste jumătate de secol festivalul acesta leagă generații, aducând laolaltă feluri diferite de a vedea lumea, unite prin aceeași credință: poezia nu dispare ci continuă să lumineze.
Da, în aceste zile Sighetul respiră poezie, ca o inimă veche (de aproape 700 de ani) și frumoasă care bate în ritmul sensibilității și al bucuriei de a fi împreună.

S-a recitat și s-a cântat (Ionuț Lumei și Sara Simion) dar s-au acordat și premiile festivalului (le veți afla într-un articol viitor).

Despre toamnă ne-a (în)cântat și Sara Simion și grupul CNDV-ist:

Dacă este octombrie la Sighet este anotimpul… Poeziei!

Text, foto & video: Ion Mariș

Muzeul Maramureșean Sighetu Marmației – Casa memorială Elie Wiesel a găzduit Joi, 16 octombrie 2025, evenimentul „Peisaj incomplet. Spații ale Memoriei și Uitării”, o meditație asupra memoriei Holocaustului și a modului în care arta poate reconstitui urmele tragice ale istoriei.

Au participat doi reprezentați ai Comitetului Comemorativ al Holocaustului în Caraibe, Maylín Cordero Martinez (CCdH-C, Havana, Cuba) și Levente Németi (OR-ZSE, Ungaria, Budapesta).

Un scurt montaj video de la eveniment puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

PROGRAM:

Vineri, 17 octombrie 2025
Ora 11:00, Centrul Cultural Sighetu Marmației:
Primirea invitaților;
Cafeneaua poeților. Lansarea revistei festivalului ,,Marmația literară”;
Moment omagial – Poetul Tiberiu Utan – 95 de ani de la naștere și scriitoarea Lucia Olteanu Utan – 100 de ani de la naștere, moderator prof.dr. Ioan Dorel Todea.

Ora 16:00, Centrul Cultural Sighetu Marmației:
Spectacol de poezie și muzică: ,,Maramureș – un pământ ce se sprijină pe poezie”;
Festivitate de premiere – Recital al poeților premiați;
Moment poetic ,,Armonii de toamnă” susținut de elevii Colegiului Național ,,Dragoș Vodă”; coordonatori – prof. Raluca Lozbă și prof. Otilia Chindriș;
Moment muzical: Simion Sara – Microrecital de muzică folk – Ionuț Lumei;
Moment muzical – solista Ileana Matus acompaniată de Mihai Chiș, Serator Desideriu și Viorel Bledea.

Invitat special cantautorul Dinu Olărașu

Sâmbătă, 18 octombrie 2025
Ora 10:30, Poezia și arta lemnului în Maramureș;
Vizita INVITAȚILOR la atelierul renumitului sculptor Ion Bledea.

Ora 15:00, Desesti
Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești – participă invitații.

Duminică, 19 octombrie 2025
Ora 10:00 – Cafeneaua literară.

Salut, Sighet!

ENTRY/EXIT SYSTEM (EES) ESTE OPERAȚIONAL LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE, INCLUSIV ÎN ROMÂNIA

Cui se aplică?
EES se aplică doar cetățenilor statelor non-UE care efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) în spațiul Uniunii Europene.

Cum funcționează?
Sistemul înlocuiește treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor cu înregistrarea digitală a datelor de intrare și ieșire, inclusiv a datelor biometrice
(imagine facială și amprente digitale).
👉 În perioada de tranziție, de aproximativ 6 luni, pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual, până la operaționalizarea completă a sistemului.

Unde este implementat în România?
EES este operaționalizat progresiv, începând de astăzi, în punctele de trecere a frontierei:
• Midia (Constanța)
• Stânca (Botoșani)
• Naidaș (Caraș-Severin)
• Sighet (Maramureș)
• Aeroportul Internațional Sibiu

În următoarele 6 luni, sistemul va fi extins etapizat la toate punctele de trecere a frontierei.

🔗 Detalii oficiale pentru călători: https://www.travel-europe.europa.eu/ees, https://www.politiadefrontiera.ro

Comunicat de presă

Sâmbătă, 18 octombrie 2025, de la ora 18:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighet va avea loc… Concertul Classic Unlimited.

Intrarea se face pe bază de rezervare cu titlu gratuit!

Sub motto-ul “Love at first sound”, repertoriul din acest an invită publicul într-o călătorie muzicală strâns legată de sentimentul care stă la baza celor mai multe dintre acțiunile oamenilor: dragostea.

Din program:

♫ Intermezzo op. 116, nr. 6 – Johannes Brahms
♫ Intermezzo op. 118, nr. 2 – Johannes Brahms
♫ Sonata K. 380 – Domenico Scarlatti
♫ Coralul ”Jesu, Joy of Man’s Desiring”, BWV 147 – Johann Sebastian Bach (arr. Myra Hess)
♫ Romanța op. 21, nr. 1 – Clara Schumann
♫ Poem op. 32, nr.1 – Alexander Scriabin
♫ Fiori – Ciprian Gabriel Pop
♫ The Golden Arrow – Șerban Marcu
♫ The Mystery in the Eyes of Arab Women – Cristian Bence-Muk
♫ The Letter I Never Wrote – Aurelian Băcan

Salut, Sighet!

Ediția 2025 a concursului de creație „Cărțile Anului”, organizat de Revista de Cultură „Nord Literar” și-a desemnat câștigătorii, în cadrul unui elegant eveniment desfășurat la Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Un juriu format din filologi și membri ai Uniunii Scriitorilor din România: lector univ. dr. Raluca Giurgiulescu (președinte), prof. dr. Delia Muntean, prof. Mihaela Popan, poetul Gheorghe Pârja și poetul Gavril Ciuban a avut de ales din 42 de cărți înscrise în concurs. O misiune dificilă, raportat la calitatea foarte bună a creațiilor care acoperă un mare număr de secțiuni.

„«O Doamne, ce bucurie să simţi cum toate elementele uneltesc împotriva ta, crivăţul suflă puternic şi totuşi nimic nu reuşeşte să stingă flăcăruia din pieptul nostru» – spune Nikos Kazantzakis în «O viață în scrisori». Așadar, ne-am adunat aici pentru că această «flăcăruie» există în pieptul fiecăruia dintre noi. Că se cheamă conținut cultural, că se cheamă lectură, că se cheamă talent, că se cheamă aspirație, dorință, că se cheamă urcuș, drum, vis, țel… cu toții suntem parte din aceeași familie a creației literare, a iubirii de carte, de cuvânt. Și toate acestea conferă măreție literaturii și noblețe oamenilor care o cinstesc. De ce mai facem «Cărțile Anului» într-o perioadă de austeritate extremă? E o întrebare pe care mi-au adresat-o multe persoane în ultima vreme și m-am întrebat și eu la un moment dat. Însă, indiferent de vremuri, de condiții, noi vom face acest lucru, pentru că aici este cel mai relevant for literar din Maramureș, care poate valida un demers creativ în acest domeniu. Pare greu de crezut, dar «Cărțile Anului» 2025 este un eveniment cu buget zero. Pentru că aceasta este situația în prezent. Însă, avem alături oameni fabuloși grație cărora evenimentul nostru este unul de înaltă ținută și așa va fi întotdeauna. Este minunat să te sune prietenii să întrebe dacă pot să vină însoțiți de alți prieteni, ori dacă pot să aducă elevii la acest eveniment. Și să vezi că sala devine neîncăpătoare. Dacă e așa – și așa este! – înseamnă că ne-am atins scopul. De aceea, țin să mulțumesc gazdelor noastre, elevilor din corul „Voci eminesciene” coordonați de prof. Alina Andreicuț, pentru minunatul moment muzical și dumneavoastră tuturor! A fost un dialog al literaturii și al muzicii într-un templu al artelor!” – a afirmat managerul instituției, dr. Dana Buzura-Gagniuc.

S-au acordat următoarele premii:

1. PREMIUL „CARTEA ANULUI” – Ioan Ardeleanu-Pruncu, pentru monografia „Victor Mihalyi de Apșa și lumea în care a trăit” (Editura Valea Verde Sighet).
2. PREMIUL PENTRU PROZĂ – Vasile Jurje, pentru volumul „Miracolul oglinzilor din noi”.
3. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo) – Valeria Bilț, pentru volumul „Păsările timpului meu”.
4. PREMIUL PENTRU POEZIE (ex aequo)- Mihaela Poduț-Ienuțaș, pentru volumul „Înger prin rouă”.
5. PREMIUL PENTRU CRITICĂ LITERARĂ – Ligia Duruș, pentru volumul „Perspective parabolice ale puterii totalitare”.
6. PREMIUL PENTRU ISTORIE – Dorel Michiș, pentru volumul „Alecsiu Latiș – o viață de mărturisire, slujire și apostolate la Baia Mare”.
7. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Marchiș, pentru volumul „Monografia satului chiorean Ciolt”.
8. PREMIUL PENTRU MONOGRAFIE (ex aequo) – Ioan Dorel Todea, pentru volumul „Destin liric. Gheorghe Chivu”.
9. PREMIUL PENTRU DEBUT – Alexandru Sabou, pentru volumul „Wagner und Braga: Postmoderne im Fokus”.
10. PREMIUL PENTRU CARTE DIDACTICĂ – Daniela Sitar-Tăut, pentru volumul „Passerelles vers la maîtrise du français”.
11. PREMIUL PENTRU VOLUM BILINGV – Nicoară Mihali, pentru volumul „Iubirile lui Gabriel Garcia Marquez”.
12. PREMIUL PENTRU PUBLICISTICĂ – Ion Mariș, pentru volumul „Cu spatele la Centru” (Editura Valea Verde Sighet).
13. PREMIUL PENTRU MĂRTURII – Florica Bud, pentru volumul „În căușul veacului”.
14. PREMIUL PENTRU INTERFERENȚE – Ana Olos, pentru îngrijirea volumul de versuri și artă plastică „Mihai Olos. Ape moarte”.
15. PREMIUL „AUGUSTIN COZMUȚA” – Delia Muntean, Nicolae Scheianu, Flaviu Claudiu Mihali, pentru îngrijirea volumului „Remember Vasile Morar”.
16. PREMIUL „V.R. GHENCEANU” – Raul Conicica, pentru volumul „Teatru în viziunea mea”.
17. PREMIUL PENTRU JURNAL – Mihaela Ganța, pentru volumul „Scrisori netimbrate”.
18. PREMIUL „PUNTE DE CUVINTE” – Gheorghe Moiș, pentru volumul de versuri „Timpul învins”.
19. PREMIUL PENTRU DICȚIONAR – George Cadar, pentru volumul „Limba bătrână a poporului roman. Vlahogetica – dicționar etimologic”.
20. PREMIUL „CARTE PENTRU COPII” – Lucian Perța, pentru volumul „Cinci pași mici, de colo-ici”.

Mențiuni:

1. MILIAN OROS – pentru volumul de proză „Femeia din vis. Răscoala”.
2. NICOLAE DUMITRU – pentru volumul de versuri „Ave. Poeme de aproape”.
3. MARIAN HOTCA – pentru volumul „Teste de gramatică rezolvate pentru reușita la examenele de titularizare și definitivat, învățământul antepreșcolar și preșcolar”.
4. GELU DRAGOȘ – pentru volumul de critică literară „Raftul lui Gelu”.
5. AMALIA MARIA DAN – pentru volumul „Acquiring learning experience”.
6. ADRIANA POP – pentru volumul „E ok să fii tu. Dezvoltare personală prin exerciții de gândire critică și reflecții filosofice”.

Informații preluate de la Revista de Cultură „Nord Literar”

Credit foto: „Nord Literar”

FILATELIE

                                                                                                                                                                                                poetului Vasile Gogea

cineva acolo sus mă iubea
cu toată ura lui resemnată
făceam adesea în ceruri
schimb de timbre
și uneori mai pîndeam
cum se-mbăiază o fată
dar era mereu posomorît
niciodată senin nu l-am văzut
era pe vremea cînd și eu știam
să fac o evă fără de lut
și-au început prin aer
să bîntuie consoane
erau pe-acolo eternele vocale
evele abia scoase-n lumină
pozau în Playboy goale
nu trimiteam scrisori
pentru că poșta era
într-un cosmos
și acela departe
și nici un biet poștaș
sau măcar un acar păun
să vedem cum viața
se desparte de moarte
atunci el îmi zicea prietenește
mi-ai furat un timbru:
Simioane plătește
dar eu știind că n-am trimis
nici o scrisoare-i spuneam
eu l-am văzut pe Celălalt deci Este
un poștaș al unui neant desăvîrșit
în care cuvîntul n-are-nceput
și prietenul meu care-și zicea
DUMNEZEU
timbrul frunții mele
și l-ar fi vrut

* * *

Remember Simion Șuștic (Rozavlea – început 13 septembrie 1947 și sfîrșit 14 octombrie 2003)

„Primul contact cu poezia lui Simion Șuștic este capabil să deruteze. Reflexele ludicii postmoderne ne pun mereu în gardă în ceea ce privește intertextualitatea lecturilor. Primul gest, involuntar chiar, e cel de plasare a poetului în orizontul nostru de cunoaștere literară. Care îi sînt rădăcinile. Care îi sînt modelele. Este interogația care de obicei are menirea de a ne liniști. Încadrînd un autor într-un spațiu teoretic și istoric cunoscut îl supunem automat unor canoane și unor criterii de receptare. E un joc dublu, în care text și cititor își stabilesc ab initio valențele. Or Tectonica umbrei refuză să se lase ușor diagnosticată. Se poate vorbi de un coktail, de influențe pe care le resimți din onirism, avangardă, Minulescu, Cercul literar de la Sibiu și Optzeciști. Elemente care în mod normal nu au cum să se împace toate deodată. Abia atunci realizezi că sursele și resursele lui Simion Șuștic provin din altă parte. Toate elementele menționate sînt de suprafață, în fond poetul fiind, lucru tot mai rar, cu totul original. Volumului nu i se poate impune o descendență literară anume. El vine să deschidă și să cimenteze o nouă breșă. Să impună redescoperirea unui alt mod de a citi și scrie poezie.”
(Fragment din Prefața semnată de Victor Cubleșan la volumul de debut Tectonica umbrei, apărut la puține zile după ce autorul s-a retras pentru eternitate la Rozvlea, la Editura Grinta, 2003.)

Am notat atunci, pe coperta IV a cărții, cîteva rînduri înfrigurate și îndoliate:
<<Precum pe Empedocle vulcanul, tot astfel, l-a luat pe Simion Șuștic, Umbra fabulosului Nord tocmai cînd destinul îi configura poetic arhi(arhi)tectonica. Coborît în lume din comuna de pe malul Izei, Rozalia (Rozavlea), Simi s-a întors, prea grăbit spre a se odihni „în temeliile casei” părintești. Plata acestei treceri grăbite, dar fără „pripa soroacelor”, a unui mare poet boem risipitor, un mare înfrînt „ghemuit într-un surîs” o constituie volumul de față. Ar fi trebuit să fie antum și, iată, printr-o bătaie de aripă a destinului el este postum. Cît de ușor și de repede, vorba lui Simi, „se face frig în calendare”.>>

Încă am un sentiment de vină pentru că, deși editura s-a mișcat cît a fost posibil de repede, revenirile repetate ale lui Simion pe texte au întîrziat și ele tipărirea. Ar fi trebuit să fiu, ca redactor de carte, mai neînduplecat. Dar îi înțelegeam perfect dorința de perfecțiune, teama de a nu „rata” un debut atît de mult amînat. 

În semn de neuitare și recunoștință pentru prietenia pe care mai ales el a hrănit-o, crescînd-o pînă la intensitatea unei tandre fraternități, de prunci ai Maramureșului, am ales azi, pentru recitire, un poem pe care mi l-a dedicat (și pe care îl simt și acum ca pe o dojană, sau ca o laudă și nu știu dacă le merit… o „bilă suspendată-n neclintire”): FILATELIE.

Vasile Gogea

Nota redacției: articol preluat de pe blogul poetului Vasile Gogea – https://vasilegogea.wordpress.com/

A apărut numărul 268 al revistei de cultură „Nord Literar”. Sunt douăzeci de pagini de critică, poezie, proză, eseu, actualitate literară, în această publicație lunară care poartă girul Uniunii Scriitorilor din România.

Irina Petraș evocă în eseul său două momente de istorie literară, având în centrul lor „Colecția Akademos” și „Colocviile Transilvaniei”. Pornind de la revoltele tinerilor din Parisul anilor 1968, Ion Papuc aduce în discuție interdicțiile și diversele lor nuanțe.

Gheorghe Glodeanu propune o invitație la lectura unei cărți cu un titlu seducător „Bestiaire des monstres féminins” având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.

O poezie care „ne îmbie să călătorim prin noi înșine către adevărul propriu” este cea a poetului Andreas Wellman, despre care scrie Delia Muntean.

Volumul de note de lectură „Sertarul cu lucruri bune” al Iuliei Anamaria Ghidiu este prezentat de Dumitru Cerna.

George Vigdor, un poet care „nu mai ironizează realitatea, ci o deplânge cu luciditate”, a publicat un nou volum, „Blestemul fragmentului”, pe care îl analizează critic Daniela Sitar-Tăut. Autoarea prezintă, de asemenea, lansarea de carte „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat” a lui Alexandru Buican, eveniment care a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române.

Tot despre un volum de poezie, apărut în acest an, „Doar împreună. Alte sigilii” al lui Gheorghe Mihai Bârlea, este vorba în cronica lui Mircea Popa.

Pagina „Orfeu”, precum și parodia lui Lucian Perța, îi sunt dedicate lui Ioan Dragoș. Poetul, care de curând a împlinit 70 de ani, este portretizat de Gheorghe Pârja.

Ovidiu Pecican continuă ciclul „Un pretendent valah la Curțile Europei” la pagina „Avalon”.

Dana Buzura-Gagniuc conturează actualitatea literară, oprindu-se cu precădere asupra apariției volumului „Timpul învins” a poetului român din Biserica Albă Gheorghe Moiș.

În pagina dedicată interpretărilor, sunt prezentate două volume. Valentin Talpalaru – despre „Raiduri prin cultură”, al lui Marius-Adrian Nicoară, iar Cristina-Anișoara Zainea – despre „Cartea lui Cezar” a Angelei Martin.

Sunt 175 de ani de la nașterea Veronicăi Micle, prilej cu care Constantin Cubleșan evocă personalitatea poetei.

Personalitatea lui Ioan Alexandru la „un sfert de veac de veșnicie” este evocată de Gheorghe Pârja, care prezintă și evenimentul de lansare al revistei „Nord Literar” la Cernăuți.

Flaviu Claudiu Mihali conturează jurnalul călătoriei unui grup de poeți români la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” – Uzdin.

Raluca Hășmășan consideră volumul „De veghe la hotarul limbii române” al Deliei Muntean, apărut de curând, un demers necesar și responsabil de recuperare a unui segment esențial al istoriei noastre literare, care vizează literatura română din Serbia.

Dan Anghelescu semnează cronica muzicală dedicată celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”.

Pagina de proză cuprinde un fragment din volumul în curs de apariție „Vremea evreilor” al lui Nicoară Mihali, iar în cea dedicată poeziei se pot citi versuri de Remus-Valeriu Giorgioni și de Nicolae Scheianu.

Antropologul Ana-Cristina Irian vorbește despre gătit ca formă de memorie și deopotrivă ca gest cultural și emoțional.

Câteva poezii din volumul „Loreley” al lui Heinz-Uwe Haus sunt traduse din limba engleză de Clelia Ifrim.

Poemul lunii îi aparține lui Alexa Gavril Bâle, iar ilustrarea acestui număr este cu peisaje maramureșene imortalizate de fotograful Ștefan Bela.

Comunicat de presă