Sighet [un]fold – solo show Ana-Maria GĂLEȚEANU |VIDEO – dr. Sorin Markus|
Vernisajul expoziției personale „[un]fold” semnată de artista Ana-Maria GĂLEȚEANU și curatoriată de Alexandra Ilnițchi-Ardelean a avut loc marți, 30 septembrie 2025, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației.
Imagini VIDEO de la vernisaj puteți urmări în continuare:
Foto & Video:dr. Sorin Markus
Ana-Maria Gălețeanu aduce la Sighetu Marmației o expoziție despre experiențele formatoare ale cotidianului
Expoziția personală „[un]fold” semnată de artista Ana-Maria GĂLEȚEANU și curatoriată de Alexandra Ilnițchi-Ardelean se va deschide marți, 30 septembrie 2025, de la ora 14:00. Vernisajul va avea loc la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, în Sala de expoziții „Justinian Arhiepiscopul”, aflată la etajul I al clădirii.
„[un]fold” deschide o fereastră către universul vizual al Anei-Maria Gălețeanu, artistă care transformă observațiile de zi cu zi într-un limbaj plastic sensibil și expresiv. Lucrările ei urmăresc felul în care gesturile și acțiunile cotidiene dau formă identității personale. Detaliile, încărcate de simboluri, transformă expoziția într-o oglindă în care vizitatorul își poate recunoaște propriile emoții și gânduri.
Prima expoziție personală a Anei-Maria Gălețeanu face parte dintr-un demers curatorial mai amplu, gândit să aducă arta mai aproape de oameni. Expoziția călătorește atât prin galerii și muzee, cât și prin spații mai puțin convenționale, dar deschise publicului larg. După debutul din această primăvară la Galeria INSPIRATIO din Brașov și o primă oprire la Timișoara, expoziția ajunge acum în fața publicului maramureșean.
„Ana-Maria Gălețeanu surprinde cum viața de zi cu zi modelează identitatea fiecăruia dintre noi. Experiențele și reflecțiile ei din 2024 se regăsesc în creații profund simbolice”, subliniază curatoarea Alexandra Ilnițchi-Ardelean.
Despre procesul său creativ, artista notează: „Lucrările mele sunt mărturii personale și sensibile, realizate în acuarele, completate de detalii spontane, imperfecte și transparente.”
Ana-Maria Gălețeanu (n. 1990) este artistă vizuală și ilustratoare, absolventă a secției Artă Murală din cadrul Facultății de Arte Plastice, Universitatea Națională de Arte București. Practica sa artistică îmbină creația originală cu ilustrația de carte și activitățile educaționale, precum atelierele creative pentru copii și adulți. Din 2018, Ana-Maria s-a stabilit la Brașov, unde își desfășoară activitatea artistică. A expus lucrări în cadrul Bienalei Albastre, precum și în expoziții de grup organizate la Galeria INSPIRATIO, Muzeul de Artă Brașov și Muzeul Național Cotroceni.
Expoziția este deschisă în perioada 30 septembrie – 24 octombrie 2025în spațiul Centrului Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, la Sighetu Marmației, str. Iuliu Maniu 31, și poate fi vizitată gratuit de luni până vineri între orele 08:00 – 16:00.
Vă așteptăm cu drag la eveniment!
Contact:
Alexandra Ilnițchi-Ardelean, curatoare
E-mail: [email protected]
Comunicat de presă
Semn de carte: Brîndușa OANȚA – „Generații față-n față”
O nouă apariție editorială a anului 2025 la Editura Valea Verde din Sighet este volumul semnat de Brîndușa OANȚA: „GENERAȚII FAȚĂ-N FAȚĂ” (editor – Ion Mariș, lector de carte – Sebastiana Joicaliuc, design copertă & tipar – Aska Grafika).
Lansarea cărții va avea loc în prima parte a lunii octombrie.
***
Brîndușa Oanță (născută la Sighetu Marmației, la data de 24.03.1974) predă de aproape trei decenii limba latină și limba română la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” din Sighetu Marmației, liceul pe care l-a absolvit și care i-a devenit, în timp, spațiu al memoriei, al rostirii și al fidelității. Formată în spiritul filologiei clasice la Universitatea „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca), cu un masterat în politici publice la Universitatea din București, a îmbinat mereu rigoarea cuvântului cu vocația dialogului și a implicării civice.
Este co-autoare a volumului #CNDV100 – Convorbiri, mărturisiri (Editura Valea Verde Sighet, 2019), coordonator al site-ului de informație și atitudine www.salutsighet.com (din 2016), realizator de emisiuni radio, promotoare a educației media și a proiectelor culturale adresate tinerei generații. În tot ce face, crede în puterea întrebării sincere, în eleganța limbajului bine folosit și în rostul adevărat al școlii: acela de a conecta oameni și sensuri între generații.
Salut, Sighet!
Noaptea surprizelor la Sighet!
NOAPTEA CERCETĂTORILOR EUROPENI, SCIENCE4FUTURE-III, evenimentul desfășurat vineri, 26 septembrie 2025, după apusul Soarelui, după ora 19:30, la sediul Extensiei Universitare Sighetu Marmației a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca,a adus un public curios (în special tânăr) în zona de „lucru”, zonă organizată pentru a provoca interesul participanților.
Turul catacombelor 2.0, Turul de noapte al Sighetului, Jocurile cu lumini și obiecte luminoase și nu în ultimul rând Concursurile pe tema tururilor au generat multă emoție.
În special numeroasele grupuri care s-au succedat în „turul catacombelor” au fost întâmpinate cu fantome și umbre tenebroase care au alimentat curiozitatea celor care s-au încumentat să-și înfrunte fricile.
Și la Turul Sighetului au fost organizate două grupuri (elevi și adulți) care au primit informații despre câteva clădiri reprezentative care aparțin patrimoniului municipiului – „insulă”.
Multe lumini și obiecte luminoase au ținut constant, în stare de veghe, curiozitatea participanților, mari și mici, prezenți.
Am obținut și câteva păreri, la… rece (afară era destul de frig), care redau emoțiile nopții cercetătorilor: „Catacombele mi s-au păru fascinante și destul de… înfricoșătoare. Am învățat detalii despre istoria orașului pe care nu le-au atins profesorii la ore.” (Maria, clasa a XI-a)
„A fost interesant cum știința și tehnologia se combină cu elemente culturale și istorice. Cred că astfel de evenimente te fac să vezi orașul și cercetarea dintr-o perspectivă nouă.” (Andrei, clasa a XII-a) „M-a impresionat mai ales turul catacombelor 2.0. Am avut ocazia să explorez locuri pe care altfel nu le-aș vedea și să particip la concursurile pe tema tururilor. E un mod distractiv de a învăța ceva concret, nu doar din manuale.” (Ioana, clasa a X-a)
Puteți urmări în continuare o scurtă înregistrare VIDEO de la debutul… Turului Sighetului:
Se pare că „Noaptea Cercetătorilor Europeni” devine un eveniment de mare impact. Poate că „oferta” organizatorilor va fi suplimentată cu… „Noaptea Cercetătorilor Sigheteni”. Așteptăm!
Salut, Sighet!
TURUL CATACOMBELOR și ALTE MISTERE… peste câteva ore la Sighet!
TURUL CATACOMBELOR și ALTE MISTERE organizat sub egida NOAPTEA CERCETĂTORILOR EUROPENI, SCIENCE4FUTURE-III, eveniment devenit tradițional, se va desfășura azi, vineri, 26 septembrie 2025, între orele 19:30-22:00 la sediul Extensiei Universitare Sighetu Marmației a UBBși simultan în alte peste 400 de orașe din Europa.
Obiectivul principal al acestei inițiative este de a crea un context potrivit pentru ca tinerii să observe cum sunt transferate rezultatele cercetărilor științifice, inovarea și tehnologia în produsele și serviciile folosite de către comunitate. Având în vedere specificul programelor de studii din Extensia Sighetu Marmației, Facultatea de Geografie va prezenta într-o manieră accesibilă experiențe care integrează în practică rezultatele cercetărilor din domeniul turismului.
Anul acesta activitățile se vor desfășura după apusul Soarelui după următorul program:
Sigheteni, nu ratați, NOAPTEA CERCETĂTORILOR EUROPENI!
Salut, Sighet!
Toamna Sigheteană – Traista cu Bunătăți, ediția a VI-a
Ziua Recoltei (sau Festivalul Recoltei) este o sărbătoare în care toată lumea se bucură de recoltele câmpului. Momentele prin care gospodarii aduc mulțumire pentru recoltele bogate, rodul muncii lor de pe parcursul anului.
An de an producătorii locali sigheteni și nu numai, vin în fața noastră cu bucate alese, plămădite cu bucurie păstrând tradițiile strămoșești, gustului copilăriei, reușind să ne încânte papilele gustative de fiecare dată.
Și anul acesta, în perioada 27-28 septembrie 2025, vor transforma platoul Parcului Central din Sighet într-o vatră sătească unde toată lumea poate să redescopere o amintire, un gust care să-i aducă bucurie și emoție.
Alături de producătorii locali, artizanii și meșterii populari ne vor purta prin magia zgărdanelor, podoabelor care au propria lor poveste, o dorință și de ce nu o energie pozitivă transmisă către cei care vor alege să le poarte.
Vă așteptăm cu drag să fiți și anul acesta oaspeți în povestea ZIUA RECOLTEI- Traista cu Bunătăți, să vă umpleți cămările și să ascultați poveștile gospodarilor!
Grupul Producătorilor Locali – Traista cu Bunătăți
Toamna Culturală Românească – Viena, ediția a III-a
„Cultura este puntea care unește suflete și înlătură distanțele.”
În inima Vienei, într-o toamnă plină de culoare, cuvântul scris, muzica, arta și tradiția se vor întâlni pentru a crea o seară de emoție, dialog și comuniune culturală.
La data de 18 octombrie 2025, „Toamna Culturală Românească” își deschide porțile la Viena pentru ediția a III-a, reunind scriitori, poeți, jurnaliști, artiști plastici și iubitori de cultură din România, diaspora și din întreaga Europă.
Este un eveniment dedicat frumosului și identității culturale, o punte între generații și între comunitățile românești răspândite în lume, unde tradițiile se împletesc cu literatura, jurnalismul și arta contemporană.
Invitați de seamă!
Programul din acest an reunește nume importante ale culturii românești și internaționale:
Dorel Cosma – președintele Uniunii Mondiale de Folclor I.G.F., personalitate marcantă a culturii din Bistrița. A fost director al Palatului Culturii din Bistrița, fondator al postului de televiziune Bistrița TV, autor al numeroaselor volume dedicate tradițiilor românești și jurnalismului cultural. Prin activitatea sa, a promovat folclorul și valorile naționale pe marile scene ale lumii, fiind un ambasador al României în plan internațional și un inițiator al unor ample proiecte culturale.
Ionela Flood – scriitoare, jurnalistă, vicepreședinta Radio TV Unirea International și președinta Societății Românca din Londra. Va fi prezentă atât cu creațiile sale literare, cât și cu o expoziție de pictură din lucrările proprii, aducând un plus de culoare și sensibilitate ediției din acest an.
Ana & Virgil Onița – fondatorii Libris și Editurii Creator din Brașov, promotori ai culturii scrise și ai Târgului Internațional de Carte și Muzică de la Brașov.
Romeo Couți – director al TVR Cluj, jurnalist senior și autor al volumelor „Lebăda Neagră de pe Balaton” și „Lebăda Neagră de pe Bosfor”, personalitate a jurnalismului cultural românesc.
George V. Precup – poet multipremiat, autor a peste 11 volume de poezie, cu o voce distinctă în peisajul liricii contemporane.
Ioan Gligor Stopița – poet, redactor cultural și fondator de cenacluri literare, un promotor activ al dialogului cultural și al tinerelor talente.
Luminița Nielsen – stabilită la Viena de peste 50 de ani, autoarea volumului autobiografic „Un vals și trei pași speranță”, care explorează dorul de țară și poveștile unei vieți dedicate familiei și rădăcinilor românești.
Ion Dulugeac – scriitor prolific și jurnalist sportiv cu o carieră de peste patru decenii, autor a peste 30 de volume, printre care „Zaraza”, „Paradisul decăderii” și „De trei ori… Dakar”. La acest eveniment, Ion Dulugeac va fi însoțit de Dominique de Miscault, redactor de carte din Franța, cu care colaborează la proiecte editoriale internaționale.
Daniel Bucur – sculptor stabilit în Austria din 1992, ale cărui lucrări transformă lemnul într-un mesaj de speranță și frumusețe interioară. O selecție a sculpturilor sale va fi expusă publicului vienez în cadrul „Toamnei Culturale Românești”.
Colțișorul Doinelor Bănățene
Un spațiu dedicat tradiției românești autentice, unde se vor împleti cântecul, poezia și portul popular:
Delia Maria Rădmăneștean, președinta fondatoare a Casei Doinelor din Orțișoara, va aduce publicului poezii inspirate din dulcele grai românesc.
Adela Elena Rădmăneștean, fiica sa, va interpreta o doină din repertoriul legendarei Mariana Drăghicescu.
Magdalena Stoi, laureată a numeroase premii pentru promovarea portului popular, va prezenta o expoziție de costume bănățene, un adevărat tablou al eleganței și autenticității tradiționale.
Acest moment va fi o celebrare a sufletului românesc, păstrând vii tradițiile care definesc identitatea noastră culturală.
Program (orientativ):
Conferință: „Sub semnul Lebedei Negre: de la Balaton la Bosfor” – Romeo Couți & Virgil Onița
Lansări de carte și sesiuni de autografe
Momente literare și recitaluri de poezie
Dialoguri culturale despre literatura contemporană și diaspora românească
Colțișorul Doinelor Bănățene – poezie, cântec și tradiții
Expoziții de artă plastică – Ionela Flood și Daniel Bucur
Organizatori și parteneri:
Evenimentul este organizat de Rumänisch-Österreichische Kulturkreis UNIREA și Radio TV Unirea, în parteneriat cu AJRP – Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, Românca Society și Transylvanian Edition.
O seară în care arta, tradiția și dialogul cultural vor crea punți între oameni, între trecut și prezent, între România și diaspora.
Intrare liberă, pe bază de invitație.
Comunicat de presă Ioan GODJA – Austria
Foto: Ion Mariș
Vineri, 26 septembrie 2025, se va desfășura… Noaptea Cercetătorilor Europeni!
Ediția a patra a „Nopții Cercetătorilor Europeni” (proiect SCIENCE4FUTURE-IV) de la Sighet se va desfășura Vineri,26 septembrie 2025.
Ce impact va avea această ediție pentru public, care sunt oare noutățile, ce așteptări sunt?…
Vom afla câteva amănunte suplimentare de la coordonatoarea proiectului la Sighet, doamna conf. univ. dr. Gabriela Ilieș de la UBB Cluj – Napoca, Extensia Sighet.
Ce momente din pregătirea ediției a patra, de anul acesta, v-au confirmat că proiectul are un impact real în comunitate? Ediția a patra a evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni își propune să activeze tinerii elevi și studenți cu ajutorul unor tururi speciale, experimentale. Tururile de oraș sau la atracțiile din urban aparent nu au componentă de cercetare, dar dacă ne uităm mai atent putem observa o serie de elemente ce încorporează studii din domeniul științelor scoio-umane și tehnologie. De exemplu modul concret în care se proiectează activitățile într-un mediu cu lumină artificială, modul în care se schimbă predominanța simțurilor cu care cunoaștem lumea, de la vizual la auditiv și celelalte, reacțiile și emoțiile generate etc. Activitățile pe care le-am organizat anul acesta vor scoate „la lumină” acele detalii care nu se văd bine în plină zi. Impactul în comunitate? Poate că participanții vor fi mai atenți la modul în care valorificăm în turism mediul construit și vor reuși la rândul lor să vadă lucrurile dintr-o altă perspectivă, să devină mai creativi în gândirea soluțiilor, vor avea mai mult curaj să abordeze subiecte semsibile știind că există dovezi care să le susțină ideile.
Cum vedeți evoluția interesului pentru știință în rândul elevilor și studenților după cei trei ani de Science4Future la Sighet? La prima ediție, cea din 2022, am avut ideea năstrușnică de a arăta că există potențial pentru cercetare în orice domeniu, că există știință în orice, inclusiv în partea de tradițional. Atunci am vopsit materiale cu pigmenți vegetali și chimici, am destructurat tipare pe baza modelelor de pe cusături în pixeli și strate, am printat 3D tot felul de obiecte. Anii următori am arătat publicului tânăr că tehnologiile geospațiale sunt acum destul de avansate încât să avem la dispoziție date digitale la scară corespunzătoare pentru turismul local, lecție învățată greu în pandemie. Elevii au învățat cât de mult contează acea scânteie care determină parcursul unei idei din mediul academic până la comunitate și că omul de știință nu este doar cel care seamănă cu Einstein la freză ci și cel care experimentează pe teren cu curaj. Pe de altă parte, avem un set de chestionare care ne arată cu date și cifre că elevii înțeleg mult mai bine diversitatea cercetărilor științifice care ajung în mediul socio-economic.
Există un experiment sau o prezentare din acest an pe care o considerați un punct de referință pentru întreaga ediție? Turul catacombelor a devenit emblematic pentru acest eveniment. L-am numit noi 2.0 pentru că de fiecare dată ne străduim să aducem ceva nou atât în materie de distracție, dar mai degrabă este 3.1. pentru că am inclus un nou nivel de interactivitate.
Cum reușește evenimentul să îmbine partea de divertisment cu rigoarea științifică? La capitolul rigurozitate științifică vom avea la final un material de analiză a calității aerului în timpul turului pe care dorim să-l facem public în lunile care urmează ca parte a unui studiu mai amplu despre importanța monitorizărilor în turism.
Dacă v-ati gândit la un mesaj pe care această ediție îl transmite dincolo de experimente și demonstrații și… care ar fi acela? După cum probabil ați aflat din media, în 26 septembrie 2025 se derulează Noaptea Cercetătorilor Europeni în toate orașele mari ale României, concomitent în peste 400 de orașe din Europa. Pe această hartă suntem și noi, pentru că Maramureșul nu este doar un loc al conservării tradițiilor ci și un izvor de inspirație pentru domenii ale științei pe care tinerii au ocazia să le descopere.
Vă mulțumim și vă dorim mult succes!
Salut, Sighet!
Noul An Evreiesc 5786, Rosh-Hashana, s-a sărbătorit la Sighet |VIDEO – dr. Sorin Markus|
În religia iudaică (calendarul ebraic) se împlinesc 5786 ani de la apariția vieții pe pământ. Deși e cunoscută ca o sărbătoare iudaică, Rosh Hashana e mai mult de atât – este o celebrare cosmică. Anul acesta s-a celebrat în 22 septembrie 2025 (după apusul soarelui) – ziua de naștere a lui Adam și a Evei – fiind totodată considerată o oportunitate de conectare la energia primordială care era disponibilă doar în acele prime momente ale Genezei. Rosh Hashana se încheie în 24 septembrie 2025, la apusul soarelui.
În înregistrarea VIDEO puteți urmări mesajul Președintelui Comunității evreilor din Sighet, Lieberman David, de Rosh Hashana:
Șana Tova (Un An Bun)!
Foto & Video: dr. Sorin MARKUS
Memorialul Cristian Albiciuc la Șah (autor, Andrei Jurassa)
La inițiativa familiei preot Albiciuc Gheorghe și Albiciuc Maria, CS Sig-Mar Sighetu Marmației a organizat un concurs de șah la Rona de Sus, la Pensiunea Poiana Cornet, Memorialul Cristian Albiciuc, ediția a III-a. Au participat doar 6 copii șahiști (atâția au fost disponibili).
Comemorarea a început la mormântul lui Cristian Albiciuc, un talentat jucător de șah, remarcat în mai multe concursuri la Eforie Nord, Techirghiol, Timișoara, Reșița, Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmației, unde mereu a fost pe podium. A jucat și în străinătate: Ungaria, Ucraina și Franța în localitatea Taize (locul I. la juniori). A iubit șahul de la vârstă fragedă, a jucat în familie și între prieteni. La vârsta școlară a fost descoperit ca un copil foarte talentat de către maestra internațională Ligia Jicman. A obținut categoria I-a la un concurs greu la Iași.
Profesional, a absolvit Seminarul Teologic și a fost student în anul I la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca.
Decesul celui comemorat s-a petrecut la vârsta de 20 de ani pe Dealul Hera – accident de circulație.
Cei prezenți la comemorare au păstrat un moment de reculegere, au depus o coroană de flori din partea copiilor șahiști și au spus o rugăciune. Detalii din copilăria comemoratului a rostit preotul Albiciuc Gheorghe, iar dl. Costiuc Ioan a enumerat performanțele șahistului Cristian Albiciuc.
De la mormânt s-a plecat la Pensiunea Poiana Cornet, unde cei 6 participanți au concurat pentru cupe, medalii și diplome, toți fiind premiați.
Astfel, Memorialul Cristian Albiciuc, început într-o atmosferă sobră și tristă s-a terminat într-o atmosferă fericită. A contat fericirea copiilor laureați: Trifoi Răzvan Vlad și Rad Florin-Ionuț (Under 14), Codrea Tudor-Ioan (Under 10), Ceterchi Matei-Damian, Iosub Ilinca-Emma și Ceterchi Andrei (Under 08).
Andrei Jurassa arbitru
Poemul de duminică: „Autobiografie la 70 de ani” – Paul ROMANIUC
AUTOBIOGRAFIE LA 70 DE ANI
Eu m-am născut în anul
şapte milioane
şaptezeci şi şapte mii,
în Rona de Sus,
dimineţa,
fix la ora şapte,
când cineva se spânzură
de clopotul bisericii satului…
Bing-bang!..
Mă aruncase sunetul clopotului
dincolo de orizont,
în cifre şi litere,
în văile neştiute de nimeni…
Secole de-arândul mă căuta mama,
ca să mă înveţe a păşi,
a număra cuvintele-stelele
de pe ceruri…
Şi azi încă mă caută,
să-mi spună să nu plâng,
să nu strig,
ca la naştere…
Acolo,
în iatacul meu,
eu mă nasc şi mor
clipă de clipă,
caut înţelesul dansului norilor,
jocul nopţii
cu stelele
şi aştept caii roşii,
din neştiuta poveste,
să poposească
în pridvorul meu
potopit de şoaptele
lacrimilor…
(Paul Romaniuc, din volumul „Clepsidra”, Editura Valea Verde, 2023)
* * *
ROMANIUC PAUL (PAVLO, PABLO) s-a născut la 02 septembrie 1953, comuna Rona de Sus, jud. Maramureş. A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de limbi străine, secţia – ucraineană-rusă; 1996-2000 – doctorand, curs de zi, la Universitatea de Stat, „Yurij Fedykovich”, Cernăuţi, Ucraina.
Debutul literar: Ziarul ucrainean „Novâi Vik”, Bucureşti, 1972; Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1976, – volumul de versuri „Castelul păsărilor călătoare”.
Cărţi publicate (în limba ucraineană, română, traduceri din limba ucraineană în română, din română în ucraineană):
„Zamok perelitnyh ptahiv” („Castelul păsărilor călătoare”),versuri, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1976;
„Neporocinist movceannea”(„Castitatea tăcerii”),versuri, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1978);
„Nepovernennea” („Drum fără întoarcere”), roman, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1981;
„Spectry” („Spectre” ),versuri, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1986);
„Nespokkij plynnosti („Neliniştea curgerii”), versuri, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1994);
„Sorocika Nesusa”(„Cămaşa lui Nesus”), roman-eseu, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1997; 2010-ediție în limba română;
„Dzvone poludnia”(„Clopotele amiezii”), versuri, Editura „Kriterion”, Bucureşti, 1999;
– „Elehiji Zaratustre” („Elegiile lui Zarathustra”),versuri, Editura „Mustang”, Bucureşti, 2004;
„Elegiile lui Zarathustra” (varianta în limba română, în traducerea autorului, plus un ciclu de poezii scrise în limba română), Editura „Echim”, 2007;
„Surâsul călătorului”, Selecţie, traducere şi prefaţă – în limba ucraineană. Antologie de poezie din creaţia poetului Echim Vancea, Editura „Limes”, 2007;
„11 Elegii şi alte poeme”, 187 p.- Selecţie, traducere şi prefaţă – în limba ucraineană. Antologie, poezii din creaţia poetului Nichita Stănescu, Editura „ECHIM”, 2008; 2013 – Ediția a II-revizuită;
„Fiecare îşi are locul său”, 150 p. Selecţie şi traducere – în limba română. -Antologie de poezie din creaţia poetului ucrainean Vasyl Makhno, din SUA.Editura „Scrisul românesc”, Craiova, 2009;
„Monolog în Pantheon sau Curcubeul deasupra Stixului”.Editura”RCR”Editorial”, București -2009;
„Caii roşii ai inimii”, Editura „RCR” Editorial”, București -2013;
„Cununa de aur a Ronei”, culegere de folclor. Istorie. Antropologie;
„Ciorna Jura” (Blake Sadness), poezii traduse din rusina în engleză, Ed. „Țara Românească”, 2016, România;
„Cămaşa lui Nesus”, poeme. Editura „Grinta”, Cluj Napoca, 2017;
„Cervonyi konii serdtsya”. Poezii în limba ucraineană. 188 p. Editura „Rastr – 7″, Lwiw. 2019, Ucraina;
„Poemele luminii”, 160 p. Selecţie, traducere şi prefaţă în limba ucraineană, antologie de poezie din creaţia poetului Lucian Blaga, Editura „Valea Verde”, 2020, Sighetul Marmaţiei;
20. „Amurgul”, poeme în proză. Editura „Valea Verde”, 2022, Sighetu Marmaţiei;
„Clepsidra”, versuri, Editura „Valea Verde”, 2023, Sighetu Marmaţiei.
Paul Romaniuc este membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990) şi al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina (1994).
Și pentru că la începutul lunii septembrie scriitorul Paul Romaniuc și-a aniversat ziua de naștere (72)… echipa „Salut, Sighet!” îi urează LA MULȚI ANI!
Salut, Sighet!
Acasă, ce înseamnă de fapt… (autor, Ionița Năneștean)
Pentru mulți dintre noi este vorba despre un loc, o țară, o limbă, un fel de mâncare sau o persoană, familie și prieteni.
Pentru mine acasă este o stare de spirit, nicidecum un loc, nicidecum un fel de mâncare sau o limbă.
Acasă este acolo unde inima îmi este în stare de bine și calm, nu e datorită unui „grad” în societate, nu e datorită unui obicei, tradiție sau o familie de sânge.
Acasă însemnă pentru mine cei sau cel ce îmi înțelege sufletul, cel sau cei ce vorbesc aceași limbă a sentimentelor cu mine.
Acasă este acolo unde frecvența magnetică a celui de lângă mine o înțelege și împărtășește pe a mea.
Pentru că, în final, ceea ce se aseamănă și ne definește este cea ce rezonează cu noi, locuri, oameni, sentimente și emoții.
Separarea se face între noi în momentul când am decis să explorăm alte locuri, alte culturi, alte tradiții sau obiceiuri de viață.
Separarea se face când ne distanțăm de cei ce ne înconjoară, când obiceiurile lor, gândirea lor, nu mai rezonează cu noi.
Separarea se face atunci când unii dintre noi aleg să evolueze, să exploreze alte dimensiuni. Atunci un nou tărâm se dezvăluie celor ce sunt pregătiți pentru mai mult.
În cazul meu asta s-a întâmplat, am ales să descopăr tărâmuri necunoscute, tărâmuri neexplorate pentru mulți dintre noi. Atunci o nouă lume mi s-a arătat, una care mă definește, una care îmi arătă că există mai mult, una care este plină de aventură și magie.
Am ales să cred în magie, în ceva ce există în afara vălului separării.
Sincer ce am descoperit este… fenomenal.
Simbolurile pe care le văd în ultimile zile sunt incredibile, nu vorbesc de senzațiile ce mi s-au declanșat în corp. Evoluez în adevăratul sens, fizic și psihic, pentru că am ales.
Ce îmi atrage atenția în jur sunt crucile sub orice formă, pe un tricou sau o biserică, într-o fotografie, inimile într-un medalion atașate la un colier, semnul infinitului, cuvântul „je t’aime”, „te iubesc” într-un tatuaj. Coroane, trandafiri și artă.
Asta văd în ultima vreme.
Tandrețea, ochii blânzi, îmbrățișările oamenilor în fața mea… asta văd.
Nu cuvinte și reguli, ci prezență, acum și aici.
Nu date limită a proiectelor, ci prezență acum și aici.
Programul și datele limită le-am scos din programul meu, m-am predat cu totul universului și sincronicității zilei de azi.
În prezent acum și aici.
Sunt copil din nou, vorbesc prietenilor mei imaginari, Îngerilor, Arhanghelilor, lui Isus și Mariei Magdalena.
Am ales să plec, am ales să iubesc, acum și aici.
Nu mă interesează ce politică și ce societatea ni se arată, impune sau ni se cere să credem.
Nu mă interesează că ne-au furat banii și viitorul.
Că ne-au manipulat de-a lungul timpului.
Nu mă interesează nimic din toate astea.
Pentru că o dată conștientizată iluzia, ea dispare, pentru eternitate.
O nouă lume se naște, cea pe care mi-o imaginez în fiecare zi.
Eu sunt începutul și sfârșitul.
Eu decid aici și acum.
Eu mă rog să văd și să înțeleg mai mult.
Ionița Năneștean (Québec – Canada)
Foto: I. Maris
Artistul fotograf japonez MIYA KOSEI, Cetățean de Onoare al Sighetului, este… pe jumătate moroșan! |VIDEO – Ion Mariș|
Binecunoscutul artist fotograf japonez Miya KOSEI a ajuns vineri, 19 septembrie 2025, la Sighet și a primit „live”, într-o ceremonie discretă, prietenească, titlul de Cetățean de Onoare al Sighetului, votat de Consiliul Local Sighet, cu majoritate de voturi, în ședința din 28 august 2025.
Azi, prietenul Sighetului, Maramureșului și României, maestrul fotograf MIYA KOSEI – împreună cu soția lui – a ajuns în orașul nostru (via Tokio) pentru a fi onorat, nu doar simbolic cu… Cetățenia Sigheteană. A fost primit călduros de prietenii apropiați, de doar – din păcate! – câțiva consilieri și de către primarul și viceprimarul municipiului nostru.
După alocuțiunile „introductive”, inclusiv citirea mesajului transmis pentru această ocazie specială de către doamna conf. univ. dr. Lucia Terzea-Ofrim (Universitatea București – Facultatea de Litere, co-autoare – alături de Miya Kosei – a albumului bilingv „Ferestre cu povești/ Window Stories”, 2019, București), l-am ascultat pe Miya Kosei care și-a declarat – pentru a câta oară? – cu multă emoție și sinceritate dragostea pentru zona noastră, pentru România.
Într-un interviu realizat de Horia Daraban, Miya Kosei a subliniat imperturbabil că „fiecare om crede că stă în centrul lumii, iar eu, pentru Maramureș, am scris mult și am pozat și, acum, eu cred că Maramureșul este centrul lumii 100% și eu sunt jumătate moroșan, iar Paris, Londra sunt la periferie.”
Cunoscându-i dragostea pentru folclorul maramureșean, Primăria Sighet i-a făcut o plăcută surpriză, apreciată de familia prietenului japonez (devenit – spiritual – de ani buni român), oferindu-i câteva melodii populare interpretate de Ileana Matus și un grup de la Centrul Cultural municipal.
În continuare, în înregistrarea VIDEO, puteți urmări o mică parte din „povestea” întâlnirii cu România – în anul 1965 – a Cetățeanului de Onoare al Sighetului, Miya Kosei:
La mulți ani, cu multă sănătate, prietene Miya Kosei!