Cât de mult încap într-o singură zi
(banală de miercuri)

când scriu poezie creierul meu se transformă
în plasturi nesfârșiți
de oameni. Am o zi în care să fiu doar eu
euforică şi melancolică în același corp de prințesă tibetană.
Ochii mei se topesc la fel de frumos într-un
toporaș de munte sau într-o
calamitate naturală fără martori.
Toate corpurile miros a singurătate
când afară se face întuneric.
Îți umezești părul și unghiile tale trec
peste tot ce înseamnă a fi viu.
Am certitudinea că vara am cei mai frumoși ochi din lume,
că toate rochiile îmi devin trupuri cuminți,
descompuse.

Falangele luminoase ale dimineții rup
cuvinte din bolta extravagantă
a poeților.

* * *

■ Antonia Luiza DUBOVICI (n. ZAVALIC) s-a născut la 24 iulie 1989 în Sighetul Marmaţiei.
■ Este licenţiată în Asistenţă Socială şi absolventă a Programului Masteral Asistenţă Socială în Spaţiul Justiţiei. Probaţiune şi Mediere în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
■ Stabilită în SUA din anul 2018.
■ A publicat în revistele: Mantaua lui Gogol, Actualitatea Literară, Singur, Oglinda Literară, Cronica, Negru pe Alb, Marmația Literară, Mișcarea Literară, Tu-carte deschisă, în ziarul județean Graiul Maramureșului etc.
■ Debut editorial cu volumul: ■ Despre fluturi și praf (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013).
■ După debutul editorial a publicat volumele: ■ Despre înfrângerea definitivă a întunericului (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2015) ■ Templul de Adamant/ Храм Адаманта/The Adamanth Temple (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2019).
■ Este inclusă în antologiile de poezie: ■ Cinci Poete (Antologia Concursului de poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015) ■ Pe aleea cuvintelor (Editura Inspirescu, Satu Mare, 2015) ■ Pași împreună (Editura Gutinul, Baia Mare, 2015).
■ Premii: Premiul „Ileana Mihai”, acordat de Centrul de Studii Maramureșene Sighetul Marmației cu ocazia Zilelor Scriitorului Sighetean, iulie 2015; Trofeul „Primăvara 2015-agonia.ro” în cadrul Concursului de Poezie „Primăvara 2015-agonia.ro”; Premiul Revistei „Mișcarea Literară’’ la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, mai 2014;  Premiul pentru debut al Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” Desești (septembrie 2013); Premiul pentru debut la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus (2013).
■ Traduceri: Când aveam 19 ani de Ian Macilwain, Broombank Publishing, 2016 (publicată ca ediție specială în limba engleză de Broombank Publishing, SUA).

Și pentru că ziua de joi, 24 iulie 2025, nu este deloc banală, echipa noastră îi urează poetei Antonia Luiza Dubovici (Zavalic)… LA MULȚI ANI LUMINOȘI!!!

Salut, Sighet!

Sighetu Marmației se pregătește să găzduiască, pentru al doilea an consecutiv, un eveniment spectaculos care se pare că devine… tradiție: Parada Coșarilor, care va avea loc sâmbătă, 26 iulie 2025.

Evenimentul, organizat cu sprijinul ASFCOH România – Breasla Hornarilor, aduce în prim-plan una dintre cele mai vechi și respectate meserii, cea de hornar. Parada va reuni coșari din întreaga țară, îmbrăcați în costumele lor specifice, purtând steaguri și bannere, într-o atmosferă festivă, acompaniați de fanfară.

Locuitorii și turiștii sunt invitați să participe la această defilare unică, care va transforma străzile orașului nostru într-o scenă vie, cu o amprentă… norocoasă!

Salut, Sighet!

Sâmbătă, 26 iulie 2025, în Parcul Central al municipiului Sighetu Marmației se va desfășura a doua ediție a Festivalului Internațional de Folclor MARA. Participă ansambluri folclorice din România și din străinătate.

De la ora 10:00 – va avea loc parada formațiilor participante iar de la ora 12:00 – spectacolul folcloric.

În paralel va avea loc și un Târg al meșterilor populari.

Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighet, Centrul Cultural Sighet.

Salut, Sighet!

Într-o epocă în care tehnologia redefinește constant modul în care ne raportăm la trecut, Asociația Firul Vieții din Sighetul Marmației (președinte – prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu)  își asumă un proiect menit să conecteze memoria colectivă a orașului cu instrumentele digitale ale prezentului. La începutul anului viitor (2026), cu ocazia celebrării a 700 de ani de la prima atestare documentară a orașului Sighetul Marmației, vom lansa o aplicație mobilă (online) menită să ofere un acces facil și intuitiv la informațiile despre personalitățile marcante ale orașului, identificate și localizate cu precizie în principalele cimitire sighetene.

Proiectul, inițiat și coordonat de Asociația Firul Vieții, își propune să aducă în prim-plan moștenirea culturală și istorică a orașului Sighet printr-un demers de digitizare a memoriei locale. Într-o primă etapă, aplicația va permite localizarea exactă, prin intermediul coordonatelor GPS incluse, a mormintelor personalităților sighetene înhumate în cele patru cimitire principale ale orașului: cimitirul românesc, cimitirul maghiar – romano-catolic, cimitirul maghiar – protestant și cimitirul ucrainean. În ultimele luni au fost semnate Acorduri de Parteneriat pentru colectarea de informații cu principalele Protopopiate și Parohii din orașul nostru, cele care administrează respectivele cimitire.

Fiecare mormânt inclus în proiect va fi geolocalizat cu acuratețe, iar aplicația va oferi în plus informații esențiale despre viața și contribuția decedatului la dezvoltarea orașului și/ sau a regiunii. Informațiile vor fi disponibile în cel puțin trei limbi: română, engleză și maghiară sau ucraineană, în funcție de contextul biografic al fiecărei personalități.

Aplicația va putea fi utilizată atât de vizitatorii care se află fizic în Sighet și doresc să parcurgă trasee tematice în cimitirele orașului, cât și de cei aflați la distanță — din țară sau din diaspora — care vor putea accesa informațiile de oriunde din lume. Această funcționalitate oferă nu doar un instrument de cercetare și explorare istorică, ci și o modalitate de reconectare emoțională cu orașul natal pentru cei plecați, care își pot regăsi rădăcinile într-un format digital modern.

Este un mod de a cinsti memoria celor care au făcut istorie în Sighet, de a păstra vie contribuția lor și de a o face cunoscută noilor generații. În același timp, ne dorim să oferim o punte între locuitorii de azi ai orașului și cei stabiliți în alte zone, dar care au lăsat în urmă valori și repere esențiale pentru identitatea noastră locală.

Inițiativa se adresează nu doar istoricilor sau pasionaților de genealogie, ci și turiștilor, profesorilor, elevilor sau oricărui cetățean interesat de trecutul orașului. Prin aplicație, utilizatorii vor putea căuta personalitățile decedate în primul rând după nume dar și după domeniul de activitate sau chiar în funcție de contribuțiile lor culturale, științifice, politice sau sociale.

Pe lângă localizarea mormintelor și afișarea coordonatelor GPS, aplicația va integra și fotografii ale monumentelor funerare, descrieri istorice, precum și eventuale link-uri către articole, cărți sau surse digitale relevante. Platforma va fi concepută pentru a fi ușor de folosit și foarte accesibilă.

Pentru realizarea acestui proiect Asociația Firul Vieții va colabora, pe lângă Protopopiatele/ Parohiile locale, cu istorici locali, familiile personalităților vizate și instituții de cultură din Sighet și din regiune. De asemenea, se au în vedere și alte parteneriate cu organizații culturale și academice, din țară și străinătate, pentru validarea informațiilor publicate.

Această componentă multilingvă conferă proiectului o dimensiune internațională și multiculturală, reflectând mozaicul etnic și cultural care definește identitatea Sighetului de-a lungul secolelor.

Lansarea oficială a aplicației este programată pentru începutul anului viitor, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 700 de ani de la prima atestare documentară a orașului Sighetu Marmației. Momentul va fi marcat printr-o conferință publică, o expoziție documentară și un tur ghidat în cimitirele implicate în proiect, în cadrul căruia participanții vor putea experimenta în premieră aplicația.

De asemenea, în cadrul evenimentului va fi lansată o campanie de promovare a aplicației, inclusiv prin canale online și sociale, astfel încât publicul din diaspora sau din alte regiuni ale țării să poată descoperi această resursă valoroasă chiar dacă nu se află fizic în Sighet.

Prin acest demers, Asociația Firul Vieții nu doar valorifică patrimoniul local, ci și deschide o direcție nouă în ceea ce privește conservarea memoriei urbane. Aplicația se dorește a fi un model replicabil și pentru alte orașe din România sau din regiune, în care inițiativele de mapare digitală a istoriei sunt încă insuficient explorate.

Considerăm că trecutul nu trebuie doar comemorat ci și înțeles și, mai ales, să fie vizibil și accesibil. Prin această aplicație, nu doar marcăm morminte, ci vom încerca să spunem și povești. Și fiecare poveste va contribui la înțelegerea unei identități comune pe care o „purtăm” cu toții, indiferent de limba vorbită sau de locul în care ne aflăm acum.

Într-o lume grăbită, în care istoria riscă să fie uitată în goana după „trenduri” adeseori superficiale, inițiativa Asociației Firul Vieții din Sighetu Marmației este – credem – un exemplu de responsabilitate culturală și comunitară. Prin această aplicație, trecutul devine interactiv, personalitățile uitate sunt readuse în atenția publicului, iar cimitirele orașului capătă o nouă valență: nu doar locuri de „veșnică odihnă” ci și repere vii ale memoriei noastre comune.

Text & foto: Ion Mariș
Asociația Firul Vieții Sighet

Numărul pe luna iunie al revistei de cultură „Nord Literar” poate fi găsit la chioșcurile de ziare din Baia Mare și la librăriile Cărturești din întreaga țară. Un conținut bogat, ca de fiecare dată, pentru gusturile tuturor iubitorilor de literatură.

„Deocamdată, e greu de găsit un adevăr «cât de cât» absolut dincolo de cel al muritudinii” – susține Irina Petraș în eseul „Relativizăm, relativizăm”.

Ion Papuc mărturisește captivanta poveste a achiziției unor cărți de la o librărie pariziană.

Dispariția neașteptată a scriitorului Marian Ilea e prilej de evocare a personalității sale de către Gheorghe Glodeanu.

Delia Muntean spune, în poemul critic „La răscrucea dintre adevăruri”, că „Dacă o să pornești la drum prin teritoriu liric al lui Gheorghe Pârja, niciodată nu ești singur”.

Delia Muntean se apleacă și asupra volumului Elenei Abrudan, „Artiști români contemporani”, un studiu care merită atenția „prosumatorului contemporan de artă”.

Volumul „Păsările timpului meu”, este o „cheie simbolică de acces în intimitatea unei memorii transfigurate liric” – consideră Daniela Sitar-Tăut analizând critic proaspătul volum al Valeriei Bilț.

La pagina „Orfeu”, iubitorii de poezie pot citi versuri de Ștefan Hoștiuc. Poezie bună vor găsi și citind creații din lirica Lidiei Zadeh Petrescu, a lui Gabriel Cojocaru și a Alexandrinei Tulics.

În această lună, istoricul literar Săluc Horvat a împlinit 90 de ani, iar Gheorghe Pârja și Mircea Popa conturează profilul cărturarului la ceas aniversar.

Gheorghe Pârja continuă seria materialelor dedicate poeților de limbă română din Cernăuți, de data aceasta cu Nicolae Șapcă.

Dana Buzura-Gagniuc radiografiază temperatura înaltă a unui iunie literar, o lună cu o cascadă de evenimente culturale cărora Revista de Cultură „Nord Literar” le-a fost parte.

Recenzii semnate de Eliza Roha și de Daniela Sitar-Tăut la volumul Hannei Bota, „Să spui sau să nu spui”, respectiv la cel de poezii ale Larisei S. Tudose, „Reflecții” pot fi citite în paginile revistei,

Două evocări ale unor poeți din spații și epoci diferite ne propun Constantin Cubleșan și Gavril Ciuban, despre Șfefan Octavian Iosif la 150 de ani de la naștere, respectiv Ion Iuga.

„Poezia e un mod de a ne trăi umanitatea” afirmă Horia Bădescu în eseul „Nimic nu e nou în poem”.

În aceste număr sunt publicate două dintre eseurile premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.

Ovidiu Pecican continuă la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

„Vârcolacul și fântâna secată” este fragmentul de proză semnat de Ștefan Jurcă, apărut în paginile revistei.

Pagina dedicată traducerii prezintă versuri din creația poetului irakian Abdul Hadi Sadoun, traduse de Elisabeta Boțan.

Poemul lunii aparține lui Gavril Ciuban, iar numărul este ilustrat cu lucrări din creația artistei Camelia Ofelia Moisima.

Revista poate fi citită și accesând link-ul https://nordliterar.ro/reviste/

Comunicat de presă

Salina Turda, important obiectiv turistic este iubit și agreat de copiii-șahiști pentru că această competiție se desfășoară chiar în salină.
În acest an Cupa Salina Turda la Șah a avut loc în perioada 12-13 iulie 2025, cu participare a peste 130 de copii din toată țara, la categoriile 6, 8, 10, 12 și 14-20 de ani.

Participarea șahiștilor sigheteni a fost mai puțin numeroasă față de alți ani pentru că mulți copii sunt plecați în concedii cu părinții lor, prin alte locații.
Totuși în această ediție – a X-a – s-a remarcat CODREA Tudor-Ioan (C. S. SIG-MAR Sighet), la cat. 10 ani, obținând locul II, cupă, medalia și diplomă, precum și un premiu în bani.
Apreciem și prima participare la o asemenea competiție a șahistei Vlad Raisa-Maria, în vârstă de 5 ani, care a obținut o mențiune (medalie și diplomă).
Au arbitrat cei mai buni arbitri din țară: Radu Cătălin Chirilă și Radu Șofran.

Andrei Jurassa, arbitru

Acolo

Poemul acesta umblă pe jos
Nici un căruțaș nu mai are
Ci mult întuneric la îndemână
Carul de altădată se-apropie singur
Loitrele-l poartă peste hârtoape.

Până la ceruri
E fânul dintr-însul.
Copiii nu pică de-acolo,
nu.
Doar îngerii clatină
Stelele-n leagăn –
ținutul de neatins
al lui Dumnezeu.

Mirare: cum nu se-mburdă
carul străbun?

Poemul acesta umblă pe jos
Și oarecând va ajunge acolo.

* * *

Gavril Ciuban născut la 10 iulie 1951 în Vișeu de Mijloc, Maramureș. Este absolvent al Facultății de Istorie din București. A lucrat 32 de ani la Ocolul Silvic Vișeu de Sus și 11 ani la Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus de unde s-a și pensionat. Nu a fost membru al Partidului Comunist iar, după 1990, dezgustat de mascarada politică, nu s-a înscris în nici un partid. Grație „binevoitorilor”, al căror nume nu este curios să le afle din măsluitele dosare, i-au fost confiscate de către miliție și securitate manuscrise și mașina de scris.
Debutează în Cronica (1975). Ulterior a publicat în majoritatea revistelor literare din țară, precum și în presa județeană unde îi apar versuri, proză, eseuri și reflecții pe teme sociale.
Debut editorial cu volumul de versuri Cultivatorul de pietre și tandra dihanie (Ed. Dacia, 1992). Este membru al Uniunii Scriitorilor Filiala București din anul 1998. A mai tipărit un număr de 18 cărți, unele dintre ele au fost traduse în italiană (de Gabriela Lungu), în franceză (de Ioana Trică), în engleză (de Alex Pop). De asemenea versuri de ale sale au fost traduse în ucrainieană, germană și albaneză.
În decursul anilor a primit nenumărate premii literare, inclusiv al Uniunii Scriitorilor din România.
Echipa „Salut, Sighet!” îi urează mulți ani inspiraționali poetului Gavril CIUBAN!

Salut, Sighet!

 Foto: Ion Mariș

Din mers
*
„…Noa, mnie așe’ mi s-o depărut că-i el!”

*
„’Cânta, ‘cânta…” zice bunica trecând pe lângă o ogradă, cu nepoțica de mână. (Doi trufași cucoșei, multe cârâieli.)

*
Întâlnesc o cunoștință, fostă dăscăliță. Nu ne-am mai văzut de mult. Schimbăm vorbele de rigoare. La plecare mă studiază: „O bună-perioadă vă doresc! Doamne ajută!” Îi răspund cu „Doamne…!” și eu.

*
Gata-gata să iau în brațe domnița manechin  scoasă pe trotuar, în fața magazinului de „second-hand”. Rochița îi flutură în vântul verii. He, he, he!…

*
Același magazin, același trotuar. Domniță manechin tooată ziua în rochie de seară, până-n pământ.

*
Și, tot acolo un manechin adolescentă: pantaloni scurți, tricou, șapică, ochelari jmecheri. Ci asta nu stă, se desprinde, vorbind cu telefonul.

*
Colectorul de fier vechi trece cu mârțoaga lui anunțându-și prezența cu glasul ruginit.

*
Duminică. O băbucă adeverește unui senior misterul Genezei „…Că pe noi așe ne-o creat Puterea asta divină. Îninte nu ști’ nimeni ce am fost.”

Meniul  zilei

„…cu cartofi părgăluiți, vă rog!… Și un 50 de Jidveu!”

Estivală

(Vifor, Taifun, Uragan…)
Sighetul se remarcă, pe lângă cuiul de badog exhibat în plin centru, prin 3 râuri: Iza, Tisa, Ronișoara. Toate 3 au nici un ștrand, decât vreun căruțaș, sau consoarta lui, cu 1 cal, responsabili cu îngrășarea  naturală a ierbii și nisipului.
Pe vremuri, vara, puștimea locului alergam din sus de Puskapor, să înotăm la Lóhusztató , unde erau spălați caii. Abia apoi s-a amenajat fostul ștrand de la Grădina Morii, care numa’ nu-i.

Obscure

*
Un pod, râu în asfințit: maluri largi,  soare-n adânc. – Altă lume: țârâit, zbor, plescăieli…

*
O nouă dimineață. Mă simt ca nou. Îmi pare nouă (fresh)  și supărarea,  urmată de slujnica ei, speranța. Așa, uitându-mă la noi 3, constat că suntem un caz – și încă unul interesant.

Marin SLUJERU

Foto: I. Mariș

Joi, 10 iulie 2025, la Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighet a avut loc vernisajul expoziției „Pictori transilvăneni, maramureșeni și bănățeni din veacul al XX-lea”, cu lucrări din colecția preotului Ioan Bizău.
67 de lucrări deosebit de valoroase, create de nume de referință ale artelor vizuale românești, artiști diferiți, fiecare cu sensibilitatea, limbajul și stilul propriu, au fost expuse pe simezele Centrului Cultural Episcopal,  (re)amintindu-ne că arta este un spațiu al dialogului și un atribut al democrației.
Mulțumim Părintelui-Profesor Ioan Bizău pentru că ne-a dăruit această expoziție, care este – de fapt – o pagină din jurnalul spiritual al domniei sale.

În continuare imagini VIDEO de la vernisaj:

Foto & Video & Text: Ion Mariș

La Editura Valea Verde din Sighet a apărut un nou volum din lucrarea „Exerciții filosofico – sociologice (cu și fără tentă politică)”… volumul IV, autor George PETROVAI (editor – Ion Mariș, design copertă & tipar – Aska Grafika). Volumul IV (dedicat domnului Nelu Petrovan) cuprinde 32 de eseuri/ proză scurtă.

* * *

Al patrulea volum din seria Exerciții filosofico-sociologice (cu și fără tentă politică) oferă celor interesați nu numai dovezi îndestulătoare despre netrebniciile politrucilor interni (Progresele românilor postdecembriști într-ale ipocriziei, hoției și imposturii, „Revoluționarul” politruc Marcel Ciolacu etc.), respectiv despre ticăloșiile celor externi/ planetari (Coexistența crimelor politice și a tragediilor celor mulți, Surprizele devastatoare care au pregătit și înlesnit desfășurarea celui de-al doilea război mondial ș.a.), ci și consistente imbolduri întru împlinirea moral-spirituală a oamenilor soteriologici (Afirmarea specificului național prin cultură și, îndeosebi, prin literatură, Limba ce-o vorbim – cea mai măreață catedrală a românilor).  (George Petrovai)

Salut, Sighet!

Vineri, 11 iulie 2025, ora 16:00 la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet va avea loc vernisajul unei expoziții organizate de UDMR Sighet în cadrul celei de-a treia ediții a Zilelor Culturale Maghiare din orașul nostru.
Expune artistul vizual prof. Silvia BOAR.

Salut, Sighet!

Joi, 10 iulie 2025, ora 15:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighet va avea loc vernisajul expoziției „Pictori transilvăneni, maramureșeni și bănățeni din veacul al XX-lea”, cu lucrări din colecția preotului Ioan Bizău.

* * *

Părintele profesor Ioan Bizău, nume de referință în studiul artei moderne și contemporane, dar și al teologiei liturgice, s-a remarcat printr-o impresionantă colecție de artă contemporană și artă sacră, construită cu răbdare și pasiune de-a lungul a peste patruzeci de ani. Rod al unei munci susținute, pline de dăruire și respect pentru actul artistic, această colecție a devenit un reper valoros, o sursă de inspirație și încântare pentru toți cei care prețuiesc frumusețea autentică. Este, în fond, expresia vie a unei iubiri constante față de cultură și spiritualitate, cultivate cu tenacitate încă din tinerețe.  (Centrul Cultural Pastoral Sighet)

* * *

Am avut în schimb șansa imensă de-a mă forma, pe cât am putut conștientiza această nevoie ființială și pe cât m-a slujit mintea, în proximitatea unora dintre cei mai prestigioși artiști ai vremii în care am trăit. Îmi este drag să-i evoc pe câțiva dintre cei plecați deja în lumea de dincolo de zare, ale căror nume le pomenesc recunoscător când slujesc la Liturghie: Aurel Ciupe, Ion Sima, Teodor Harșia, Corneliu Baba, Marin Gherasim, Simona Runcan, Florin Mitroi, Paul Gherasim, Vladimir Zamfirescu, Gheorghe Berindei, Lăcrămioara Varvari-Aramă, Vasile Gorduz și, bineînțeles, Horia Bernea. Așadar, în mare măsură m-am format spiritual cu ajutorul pictorilor și sculptorilor care m-au primit, cu pilduitoare bunăvoință și generozitate, în atelierele sau în casele dumnealor și m-au ajutat să înțeleg că arta adevărată poate avea o contribuție hotărâtoare în devenirea noastră ca ființe cuvântătoare și înțelegătoare. (Preot Profesor Ioan Bizău)

Expoziția „Pictori transilvăneni, maramureșeni și bănățeni din veacul al XX-lea”, eveniment cultural important pentru orașul nostru, va fi deschisă publicului pe întreg parcursul lunii iulie 2025.

Salut, Sighet!

Sighet International Music Summer (SIMS) va avea loc între 21-26 iulie 2025, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, evenimentul fiind susținut de către Primăria și Consiliul local Sighet, cu sprijinul Centrului Cultural. În această perioadă vor avea loc zilnic cursuri de pian. Participanții vor fi 10 tineri pianiști din România, Ucraina, China, Mexic, Turcia, Germania și Marea Britanie.
Atât cursurile, cât și concertele sunt deschise publicului, iar în acest an s-a primit o sponsorizare de la firma japoneză de piane Kawai, care va aduce încă două piane de concert la Sighetu Marmației pentru durata evenimentului.
Astfel, vom avea două piane pe scenă și vom susține un recital la două piane, împreună cu Can Çakmur, în cadrul căruia vom interpreta „Oda Bucuriei” de Ludwig von Beethoven.
În concertul final al participanților, de această dată, firma Kawai oferă un premiu special participantului/ participantei care va primi cele mai multe voturi de la public, în urma prestației în concert!

Așteptăm cu mare drag publicul sighetean la concerte!

Prof. univ. dr. Aurelia Vișovan