Fanii raliurilor vor avea parte de un eveniment palpitant în weekend-ul 23-25 mai 2025 când se desfășoară Raliul Maramureșului. În programul acestui an orașul Sighetu Marmației va avea din nou onoarea de a găzdui o etapă din Campionatul Național Super Rally. Aceasta se va desfășura vineri, 23 mai 2025 – după etapa de viteză de pe serpentinele Gutâiului – și va începe în jurul orei 18:00. Zona de grupare a participanților va fi la fel ca anul trecut, circulația va fi restricționată de la sensul giratoriu din cartierul Unirii până la sensul giratoriu din fața Clădirii Pompierilor și până la sensul giratoriu de lângă sediul Poliției locale.

Din localitatea Mara concurenții vin în Sighet pentru următoarea etapă de concurs, după aceea se întorc pentru etapa a treia, trecerea peste Munții Gutâi în direcția Baia Sprie, care se va desfășura seara. Programul, traseele și etapele complete se pot găsi pe siteul fras.ro.

Levente Pesek

Foto: I. Mariș

…şi – mai important! – ce NU poate face!

M-am uitat pe site-ul https://www.presidency.ro/ro/presedinte/rol-si-atributii/rol-si-atributii1683615363 şi am scos de-acolo câteva articole care ne pot ajuta să ştim dacă „drobul de sare” electoral se poate sau nu rostogoli peste imaginaţia noastră bolnavă de scenarită. Câteva fragmente, la care mi-am permis nişte comentarii.

„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. […] veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)”.
(Mă) întreb:
– Cum garantează mister president independenţa ţărişoarei? Cum garantează acelaşi personaj integritatea ţării? Se răţoieşte la cei care vor bucăţi din Romănia şi le spune: „Bă, să nu vă (mai) prind pe lângă graniţe, că nu ştiu ce vă fac! Păi nu vă e ruşine?”
– Cum veghează mister president ca autorităţile publice să funcţioneze bine? Bine pentru cine?
– Cum mediază preşedintele între puterile statului, între stat şi societate? Încerc un răspuns: „Fiţi cuminţi, copii! Ia împăcaţi-vă!”

„În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”.
(Mă) întreb:
– „Poate” nu înseamnă „trebuie”. Înseamnă – în cazul de faţă – că preşedintele, dacă vrea, explică, dar dacă nu vrea, nu explică. Preşedintele poate fi suspendat din funcţie, dar nu-i obligatoriu. Poate să rămână aşa cum am stabilit. Dacă-l doare la bască, nu dă explicaţii!

„Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, […], se contrasemnează de prim-ministru. (Articolul 100 – Constituția României)”.
Înţeleg că:
Dacă nu contrasemnează prim-ministrul, degeaba dă domn preşedinte decrete despre una, alta.

Să vedem mai departe ce zice Constituţia despre ce poate face şi ce nu poate face preşedintele României. Sursa folosită, tot: https://www.presidency.ro/ro/presedinte/constitutia-romaniei

„ARTICOLUL 77 Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”.
– Fără dubii! Legile le face Parlamentul. Domn preşedinte poate trimite înapoi legea în Parlament o singură dată! Apoi, trebuie s-o semneze!

„ARTICOLUL 85 Numirea Guvernului
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”.
– Aici e clar că…nu-i deloc clar. Candidat la funcţia de ministru întâiul poate fi şi Gică de la Sculărie? Poate, dacă pe ăsta-l desemnează domn preşedinte! Apoi, Gică face un guvern, şi il presidente îl binecuvântează după ce Parlamentul zice da.

„ARTICOLUL 86 Consultarea Guvernului
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită”.
– Adică ceva de genul: „voi ce ziceţi, cum o rezolvăm p-asta, că ne bat ăia la cap să…”
– Încă ceva. Peşedintele consultă Guvernul, adică-i cere sfaturi sau Guvernul cere sfaturi preşedintelui?

„ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
– Constat că aici nu-i clar de ce preşedintele îi consultă pe preşedinţii celor două Camere. Dacă senatorul şi deputatul şef zic „Nu!”, atunci preşedintele mai dizolvă ceva? Sau trece la experimente de chimie, că acolo se foloseşte din plin dizolvarea?

„ARTICOLUL 92 Atribuţii în domeniul apărării
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii”.
– Aşadar, Preşedintele poate (atenţie, poate, dar nu-i obligat…) declara, după (!!!) aprobarea Parlamentului, mobilizarea generală a armatei. Deci domn preşedinte trebuie să asculte de Parlament!

„ARTICOLUL 100 Actele Preşedintelui
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru”.
– Rezultă că dacă nu se publică în Monitorul Oficial, actele compuse de preşedinte sunt nule.
– Sunt nişte articole (la punctul (2) care, pentru a intra în legalitate, trebuie contrasemnate de prim-ministru. Altfel n-au valabilitate! Ce scrie în acele articole:

articolul 91 alineatele (1) şi (2)
„(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege”.
– Să nu fim pesimişti! „Drobul de sare” de care am amintit la începutul articolului stă bine fixat!
Chestia aia, că ne ducem în picaj de la vest la est dacă…, nu merge! Nu se poate! Zice Constituţia! Aşadar, nu suntem în pericol iminent.
– Tratatele internaţionale sunt negociate de Guvern. Important de ştiut!

„ (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”.
– Treaba lui. Fie! Desfiinţează/ înfiinţează, noi cu drag muncim!

articolul 92 alineatele (2) şi (3)
(2) „El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare”.
– Deci preşedintele poate face ce vrea (mă reder la mobilizare, normal!) doar 5 zile, sau nu poate deloc, dacă Parlamentul se opune!

(3) „În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii”.
– Măsuri… cam greu de crezut că poate lua un civil măsuri, în afară de a chema şefii armatei şi a discuta cu ei, iar preşedintele să dea, aprobator şi habarnist (oricare ar fi acel preşedinte de republică!), din cap.

Articolul 93 alineatul (1) se referă la starea de asediu sau starea de urgenţă. Articolul 94 literele a), b) şi d) -se referă la acordarea de gradaţii militare, decoraţii, titluri de onoare, la graţiere.
– Aici e totul clar.

ARTICOLUL 103 Învestitura
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
– Să ne reamintim un fapt: consultarea partidului sau a grupului de partide cu majoritate parlamentară nu pare a fi în România ceva necesar. Am mai avut un caz, şi asta-i o mare problemă. Când a apărut Constituţia României, trăiam într-o lume care, pare-se, nu era atât de meschină cum a început să fie din 2004 încoace…

Închei articolul cu o veste bună, care zice că prim-ministrul nu poate fi revocat de preşedinte:
ARTICOLUL 107 Primul-ministru
(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
– Adică prim-ministrul poate sta cât vrea el, sau cât vrea Parlamentul, în coastele preşedintelui. Sau poate pleca să fabrice covrigi.

N-am găsit nicăieri scris că preşedintele României poate da case cu un leu, că ne poate scoate din NATO şi UE, că poate mări salariile, pensiile, că poate face fabrici şi uzine.

În ultimii zece ani, am văzut cu toţii că renumitul îndemn auzit la televiziunea publică în decembrie 1989 („…fă-te că lucrezi”), a devenit o obişnuinţă prezidenţială.

Am convingerea că cine va ieşi învingător pe 18 mai, chiar va lucra!

Horia PICU

Eu sunt

Eu sunt
oglinda nopții în culori,
în care-au pus îngerii fiori,
iar adevărul din eter
s-a preschimbat într-un mister
și-i sfânt

în vânt
eu sunt o frunză în copac,
un vis de-o clipă într-un veac,
eu sunt pe magicul meleag
un gând

pământ,
sunt praf de tine fascinat,
cu adevărat ești minunat
dacă te aud de aici, din neant,
un cânt

plăpând,
atat de mic din mult prea mult,
eu nu mă satur să te-ascult
căci tot ce e de tine-i spus,
privind spre tine noaptea sus
eu sunt.

                                            (din volumul „Odiseu și Destinul”, Editura Valea Verde, 2024)

* * *

Marius LEORDEANU s-a născut la Sighet, în 11 mai 1980. Este absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” (CNDV) din Sighet, Profesor universitar la Universitatea Politehnica din București și Cercetător Științific la Institutul de Matematică al Academiei Române. La Politehnica, Marius Leordeanu a introdus pentru prima dată cursurile de Vedere Computațională și Robotică, ca parte din programul de Master în Inteligența Artificială, iar la Academia Română conduce doctorate încă din anul 2015. Prof. Leordeanu a obținut doctoratul în Robotică de la Universitatea Carnegie Mellon din SUA (2009) și o dublă licență în Matematică și Informatică la City University of New York (2003). Marius Leordeanu are o activitate științifică impresionantă, cu peste 100 de lucrări publicate în reviste internaționale de top și cu numeroase premii în palamares.
În 2020, Marius Leordeanu a publicat o carte, Unsupervised Learning in Space and Time (Springer), în care formulează o teorie generală a învățării nesupervizate care a devenit rapid cea mai vândută carte din lume pe această temă din 2020 și a 15-a din toate timpurile.

Activitatea științifică a lui Marius Leordeanu este admirabil completată și de o activitate artistică bogată, care cuprinde atât expoziții naționale de artă combinată cu inteligența artificială și robotică, dar și publicarea a patru volume: „Mă numesc albastru” (Editura Valea Verde, 2016) – proză; „Povestea unui cuvânt” (Editura Papirus Media, 2013) – poezie; „Odiseu și Destinul” (Editura Valea Verde, 2024) – poezie, „Ființele soarelui” (Editura Curtea Veche Publishing, 2024), precum și compoziția și co-producția unui album de muzică electronică cu pian („Supersonic”, 2023).

La mulți ani, prietene Marius Leordeanu!

Salut, Sighet!

Uniunea Ucrainenilor din România – filiala Maramureș invită publicul la manifestarea culturală „Cinstirea veteranilor de război și păstrarea tradiției la ucraineni”.

Evenimentul va avea loc duminică, 11 mai 2025, începând cu ora 13:00 la Monumental eroilor din localitatea Poienile de sub Munte.

Uniunea Ucrainenilor din România
filiala Maramureș

NOA, NUMA’ AM ZÎS…

VINEREA MARE
(La Meniul zilei)
El:
– Ce faci, hei?
Ea, la fel de căruntă:
– Îmbătrânim….
– Noa! Amu ăsta-i sezonu’!
Ea:
– Da’ tu?
– Am fost după niște piper. Apoi, mă duc după sarmale, la Ioană, vopsim pomnii și cât’e… Ca-n Sărbători!

ȘCOALA TOT LA FEL
O clasă de gimnaziști la o pizzerie. Dirigu’ non stop: „Vedeți dac-o persevere’t? Bravo lui!”

ÎNVĂȚĂTORI, ÎNVĂȚĂTOARE…
Întreb o fetiță de-a III-a ce materii îi predă o cunoștință de-a mea, profesoară la „primar”. Îmi răspunde dând din umeri: „Cu doamna? Nimic. Doamna-i Doamna.”

DIN MERS
Un domn biciclist trece de mine în mare viteză: „Vă salut fooarte mult!”

PE ULTIMA SUTĂ…
Aprilie își dă toată silința. Sub scara digului, la Iza, copiii au desenat un șotron cu 100 de căsuțe. M-am uitat atent și am găsit căsuța 71. Spațiu de joacă suficient. Până acum ce-a fost mai greu…!

DE JUVENTUTEM
Doi vâji la o terasă:
– …Cocoana ce’e ce mândră-i! – arată unul după o trecătoare.
– …Oo, putut-o hi! – răspunde cel îngândurat.

COMESENI, TÂRZIU
– …Da știi’, cu pământu’ cela ce l-ai vândut lu’ văru-meu n-o fost cât ai zis… – începe musafirul.
– Ceă?! Nici azi nu mi l-o plătit! – se aprinde gazda.
– Noa, numa’ am zîs… – încearcă să-l potolească amicul. Hai, năroc și la mulți ani!

TIMPUL fb
Ies de la votare. Din spate, mă strigă un amic pe care nu l-am văzut aievea de mult:
– Domnu’, domnu’ !
– Saluut!… N-am știut că te-ai ‘cărunțit așa! Pe facebook nu arată…
– Oo, de când…!…

Marin SLUJERU

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) – filiala Maramureș organizează Concurs de recitare a poeziei ucrainene – etapa națională, ediția a XXVI-a, sâmbătă 10 mai 2025, începând cu ora 10:00.

Concursul se va desfășura la sediul organizației locale a UUR Rona de Sus, situtat în localitatea Rona de Sus, nr. 1256.

UUR – filiala Maramureș

După primul tur din 4 mai 2025, România ar trebui cu un ochi să râdă, iar cu celălalt, dacă nu să plângă, măcar să fie pregătit pentru așa ceva. Da, căci Crin Antonescu, candidatul cu niscaiva bube în cap, scos de la naftalină de fosta coaliție guvernamentală (PSD-PNL-UDMR-minorități), totodată singurul – zic eu – cunoscător de subtilități politice din cei 11 aspiranți la fotoliul cotrocenist, n-a izbutit să treacă în turul doi, astfel că finala se va disputa între suveranistul (el își spune așa) George Nicolae Simion, președintele AUR, și Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.
Mai înainte de consumarea primului tur, obișnuiam să le spun prietenilor și cunoștințelor că, în țara politrucilor orbi, chiorul Crin Antonescu este împărat. Acuma, după misologul și năucitorul vot al maselor în favoarea „suveranistului” Simion (a obținut peste 40%), spun la fel ca Gustave Le Bon, fondatorul psihosociologiei, în celebra lui carte Psihologia maselor (Editura Științifică, București, 1991), capodopera politologică pe care președintele american Theodore Roosevelt (laureat al Premiului Nobel pentru Pace) o păstra la Casa Albă alături de Biblie: „Acțiunea inconștientă a mulțimilor, substituită activității conștiente a indivizilor, reprezintă una din trăsăturile distinctive ale epocii noastre” (și a noastră, adaug eu, cu decisiva contribuție a tembelizorului și, îndeosebi, a idiotizantelor rețele internautice); „Evenimentele memorabile sunt efectele vizibile ale unor schimbări invizibile, intervenite în sentimentele oamenilor”; „Nu în consiliile princiare, ci în adâncul sufletului oamenilor se pregătesc destinele mulțimilor”; „Mulțimile acumulează nu inteligență, ci mediocritate” (astăzi, completez eu, acumulează enorma prostie de pe rețelele sociale, de unde necontenitul spor al analfabetismului funcțional); „(…)lipsită de spirit critic, mulțimea se arată de o credulitate excesivă” (atât la absurditățile debitate cu ceva timp în urmă de ciudatul „guru” Călin Georgescu, cât și la gogonata promisiune electorală a fostului ultraș George Simion, discipolul primului, cum că va construi un milion de apartamente la prețul de 35000 euro, iar naivii dădeau năvală să se înscrie pe liste).

Și mai spun că, după ce mulțimile din țară și străinătate și-au astâmpărat oful democratico-patriotic prin mătrășirea lui C. Antonescu cu votul lor antisistemic (un eminamente vot al urii față de înciocoiții postdecembriști și al răzbunării pe toți aceia care, direct sau indirect, au anulat primul tur al prezidențialelor de anul trecut, astfel disprețuind sufragiile câtorva milioane de români și irosind o mulțime de bani publici), ar fi cazul ca, în zilele rămase până la turul doi, să-i analizeze la centimă pe cei doi competitori, precum și (asta mai ales) posibilele consecințe pentru țară și nație a înscăunării unuia dintre ei la Cotroceni prin masivul lor sprijin, atunci când sprijinul electoral decurge, fără urmă de discernământ critic, doar din pornirile afective ale alegătorilor și din debordantul joc al imaginației/ închipuirilor acestora.

Este George Simion omul potrivit ca, pe plan intern, să facă pace, să stimuleze activitatea economico-socială (prin idei constructive care să atragă investitorii străini) și să respecte toate legile, iar pe plan extern să reprezinte cu cinste și folos obștesc interesele țării? Având, aidoma „maestrului” său C. Georgescu, tendințe autarhisto-izolaționiste (ei le spun suveraniste) și impulsuri revanșarde (de pildă, după respingerea de către judecătorii BEC-ului a candidaturii lui Georgescu, iar de Curtea Constituțională a tuturor contestațiilor acestuia, nărăvașul lider aurist a afirmat public că „toți cei implicați în această «lovitură de stat» ar trebui jupuiți de vii”!), iar pe plan extern stând chiar mai rău (privit cu neîncredere de oficialii europeni, având ușa doar nițel întredeschisă la Casa Albă, persona non grata în Ucraina și Republica Moldova), lesne se poate deduce că instalarea lui la Cotroceni ar genera doar crize și probleme pentru țară: permanente conflicte între Parlament și Președinție, căci puterea aparține coaliției majoritare, ostilă extremismului, nicidecum decorativului nostru președinte, ales cu atâta tam-tam mediatic și atâtea cheltuieli (aproape) inutile; recul economic prin drastica reducere a fondurilor europene (poate chiar totala lor stopare în cazul exacerbării atitudinii antieuropene a chiriașului de la Cotroceni) și, desigur, împuținarea investitorilor străini (deja, îndată după câștigarea primului tur de către acest exponent al politicianismului mioritic, unii investitori au căzut pe gânduri, iar leul s-a devalorizat); guvern minoritar (un hâtru ne prezintă pe internet următorul Guvern Călin Georgescu: Bogdan Peschir la Finanțe, Paul Ciprian (opt clase) la Educație, Diana Șoșoacă la Justiție, Horațiu Potra la Apărare, Garcea la Interne, Makaveli la Dezvoltare, Gigi Becali la Sport), adică instabilitate cu carul.

Dar slabe speranțe ca masele indigene și din afara granițelor să-și folosească discernământul critic, pe care cei mai mulți membri nu-l „activează” nici de leac. Că doar de aia fac ce vor mușchii lor… Iar când funia va ajunge la par, foarte mulți dintre „entuziasmații” de azi n-o să-și recunoască vina inerției la aplicarea ștampilei pe buletinul de vot (Grigore C. Moisil spunea că „Legile țării nu interzic nimănui să fie imbecil!”), ci tot ei vor vocifera și vor înjura statul paralel al sistemicilor, că nu-i lasă pe (ne)vrednicii lor favoriți să-și facă treaba (mare)…
Explicația acestor nocive legături între unii lideri malefici și mulțimile turmentate de aura lor pretins mesianică, o găsim în următoarea butadă: „Tirania este anarhia canaliei de sus, iar anarhia este tirania canaliei de jos”…
Și încă ceva. Să nu-și închipuie auriștii și ciracii lor (șoșocii, potiștii) că n-au nevoie de banii Uniunii Europene (peste 100 miliarde euro din 2007, cu ajutorul lor PIB-ul României ajungând la aproape 500 miliarde dolari) și că – după răcirea relațiilor cu europenii – vor fi ajutați de Statele Unite, taman acuma când Donald Trump are o mulțime de probleme interne și externe: cu războiul ruso-ucrainean și al tarifelor, deportarea migranților în țările lor, neîncrederea foștilor aliați (Canada, Japonia, Coreea de Sud ș.a.), protestele îndreptățite ale mai multor state americane (de ex. California), ale instituțiilor, universităților, sindicatelor etc. În brutala manieră ce-l caracterizează, Trump le va spune simionilor că, dacă nu dau ceva consistent în schimb (Ucraina și-a plătit datoriile cu metalele rare), atunci n-au decât să se descurce singuri sau să meargă la naiba…

Aceasta fiind starea de lucruri în România asediată de „suveraniști”, dar neuitând de excepționala mobilizare a maghiarilor cu ficare prilej, precum și de îndemnul Victoriei Stoiciu, senatoare PSD de Vaslui („În astfel de momente trebuie lăsate deoparte toate resentimentele, pentru că important este ca România să urmeze o traiectorie pro-europeană și nu una izolaționistă”), eu zic că Nicușor Dan poate să câștige turul doi. Confruntarea de-acuma dintre occidentaliști și suveraniști, seamănă cu ciocnirile politico-ideologice din anul 2000 între Ion Iliescu și C.V. Tudor (ca să vezi cum se repetă istoria pe spirala timpului). Răul mult mai mic fiind astăzi întruchipat de pro-europeanul N. Dan (mă rog, cu defectele lui), sper să câștige, la fel cum în 2000 a câștigat Ion Iliescu, inclusiv cu voturile liberalilor…
Poate de aceea spunea Simion că pentru el „cel mai dificil adversar în finală este Nicușor Dan”. Știe el foarte bine că nu prea are de unde să smulgă alte voturi după iureșul din primul tur, pe când celălalt va aduna voturile împărțite între C. Antonescu și nefastul Victor Ponta (sociologul Alin Teodorescu susține că reprimirea mitomanului în PSD n-a fost o eroare, ci o oroare!), plus cele primite de Elena Lasconi de la useriști, la care s-ar mai putea adăuga ale unor nehotărâți și ale unor absenteiști în primul tur.

N.B.: Îmi place să cred că actuala majoritate parlamentară va efectua măcar două schimbări în Constituție: (a) România semiprezidențială să devină republică parlamentară (președintele, așa ca în multe țări europene – Germania, Italia, Ungaria etc., să fie desemnat de majoritatea simplă a parlamentarilor); (b) Mandatul președintelui să se reducă la patru ani, adică să redevină ce-a fost înainte de epoca Traian Băsescu și Adrian Năstase.

George PETROVAI

Foto: Ion Mariș

Motto: „IN ILLO UNO UNUMU” (Suntem unul întru Cristos)

După multe „tratative”, în Conclavul de azi, 8 mai 2025, s-a văzut „Fumata Bianca/ Fumul Alb” la orele 18:08 când a fost ales cel de-al 267-lea PAPĂ, în prima zi cu 4 scrutinuri, chiar mai repede decât a fost ales Pontiful Francisc – Jorge Mario Bergoglio, după 5 scrutinuri în 2013, tot în a doua zi de alegeri. Cei 133 de cardinali au căzut de acord și nu cred că este o coincidență sau poate Duhul Sfânt le-a deschis mințile și inimile ca tocmai azi să aleagă un nou Papă, când lumea catolică sărbătorește Madonna di Pompei!

Etapele până la anunțarea noul Papă în balconul central din Bazilica Sfântul Petru (loggia delle benedizioni) în sunetul clopotelor au fost următoarele:
– după decizia Conclavului, cardinalul ales Pontif a intrat în „camera lacrimilor” unde a fost îmbrăcat în veștminte albe papale, apoi cardinalul decan Re l-a întrebat pe noul ales daca acceptă să fie Papă și ce nume preferă să poarte? Noul Papă a mulțumit celor 132 de cardinali printr-o caldă și sinceră îmbrățișare după care a fost însoțit către „balconul binecuvântărilor”, lojă centrală a fațadei bazilicii Sfântul Petru, unde protodiaconul Dominique Mamberti a pronunțat: HABEMUS PAPAM! ROBERT FRANCIS PREVOST următorul PAPĂ LEON XIV (LEON al XIV-lea)!
Habemus Papam: LEON al XIV-lea este primul PAPĂ american, născut la Chicago, pe 14 septembrie 1955, cu tată francez cu origini italiene și mama spaniola, „fiu al Sfântului Augustin” , deci augustinian din 1977,
– 1982 a venit la Roma pentru a studia Dreptul Canonic la Universitatea San Tommaso D’Acquino,
– 1985/1999 a fost sacerdot misionar în Peru printre cei nevoiași precum Papa Bergoglio,
– 2015 a fost numit Episcop de Chiclayo în Peru,
– 2018 Vicepreședinte al Conferinței episcopale peruviane,
– 2019 numit de către Papa Francisc, membru al Congregației pentru Cler,
– 2020 Membru al Congregației pentru episcopi și Administrator Apostolic al parohiei din Callao,
– 2023 Prefect al Dicasterului pentru Episcopi, Președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină.
ROBERT FRANCIS PREVOST a fost făcut cardinal în 2023 de către Papa Francisc și a fost un colaborator apropiat al acestuia. Alegerea lui Prevost este o totală noutate, pentru prima oară a fost ales un Papă nord-american.
Pe 6 februarie 2025 a fost ales episcop al Bisericii Suburbane din Albano Laziale (Roma).

Din balconul bazilicii și-a început discursul URBI ET ORBI cu expresia: „Che la Pace sia con Voi tutti!/ Pacea să fie cu Voi toți!”
Papa LEON al XIV-lea își dorește o biserică bazată pe dialog, dragoste pentru semeni și PACE!
„Să ne rugăm împreună pentru noi toți și să mergem/ umblăm împreună pe calea înspre patria pe care Dumnezeu a pregătit-o!”
Dumnezeu ne iubește pe toți la fel! Răul nu va învinge! Mână în mână vom reuși să înaintăm iar umanitatea va ieși din acest impas! Să fie o pace dezarmată și dezarmantă!“
Papa Leon al XIV-lea își dorește: „Una chiesa che unisce tutti!/ O biserică ce-i unește pe toți!”… încheind „Mulțumesc Papei Francisc!”

Julia-Sandra Virsta
Italia-Vatican, 8 mai 2025

E o săptămînă de la terminarea FESTIVALULUI  NAȚIONAL DE SATIRĂ ȘI UMOR „ZÎMBETE ÎN PRIER” – Ediția a XXIII-a – desfășurat la VIȘEU DE SUS – MARAMUREȘ – în data de 29 aprilie 2025.

O detașare temporală e mereu necesară. Pentru obiectivitate.

Cîștigătorii premiilor sosesc sîmbătă. Se cazează la Pensiunea „Potcovaru”, bucuroși de întîlnire. Masa de seară începe cu supa de cîrnați făcuți în casă, după  o rețetă veche de 150 de ani; o moștenire de familie. E reconfortantă și gustoasă. Horinca, licoarea tradițională, obținută prin dublă distilare etilică, stimulează „apetitul”…

Duminică dimineața la ora 10 ne prezentăm la Casa de Cultură. Sînt vreo cincizeci de invitați. Din toată țara. Oficialii, Vasile Coman și Marius Andreica –  primar și vice-primar – și Ileana Horj, director al Casei de Cultură – adresează urări de bun venit participanților. Totul cu sobrietate și măsură, cu bunul simț al locului. Sînt zeci de premianți la multiplele categorii ale concursului. Unii iau două, poate chiar trei premii. Fiecare primește o plasă cu bunătățile colacului peste PUPĂZA, cum se numește revista de satiră și umor care îi nominalizează pe laureați. Plus premiul în bani. Li se rambursează tuturor valoarea drumul „întors”… (Umblă cîinii cu „ciolaci” în coadă pe la VIȘEU!…)

„Au venit pe cheltuială proprie, dar le dau bani de drum ca să fiu sigur că pleacă!”, îmi declară profesorul Lucian PERȚA, prietenul meu de acum 50 de ani, cu hazul său inepuizabil, percutant, revigorant. Fiecare premiat primește, ca bonus, o „înțepătură” amicală. Ne amuzăm copios. Acest „magister” al umorului de calitate l-ar băga în ospiciu pe medicul psihiatru declarînd: „Doctore, sînt depresiv!…” E o atmosferă „de rîs”! (Căutînd sanctuar după alungarea din pădurea abuziv defrișată. Îl primește automat, ca azilant.)

După dejunul de la „Potcovaru”, ne așteaptă o surpriză: mergem la „borcut” (un loc în care iese apă minerală din pămînt. Se bea din cana încăpătoare, plină ochi cu vin! Toți (de)gustă după puteri…) Urcăm în două căruțe trase de niște armăsari de toată frumusețea. „Am dat 3500 de euro pe unul”, îmi mărturisește stăpînul, mîndru de ei.

Privesc telegarii cu ochii lor inteligenți, cu coama căzîndu-le pe frunte pînă la nări, oarecum șăgalnic. Îi mîngîi fericit. Le privesc copitele imense cum nu mi-a fost dat să văd. Potcoavele, croite special, au crampoane pe măsură. Nu-i văd împotmoliți undeva. Au tracțiune 4×4!… Stăm pe scînduri acoperite de scoarțe maramureșene.

Privesc proporționalitatea minunatelor făpturi și-mi imaginez cum o fi fost în 1241 cînd trei mii de călăreți tătari au atacat și ars orașul Orăștie. Grozavnică forță o fi fost acest tăvălug, copleșind pe oricine le-ar fi stat în cale! Mă strivește eleganța acestei creaturi, Calul. Armata lui Temugin avea 30 de mii de călăreți, fiecare cu cîte trei armăsari. Străbăteau sute de kilometri dormind în șa. „Mongolul se naște în șa, moare în șa!” Cînd cucereau popoare, îi adunau pe toți și alegeau cîțiva dintre propriii lor copii, strivindu-le capul pe niște pietre cu niște ciocane de lemn imense. (Cum a fost în Iugoslavia, acum cîteva decenii. Cum mai uită lumea!…) Mai e nevoie de vorbe? Învinșii cruțați erau fericiți să-l slujească pe Han!…  Erau înglobați în armată. Revelația implicațiilor mă lasă mut.

„Oare nouă, oamenilor, de ce ne-a fost luată frumusețea Calului?”, mă întreb eu. „Ne-a fost dată cîndva. Dar ne-a fost luată pentru că n-o meritam”, îmi răspund.

Urcăm spre casa părinților Firuței, soția „starostelui” Lucian, o femeie tare inimoasă, contribuind discret la buna desfășurare a Festivalului. Sînt vreo trei kilometri pînă acolo. Mă lasă gură-cască investiția pentru modernizarea drumului. Va fi lățit la dublu. Pereții protectori îndiguind un rîu nărăvaș. Podul masiv. Primarul n-are timp de joacă! În livadă, o altă masă întinsă. Canistrele de vin alb și roșu indică trecerea discretă a lui Bachus. Nu ducem lipsă nici de horincă…

După o vreme, plecăm spre oraș. Trecem Vaserul, cu apa verzuliu-albăstruie, clară cum e cerul și rece ca gheața. „Ce fericiți trag căluții!”, zice vocea feminină din spatele meu. Rîsul meu interior, plus corecția: „Da’ cum de nechează ei aici, întocmai ca la venire? Să fie acesta locul nechezatului fericit?”, mă mai mir, părînd nevinovat. „Mai degrabă cred că a simțit feromonii unei iepșune cu care ar sta la taclale dacă n-ar avea de tras „fericit” (!) la căruță”, închei eu, tranșant.

(Nu e rău să avem cîte un cunoscător prin apropiere! Nu știi cînd ai nevoie de el…)

„Fericirea e legată de biciul care nu iartă. Nu trebuie folosit. Trebuie doar arătat. Cailor și oamenilor deopotrivă. După ce l-au „gustat”, îi strunești din hățuri…”, îmi mai trece prin minte.

Bucuros că i-am făcut dreptate prietenului meu necuvîntător, Căluțul, mă întristez fără motiv. „Să vezi că iar ne pune la masă!”, îmi zic eu, premonitoriu. Chiar asta se întîmplă. Mă limitez la supa de tăieței. Îl aud pe Lucian decretînd solemn: „Habemus papa!” (V-am spus ce hîtru este. Preotul, această omniprezență la orice eveniment, va binecuvînta totul, după obicei…) Nu lipsesc „piroștele”, niște sarmale cum doar în Maramureș poți mînca. („Bine era să iau la pachet!…”)

După micul-dejun de luni, pleacă toți, promițînd să vină la anul.

Dacă omul sfințește locul, vezi asta de cum intri pe poarta de lemn impunătoare, cu stîlpi zdraveni de stejar, purtînd pe ei simbolica frînghie a vieții, răsucită măiestrit din bardă. Soarele e stilizat în razele închise în cerc. Deasupra porții atîrnă cinci lanțuri groase, croite dintr-o singură bucată de lemn. „Ca să țină laolaltă bărbatul și femeia!…”, se zice. „Uneori sînt legate cu farmece!”, spun bătrînii, care au văzut multe în viața lor. „Destui au pățit-o!” (Lumea rîde, după cum îi e felul…)

Multe mii de euro stau în lemnul și mîna meșterului cioplitor de simboluri!…

(Rușinat, kitsch-ul fuge plîngînd. Cere azil „politically correct” (!) în palatele cu turnulețe de tablă, – „Fără număr, fără număr, …măr-…măr-…măr!” – spoite cu aur de la dugheană. Calp și el, asemenea „valorilor timpurilor noi”!…)

În curte așteaptă un ciubăr în care intră vreo două tone de „slatină”, apa sărată adusă de la Săcel. Se încălzește pentru tratamentul turiștilor. Afară, pe manechine, sînt expuse costume tradiționale. Procuțe, ștergători și preșuri țesute din lînă vopsită în culori vegetale ornează pereții sau sînt întinse pe jos.

„Găzdoaia”, doamna Silvia Grad, servește personal. „Ca să fie totul cum se cere!” (Nu-i zic „patroana”, că nu i se potrivește.) Nu cred să se mănînce mai bine și mai „ecologic” (!) în restaurantele „de fițe”. (Unde neamul prost aruncă banii.) Totul se produce aici: morcovi, cartofi, brînză, lapte, ouă și smîntîna groasă ca untul; cozonac, dulcețuri și „et caetera”…  Salamul de vînat e de la carmangeria locală. Are gust deosebit. În prima seară ne cîntă o fetiță de 11 ani, Rebeca. A obținut 4 voturi la „Românii au talent”. În a doua, o formație din zonă. Toți sub 20 de ani. Muzică din Maramureș. Pliantele color informează turiștii despre obiectivele de vizitat și despre traseul de urmat. Aici „cura de slăbire”, pe care te-ai străduit s-o faci fără a reuși, își află sfîrșitul!… „Potcovaru” e și sponsor prin reduceri de prețuri la mîncare, plata artiștilor și jumătate din mersul la borcut.

Festivalul a fost o reușită absolută. Prin eforturile tuturor celor implicați, oameni inimoși ai locului: oficialități și sponsori, care au sprijinit generos acest eveniment de excepție.

„Fă Rai din ce ai!…”
Adică prin noi înșine!…

Nicolae RĂDOI

Sunt în țara noastră foarte multe organizații neguvernamentale dedicate filantropiei, carității, focalizate pe sprijinirea persoanelor marginalizate, persoanelor defavorizate, persoane care, de multe ori, nu sunt o „prioritate” pentru societate.

Un exemplu „apropiat” de noi este SOS Bambini România, asociație care în acest an va sărbători 20 de ani de existență în Maramureș și care s-a înființat prin implicarea unei doamne din Italia, Silvia Scialpi (președinta SOS Bambini Italia), din dorința de-a contribui la „atenuarea” problemelor copiilor abandonați, copiilor „uitați” de familiile lor. S-au alăturat și integrat perfect în această organizație/ echipă doamnele Norina Peter (președinte SOS Bambini România) și Camelia Pesek (coordonator activități Centrul de zi „Micul Prinț” alături de Beatrice Pesek). Proiectele acestei discrete și tenace organizații se concentrează pe caritate, educație și sprijin psihologic acordat atât copiilor cât și asistenților maternali, părinților adoptivi.

Marți, 06 mai 2025, la Centrul de zi „Micul Prinț” din Sighet, s-au întâlnit reprezentanții SOS Bambini România & Italia și reprezentanții Fundației Rotary Sighet (președinte Club – Dan Ofrim, președinte Fundație – Vasilică Roșu), organizații cu un istoric remarcabil pe palierul filantropic din orașul nostru.
Doamnele Silvia Scialpi, Norina Peter și Camelia Pesek au făcut o scurtă prezentare a proiectelor pe care le-au derulat și le derulează (în Maramureșul Istoric), au subliniat provocările cărora trebuie să le facă față, a „obstacolelor” financiare pe care le implică consolidarea acestei organizații civice, sprijinită – mai ales prin eforturi individuale – atât din Italia cât și de sponsori gerneroși din țara noastră.

Doamnele au evidențiat mai ales progresele făcute de copiii aflați în plasament, progrese realizate cu sprijinul unor inimoși voluntari, psihologi, logopezi, kinetoterapeuți etc și nu în ultimul rând sponsori, dar mai ales importanța continuării perfecționării în acest proces de învățare a „meseriei” de părinte adoptiv.

S-au discutat și potențialele posibilități de colaborare, atragere de fonduri și accesarea unor proiecte care să contribuie la consolidarea eforturilor filantropice ale SOS Bambini România.

Suntem convinși că sprijinul pentru SOS Bambini România va continua dar este foarte importantă intensitatea acestuia. Aceste organizații neguvernamentale, bazate foarte mult și pe voluntariat, sunt soluția pentru a apropia comunitatea de rezolvarea unor aspecte care – uneori – sunt neobservate dar sunt parte a societății.

La mulți ani, SOS Bambini România!… și… succes doamnelor și tuturor celor implicați în buna funcționare a organizației!

Foto & text: Ion Mariș
Rotary Club Sighet

Centrul de formare profesională pentru adulți S.C. JOB TRAINER MOTOC S.R.L, cu sediul în Sighetu Marmatiei, Piata Libertății, nr. 24, judetul Maramures derulează, începând cu data de 01.05.2025, pe o perioadă de 24 luni, proiectul european Educație digitală pentru toți (E.D.I.T.): Cod My SMIS 332543 -PEO/375/PEO_P9/OP4/ESO4.7/PEO_A34”, – Competențe digitale pentru piața muncii – Regiuni mai puțin dezvoltate, cofinanțat din Fondul Social European Plus (FSE+) prin Programul Educație și Ocupare (PEO).

Proiectul are o valoare totală de 4.975.294,40 lei, din care valoare nerambursabilă de 95% în sumă de 4.726.529 lei şi valoare cofinantare 5 % în sumă de 248.765, 40 lei, asigurată de către SC JOB TRAINER MOTOC SRL.

Proiectul se adresează persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, care dețin calitatea de angajați cu contract individual de muncă (cu normă întreagă sau cu timp parțial) şi un nivel de formare profesională minim ISCED-3 (minimum 10 clase), respectiv pentru 602 persoane din Regiunea Nord-Vest (județele Maramureș, Satu Mare, Bihor, Sălaj). Aceștia vor beneficia gratuit de activitățile implementate în cadrul proiectului.

În cadrul proiectului vom derula activități de informare si conștientizare privind importanța dobândirii competentelor digitale, o evaluare individuală a nivelului de competente digitale, precum și furnizarea serviciilor de formare profesională care vizează programe de dobândire a competentelor digitale, structurate pe niveluri.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea flexibilității si adaptabilității angajaților pentru a ţine pasul cu nevoia de competente digitale pentru piața muncii, ca urmare a digitalizării serviciilor si proceselor tehnologice.

Cursurile propuse sunt:
1.OPERATOR INTRODUCERE VALIDARE SI PRELUCRARE DATE (180 ore)
2.MANAGER SECURITATEA INFORMAŢIEI (180 ore)
3.PROGRAMATOR ÎN SISTEM INFORMATIC (180 ore)
4.COMPETENŢĂ DIGITALĂ INCLUSIV DE SIGURANŢĂ PE INTERNET ŞI SECURITATE CIBERNETICĂ (40 ore)
5.UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR DIGITALE ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI (120 ore)
6.ECONOMIA VERDE ÎN ERA DIGITALĂ: OPORTUNITĂŢI ŞI PROVOCĂRI (120 ore)
7.SOCIAL MEDIA ŞI MARKETING DIGITAL (30 ore)
8.PROTEJAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ŞI A CONFIDENTIALITĂŢII ÎN MEDII DIGITALE (30 ore)

Date de contact: S.C. JOB TRAINER MOTOC S.R.L., Telefon:  0262/315.796, Mobil: 0747088215 , Email: [email protected], site web: https://www.jobtrainermotoc.ro , pagina de Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=61576140894533

COMUNICAT DE PRESĂ LANSARE PROIECT

Se zice că Dumnezeu lucrează prin oameni.
Acum, nu că mă cred eu atît de credincioasă, dar prin experiențele mele în materie de călătorii cu CFR- ul, aș putea să spun că aș  fi un bun observator în materie.
Cu fiecare ocazie cînd am observat anumite derapaje de la normalitate pe care le presupune un serviciu public (în acest caz CFR), am tras semnalul de alarmă (la figurat).
E drept că nu am prea văzut semne de îndreptare imediate, dar în timp s-a observat că „Dumnezeu nu doarme” și ele au venit, uneori sub formă condensată, în cazul celor peste 20 de conductori de tren arestați pentru matrapazlîcurile cu rezervările la vagoanele de dormit. Dar ca în orice domeniu unde se umblă cu banul public și după o practică îndelungată, se petrec niște mutații care se adaptează foarte ușor la noile condiții.

Îți trebuie doar o ușoară intuiție să pui cap la cap niște situații și ești edificat pe loc că tocmai ai fost victima unei noi înșelătorii bine ticluite (cred ei!), iar tu ca un naiv ai picat în plasă!

Vă dau pe viu o astfel de stratagemă CFR în care am căzut chiar eu.
Vineri, 25 Apr. 2025, călătoresc cu acceleratul București- Sighet.
Fiica mea ne cumpărase în aceeași zi biletele .
Căutăm vagonul, urcăm, căutăm locurile și, stupoare, ambele locuri ocupate.

Convinși că e o greșeală de calculator, așteptăm cu încredere conductorul să ne lămurească.
A apărut într-o vreme, s-a uitat la noi cu un aer superior și pe un ton răstit m-a interpelat:
– Doamnă da’ dumneata știi pe ce dată ai biletul?
– Da, domnule, pentru astăzi!
– Nu, doamnă, ai biletul pentru 1 Mai!
– Cum să fie pentru 1 Mai?
O sun pe fiica mea dintre el și-mi confirmă că ea a specificat pe ce dată vrea biletul 25 Aprilie!
– Nu mă interesează pe mine, de ce n-ai verificat biletul?
– Pentru că n-am considerat să verific o angajată de la casa de bilete dacă știe ce face în timpul serviciului!
– Atunci, o să fiți dați jos la prima gară sau cumpărați încă o dată bilete cu suprataxare!
Spectrul de a fi dat jos din tren în putera nopții, într-o gară în cîmp, credeți-mă, nu e unul plăcut și tocmai asta e miza, de a te determina să faci orice pentru a rămîne în tren.
– Și dacă nu vreau să cobor ce-mi faceți?
– O, veți coborî, pentru că o să chem poliția și tot veți coborî!
– Adică de la a fi o victimă a incompetenței unei angajate mă faceți acum și o delicventă! Ei, uite că n-am să mă dau jos decît cu kalașnikovul în ceafă și, în gara din Sighet, eu am să chem poliția să constate cine a greșit!

Sfinților care sunteți de corecți, în condițiile în care eu am plătit biletul, banii au intrat la CFR, vagonul era pe jumătate gol și eu trebuie să cobor cu coada între picioare în cîmp ca o infractoare?!
Mai mult, o să vă dau și în judecată pentru umilire în public!
Soțul meu care e o fire mai bonomă, a ,,reușit” să negocieze cu conductorul cerber să mai ia un rînd de bilete!
Deci așa se poate!
Mie însă nu mi se pare normal ca asemenea ,,practici” să se întîmple și poate că nu luam atitudine, dar voci din jurul nostru șușoteau că sunt de notorietate asemenea incidente.
Plătești încă o dată, îți continui cursa, nu plătești, te dă jos!

Vi se pare normală o asemenea conduită?
Mie, NU!
Aștept reacția CFR și scuze publice pentru umilire!

Ileana PISUC

P.S.: Poate că e tardiv, dar și în cazul rezervărilor la vag.de dormit le-am observat. Umblau conductorii prin vag. de cl.2, ,,la pețit” îmbiindu-te să te muți în vag. de dormit, contra unei sume. Nu m-a interesat.
Acum vin cu această găselniță!

Asociația „Cardinal Iuliu Hossu”, în colaborare cu Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației (str. Corneliu Coposu, nr. 4) organizează vineri, 9 mai 2025, de la ora 19:15 proiecția video a Interviului cu Cardinalul Iuliu Hossu, realizat în anii 1968, 1969 – în timpul domiciliului obligatoriu de la Mănăstirea Căldărușani. Prezintă – Gelu Hossu, Viorica Sabo.

Este o invitație la „a sta de vorbă” cu Cardinalul Iuliu Hossu în sala principală a fostului Penitenciar de Maximă Siguranță, unde marele Arhiereu greco-catolic s-a aflat în detenție pentru credință între anii 1950 și 1955.

Înregistrarea audio cu acest interviu, care a fost realizat de pr. Mircea Todericiu din Statele Unite ale Americii, a fost descoperită de Gelu Hossu, președintele Asociației „Cardinal Iuliu Hossu” în arhivele Societății Române de Radiodifuziune, prin intermediul d-nelor Carmen Ionescu și Silvia Iliescu.

În 2025 – Anul „Cardinal Iuliu Hossu” (declarat la nivel național) și în contextul Pelerinajului tradițional al Bisericii Române Unite la Sighetu Marmației (din 9-10 mai), vizionarea acestui interviu oferă ocazia deosebită a întâlnirii cu vocea caldă a Cardinalului Iuliu Hossu, în locul în care s-a scris o istorie tragică și totodată glorioasă a rezistenței prin credință a martirilor și mărturisitorilor secolului al XX-lea.

* Proiecția video va urma programului de Adorație euharistică pregătit de Surorile Congregației Maicii Domnului: https://www.facebook.com/photo/?fbid=1082219263953806&set=a.470769275098811

Comunicat de presă