Duminică, 13 aprilie 2025, la Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș” din Sighet a avut loc evenimentul „De FLORII în satul MARAMUREȘEAN”.
Un material VIDEO de la eveniment puteți urmări în continuare:
Foto & video: dr. Sorin Markus
Ne explică https://dexonline.ro/definitie/eschiva că a eschiva înseamnă „a se sustrage de la îndeplinirea unei obligații; a se da în lături, a se feri”, sau, ca termen specific boxului, „procedeu tehnic de apărare folosit în box, care constă în aplecarea laterală a capului sau îndoirea picioarelor, pentru a lăsa lovitura adversarului să treacă pe alături sau pe deasupra.”
Federaţia Română de Box a decis ca anul acesta (2025, scriu asta ca să nu existe dubii peste ani, la o eventuală recitire a textului şi tot o eventuală re-ruşinare a celor vinovaţi de cele petrecute) să se desfăşoare la Sighet competiţia „Cupa României de Box pentru Tineret și Seniori U23”.
Eveniment frumos, organizat de F.R.B. şi C.S.M. Sighet în sala polivalentă a oraşului.
Am fost şi eu spectator şi am remarcat spiritul de sportivitate al competitorilor, faptul că la finalul reprizelor îşi atingeau amical mănuşile, mi-a plăcut că meciurile s-au încheiat toate cu strângeri de mână, cu felicitarea învingătorilor şi încurajarea învinşilor. Arbitrii au avut ţinuta vestimentară obligatorie într-o competiţie pugilistică, mi-a plăcut că au fost şi antrenoare şi o arbitră (cel puţin atât am văzut eu, cât am stat în tribună).
Antrenorii, când elevii lor au fost în dificultate – nu de a pierde meciul, asta n-ar fi fost mare lucru -, ci de a avea probleme de sănătate după meci, şi-au oprit elevii să mai lupte. Viaţa, sănătatea, fac mai mult decât orice competiţie sportivă câştigată şi asta mi-a plăcut cel mai mult din tot ce s-a întâmplat în polivalentă.
Ce nu mi-a plăcut nici mie, nici altor cel puţin treizeci-patruzeci de persoane, a fost „eschiva” de care au dat dovadă că sunt în stare organizatorii, în data de 12 aprilie 2025.
Pe scurt, faptele.
Pe: https://frbox.ro/competiții/cupa-romaniei-de-box-pentru-tineret-si-seniori-u23-sighetu-marmatiei-2025/ scrie aşa:
„Cupa României de Box pentru Tineret și Seniori U23 – Sighetu Marmației 2025”, etc., etc
… b) Finala Cupei României de box pentru tineret masculin va fi organizată de către CSM Sighetu Marmaţiei în colaborare cu Federaţia Româna de Box.
c) Competiţia se va desfăşura în perioada 07 – 14.04.2025.
Bun… deci se încheie competiţia, conform hotărârii federaţiei de specialitate, pe 14 aprilie a.c. Spectatorul care vede acest comunicat oficial (!!!) se gândeşte că finalele sunt programate pe 14. 04. 2025, sau, dacă e mai precaut (vreau să zic mai păţit…) ar crede că ultima zi de box la Sighet în cadrul competiţiei precizate, ar fi duminică, 13 aprilie 2025.
Deci ziua de sâmbătă trebuia să fie o zi plină de box la Sighetu Marmaţiei. Ce frumos, interesant şi poate palpitant urmează să fie, mă gândeam anticipat, azi, 12 aprilie a.c., aşa, cam pe la ora 15;30… Mă şi gândeam, pe drum spre polivalentă, că vor şi azi meciuri tari, semifinalele…
Apropiindu-mă de sală, constat că ceva nu mai era ca înainte. Lipsea forfota din alte zile, când unul intra, altul ieşea. Nu mai era prezentă maşina Salvării. Nu mai erau maşini parcate în tot spaţiul din faţa sălii.
Intru. Linişte… Nu se mai auzea crainicul cu „Eliberaţi ringul! Uuurmează repriza a doua!”. În sală, câteva persoane făceau curat. Era gata, înainte de limită! Înainte 14. Azi e doar 12, tot aprilie. De data asta, F.R.B. a arătat spectatorilor (am scris că înaintea mea au mai avut parte de aceeaşi surpiză absolut neplăcută încă vreo 30-40, şi poate au venit alţii şi după ce am plecat eu) că poate face o eschivă de cel puţi 24 de… ore, dacă nu chiar de 48!
M-am interesat şi mi s-a spus că finalele au fost azi, sâmbătă, pentru că mâine sunt Floriile, zi în care lumea merge la biserică, merge pe la cei care au nume de flori, boxerii şi antrenorii, arbitrii, vor şi ei să fie acasă, cu familiile.
Nimic de zis! Toate argumentele sunt perfect adevărate! Dar F.R.Box când organizează o competiţie şi dă un comunicat oficial, nu se gândeşte înainte, cum, când, în ce fel, de când până când ? O fi bine atunci, n-o fi bine ?
Sintetizând întreaga întâmplare, F.R.Box a demonstrat spectatorilor sigheteni (poate au fost şi din alte părţi ale patriei) că în boxul românesc, eschiva e acelaşi lucru cu un K.O.
O precizare: eschiva, adică „sustragerea de la îndeplinirea unei obligații” aparţine federaţiei care nu ştie de când până când ţine o competiţie pe care o organizează, iar K.O. au fost făcuţi spectatorii.
Horia Picu
PESACH
Negativitatea a început pe Pămînt odată cu păcatul lui Adam și Eva. Cînd aceștia au gustat din Eitz Hadat (fructul oprit) s-a produs o separare între bine și rău, separare care se apropie de sfârșit odată cu ieșirea din Egipt de Pesach.
Înainte de Pesach, israeliții se aflau într-o stare atît de negativă numită a 49-a poartă a negativității încît dacă mai coborau o treaptă (a 50-a) situația ar fi devenit fără scăpare. Însă, cum vom vedea mai tarziu, Pesach a produs un miracol și a declanșat revenirea spirituală din această stare extrem de negativă, revenire care devine completă de Shavuot, după cele 49 zile de Omer.
Patriarhul Abraham, care a trăit cu 400 ani înaintea Exodului a primit în vis la vîrsta de 100 ani de la Creator mesajul (total ilogic pentru vremurile noastre) că în curînd va avea un fiu, iar acesta va fi sămînța unui întreg popor. Poporul israelit ce va rezulta din Abraham va fi înrobit pentru 400 ani într-o țară străină. Deși acest vis este atît de neverosimil, Abraham, care avea un nivel de spiritualitate foarte înalt a înțeles mesajul visului și s-a bucurat. Cum să se bucure cineva că urmașii săi vor fi robi? Secretul pe care el îl cunoștea era că pentru a atinge credința deplină, nivelul cel mai înalt de spiritualitate, un om (și, respectiv, un întreg popor) trebuie mai întîi să fie la nivelul cel mai jos spiritual, nivel reprezentat în vis de cei 400 ani de robie egipteană.
Cuvîntul faraon are aceeași valoare numerică în ebraică ca și gât, gâtul este o porțiune îngustă care separă capul de trup, și de asemenea Mitzraim (Egipt) semnifică îngustime. Îngustimea faraonului și a Egiptului a făcut ca, deși el avea la picioarele sale un întreg imperiu să își dorească să țină în scavie pe urmașii lui Abraham, poporul israelit, semnificația fiind aceea de a ține în sclavie poporul preocupat în cel mai înalt grad de spiritualitate. Eliberarea din această sclavie semnifică faptul că obținerea credinței depline este imposibilă fără a fi precedată de o perioadă de negativitate, incertitudini, îndoieli.
După 6 zile de peregrinări prin Egipt în urma celor 10 plăgi, Creatorul le spune urmașilor lui Abraham: „Stați în fața mării și veți vedea marea minune pe care Eu o voi face pentru voi”. Imediat după aceasta, o armată imensă a faraonului apare în urma lor iar ei sunt prinși în capcană între armata imensă și Marea imensă. Apoi a urmat minunea, precedată de intrarea în Marea imensă a unui israelit (ce avea deja credință deplină) pînă la gât. Moise, care conducea convoiul israelit, îl întreabă pe Creator care e cheia acestui miracol de despicare a mării, iar acesta îi răspunde că e o ecuație spirituală foarte simplă: avem pe de o parte natura, în care oceanul nu se despică, există boli incurabile, unele probleme nu se rezolvă, iar pe de altă parte a balanței, există miracole care răstoarnă toate aceste legi ale naturii.
Omul, de asemenea are natura sa constituită din egoism, dorința de a acumula pentru sinse însuși, de a beneficia din fiecare acțiune a sa. Dacă vrei să schimbi natura universului, să despici marea, trebuie să renunți complet la această latură egocentristă.
Legat de urmărirea israeliților de armata faraonului, Torah ne spune că armata egipteană se apropia din ce în ce mai mult de ei, însă Zoharul decodează acest mesaj cum că israeliții se apropiau din ce în ce mai mult de Creator, de credința deplină.
Despre aceasta este Pesach-despre eliminarea haosului din viețile noastre prin credință deplină. Lectura Hagadei începe cu propoziția „Noi am fost sclavi în Egipt”. NOI, nu străbunii noștri!-deci e clar că e vorba despre eliminarea negativităților proprii cărora NOI le suntem sclavi, Eliberarea NOASTRĂ din propriul Egipt, din propria îngustime. Conștientizăm cît de jos suntem și ne eliberăm total din cea de-a 49-a poartă a negativității. De aceea Creatorul i-a spus lui Abraham că urmașii lui (NOI) vom fi sclavi și că se vor elibera din propria sclavie întru credință deplină, certitudine.
Pesach înseamnă în ebraică Pe=gură și Sach=rostește, vorbește. De aceea, tehnologia serii de Seder implică multă vorbire, explicarea fiecărei etape pe care noi o urmăm. Cuvîntul seder înseamnă ordine, deosebirea fundamentală între alte seri și cea de Seder (inclusă în celebrele întrebări Ma nishtana) este că în alte seri noi cinăm cum vrem, dar în seara de Seder, pentru a accesa această energie a eliberării din propriul Egipt, noi respectăm o anumită ordine, parcurgînd cele 15 trepte:
1. Kadesh – primul pahar de vin, aplecîndu-ne spre stînga
2. Urchatz – spălarea pe mâini fără rugăciune (spălare de negativități asemenea unui Mikve)
3. Karpas – pătrunjel înmuiat în apă sărată
4. Yachatz – rupem matza din mijloc (din cele 3 bucăți de Matza) numită Afikoman în două părți inegale și ascundem bucata mai mare
5. Magid – spunem povești și apoi bem al 2-lea pahar de vin aplecîndu-ne spre stînga
6. Rachtzah – spălarea pe mâini cu rugăciune
7. Motzi – mestecăm lent Matza aplecat spre stînga meditînd pentru sănătate
8. Matza – mîncăm matza
9. Maror – hrean, cuvînt cu valoare numerică identică cu a cuvîntului Moarte. Pe măsură ce îl mestecăm, din amar el devine dulce, deoarece îl amestecăm cu haroset
10. Korech – mîncăm haroset, acea combinație dulce de fructe
11. Shulchan orech – servim cina
12. Tzafun – copiii caută și găsesc afikomanul pe care îl cumpărăm de la ei și mîncăm din afikoman
13. Barech – al 3-lea pahar de vin, odată cu care turnăm pe masă un pahar pentru profetul Eliahu
14. Halel – al 4-lea pahar de vin
15. Mirtza – cântăm
Foto & Video & Text: dr. Sorin MARKUS
Dezleagă-mă, Părinte, de ce-am jurat să fiu
Şi iartă-mă că-n viaţă n-am fost decât ce sunt –
Un cântec prea devreme, sau poate prea târziu,
Un ropot scurt de ploaie
Şi-un mic vârtej de vânt…
Dezleagă-mă de vina de-a fi-ncercat să fac
Granit din cărămidă…
Colan de pietre scumpe din sâmburi de dovleac…
Şi iartă-mă că-n viaţă n-am fost decât aşa
Cum te-am văzut pe Tine –
C-aşa credeam că-i bine!…
Dar azi, când văd că-i altfel de cum am vrut să fie,
Stropeşte-mi ochii, Doamne, cu stropi de apă vie!
Ion MINULESCU
Duminică, 13 februarie 2025, de la ora 15:00, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației va avea loc Festivalul Concurs de Cântări Religioase „CÂNTAȚI DOMNULUI, CÂNTAȚI”.
Invitați speciali: Denisa Bledea, Ileana Matus, Marius Iusco, Ileana Șiman.
Prezintă: Raluca Ioana Sidău.
Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației, Centrul Cultural Sighet, Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul”, Parohia Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Ileana Matus – Manager Centrul Cultural Sighet
Preot Dan-Ioan Sidău – Protopop al Sighetului
Vineri, 10 aprilie 2025, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighet (manager – prof. Ioan Muntean) au strălucit PROFESORII școlii. Am văzut și admirat echilibrul inter-generațional, „trecerea” de la profesorii cu experiență (Ioan Szekely, Cinthya Iosif) la actuala generație de muzicieni care îmbogățesc și aduc suflul firesc și energia tinereții.
A fost un concert – într-adevăr –EXTRAORDINAR, prezentat pertinent de prof. Rodica Gheorghiu, punctat cu scurte și relevante biografii ale celor care au ales să-și desfășoare activitatea în orașul nostru și care ne-au transmis magia muzicii, într-o după-amiază cu adevărat urbană.
Am simțit reverberațiile anilor (demult) trecuți în care Sighetul găzduia numeroase concerte de muzică clasică iar Filarmonica din Satu Mare poposea destul de frecvent prin cel mai iubit Oraș al Nordului, un oraș civilizat, elegant, care va sărbători anul viitor… 700 de ani de existență.
Am văzut o sală arhiplină care a rezonat la muzica și la talentul interpreților. Am simițit bucuria publicului și dăruirea tinerilor profesori.
Înainte de-a urmări înregistrarea video (cu unele pardonabile – sper! – sincope) a Concertului, redau numele compozitorilor, compozițiile și numele PROFESORILOR care ne-au încântat sufletul și mintea:
Wolfgang Amadeus MOZART– „Simfonia concertantă în Mi bemol major – Partea I”, Raluca și Arnold Vilmos László, corepetitor Cinthya Iosif;
Frédéric CHOPIN – „Nocturna în do minor”, Ulyana Yurkuts;
Ennio MORRICONE – „Cinema Paradiso”, Daniel Mihali;
Carlos GARDEL – „Por una Cabeza”, Ovidiu Dunca;
Pablo de SARASATE – „Melodii lăutărești”, Călin Mițiți;
Scott JOPLIN – „The Entertainer”, Ioan Szekely, Cinthya Iosif;
Elvis PRESLEY – „Can’t Help Falling in Love”, Camelia Trifoi;
Grigoraș DINICU – „Sârba concertantă”, Nicolae Iurcuț.
Urmăriți înregistrarea video și bucurați-vă, Sighetul trăiește (și) prin „sunetul muzicii”… clasice:
Felicitări și mulțumim, dragi profesori – muzicieni!
Foto, video & text: Ion Mariș
Universitatea din Padova (Italia) & Universitatea Babeș – Bolyai, Extensia Sighetu Marmației (Romania) invită sighetenii, Duminică, 13 aprilie 2025, ora 18:00, la Cinematograful MARA din Sighet la o întâlnire ROMÂNO-ITALIANĂ, în memoria GIORGIEI BERNARDELE, o cercetătoare care a studiat și a promovat MARAMUREȘUL în lumea largă.
Va avea loc o reprezentație cu piesa „HANGIȚA”, comedie de Carlo Goldoni în interpretarea Grupului de teatru în limba română a Universității din Padova.
INTRAREA LIBERA! (Este necesară confirmarea – pe Facebook-ul Facultății Geografia Turismului din Sighet – pentru a nu întâmpina neplăceri cu disponibilitatea locurilor).
Salut, Sighet!
Joi, 10 aprilie 2025, la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet a avut loc vernisajul expoziției și lansarea albumului de pictură al artistului vizual István – Ștefan Hegedűs.
„Ars Libertas”… artă și libertate în/ din inima Maramureșului… în viziunea lui István – Ștefan Hegedűs.
Imaginile vă vor convinge:
Foto & video: dr. Sorin Markus
Duminică, 13 aprilie 2025, de la ora 15:00, la Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș” din Sighet va avea loc evenimentul „De FLORII în satul MARAMUREȘEAN”.
Vor participa: Grupuri vocale, Coruri bisericești, Interpreți de cântece religioase, Școlile din Maramureș etc.
Organizatori: Asociația Rădăcinilor Străbune, Școala Rădăcinilor Străbune, Muzeul Maramureșan, Maramureș wood.
Salut, Sighet!
Fundatia Tarbut Sighet – Cultură și Educație Iudaică (FTS) a fost invitată la începutul anului 2023 să colaboreze cu patru organizații europene din Portugalia, Slovacia, Spania și Polonia, toate misiunile acestor organizații fiind dedicate programelor privind drepturile omului. Acest proiect European Remembrance face parte din Programul CERV – Cetăţeni, Egalitate, Drepturi şi Valori.
Tema proiectului nostru este EMPATIA.
Obiectivul principal al proiectului este de a dezvolta cunoștințele tinerilor despre Holocaust prin contact direct cu surse reale. Acesta promovează gândirea critică și reflexivă asupra evenimentelor istorice, politice și culturale; dezvoltă și promovează gânduri și atitudini empatice precum și respectul pentru drepturile omului.
Proiectul se va încheia în august 2025.
Prima întâlnire a avut loc la Agueda, Portugalia, la sfârșitul lunii iulie 2024, moment în care toți participanții au planificat cum, unde și când se derulează activitățile proiectului.
De la prima noastră întâlnire am susținut programe locale în diferite locații, fiecare țară în orașele lor respective.
Pe 2 martie 2025, ne-am întâlnit la Auschwitz timp de patru zile. Itinerarul nostru a inclus sesiuni educaționale la Centrul Educațional al Muzeului Auschwitz, tur pietonal al orașului Oswiecin, la Sinagoga Evreiască care a fost transformată în Muzeul Evreiesc local, Cimitirul Evreiesc, Turul Muzeului Auschwitz și Birkenau și o excursie de o zi în Kazimierz – Cracovia Evreiască, Muzeul Galiția cu ocazia de a auzi un supraviețuitor. Delegația României a avut ocazia să viziteze și Muzeul Fabricii Oskar Schindler. Domnul Schindler, un industrial și umanist german a fost recunoscut de Yad Vashem ca „Drepți printre Națiuni” pentru că a salvat 1.200 de evrei pe care i-a angajat la fabricile sale de smalț și muniție din Polonia ocupată.
Am încheiat vizita de la Auschwitz-Birkenau cu o scurtă slujbă comemorativă în onoarea și memoria celor care au fost gazați și uciși la Auschwitz și a supraviețuitorilor acestui loc oribil (inclusiv a mamei și a surorii mele).
Delegația României a fost extrem de afectată de această vizită, după cum se poate observa din replicile emoționate și emoționante. Acum, întorși la Sighet, planificăm mai multe activități la licee.
În calitate de educator despre Holocaust cred că fiecare persoană trebuie să viziteze Auschwitz, cel puțin o dată în viață, doar când vezi cu ochii tăi, realizezi și poți înțelege pe deplin de ce este atât de important să lupți împotriva antisemitismului. Trebuie să ne unim, toți oamenii, de toate religiile, culturile și mediile politice pentru a construi o lume mai bună, fără intoleranță pentru evrei și pentru întreaga umanitate.
Alexandru TOMOIAGĂ (absolvent Colegiul Național „Dragoș-Vodă” Sighetu Marmației, actualmente student la Universitatea de Vest din Timișoara – Facultatea de Matematica și Informatică): „Nu mă așteptam ca emoțiile să mă lovească atât de tare. Plimbându-mă printre barăci, văzând lucrurile personale ale victimelor și stând în una dintre camerele de gazare, e aproape imposibil să înțelegem că asta a fost realitatea pentru atâtea persoane. Greutatea întregii experiențe este copleșitoare. A fi acolo m-a făcut de asemenea să mă gândesc la importanța de a vorbi atunci când vedem o nedreptate, indiferent că este mare sau mică.
Poveștile celor care s-au ridicat pentru alții în timpul Holocaustului mi-au dat speranță. Poate că împreună putem face lumea un loc mai bun apărând ceea ce este corect.”
Următorii elevi care și-au exprimat opiniile studiază la Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației (este un liceu ucrainean).
Vasile DZITAC (clasa a XI-a): „Participarea la seminarul Empathy a fost o experiență profundă și revelatoare. Vizitarea diferitelor muzee mi-a oferit o perspectivă mai largă asupra istoriei și a modului în care trecutul modelează prezentul. Fiecare loc vizitat a avut propria poveste, propriul impact, însă nimic nu m-a pregătit cu adevărat pentru ceea ce aveam să simt la Auschwitz.
A fi acolo, în acel spațiu încărcat de suferință, m-a făcut să înțeleg mai profund dimensiunea tragediei umane. Chiar dacă am citit despre Holocaust și am văzut imagini în cărți sau documentare, realitatea locului este copleșitoare. Am simțit un amestec de tristețe, neputință și un profund respect pentru victimele care și-au pierdut viața acolo. În același timp, am realizat cât de important este să nu uităm istoria și să învățăm din ea.
Acest seminar mi-a reamintit cât de valoroasă este empatia – nu doar ca sentiment, ci ca instrument pentru a construi o lume mai bună. Sper ca lecțiile învățate aici să mă ajute să fiu mai conștient de suferințele altora și să contribui, chiar și prin gesturi mici, la un viitor mai uman.”
Daria SELEVER (clasa a XII–a): „Participarea mea la proiectul Empaty a fost cea mai importantă și sentimentală experiență din viața mea. Sunt foarte recunoscătoare pentru tot ce am văzut. Experiența și vizita Lagărului de la Auschwitz nu a fost ușoară, deoarece am văzut cum au trăit oamenii, însă a fost o experiență unică care m-a învățat multe, un lucru ar fi să prețuim lucrurile și persoanele care ne fac fericiți cat de mult putem. Încă odată mă repet și spun că vă mulțumesc pentru invitația pentru participarea la proiectul Empaty, unde am legat frumoase prietenii cu ceilalți membri din celelalte țări cu care încă țin legătura. A fost cea mai
importantă și remarcabilă experiență. Vă mulțumesc mult pentru tot!”
IASMINA CLEMCOVICI (clasa a XII–a): „vreau să vă comunic părerea mea personală despre acest training, despre Holocaust și Auschwitz. A fost o experiență foarte interesantă și frumoasă despre care o să îmi amintesc mult timp. Cel mai tare m-a marcat vizita la Auschwitz, a fost un loc care m-a ajutat să înțeleg viața oamenilor închiși acolo și mi-a stârnit emoții și sentimente foarte puternice. Am vizitat în primele zile în Polonia mai exact în Cracovia, orașul vechi unde trăiau evreii, sinagogi și muzee foarte interesante. Am cunoscut persoane din diferite țări și am legat prietenii și am acumulat amintiri pe care nu o să le uităm niciodată. Este o experiență pe care o s-o povestesc la toată lumea, deoarece este important să înțeleagă povestea a milioane de oameni, prin ce chinuri au trecut mai ales evreii care au fost deportați fără să știe ce se întâmplă cu ei, am auzit poveștile supraviețuitorilor de la Auschwitz care mi s-au părut foarte triste. Mă bucur nespus de mult ca am avut ocazia să ajung acolo și să văd cu ochii mei toate acestea. Sunt recunoscătoare pentru toate momentele petrecute cu oamenii de acolo, deoarece m-au ajutat să înțeleg mai bine toate poveștile. Am văzut multe filme și am citit cărți dar să fi acolo și să vezi cum au trăit este un altfel de sentiment. Încă o dată le mulțumesc tuturor ca mi-au oferit această ocazie extraordinară.
Peninah Zilberman
Banca de rezerve
(reluări, regrupări -1)
*
– Poți să te-nvălești ca un trandafir!… Dacă ești un om rău, nu te bagă-n samă nimeni. Deageaba-i!…
*
Rar, prin parc trece câte un om. Doi amici, pe o bancă:
– Măi, o trecut p-aici pre’t’e’nu’ tău ce ai zis c-o murit.”
*
„Nu știu ce bai îi cu vremea asta! Pe vremea lui Ceaușescu umblam la coasă în țară. Băteam coasa în soare, curgea pe mine. Amu numa’ te arde, te frige!… În două zâle eram ca d’ibolii!…”
*
„…Acela ce-o fost badâgâș – unu’ mic cu o pălărie mare și o nevastă urâtă. L-o pus să aibă grijă de acordeoane, să nu le strice pruncii.”
*
„Cum apăream acasă, spre seară, maică-mea mă și lua la întrebări:
– Pe unde-ai umblat tătă zâua, măi ulicăule?” (VB)
*
– Da’ nu mai ești cu oile?
– Ce, mai pot eu a bărăta atâta?!
*
Vorbim despre vreme, cum s-a făcut frig. Câțiva nu sunt de acord. Alții dimpotrivă: „Dimineață, când am dus de mâncare la câine, era pojghiță în blidul cu apă”.
*
Un claxon strident pe dig.
– Trage, trage? – strigă un nene, de pe motoreta lui, la pescar.
– Măă, nu striga la el, că sparii peștii! – zice altul, de pe banca de rezerve.
– Că nu-i sparii, îi fugăresc căt’ă el!
*
„ – Am avut niște vecini atâta de săraci, că le făceau supă din cuiu’ ușii și pită de coceni la prunci.
– Trebuiau să facă supa din tratarca din matură și rămâneau cu ușa pentru la iarnă.”
*
„Și eu am avut în armată un caporal oltean. Ne punea iarna să ducem câte un câine înghețat pe brațe, da’ fără să se înspargă.”
Consemnări: Marin Slujeru
Foto: I. Mariș
Marți, 08 aprilie 2025, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighet, a avut loc vernisajul expoziției „Tehnici tradiționale de țesere a covoarelor în România și Republica Moldova”.
Expoziția va fi deschisă în perioada 08 aprilie – 04 iunie 2025.
Imagini video de la vernisaj puteți urmări în continuare:
Foto& video: dr. Sorin Markus
Promovarea patrimoniului multicultural și restaurarea siturilor istorice: o nouă etapă de cooperare între Ivano-Frankivsk și Sighetu Marmației.
Comitetul Executiv al Consiliului Local Ivano-Frankivsk (Ucraina) în parteneriat cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației (România), demarează implementarea proiectului „Conștiința interculturală a orașelor multinaționale: toleranța noilor generații” (InterCities), care vizează creșterea toleranței sociale față de comunitățile naționale și grupurile etnice de la granița Uniunii Europene. Această inițiativă urmărește să îmbunătățească două obiective turistice culturale, bazându-se pe principiile cooperării și a valorilor comune cu istoria veche de secole pentru o mai bună descoperire, conservare și promovare a patrimoniului multicultural. Proiectul prevede un set de activități care vizează aprofundarea înțelegerii valorilor comune, dezvoltarea dialogului intercultural și creșterea atractivității turistice a regiunii, în special prin:
Rezultatele preconizate în urma implementării activităților planificate includ îmbogățirea patrimoniului multicultural al regiunii transfrontaliere prin îmbunătățirea atractivității turistice, crearea de noi rute culturale, creșterea gradului de conștientizare a multiculturalismului, conservarea patrimoniului comun, crearea unei rețele de experți în domeniul cooperării interculturale, consolidarea legăturilor dintre orașele partenere și integrarea patrimoniului local în spațiul cultural al Uuniunii Europene pentru a promova cooperarea durabilă în domeniul cooperării dezvoltarea socială, economică și culturală.
Bugetul total al proiectului este de 457.733,42 euro, din care 411.960,07 euro sunt finanțați de Uniunea Europeană în cadrul Programului Interreg VI-A Next Ungaria-Slovacia-România-Ucraina. Durata proiectului este de 20 de luni, începând cu 1 martie 2025.
Proiectul va deschide noi oportunități de conservare și promovare a patrimoniului multicultural, încurajând dialogul intercultural și stimulând turismul regional.
Îi invităm pe toți cei interesați să se alăture acestei călătorii culturale. Urmăriți actualizările, participați la evenimente și descoperiți patrimoniul unic al regiunii de graniță.
Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la:
Muzeul Maramureșan
muzeulmarauresului @yahoo.com
0262-311521
Website: www.muzeulmaramuresului.ro
Pentru a afla mai multe despre programul Interreg VI-A Next Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, vizitați https://next.huskroua-cbc.eu/.