Pentru că sunt femeie

și astăzi am voie să plâng,
să intru în fiecare casă ce miroase a dragoste
mâzgălită-n carnețele vechi,
pătate de mâini trecute prin viață,
cândva netede sfărmând frumos cojile de lună
și urme din flori.

Ochii aceștia negri ce încă visează
cum ar trebui să arate un poem
din care s-au șters pentru totdeauna
toți oamenii.
                                        Antonia Luiza Dubovici

* * *

■ Antonia Luiza Dubovici (n. Zavalic) s-a născut la 24 iulie 1989 în Sighetul Marmaţiei ■ Este licenţiată în Asistenţă Socială şi absolventă a Programului Masteral Asistenţă Socială în Spaţiul Justiţiei. Probaţiune şi Mediere în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. ■ Stabilită în SUA din anul 2018.
■ A publicat în revistele: Manatua lui Gogol, Actualitatea Literară, Singur, Oglinda Literară, Cronica, Negru pe Alb, Marmația Literară, Mișcarea Literară, Tu-carte deschisă și în ziarul județean Graiul Maramureșului.
■ Debut editorial cu volumul: ■ Despre fluturi și praf (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013).
■ După debutul editorial a publicat volumele: ■ Despre înfrângerea definitivă a întunericului (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2015) ■ Templul de Adamant/ Храм Адаманта/The Adamanth Temple (Editura Valea Verde, Sighetul Marmației, 2019).
■ Este inclusă în antologiile de poezie: ■ Cinci Poete (Antologia Concursului de poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015) ■ Pe aleea cuvintelor (Editura Inspirescu, Satu Mare, 2015) ■ Pași împreună (Editura Gutinul, Baia Mare, 2015).
■ Premii: Premiul „Ileana Mihai”, acordat de Centrul de Studii Maramureșene Sighetul Marmației cu ocazia Zilelor Scriitorului Sighetean, iulie 2015; Trofeul „Primăvara 2015-agonia.ro” în cadrul Concursului de Poezie „Primăvara 2015-agonia.ro”; Premiul Revistei „Mișcarea Literară’’ la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, mai 2014;  Premiul pentru debut al Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” Desești (septembrie 2013); Premiul pentru debut la Festivalul Naţional de Poezie „Armonii de Primăvară”, Vișeul de Sus (2013).
■ Traduceri: Când aveam 19 ani de Ian Macilwain, Broombank Publishing, 2016 (publicată ca ediție specială în limba engleză de Broombank Publishing, SUA) ■

Salut, Sighet!

Foto: dreapta Pinterest

PRIMĂVARĂ

A cunoaște. A iubi.
Înc-o dată, iar și iară,
a cunoaște-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi – aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi – aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaște. A iubi.
Care-i drumul ce te-ndeamnă?
A cunoaște – ce înseamnă?
A iubi – de ce ți-e teamă
printre flori și-n mare iarbă?

Printre flori și-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit,
cu rumoare și ardoare
de albine re-ncarnate.

Înc-o dată, iar și iară,
a iubi e primvară.

                           Lucian BLAGA

La multe primăveri minunate, Doamnelor și Domnișoarelor!

Salut, Sighet

Foto: „Flori”, pictură de Gavrilă Ștețco (colecția I. Mariș)

La Muzeul Județean Satu Mare – Muzeul de Artă Satu Mare a avut loc miercuri, 05 martie 2025, vernisajul expoziției de pictură „Confesiuni cromatice” a artistului vizual Ioan Borlean. Vernisajul s-a bucurat de prezența unui public cunoscător. Au luat cuvântul Liviu Marta (directorul Muzeului Județean Satu Mare), Ion Mariș (editor), Aurelian Busuioc (președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Satu Mare), Alexandru Polgar (curator), Cristina Gloria Oprișa (artist vizual) și… Ioan Borlean.

* * *

Ioan BORLEAN este artistul vizual care, onorându-și solidele rădăcini maramureșene, acceptă în mod firesc provocările, trăiește impunându-și o evoluție trasabilă pe tărâmul cunoașterii și mai ales al culorilor. A depășit borne semnificative pe drumul artei, adâncindu-se consecvent în muncă, evitând înțelept… timpii neproductivi.

În secolul XXI, artele vizuale sunt extrem de diverse, influențate de tehnologie, globalizare și chiar de crizele sociale. Nu mai există un singur curent dominant, ci mai multe direcții artistice care coexistă. Avem numeroase exemple de artiști – iar Ioan Borlean este unul dintre ei – care caută, explorează, în încercarea de-a descoperi noi căi de exprimare tematică, compozițională și cromatică.
Secolul nostru este – în domeniul artelor vizuale – o combinație între ironia postmodernă și sinceritatea modernistă. Artiștii oscilează între cinism și entuziasm, între scepticism și credință în artă. O altă categorie de artiști și-au asumat revenirea la pictura figurativă cu influențe moderne. Și nu în ultimul rând – provocați de lumea și inteligența artificială – sunt destui pictori care explorează identitatea, intimitatea și realitatea virtuală. Dar, toate tendințele sunt fluide și se intersectează dând naștere unei arte extrem de variate, neîncadrate și neîncadrabile în mod definitiv într-o anumită… filosofie cromatică.

Oare care este „sensul” creației și evoluției artistului vizual Ioan Borlean?
Lucrările expoziției „Confesiuni cromatice” încearcă – și reușesc! – să accentueze lumina și culoarea, ne oferă și ne provoacă să privim, să „vedem” dar și să analizăm, să ne întrebăm. Confesiunile lui Ioan Borlean trec dincolo de privitor, lucrările lui explorează și interpretează binomul finit-infinit, cunoscut – necunoscut, pornind de la o realitate terestră „simplificată”, de la microcosmos,  extinzându-și viziunile la nivel galactic.

„Confesiuni cromatice” în context abstract sugerează o explorare profundă, „lirică”, a culorii și a emoțiilor asociate acesteia. În miezul confesiunilor ne plasăm, înainte de toate, într-un spațiu al exprimării libere și al interogării profunde a subconștientului. Titlul sugerează o abordare subiectivă și confesivă, unde culoarea devine un limbaj al introspecției dar și al dialogului dintre artist și privitor.

Ioan Borlean își asumă descoperirea autenticității printr-un experiment cromatic substituit modului de a gândi după un parcurs educațional ascendent, pragmatic. „Confesiunile” pot fi interpretate ca o serie de „gânduri” eliberatoare (ideatic și cromatic), fiind create pentru exprimarea unor adevăruri interiorizate, fără un narativ banal. Ioan Borlean folosește culoarea ca un mijloc de confesiune personală, dar și de conectare la un univers vizual care transcende – în unele lucrări – concretul terestru. În mod evident, „confesiunile” presupun un act de sinceritate, o deschidere a artistului spre public prin intermediul propriului limbaj vizual, culoarea nu este doar un element decorativ sau tehnic, ci un mediu prin care artistul își dezvăluie emoțiile, frământările și căutările interioare.

Compozițiile cromatice ne transferă din lumea pământeană (Martor – fag bătrân, Lemne de pe Geos 1, 2 , 3, Corabia de nisip, Pădurea sacrificată), rigidizată atemporal, în lumea intergalactică, explozivă, purtătoare de mistice „corăbii” care (ne) eliberează imaginația.
Prin utilizarea unei palete vibrante, uneori contrastante, Ioan Borlean explorează relația dintre senzație și gândire, dintre experiența senzorială și cea intelectuală. Culoarea capătă o funcție contemplativă și participativă, forțând privitorul să se abandoneze în fața lucrărilor și să le „citească” într-o notă originală. Artistul experimentează în ultima perioadă un nou stil, își asumă o eliberare și-o „regenerare” cromatică, depășește bariera convenționalului, exersează reconectarea emoțională cu arta, dar fără a fi „liniară” sau dogmatică.

Ioan Borlean se eliberează de „constrângerile” academice, își eliberează spiritul și ni se înfățișează cu o abordare „actualizată”.

Dacă ne imaginăm expoziția „Confesiuni cromatice” ca pe un laborator vizual, vom conștientiza că nu parcurgem doar o serie oarecare de lucrări de artă, dimpotrivă, suntem într-un spațiu de explorare vizuală și senzorială, unde fiecare privitor își creează propriul parcurs emoțional, devenind – ad libitum – co-autor.

Sunt convins că seria „confesiunilor” semnate de Ioan Borlean se va transforma într-un proiect cromatic extins care ne va oferi – într-un viitor nu foarte îndepărtat – creații surprinzătoare.                                                                                                                                                                

 Foto & text: Ion Mariș

Semestrul I al anului universitar 2024-2025 a fost unul plin de evenimente pentru Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) – Centrul Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM). La fel de bogată se anunță și primăvara anului 2025, în care vom avea susținerea publică a patru teze de doctorat (27-28 martie), Concursul de Eseu Filosofic pentru Liceeni „Emil Cioran (în aprilie), sesiunea internațională de comunicări științifice studențești „Nord – perspective interdisciplinare” (în mai), lansări de carte, dar și conferințele unor personalități culturale și universitare de renume în domeniul filosofiei, care vor fi invitate la Baia Mare.

La începutul toamnei 2024 au avut loc susținerile publice a două teze de doctorat în domeniul Filosofiei: „Fundamentarea ideii de unitate națională la românii din Transilvania, din perspectiva Filosofiei istoriei”, susținută de doamna Monica Mare, sub coordonarea prof. Petru Dunca, și „Perspective antropologice asupra eticii politicii românești”, susținută de doamna Dana Buzura-Gagniuc, lucrare coordonată de prof. Teodor Vidam. Cele două laborioase teze de doctorat au fost foarte bine apreciat de comisiile naționale de evaluare, constituite de personalități reprezentative ale filosofiei românești: prof. Petru Bejan, prof. Gabriel Hasmațuchi, prof. Ion Dur, prof. Teodor Vidam și prof. Gheorghe Clitan. Cele două comisii au fost prezidate de prof. Daiana Felecan, coordonatoare Departament Științe Umaniste, Școala Doctorală – Domeniul Filologie, din cadrul UTCN-CUNBM și de prof. Ion Dur, membru reputat al Școlii Doctorale – Domeniul Filosofie, din cadrul UTCN-CUNBM. Ordinul de ministru privitor acordării titlului de doctor în filosofie doamnei Monica Mare și doamnei Dana Buzura-Gagniuc a fost semnat de ministrul Educației, prof. Daniel David, la începutul anului 2025. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

La începutul lunii octombrie 2024 a avut loc examenul de presusținere a patru teze de doctorat în domeniul Filosofiei: drd. Ioana Grad, „Între Utopie și Realitate: idealurile politice și sociale în opera lui John Stuart Mill și Karl Marx. Influența lor asupra societății romanești (1918 – 1989)”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Adrian Toporan, „Fundamentele epistemice ale cunoașterii apofatice”, coord. științific prof. Dan Gabriel Sîmbotin; drd. Anișoara Maria Țiplea, „Constante filosofice în spiritualitatea tradițională romanească”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Paul Gheorghe Szaniszlo, „Argumentare și comunicare în Retorica Discursului politic romanesc”, coord. științific prof. Petru Dunca. Cele pentru teze de doctorat vor fi susținute public în datele de 27 și 28 martie 2025.

La data de 15 noiembrie 2024, prof. dr. Ion Dur, de la Școala Doctorală de Filosofie Baia Mare, și-a lansat volumul „M.Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu <metod științific>”, în sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Evenimentul a fost moderat de doamna Dana Gagniuc Buzura (managerul revistei „Nord Literar”) și au rostit prezentări prof. Petru Dunca, doamna dr. Delia Muntean (profesoară și critic literar), domnul conf. dr. Florian Roatiș (profesor și filosof) și domnul dr. Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare). Mai multe despre acest eveniment aflați accesând acest link.

În ziua de 20 noiembrie 2024, profesorului Petru Dunca i s-a acordat din partea Senatului Universității Tehnice din Cluj-Napoca titlul onorific de „Profesor Emerit” pentru excelență didactică și prestigioase realizări în cercetare.

Vineri, 24 noiembrie 2024, în cadrul Școlii Doctorale de Filosofie a avut loc susținerea tezei de abilitiare „Hermeneutica filosofică și filosofia practică. Cercetări critice” de către conf. univ. dr Vasile Cătălin Bobb, responsabilul specializării Filosofie din cadrul UTCN-CUNBM. Acest titlu academic îi conferă abilitatea conf. Vasile Cătălin Bobb de a coordona teze de doctorat în domniul Filosofiei. Comisia națională a fost constituită din președintele comisiei, prof. Petru Dunca și membri: prof. Ion Copoeru (UBB Cluj), porf. Ioan Alexandru Tofan (UAIC Iași) Au participat din partea Instituției Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat din cadrul UTCN, Director Școala Doctorală Prof. univ. dr. ing. Petru Dobra și Cancelar doctorate Livia Filip. La eveniment au participat, cadre universitare, doctoranzi, masteranzi, studenți. Mai multe informații aflația accesând acest link.

Pe 10 decembrie 2024, în sala de conferințe a Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare, avut loc lansarea cărții „Pâlpâiri ale ființei. Mihai Șora și problema omului” a conf. univ. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb. În fața unei numeroase audiențe formate din studenți, masteranzi, doctoranzi (în special din domeniul Filosofiei), evenimentul a fost moderat de lect. asoc. dr. Dan Siserman și au fost suținute prezentări de către prof. emerit. Petru Dunca și prof. dr. Daniela Dunca. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

Pe 13 decembrie 2024, a avut loc Conferința Internațională Human Rights in the Digital Era (Drepturile Omului în Era Digitală). Evenimentul, organizat de prof. emerit dr. Petru Dunca, prof. dr. Daniela Dunca, conf. dr. Vasile Cătălin Bobb și lect. dr. Simion Belea, a reunit 16 prezentări pe diverse aspecte filosofice ale provocărilor cu cu care se confruntă drepturile omului în epoca digitală. Conferința a fost onorată de prezența prestigioșilor profesori din Italia: prof. Paulo De Stefani și prof. Carlotta Rosato de la Universitatea din Padova și prof. Maria d’Arienzo (Universitatea din Napoli) și prof. Stefano Testa Bappenhein (Universitatea din Camerino). Evenimentul a fost elogios reflectat într-un articol publicat în Revista „Centro di Ateneo per i Diritti Umani” al Universității din Padova. Mai multe detalii aflați accesând următorul link.

16 ianuarie 2025: în librăria Cărturești din Value Centre Baia Mare a avut loc evenimentul de lansare a cărții „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei (1919–1929)” de Wolfram Eilenberger (editura Trei), în prezența traducătorului în limba română, lect. asoc. dr. Dan Siserman. Evenimentul, desfășurat în fața unei vaste audiențe, a fost moderat de conf. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb și a beneficiat de cuvântări ale prof. univ. dr. habil. Daniela Dunca și a prof. emerit dr. Petru Dunca, toți de la același domeniu al Filosofiei băimărene. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următorul link.

Pe 31 ianuarie 2025, avut loc conferința domnului prof. dr. Ion Copoeru (UBB Cluj), cu titlul „Întâlniri în sălbăticie. Un cadru conceptual pentru a investiga interacțiunile om-animal”. Conferința, o incitantă analiză fenomenologică a relației om-animal și, extrapolând, a relației om-natură, a fost moderată de prof. emerit dr. Petru Dunca și s-a bucurat de o consistentă audiență. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următrul link.

Nu în ultimul rând, la finalul semestrului, în perioada 24-25 februarie 2025, au avut loc presusținerile doctoranzilor de la Școala Doctorală de Filosofie: Popovici Luminita, Cozma Ioan, Florin Ghiurgiu, Amalia Babici Man, Bonto Anca, Ivașcu Onita Daniela, Ardelean Giani, Ilie Georgică. Comisia de analiză a fost formata din prof. emerit Petru Dunca, prof. habil. dr. Ion Dur, prof. habil. dr. Dan Gabriel Sîmbotin, prof. habil. dr. Daniela Dunca, conf. habil. dr. Vasile Cătălin Bobb .

Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, urează tuturor o primăvară rodnică și plină de înțelepciune!

Facultatea de litere – Filosofie

Miercuri, 05 martie 2025, la CD Retro Pub din Sighet a avut loc lansarea albumului „Despre aripi și zbor” al cantautorului Cătălin Stepa.

În continuare puteți urmări înregistrarea video de la lansare:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Citesc pe https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/ministrul-educatiei-daniel-david-despre-performanta-la-nivel-de-liceu-in-romania-modelele-pe-care-le-avem-nu-mai-sunt-adecvate-3144515, având  data actualizării: 04.03.2025, ora 19:13 şi data publicării: 04.03.2025, ora 19:01, declaraţia ministrului Educaţiei, Daniel David: „Intră în liceu tineri cu inteligenţă şi creativitate similare celor din țări vestice, nu ies la fel de performanți”.

Adică profesorii din liceu le cam taie elevilor din creativitate şi inteligenţă. Oare aşa să fie?

Dacă tot e amator de statistici domnul David, ar putea să informeze poporul de unde a luat informaţia asta? Cum s-au măsurat inteligenţa şi creativitatea în şcoala generală? Apoi, cum s-au reluat măsurătorile, tot la inteligenţă şi creativitate în liceu, aceloraşi elevi! – altfel statistica ar fi irelevantă! – şi unde pot fi găsite datele şi chestionarele care au dus la această alarmantă situaţie?

Ştie domnul ministru câţi elevi intră în licee cu note de 1 sau 2 la română şi matematică, dar media le saltă frumuşel cu media celor patru ani de şcoală generală?

S-a uitat domnul ministru pe nişte statistici clare, care arată că elevi cu note la Evaluarea Naţională sub 4 (nu sub 5!), au luat note bune (şi cât se poate de adevărate!) la bacalaureat? Ştiu cazuri concrete de la matematică.  Şi astea s-au întâmplat de când supravegherea video la bacalaureat funcţionează mai ceva ca la Trezoreria Naţională.

Astea sunt exemple clare că la nivel de liceu inteligenţa dezvoltată, chiar creativitatea, sunt în creştere.

Cu ce ţări s-a făcut comparaţia la inteligenţă şi creativitate? Putem vedea nişte documente lămuritoare?

„Noi nu avem geografia României, nu avem istoria României de 20 de ani. Haideţi să regândim istoria, să regândim geografia, să readucem gramatica la liceu fiindcă copiii noştri nu mai vorbesc corect limba română”, mai declară ministrul David.

Oare?… Internetul îmi dă rapid două contraexemple:

Geografie clasa a VIII-a, în care scrie:
„Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5703/07.10.2020 și este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobat prin Ordinul Ministrului Educatiei Naționale cu nr. 3393 din 28.02.2017”.
2017… şi suntem în 2025. Ce să mai zic?  Eventual, să pun aici o parte din cuprins:

3. Carpații Orientali ………………………………….20
4. Carpații Meridionali ………………………………23
5. Carpații Occidentali ……………………………….25

https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIII-a/Geografie/RURJVFVSQSBESURBQ1RJ/A921.pdf

Şi la istorie sunt manuale. Se pot găsi, se pot comanda. Nu mai insist cu exemplele. Insist însă punând alte întrebări domnului ministru:

1. Ce-i de regândit la geografie? Oltul tot pe-acolo curge, Carpaţii au aceleaşi înălţimi şi subsolul aceleaşi bogăţii (care vor ajunge… unde vor ajunge!).
2. Dacă istoria va fi regândită, dar… va rămâne tot aşa, mai bine să mergem cântând cântece patriotice mai departe. Despre istoria Transilvaniei se poate învăţa la şcoală? Trecutul nu se poate schimba, nu se poate regândi. A fost, şi aşa rămâne! Dar trebuie ştiut exact aşa cum a fost!
3. Nu vorbesc bine româneşte copiii de azi. Dar adulţii ce fac, domnule ministru? Aţi văzut cum se scrie pe la televiziuni? Aţi auzit dvs. de meseria de „antrolopog”? Precis că nu… Mi-am pozat televizorul într-o zi. Aşa scria acolo! Partidul care v-a propus pentru funcţia de ministru a avut până deunăzi un şef pe care nu-l puteai asculta din cauza prea multor „ă-uri” cu care ne zgâria urechile de fiecare dată când spunea ceva. Citiţi comentariile la articole, şi vă veţi lămuri asupra corectitudinii scrisului celor mari, de la care învaţă cei mici.

Înainte de întrebarea cu nr. 4, un citat din aceeaşi sursă, adică: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/ministrul-educatiei-daniel-david-despre-performanta-la-nivel-de-liceu-in-romania-modelele-pe-care-le-avem-nu-mai-sunt-adecvate-3144515

„…performanţa la nivel de liceu nu arată bine. Intră tineri inteligenţi, creativi, cu inteligenţă şi creativitate similare celor pe care le vedem şi în alte ţări vestice, nu ies oameni la fel de performanţi. Asta mie îmi spune că modelele pe care le avem în zona învăţământului liceal în acest moment nu mai sunt adecvate”.

4. Erau vremuri în ţara asta când se ştia că cine termină o facultate are un loc de muncă în domeniu. Astăzi, de ce-ar mai învăţa ca altădată tinerii, din moment ce diplomele înaltelor şcoli sunt bune doar pentru fala rudelor şi a posesorilor, în foarte multe cazuri? De ce să se străduiască să înveţe, din moment ce tot munci la care pregătirea de liceu, cu sau fără diplomă, le oferă societatea? Cine ar mai învăţa azi aşa, ca altădată, dacă ar şti că facultatea îl trimite direct în şomaj, sau la turnat cafele în ceşti?

Nu mai există legătura între facultate (sunt, totuşi, excepţii – a se vedea Medicina, Arhitectura, dar mai sunt şi altele) şi locul de muncă obţinut conform cu calificarea.

Când se va reglementa asta, atunci starea de lehamite, de dezinteres vizibilă pe feţele multor elevi, va dispărea. Nimeni nu învaţă (doar) de dragul învăţării. Se învaţă dacă se întrevede o finalitate care dă o siguranţă pentru viitor! Şi un salariu de care să nu-i fie ruşine!

Elevilor de azi, oricât ar învăţa, oamenii mari (ca vârstă şi ca funcţie), le oferă un singur lucru: Incertitudine!

Horia PICU

Sighetul a avut onoarea – în primele zile ale acestei săptămâni – să fie gazda Excelenței Sale Katae Takashi, ambasadorul „Țării de la originea soarelui” sau – așa cum o numim noi – Țara Soarelui Răsare.
Sigur, este vorba de Japonia, o țară care ni l-a „trimis” nouă pe fotograful (prozator, poet și eseist) Miya Kosei, cel care a promovat Maramureșul mai mult decât multe alte instituții oficiale.

Marți, 4 martie 2025, Excelența Sa, Katae Takashi, a avut o întâlnire la sediul Primăriei Sighet cu primarul și viceprimarul orașului nostru, Vasile Moldovan respectiv Krisztofer Orosz, urmată de o declarație de presă la care jurnaliștii locali au avut ocazia să primească informații despre discuțiile purtate.
Astfel, am aflat că s-au fixat câteva jaloane în planul/ strategia de colaborare a Sighetului cu Japonia. Se dorește demararea unei colaborări culturale mai ample, organizarea unor tabere și schimburi de tineri, promovarea turismului maramureșean în Țara Soarelui Răsare, inițierea de cursuri de limba japoneză în municipiul nostru și, nu în ultimul rând, înfrățirea Sighetului cu un oraș din țara aflată între primele dintre cele mai dezvoltate economii din lume.
Au fost – se pare – discuții bine țintite, s-au evaluat resursele disponibile în cele două țări și s-a stabilit un „traseu” pentru continuitate. Un rol important în consolidarea relațiilor bilaterale îl are și îl va avea Centrul Cultural Japonez al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (director, dr. Yusuke Sumi, prezent la Sighet).
La finalul succintei comunicări făcute de E. S. Katae Takashi, completată de cuvintele de mulțumire ale primarul Sighetului, domnul ambasador a primit din partea edilului local un frumos album foto semnat de Miya Kosei („Maramureșul meu”).

M-am gândit și eu să-i fac o surpriză Excelenței Sale, i-am oferit o carte apărută zilele trecute la Editura Valea Verde din Sighet („Fără constrângeri”, volum care conține un capitol consistent de haiku-uri – un gen de poezie tradițională japoneză), semnată de haijinul nostru local… poetul Marin Slujeru. E.S. Katae Takashi a apreciat modesta mea… „îndrăzneală”.

După o scurtă discuție cu jurnaliștii și promisiunea de-a reveni în orașul nostru, ambasadorul Japoniei s-a deplasat la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, următorul „punct” din agenda vizitei la Sighet.

Ion Mariș

Credit foto: Mirela Buftea, Ion Mariș

Horoscop

Nu te uita la cel ce poartă
poemul scris într-un colț de pancartă.
Oricum
nu mori acum
mai poți risipi boarea
ce vine odată cu înserarea
crescută în pripă
sub a liliacului de beznă aripă.
Și fă-te că nu te supui
Nici Lui nici Lui nici Lui.
Acolo cuvântul n-are răbdare
silabele se rostogolesc în pudoare
se fac subțiri ca luciul gheții
pe care lunecă spre amiază
cel ce încă treaz mai visează.
Îngăduie, Doamne, vieții
să se oglindească pe sine
să-și acopere ochii
și să vadă mai bine
și urechile să le astupe
cu ceară de viespi și făină de pupe.
Adaugă, totuși, două rime mai rare
ce nu spun nimic dar încearcă să zboare
peste țarina cu mărăcini și trifoi.
Nu te uita înapoi
nici înainte
piatra de moară
macină aceeași făină precară
și-un steag oarecare
flutură peste vină și resemnare.
Ce singure dau dezlegare
dimineața foarte devreme ori pe-nserare
la îmbălăciuni și la jurăminte.
Și, câteodată, la smintirea de minte.

* * *

VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în comuna Ardusat, județul  Maramureș.
Urmează liceul la Șomcuta Mare, apoi la Baia Mare, cu bacalaureatul luat în 1961. Continuă studiile la Facultatea de Filologie din Cluj, secția de Limba și literatura română, pe care o absolvă în 1966.
Un timp este profesor la o școală generală din judetul Cluj (1966-1969), apoi este numit redactor la Editura Dacia. Din 1970 până în anul 1994 ocupă funcția de șef de secție și o perioadă îndelungată este directorul acestei cunoscute edituri clujene .
A debutat publicistic în anul 1963 cu poezia „Seara în cherhana”, apărută în revista  „Viața studențească”. De-a lungul timpului a mai publicat versuri, eseuri, cronici literare și plastice, traduceri în „Luceafărul” și în alte reviste de cultură, îndeosebi în cele clujene: „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”. Poemele sale au aparut în volume, antologii și reviste literare din numeroase țări europene, precum și în SUA, Canada, India și Coreea de Sud.
Între anii 1994 – 2007 a activat în diplomație (Paris, București, Berna).

Volume de versuri: Arme albe (1969), Fum și ninsoare (1972), Provincia cărturarului (1975), Starea de urgență (1981), Grădina oarbă (1984), Insula verde (1986), Orbite (1989), Călăuzele oarbe (1999);  Clepsidra cu cenușă (antologie, 1999); Urme și semne (2004); Provincii. Grădini. Orbite. (antologie, 2006); Lumină neagră (2008); Brume (antologie, 2010); Animale domestice (2011); Locuri pustii (Cartea Românească, 2013); Periscop (2019); Capcanele (Editura Limes, 2022), Cartea din vis (Antologie de autor, 1969-2024), Roata (2024).
Proză: Ora morilor de vânt (povestiri, 1978), Andante (roman, 2006); Camera obscură (roman, 2013), Ora închiderii (2016); Paragina (2023).
Eseuri: Naufragii în bibliotecă (2010); Subteranele memoriei (2001); Marx contra Isus (2003).
Cărți pentru copii: Poveștile ariciului Păpădie (1999); Pisoi mai mari, pisoi mai mici și un castel cu cinci pitici (2009); Vara căluțului de lemn (2024),

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club și laureat al mai multor premii literare.

La mulți ani, Domnule Vasile IGNA!

Salut, Sighet!

Foto: I. Mariș

Luni, 03 martie 2025, Centrul Cultural Japonez al Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu Extensia Sighet a UBB, Primăria Sighet și Consiliul Județean Maramureș au organizat la Extensia Sighetu Marmației – Facultatea de Geografie a Universității „Babeș – Bolyai”, un eveniment inedit pentru comunitatea noastră care s-a derulat pe parcursul a două secțiuni.

Prima parte – „Cultura vestimentației tradiționale japoneze” – a fost dedicată prezentării kimono-ului, ținuta tradițională japoneză, de către echipa Centrului Cultural Japonez al UBB, directorul Dr. Yusuke Sumi, Cristina Roman și Umeda Kotomi.
Cea de-a doua parte (moderată de conf. univ. dr. Marin Ilieș) a fost prelegerea Excelenței Sale Katae Takashi despre politica, economia și conflictele internaționale din zilele noastre, făcând referire la contextele care au legătură cu Japonia și România. În această secțiune a fost prezentată viziunea japoneză privind turismul, topul atracțiilor din Japonia și Expo Osaka 2025.
Ambasadorul Japoniei a primit în dar Atlasul geografic al Țării Maramureșului.
Au fost prezenți studenți, profesori, decanul Facultății de Geografie, primarul municipiului Sighet, av. Vasile Moldovan și invitați din comunitatea locală sigheteană, aproximativ 120 persoane.

Vizita la Sighet continuă marți, 04 martie 2025, cu o întâlnire a E.S. Katae Takashi cu primarul Sighetului.

Salut, Sighet!

În perioada 10.03.2025 – 14.03.2025 va avea loc operațiunea de colectare suplimentară a deșeurilor vegetale rezultate în urma activităților de întreținere a grădinilor și a zonelor verzi.

În acest interval de timp se vor colecta toate deșeurile vegetale, în vederea prelucrării lor mecanice.

Graficul conform căruia Societatea de Salubrizare va acționa va fi același cu cel de colectare obișnuită a deșeurilor la case.

Deșeurile vegetale sunt resturi provenite din: toaletări de arbori, arbuști, tuns gard viu, cosit iarba etc.

Vă reamintim faptul că arderea vegetației uscate este interzisă!

Primăria Sighetu Marmației

Mirecuri, 05 martie 2025, de la ora 17:00, la Muzeul de Artă din Satu Mare (P-ța Libertății, nr. 21), va avea loc vernisajul expoziției „Confesiuni cromatice”. Expune artistul vizual Ioan Borlean.
Expoziția va fi deschisă în intervalul 05 martie – 21 martie 2025.
Organizator: Muzeul Județean Satu Mare – Muzeul de Artă Satu Mare.

* * *

Ioan Borlean născut la 15 martie 1958 în Vadu Izei, județul Maramureș. A absolvit Liceul de Arte din Baia Mare și masteratul în arte vizuale, specializarea pictură, la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, U.T. Cluj-Napoca.

Expoziții personale recente:
2024 – Expoziția de pictură „Semne și simboluri identitare” la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, curator dr. Ioan Dorel Todea, publicist Ion Mariș;
2024 –Expoziție de pictură „TAINA” la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, curator dr. Maxim Dumitraș, istoric de artă dr. Vasile Duda, Pr. dr. Ioan Bizău;
2023 – Expoziție de icoane pe sticlă la Târgul internațional de turism Romexpo București;
2022 – Expoziție de pictură „Amprente – Mărturisiri” la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației, curator Ion Mariș.

Participări recente la expoziții de grup sau colective:
2024 – Expoziția „STEAGURI MEDIEVALE IMAGINARE 2024”, Palatul Parlamentului – Sala Constantin Brâncuș, București, curator Daniele Frumușeanu, critic și istoric de artă Luiza Barcan;
2024 – Expoziția „SĂRBĂTOAREA BRESLEI 2024” – artă plastică religioasă și restaurare deschisă la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; curatori C. Olteanu, Florin Mihăilescu;
2024 – Expoziția DIALOG ICONOGRAFIC – icoane pe sticlă din Colecția Muzeului Maramureșean și icoanele artistului Ioan Borlean, deschisă la Palatul Parlamentului României, în fața sălii de plen a Camerei Deputaților; curatori dr. Mirela Ana Barz, Lect. univ. dr. Andrei Mușat;
2024 – Salonul internațional de arte vizuale „MARTHA BIBESCU”, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, Ilfov; curator acad. Mirică Dumitrescu, Gheorghe Dican, Luiza Barcan-critic de artă;
2024 – Expoziția Anuală de Artă Plastică Religioasă și Restaurare 2024 la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București; curatori Irina Sava, Cristian Olteanu, Florin Mihăilescu;
2024 – Expoziție „CONFLUENȚE PLASTICE: abstract/ figurativ”, la Galeria Căminul Artei, București; 2023 – Expoziția „ARTIȘTI INCOMOZI” la Galeria Căminul Artei, București;curator A. Romocean;
2023 – Expoziție „UP TO DATE ART”, la Galeria Căminul Artei, București;curator Sorin Ienulescu.

Salut, Sighet!

Gheorghe CODREA s-a născut la 02 martie 1928, la Sighet. Locuiește la Cluj. Are un fiu, Dan, arhitect, stabilit în Anglia, și o nepoată Anna, stabilită în SUA.

Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș-Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.
Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris Godunov etc.

S-a remarcat și în pictura de șevalet, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.

La mulți ani cu multă sănătate, Maestre!

Foto & text: Ion MARIȘ

Un leitmotiv

Tot lălăind-o cu latinitatea
Cu ochii holbați la cer și gură cască
De mult lăsat-am vraiște cetatea
Avînd pe limbă gustul fad, de iască.

Trăim prezentul ca un viitor
Refugiați perpetuu în trecut,
Nu ne dă nimeni drept de autor
Pentru prezentul veșnic nenăscut.

Și poate ni se pare de bon-ton
De multă vreme ne-am obișnuit
Mereu s-avem statut de avorton
În ordalia facerii becisnicit.

Din obicei bătînd la cîte o Poartă
Înaltă, care stă mereu închisă
Plîngem milogi, tot blestemînd o soartă
Care de mult de alții a fost scrisă.

Ne-a și plăcut să nu ne batem capul
Ca să trăim în liniște și pace,
Tot la pachet am înghițit și hapul
Zîmbind ca s-arătăm ce mult ne place.

Facem gargară zilnic, preventiv,
Și pe Iisus îl tot plimbăm prin gură
Nu-i mult de cînd un alt leitmotiv
Ne tot făcea s-o luăm pe arătură.

Așa am devenit un neam agrar
Așa ne știm încă din neolitic,
Ne revoltăm din ce în ce mai rar
Privind spre cer cu aer mioritic.

Oricînd e rău, tot bine ni se pare
Cu cap plecat, în mîini c-o săpăligă
Oricine vrea ne calcă în picioare
Cît noi o punem iar de mămăligă.

Privim la cel care-a furat un ou
Și ne e clar că va ajunge mare,
Îl știe lumea ca un mare bou
Dar asta are astăzi căutare.

Veseli să fim, pîn-om crăpa de rîs
Iar cerului nimic nu poți să-i ceri,
Nu vezi că totu-i doar un mare fîs
Cînd azi sau mîine fi-va tot ca ieri?

               (din volumul „CENUȘA ZILEI”)

* * *

Nicolae RĂDOI s-a născut la 18 februarie 1951, în Orăștie (Hunedoara).
Absolvent în anul 1979 al Facultății de Filologie, Secția Engleză – Franceză, a Universității din Timișoara, a fost dascăl în Maramureșul Istoric (Strâmtura, Oncești – Nănești și Sighetu Marmației) aproape 22 de ani. A părăsit Maramureșul în 2001 și s-a restabilit pe meleagurile natale (Orăștie).

Nicolae Rădoi a publicat proză scurtă în diverse reviste de cultură: Antemeridian and Postmeridian, Caietele Columna, Miracol de Brădiceni, Caietele de literatură, Critică și teoria artelor, Serile la Brădiceni, Argeș, Luceafărul de dimineață.
A fost distins cu premii la Brădiceni și la Sighetul Marmației.

A publicat volumele: SCRÂNCIOBURI (2021), CLEPSIDRA (2023), CENUȘA ZILEI (2023), POPASUL (2024), „POEZII DE NES(U)PUS” (2024),

Salut, Sighet!