Cluburile ROTARY SIGHET, ROTARY SIGHETU MARMAȚIEI VOIEVODAL și INTERACT SIGHET
vă invită la concursul de (re)cunoaștere – recitare a liricii sighetene
„Sighetul – Orașul cu Poeți”
destinat elevilor de liceu (clasele IX – XII)

Dragi liceeni,
Știm că tinerii agreează poezia.
De aceea vă invităm să sărbătorim împreună Ziua Internațională a Poeziei (21 martie) printr-o provocare inedită: concursul de (re)cunoaștere – recitare „Sighetul – Orașul cu Poeți”.
Descoperiți și „vorbiți” poeților sigheteni, aducând pe scenă sensibilitatea și forța versurilor lor!

Cum se va desfășura concursul?

Selecție: Fiecare participant va alege o poezie din creația poeților sigheteni, va justifica alegerea făcută și va expune pe scurt câteva date despre poet și opera acestuia.
Recunoaștere & Recitare: Veți avea la dispoziție maximum 3 minute pentru a impresiona juriul și publicul prin interpretarea voastră, argumentarea alegerii poetului & poemului.
Criterii de jurizare: cunoștințe despre poezia & poetul selectat, expresivitate, interpretare personală și capacitatea de a transmite emoție.
Premii: Cele mai reușite recitări vor fi recompensate cu premii în bani și cărți!

Fii parte din această celebrare a poeziei locale și transformă versurile în… MAGIE!
Înscrierile se vor face până la data de 15 martie 2025, la profesorul de limba română de la clasă, care va recomanda participarea la etapa finală (cu jurizare).
Concursul (jurizarea) va avea loc în intervalul 17 – 18 martie 2025 (în funcție de numărul de participanți înscriși).
Rezultatele concursului se vor anunța vineri, 21 martie 2025.

Pentru detalii și înscrieri, contactați organizatorii, prof. Odarca Bout – 0745352265, Ion Mariș – 045428769 sau profesorul de Limba și literatura română de la clasă.

IMPORTANT!

Lista poeților sigheteni selectați pentru concurs, va fi comunicată profesorilor de limba română de la liceele din Sighet.

Parteneri media: www.salutsighet.ro, TV Sighet, MaraMedia, Radio România Sighet

Comunicat de presă

Luni, 03 martie 2025, Centrul Cultural Japonez al Universității „Babeș-Bolyai”, în parteneriat cu Extensia Sighet a UBB, Primăria Sighet și Consiliul Județean Maramureș organizează la Extensia Sighetu Marmației, Facultatea de Geografie a Universității „Babeș – Bolyai”, amfiteatrul George Vâlsan, între orele 9:00 – 10:00 prezentarea „Cultura vestimentației tradiționale japoneze”. În continuare, de la ora 10:00, are loc prelegerea cu tema „Privire de ansamblu asupra situației internaționale, politica externă și turismul japonez”, cu participarea E. S. Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România. Moderator, conf. univ. dr. Marin Ilieș.

Marți, 04 martie 2025, în prima parte a zilei, primarul municipiului Sighetu Marmației va avea o întâlnire cu Ambasadorul Japoniei în România, Excelența Sa, domnul Katae Takashi. La finalul discuțiilor înaltul oaspete va oferi o declarație de presă.

Salut, Sighet!

La finalul săptămânii precedente a avut loc competiția de tenis Cupa de iarnă ce s-a desfășurat în sala Liceului Leowey Klara din Sighetu Marmației.
Au participat un număr apreciabil de tenismeni seniori care s-au întrecut în proba de dublu. Competiția s-a disputat după sistemul dublu K.O cu un set pana la 7 și no add la 40-40.
Au fost meciuri foarte atractive în urma cărora Locul l a revenit dublului Dobes Istvan/Gyulai Alex care au reușit să învingă perechea Nichitus Ciprian/Trus Eduard (s-a clasat pe locul II) cu scorul de 7-4.Locurile lll au fost adjudecate de dublurile Dunca Simona/Danielescu Dan și respectiv Csillik Zoltan/ Roman Ciprian.
Premiile au constat în cupe și diplome. Arbitrul principal al concursului a fost Dobes Istvan iar organizatorul evenimentului prof. de specialitate tenis Mihaljek Eugen.

Salut, Sighet!

O fotografie din albumul avocatului sighetean Oscar Dahinten: Sighetul și podul peste Iza văzute dinspre Dealul Cetății exact de Crăciunul anului… 1934. Nici în urmă cu aproape 100 de ani nu prea era zăpadă în orașul nostru! Și… deloc clădiri prin zonă.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie dintr-o colecție privată.

La 70 de ani de la trecerea sa în eternitate, GEORGE ENESCU va fi omagiat în locații emblematice din țară – Ateneul Român (25 februarie 2025), Opera Națională din Timișoara (19 martie 2025), Opera Națională din Cluj (31 martie 2025) și Opera Națională din Iași (5 mai 2025), printr-un eveniment remarcabil. În deschidere vom asculta vocile unor soprane de renume mondial ca Elena Moșuc, Antonela Barnat, Diana Țugui și Veronica Anușcă, acompaniate de virtuozi ai pianului precum Leonard Bonea, Gergő Nagy, Adina Alupei și Alexandru Burcă.

Aceste proiecții speciale, organizate de producătorii executivi ai filmului Martha Maria Mocanu și Elena Enache, sunt un omagiu adus lui George Enescu și o oportunitate unică de a redescoperi viața și opera sa prin intermediul unui film cu 40 de premii internaționale și singura producție românească premiată internațional la categorii precum cel mai bun film, regie, scenografie, costume, coloană sonoră, muzică originală, actori în rol principal, actori în rol secundar, imagine, producator, premiul publicului, premiul special al juriului, premiul pentru realizări remarcabile în cinematografie.

Regizorul Toma Enache: „Este o onoare să ai șansa să faci primul film artistic dedicat unui astfel de om. Am intuit că Enescu poate, și cu povestea lui de viață, pe lângă muzica lui, să dea o stare de spirit românilor. Le mulțumesc spectatorilor din întreaga țară că vin să vadă filmul dedicate lui Enescu. Mă bucur că au înțeles demersul regizoral și rostul acestui film. Le mulțumesc pentru aprecieri și mesaje. Au demonstrat că arta cinematografică are cu adevărat puterea de a emoționa și de a uni sufletele care vibrează pe aceleași note. Așa cum spunea Enescu, «în artă trebuie să vibrezi tu însuți și să-i faci și pe alții să vibreze.» Cred că am reușit acest lucru.”

Acest film nu este doar o creație cinematografică, ci un arc peste timp, o reîntâlnire a trecutului cu prezentul, o celebrare a geniului universal George Enescu, la care vă invităm să participați.

Biletele se gasesc pe IaBilet, Ticketstore si happycinema.ro

Revista Culturală LEVIATHAN, Marina Roman (critic de film): „Este un film care face paradigmă aparte de majoritatea producției românești. Regizorul Toma Enache l-a dedicat, într-un gest recuperator, îndelung așteptat – mai bine de jumătate de secol – geniului muzicii românești. Un film cu ramificații profunde („Nadir latent! Poetul ridică însumarea / De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi…”), viscontian elegant, cu o excepțională știință a compoziției cadrului, o distribuție fără cusur și cu respect firesc pentru istorie, pe care se cade să îl apreciem tocmai pentru că rar îl mai întâlnim practicat în vreun demers cultural. (…) Enescu, jupuit de viu ar fi un film biografic, de n-ar fi cu mult mai mult, un edificiu cinematografic alcătuit din planuri întrepătrunse, revelatoare psihologic, social, artistic… Enescu, jupuit de viu ar fi un film biografic, de n-ar fi o adevărată călătorie inițiatică. Cu baghetă de magician, nu doar cu bagheta dirijorului, Enescu „trezește muzica sufletelor noastre” – așa cum spunea Regina Maria – nu doar muzica în sufletele noastre. Pentru că a trăit incandescent spre a crea strălucitor. ”

PALMA FILM FESTIVAL: „(…) o poveste de dragoste tumultuoasă și pasională, desfășurată pe fundalul procesului de creație, cu accent pe capodopera lui Enescu – opera Oedipe. Filmul e o sărbătoare pentru simțuri, încântând spectatorii cu costume superbe, decoruri care captează privirea și o coloană sonoră pe măsură.”

REVISTA FILM, Dana Duma (critic de film): „Un biopic îndelung așteptat.(…) Ca şi în cazul alegerii interpretei pentru rolul Marucăi, pentru Enescu, regizorul a ales un actor cunoscut mai degrabă pentru rolurile sale de pe scenă, Mircea Dragoman, „titular” la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. El a preluat sugestia majoră transmisă de regizor, aceea a bunătăţii fără margini a personajului şi a mizat mult pe limbajul microfizionomic şi corporal (privirea de un verde intens şi silueta înaltă). Desigur, fanii muzicii lui Enescu se vor simţi răsplătiți să asculte multe fragmente din creaţia simfonică a compozitorului, dar și din opera sa Oedip. Mai ales că muzica este interpretată, la un nivel înalt (…).”

FARO Concurso de Cinema Mediterrâneo e Mundial: „Juriul a fost impresionat de modul în care ‘Enescu, jupuit de viu’ surprinde cu măiestrie esența începutului de secol XX în România și Franța, prin atenția deosebită acordată detaliilor de epocă și prin alcătuirea vizuală uluitoare.”

TIMES OF CINEMA, Gustavo Coletti (critic de film): „Cred că l-am înțeles în sfârșit pe George Enescu, după ce am urmărit cele două ore de film. (…) Atenția la detalii în privința costumelor și scenografiei nu trece neobservată, iar momentele cele mai intense generează un vibe eclectic între cinema și teatru, au strălucirea unor explozii, părând uneori supranaturale. Este greu de găsit în cinematografia modernă atât de mult respect pentru spiritul narațiunilor clasice. Stilul și atmosfera filmului ne amintesc de marii maeștri ai cinematografiei italiene sau germane. Toma Enache nu face compromisuri în căutarea excelenței.”

EMILIA CHEBAC: „Am văzut Enescu, jupuit de viu de două ori. La un film publicul este cel mai bun barometru. Nu contează ce se va scrie, ce se va posta ulterior pe conturile de Social Media, acolo în sală, sub anonimatul întunericului, măștile cad și se contorizează valoarea. Când oamenii nu-și pot desprinde privirile din ecran, când uită de telefoane, e semn că Enescu, jupuit de viu a învins blazarea maturității și nerăbdarea tinereții. Am văzut oameni ștergându-și pe furiș o lacrimă și tineri care i-au spus lui Toma Enache: „Nu am crezut vreodată că în România se va face un astfel de film.”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM DE ARTĂ DE LA ATENA: „ENESCU, jupuit de viu” este un triumf nu doar ca piesă de epocă sau film biografic, ci și ca explorare filozofică a condiției umane. Abordează întrebările eterne legate de iubire, creativitate și sens cu grație, dar și cu profunzime (…) După cum a spus însuși George Enescu, «artistul dezvăluie omenirii calea către armonie, care este fericirea și pacea». Filmul lui Toma Enache face exact asta – prin frumusețea, profunzimea sa și tributul emoționant adus unui artist care a trăit și a iubit cu pasiune, ni se amintește tuturor de puterea artei de a lumina calea către armonie atât în viață, cât și în dragoste.”

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM INDEPENDENT DE LA ROMA — PRISMA: „Ca notele unei simfonii, fiecare moment din viața lui Enescu se împletește cu nuanțe, pauze și tonuri care depășesc simpla melodie. (…) Așa cum o simfonie este făcută nu numai din note, ci și din distanța care le desparte, existența lui Enescu se construiește între umbrele iubirilor sale, pierderile sale și căutarea nesfârșită a frumosului și a adevărului.”

CINEMIL, Emil Călinescu: „Enescu, jupuit de viu este mai mult decât un film ori decât un concert: este o EXPERIENȚĂ pe care trebuie să o trăiești.”

Q MAGAZINE, Floriana Jucan: „Între viața și arta lui Enescu nu a existat frontieră. Și Toma Enache surprinde exact această invizibilă (ne)graniță! De la Omul lui Dumnezeu nu am mai văzut oamenii dintr-o întreagă sală muți, la final, citind în liniște genericul de minute și minute în șir, fără ca nimeni să îndrăznească să tulbure măcar cu aplauzele cuvenite unei gale… Parcă muriserăm și noi cu Enescu, acest om jupuit de viu în viață, viu printre noi în moarte!”

Revista VESTUL DRAMATIC – Marian Apostol: „Enescu, jupuit de viu – o bijuterie cinematografică despre viață, artă și iubire. Evenimentul a reunit peste 300 de spectatori, care au aplaudat îndelung o creație ce promite să intre în galeria marilor filmelor de artă – și despre artă – cinematografică.”

Sub egida #Enescu70, vor avea loc proiecții speciale ale filmului „Enescu, jupuit de viu„, în prezența regizorului Toma Enache, în mai multe orașe din țară. Lista completă aici: https://www.facebook.com/enescufilm/

COMUNICAT DE PRESĂ

Foto credit: La Steaua Film

Bernard HOULIAT s-a născut la 17 iulie1954 în sudul Franței. Studiile sale s-au desfășurat în diferite universități și instituții din Franța, Spania și Italia, în principal la Pau, Bordeaux, Zaragoza, Teruel, Escalona, Oviedo și Padova. De asemenea, a studiat la Școala de Arte Plastice din Bordeaux. Cursurile pe care le-a urmat: geografie (amenajarea și dezvoltarea teritoriului), ecologie și biologie (ecosisteme de altitudine), greacă veche, istorie, istoria artelor, cinema.
Specialist în probleme legate de Holocaustul din Europa Centrală și de Est. Scriitor și jurnalist.

Activitatea sa profesională a început în Parcul Național al Munților Pirinei, unde a realizat studii legate de botanică și insectele de munte.
Apoi, în perioada 1977-1995, concepe și organizează călătorii (turism de aventură, turism cultural, alpinism etc.), pentru diferite agenții franceze, în țări precum: Franța, Spania, Portugalia, Italia, Bavaria, Grecia, Maroc, Nepal, Chile, Suedia, Finlanda, România. În acest context, el a practicat alpinism profesional și schiul de munte. În perioada 1996-1999 este coordonator de proiect în cadrul Programului PHARE « turism rural» finanțat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea turismului rural în România.
În perioada 2000-2001, a realizat un studiu legat de turismului ornitologic în Franța și Marea Britanie, finanțat de Ministerul Mediului din Franța.
În perioada 2000-2003 este profesor asociat la Universitatea din Pau în domeniul turismului și dezvoltării teritoriale.
În perioada 1999-2006 este consultant independent la diverși parteneri din Franța, Spania, România, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Grecia.
Din anul 2006 până în anul 2011, este angajat al Ministerului francez al afacerilor externe și devine director al Centrului cultural francez din Cluj Napoca (România). Responsabilitățile sale sunt de conducere a unei instituții cu autonomie financiară și programare, negocieri cu autoritățile locale și internaționale, dinamizarea cooperării culturale și a schimburilor între Franța, România și alte țări ale UE, promovarea creației franceze și românești, cooperare descentralizată prin sprijin/retransmitere de parteneriate între autoritățile locale din Franța și zona Transilvaniei. El a conceput evenimente majore care au marcat viața culturală locală: „Cluj Baroc”, „Rencontres du patrimoine alimentaire” (întâlniri și dezbateri între actori europeni implicați în activități legate de biodiversitatea agricolă și promovarea patrimoniului alimentar), „Festival des Très courts” (cinéma), „Printemps des cafés” și altele.

Între 2013 și 2017, Ministerul francez al afacerilor externe îi încredințează conducerea „Alliance française”, din Lviv (Ucraina). Responsabilitățile acestei funcții au fost de management, organizare și revitalizare a unei unități create recent într-un context de criză (conflictul din Ucraina), negocieri cu autoritățile locale și internaționale, promovarea limbii franceze, dezvoltarea unei strategii culturale autonome: „Lviv Baroc”, „Printemps des poètes”, și altele. Este implicat în dezvoltarea proiectelor transfrontaliere cu ambasadele Franței din Polonia și României și alți parteneri francezi și ucraineni.

Bernard Houliat și-a dedicat o mare parte a activității sale profesionale Europei de Est. Bazându-se pe importante rețele de parteneriate, a coordonat în special proiecte internaționale, a organizat evenimente și schimburi în mai multe domenii (geopolitică, probleme de mediu, biodiversitate, cinema, literatură, muzică barocă, jazz, muzică tradițională, dezvoltare rurală, etc …).

De asemenea, este implicat în activitatea unei mici agenții de turism românești corespondentă a unor turoperatori francezi specializați în turism de aventură și turism cultural (Terres d’aventure, Balaguère, Explorator, Intermèdes, etc …) pentru România, Ucraina și Moldova.
În acest context, el sprijină turismul rațional, respectuos și responsabil.
Personal, s-a dedicat realizării unor cercetări semnificative asupra antisemitismului și Holocaustului din Europa Centrală și de Est, însoțind multe familii, martori, personalități, scriitori, jurnaliști și participând la realizarea unor documentare.
Menține o rețea de contacte și prieteni în aproximativ cincisprezece țări, incluzând numeroase personalități politice și din media, oameni de știință, specialiști în biodiversitate, scriitori, muzicieni, cineaști, istorici, etc.
Vorbește mai multe limbi străine datorită marii diversități a angajamentelor sale profesionale și personale.

Bernard Houliat s-a angajat în mod personal în marile chestiuni de mediu, culturale și cetățenești. În paralel cu toate aceste activități, Bernard Houliat este autor și coautor al unui număr important de lucrări publicate (cărți și articole), la mai multe edituri franceze (Hachette, Rouergue-Actes Sud, Atlas, Quelque part sur terre, Denoël, etc…) și articole în presa franceză.
Amintim câteva lucrări:

• Guide bleu évasion-Roumanie, Éditions Hachette, (2004 și 2006),
• Le tourisme ornithologique, Éditions de l’AFIT- Agence française de l’ingéniérie touristique (2001). § La Roumanie au petit Bonheur, Editions Quelque part sur terre (2000) (în colaborare).
• Randonnées autour des Gorges de l’Aveyron. Rando éditions (2000).
• Tsiganes en Roumanie, Éditions du Rouergue (1999).
• Guide Visa Midi-Pyrénées, Éditions Hachette (1996).
• Les 100 visages de Venise, Éditions Atlas (1994) (în colaborare)
• Réserve naturelle du Nouvelle. Synthèses scientifiques, Parc National des Pyrénées, 1989.
• Montagnes sauvages d’Europe, Denoël, 1988 (în colaborare) [52

În anul 1996 Bernard Houliat vizitează pentru prima dată Vadu Izei, fiind reprezentant al OVR-Internațional, specializat în turism (coordonator de proiect), în vederea implementării proiectului PHARE Turism rural II, „Constituirea regiunilor pilot în turismului rural din România”, și selectarea primelor patru regiuni pilot (Bucovina, Maramureș, Apuseni, Moieciu-Bran). În cadrul județului Maramureș este selectată zona pilot Valea Izei, cu localitățile Vadu Izei, Ieud, Botiza.

Împreună cu echipa sa, Bernard Houliat evaluează potențialul local și nevoile imediate pentru dezvoltarea activității de turism rural și propune: realizarea unor circuite turistice ale meșterilor artizani locali, realizarea unor panouri de informare turistică cuprinzând și harta turistică a Țării Maramureșului, realizarea unui ghid al Maramureșului (în limbile română și engleză), susține achiziționarea unor case tradiționale și transformarea lor în birou de informare turistică, realizarea unui festival al viorii și muzicii de la sate și face propuneri pentru includerea zonei turistice Maramureș în ghiduri turistice internaționale.

Localitatea Vadu Izei a fost reprezentată în cadrul parteneriatului de Fundația OVR (Opération Villages Roumains) Agro-Tur-Art. În urma concursului de oferte locale de proiecte în vederea realizarii unui circuit al artizanilor în Vadu Izei au fost selectate de echipa de coordonare a programului: „Atelier de sculptură Vasile Apan”, „Atelier de țesut covoare – Ileana Borlean”, „Atelier de țesătorie – Maria Moldovan”, „Atelier de împletit nuiele – Mihai Petreuș”, „Atelier de pictură pe sticlă – Ioan Borlean”, „Expoziție de instrumente muzicale – Ioan Covaciu”, „Atelier de gastronomie locală ’Șopron’ – Denisia Covrig”.

A fost montată în Vadu Izei o hartă turistică „Țara Maramureșului” și au fost introduse în Ghidul „Maramureșul Turistic” informațiile despre circuitul artizanilor, rețeaua de cazare, biroul de informare turistică. De asemenea, Bernard Houliat a susținut asigurarea finanțării pentru construirea Casei-birou de informare turistică și realizarea primului Festival al viorii și muzicii de la sate intitulat „Maramuzical” în satele Vadu Izei, Ieud, Botiza. Bernard Houliat a fost managerul acestui mare și inedit festival cu invitați din mai multe țări europene.Bernard a propus includerea localității Vadu Izei în Ghidul turistic de limbă franceză „Routard”.

Bernard Houliat, susținut de conducerea OVR-International, facilitează colaborarea și intâlnirile între actorii din zonele pilot (Maramureș, Bucovina, Apuseni, Moieciu-Bran) și partenerii din Rețeaua turistică Opération Villages Roumains (OVR).

Pe plan zonal, susține constituirea Asociației „Țara Maramureșului”, primul parteneriat public-privat încluzând localități de pe toate văile Țării Maramureșului.

În perioada 1998-2000, Bernard Houliat este responsabilul OVR International în cadrul proiectului de parteneriat cu titlul „Formare profesională și dezvoltare rurală integrată”, finanțat prin Programul PHARE LIEN al Uniunii Europene, proiect derulat în beneficiul locuitorilor din Vadu Izei. Partenerii proiectului au fost Comitetul OVR Braine-le-Comte din Belgia, Fundația Rurală din România, OVR International și Fundația OVR Agro-Tur-Art din Vadu Izei.

În cursul anului 2004, Bernard Houliat a lansat „Guide bleu évasion-Roumanie”, la editura Hachette, în limba franceză. Fiind apreciat de public și de specialiști, ghidul va fi reeditat și tradus în limbile engleză și germană în anii care au urmat. Ghidul menționează Maramureșul și Vadu Izei cu patrimoniul istoric, cultural, turistic, cu unități de cazare și gastronomia locală.[54]

În anul 2005, Bernard Houliat este coordonatorul unei delegații române de actori locali din turismul rural parteneri în „Rețeaua Verde” la un mare Festival Internațional de turism în Franța, organizat la Val d’Azun (în Pirinei). Din delegație au făcut parte și Liviu Bledea (care a expus lucrări monumentale de sculpură) și Ioan Borlean (cu lucrări de pictură pe sticlă).

Bernard Houliat rămâne în memoria comunității din Vadu Izei mai ales pentru reușita marelui Festival al viorii și muzicii de la sate „Maramuzical” derulat în vara anului 1997.

Bernard Houliat va rămâne în memoria comunității din Vadu Izei pentru implicarea în dezvoltarea turismului și promovarea culturii tradiționale, pentru contribuția sa la punerea în valoare a imaginii localității Vadu Izei pe plan național și internațional.

A plecat spre veșnicie sâmbătă, 22 februarie 2025.
Condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Ioan Borlean,
Vadu Izei

În spiritul gândirii filosofului și eseistului Emil Cioran, specializarea FILOSOFIE din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, invită toți liceenii pasionați de gândire critică și iubitori de înțelepciune să participe la concursul de eseuri pornind de la oricare din următoarele citate:

„Sub privirea celuilalt mă trezesc pe mine însumi ca încremenit în mijlocul lumii.” (J.-P. Sartre, Ființa și neantul)
„Pe cei ce se aseamănă mai mult, iluzia îi minte mai frumos; căci cea mai dificilă de trecut este prăpastia cea mai îngustă.” (Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra)
„Un tablou ce-și îndeplinește funcția nu este în primul rând ceea ce văd, ci ceva în funcție de care și cu ajutorul căruia văd.” (M. Merleau-Ponty, Ochiul și spiritul)

Cine poate participa?
Concursul este deschis tuturor elevilor de liceu, indiferent de profil.

Reguli și cerințe:

• Eseurile trebuie să aibă între 800 și 1000 de cuvinte (aprox 3 pag. word, Times New Roman, mărime font 12, spațiere 1,5).
• Limbajul trebuie să fie clar, argumentat și relevant temei propuse. Titlul ales al eseului trebuie să fie expresiv pentru conținutul lucrării.
• Eseul trebuie să aibă un profund conținut ideatic caracterizat prin creativitate și gândire critică
• Lucrările trebuie să fie originale, iar orice surse utilizate să fie menționate.
• Termen limtă: 8 aprilie 2025

PREMII:

• Cele mai bune eseuri vor fi premiate cu suma 500 lei + cărți și vor fi publicate în revistele Nord Literar și Răsunetul Cultural.
• Toți participanții vor primi diplome de participare, iar autorii eseurilor finaliste vor fi invitați la Baia Mare pentru a li se înmâna premiul și pentru a participa la un workshop dedicat discuțiilor filosofice în marginea eseurilor câștigătoare.

Cum participi?

Trimite eseul tău împreună cu o scurtă prezentare personală (nume, vârstă, liceu, oraș) și datele profesorului coordonator la adresa [email protected] până la data de 8 aprilie 2025.

Apelăm pe această cale la bunăvoința tuturor profesorilor să colaboreze la realizarea acestui concurs și să își coordoneze și îndrume elevii talentați și doritori.

Anunțarea câștigătorilor:

Rezultatele vor fi comunicate pe pagina concursului, pe facebook și pe e-mail în data de 15 aprilie 2025, iar premierea oficială va avea loc în cadrul unui eveniment special organizat în cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.

Te așteptăm să ne împărtășești ideile tale! Sapere aude! – Îndrăznește să știi!

Membrii juriului : Prof. emerit. dr. Petru Dunca, prof. dr. Daniela Dunca, conf. dr. Vasile Cătălin Bobb, conf. dr. Iovan Drehe, lect. dr. Andrei Achim, lect. asoc. dr. Dan Siserman.

Organizatori: Specializarea Filosofie, Facultatea de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare; Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Revista de cultură „Nord Literar”.

Comunicat de presă

Ziua de 24 febrarie 2025 marchează trei ani de la demararea „acțiunii speciale” a Rusiei în țara vecină, Ucraina. Trei ani de suferință pentru un popor care a pierdut – pe lângă sute de mii de morți și răniți – aproximativ șapte milioane de locuitori din populația totală. Nu doar femei și copii ci chiar bărbați care au fugit din calea războiului. Am văzut chiar la frontiera noastră, la Sighet – în primele luni după declanșarea războiului – valurile de refugiați, spaima din ochii mamelor care, fără nicio altă variantă, au luat calea exilului de frica războiului și-a morții care amenința populația nevinovată a Ucrainei.

Pe malul românesc al Tisei, la punctul de frontieră Sighet de la trecerea spre Ucraina, a fost organizată o conferință de presă – en plein air – la care au fost prezente – prin reprezentanți – instituțiile implicate în gestionarea „crizei ucrainene”.
Au participat și au prezentat rapoarte/ evaluări concise chestorul de poliție Coman Florin – seful ITPF Sighetu Marmației, comisarul șef de poliție Simona Chioran – director al Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș, comisarul șef de poliție Daniel Cătană – seful IPJ Maramureș, colonel Dan Pop – adjunctul IJJ Maramureș, lt. col. Bizău Florin – prim adjunct ISU Maramureș și domnul Dan Benga, șeful Serviciului Public Salvamont Maramureș.
Tema acestei conferințe a fost ,,Gestionarea situatiei operative de la frontiera de nord a României cu Ucraina”. Am aflat multe lucruri din categoria „foarte grave”, un exemplu fiind cei 13.000 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România, în anul 2024. Și am aflat că au murit oameni care au încercat să treacă granița spre România pe căi lăturalnice, periculoase. Acest război a făcut deja prea multe victime.

Prezentăm în continuare Declarația chestorului de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, la conferința de presă:

„Stimați jurnaliști!

Sunt onorat să vă prezint o parte din activităț ile de supraveghere și control a frontierei desfășurate de către polițiștii de frontieră a ITPF Sighetu Marmației în anul 2024, la frontiera de nord a României.
Pe parcursul anului de referință, obiectivele noastre principale au fost acelea de a asigura securizarea și securitatea frontierei, de a combate migrația ilegală, criminalitatea transfrontalieră şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat.
Pentru realizarea acestor obiective foarte importante, misiunile și acțiunile noastre au avut la bază analiza de risc, exploatarea informațiilor operative, schimbul de date și informații cu toți partenerii noștri, încadrarea cu personal specializat, continuarea pregătirii personalului, tehnică de supraveghere și de mobilitate terestra performantă, și ceea ce este cel mai important, activitate desfășurată în sistem integrat cu celelalte structuri din sistemul de ordine publică și siguranță națională, de aceea am vrut ca la acesta conferința de presă alături de noi sa fie o parte din principalii noștri colaboratori.

CRIZA DIN UCRAINA – RĂSPUNS INSTITUȚIONAL
Pentru că astăzi se împlinesc 3 ani de la izbucnirea conflictului armat dintre Ucraina si Federația Rusă, iar pentru structurile implicate în gestionarea securității frontierei a fost o provocare nemaiîntâlnită, vreau să fac câteva precizări legate de modul în care ne-am organizat. Astfel, imediat după declanșarea conflictului militar, au fost puse în aplicare Planurile Strategice existente la nivel MAI și IGPF, planuri care conțin sinopticul activităților, structurile implicate, direcțiile de urmat, măsurile și responsabilități clare pentru toate structurile ministerului în situația în care la frontiera de nord ne vom confrunta cu un aflux mare de persoane strămutate de pe teritoriul ucrainean, care fug din calea războiului.
În principal, o parte din măsurile luate începând cu 24 februarie 2022, se mențin și în prezent, iar punerea lor în aplicare de către instituțiile statului a avut drept rezultat o gestionare eficientă a tuturor provocărilor care au apărut la frontieră, generând chiar un model de bune practici apreciat de toți partenerii noștri interni și internaționali.
Amintesc în acest context, o parte dintre activitățile desfășurate și măsurile luate în concordanță cu evoluția situației operative:
⮚ în punctele de trecere a frontierei de la frontiera cu Ucraina, în contextul unui aflux masiv de persoane (zile cu 15.000 – 20.000 de persoane, în principal femei și copii care s-au prezentat în punctele de trecere a frontierei), au fost dispuse în principal următoarele masuri:
• a fost suplimentat personalul;
• au fost deschise noi fluxuri pentru control;
• s-a suplimentat dotarea cu echipamente pentru control: tablete/telefoane portabile, autospeciale tip Schengen, suplimentare colante Tip VIZĂ;
• au fost intensificate controalele pentru identificarea dezertorilor, a combatanților, armelor și munițiilor, explozibililor, substanțelor periculoase, în cooperare cu autoritățile vamale și structurile informative.
⮚ s-a solicitat sprijin din partea celorlalte instituții (Poliție, Jandarmerie, ISU), pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în punctele de trecere a frontierei;
⮚ au fost deschise/ reabilitate/ construite noi puncte de trecere a frontierei (deschiderea PTF Vicovu de Sus, reabilitare/ renovare PTF Siret, demararea construcției noului Punct de Trecere a Frontierei din Sighetu Marmației care va fi, la terminare, cel mai mare punct de trecere a frontierei de la frontiera Româno-Ucraineană);
⮚ la frontiera verde s-a luat măsura suplimentării de personal, suplimentarea aparaturii de supraveghere a frontierei, organizarea de patrule mixte cu structurile poliției și jandarmeriei;
⮚ s-au efectuat schimburi de date și informații cu partenerii interinstituționali;
⮚ sprijin pentru tranzitarea operativă și în cele mai bune condiții a convoaielor umanitare
⮚ suplimentarea cu personal din partea Agenției FRONTEX;
⮚ organizarea de misiuni de supraveghere aeriană cu IGAV;
⮚ menținerea Centrului Telefonic pentru informații în limba ucraineană – 9590, înființat la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmației începând cu data de 28.02.2022;
În ceea ce privește situația operativa constatată în anul 2024 la frontiera cu Ucraina menționez că și anul care a trecut a fost caracterizat de eforturile conjugate ale structurilor M.A.I. și în mod deosebit ale I.T.P.F. Sighetu Marmației pentru gestionarea situației operative determinate de conflictul armat dintre Ucraina și Federația Rusă.
În anul 2024 au fost înregistrate 6.298 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați aproximativ 13.000 de cetățeni ucraineni (7.000 pe raza județului Maramureș, 4.500 pe raza județului Suceava și aproximativ 1.500 la granița județului Satu Mare cu Ucraina). În momentul în care au fost depistați în dispozitivul de supraveghere a frontierei de către polițiștii de frontieră, aceștia au solicitat o formă de protecție din partea statului român, reglementată prin Decizia UE 382/2022. Discutam despre protecția temporară, dar mai multe detalii legate de aceasta procedura legala urmează să vă transmită reprezentantul IGI. Din totalul detecțiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni.
Din datele statistice prezentate, se poate constata astfel o creștere semnificativa a numărului cetățenilor ucraineni depistați de polițiștii de frontieră la frontiera verde, în 2024 față de anul 2023 (așa cum am precizat 13.000 cetățeni ucraineni reținuți în 2024 față de 3.868 in 2023, adică vorbim de creștere de 3 ori).
De la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 21.000 cetățeni ucraineni (mai exact 21.123) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului. Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa râului Tisa sau prin Munții Maramureșului. Cea mai periculoasă zonă din Munții Maramureșului este Vârful Pop Ivan care are o altitudine de 1.937 de metri, în care terenul este greu accesibil, cu stânci, prăpăstii, râpe, văi cu cascade înalte, deci un teren greu de parcurs, mai ales pentru cineva care nu este echipat corespunzător.
Mai mult decât atât, în această perioadă, pe munte stratul de zăpadă măsoară chiar și 2 metri, iar condițiile meteo sunt extreme, cu vânt puternic și temperaturi foarte scăzute, mai ales pe timpul nopții.
Polițiștii de frontieră cunosc foarte bine terenul, știu fiecare versant, fiecare vale, fiecare prăpastie – informații care ajută la deplasarea grupelor operative în teren, iar împreună cu lucrătorii de la Salvamont Maramureș, care dau dovadă, de fiecare dată de devotamentul și competență, am reușit să salvăm anul trecut 150 de cetățeni ucraineni.
Acționăm în sistem integrat, fiecare structură având competența specifică meseriei, avem o reacție rapidă în teren, iar pregătirea fizică, implicarea și cooperarea lucrătorilor din aceste grupe operative duc, în final, la reușita misiunii.
De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 28 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 16 pe malul românesc al râului Tisa și 12 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 200 de acțiuni (71 în 2024) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm peste 250 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină.
Nu în ultimul rând, este important de reținut că toți cetățenii ucraineni care au fost reținuți la frontiera verde, dar și cei care au intrat legal prin punctele de trecere a frontierei, sunt verificați în bazele relevante de date, pentru identificarea tuturor amenințărilor active, precum și în scopul preîntâmpinării altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică sau a celorlalte tipuri de amenințări la securitatea frontierelor.
Obiectivul principal pentru anul 2025, este acela ca împreună cu celelalte structuri din sistemul integrat de supraveghere a frontierei, cu sprijinul și coordonarea eșaloanelor de la nivelul IGPF și ministerului, să asigurăm securizarea frontierei de nord, frontieră externă a UE, și să facem față cu succes tuturor provocărilor care ar putea să apară. Avem dotarea necesară, personal pregătit și multă experiență acumulată iar toată activitatea noastra se desfășoară în interesul statului și al cetățenilor.

Stimați jurnaliști!
Închei această prezentare prin a transmite asigurările noastre și prin intermediul dumneavoastră, dorim informarea tuturor cetățenilor, cu privire la faptul că în continuare noi, polițiștii de frontieră vom depune toate eforturile necesare pentru a ne îndeplini sarcinile și misiunile încredințate la cel mai înalt nivel dar și prin a vă mulțumi pentru prezenta și pentru sprijinul acordat.”

S-au scurs trei ani tulburi, dramatici pentru Ucraina, trei ani de îngrijorare și presiune pentru țările vecine, trei ani care ne-au „demonstrat” că războiul corodează omenirea.
Oare câtă voință (politică) „investesc” actorii importanți ai lumii pentru a instaura o pace onestă, durabilă, în Ucraina? Cu ce costuri se va încheia conflictul și cine va… beneficia?
Doar timpul ne va da răspunsul… rezonabil!

Ion Mariș

La Shura Bistro Caffe Baia Mare, într-o sală ticsită de lume bună, în care generațiile și-au împletit dialogul și ideile, miercuri 19 februarie 2025, s-a pus piatra de temelie a Cenaclului „Rivulus Dominarum” al Revistei de Cultură „Nord Literar”.

„Cenaclul se dorește un spațiu al dialogului, fundamentat pe exigență, pe calitate și pe preocupare reală pentru cultură. Dorim să se nască aici idei, proiecte, cărți, antologii, să ne întâlnim cu scop, cu nerv, cu efect, să devenim o mișcare literară, o respirație culturală proaspătă a acestui spațiu. Vom promova literatura de bună calitate și pe autorii ei și nu vom ridica ode mediocrității. Vom fi deschiși sprijinirii tinerilor talentați. L-am numit «Rivulus Dominarum» pentru că s-a născut aici în inima cetății” – a afirmat Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Programul serii a fost o țesătură între poezie și muzică iar cele două ore s-au scurs mai repede decât ne-am fi dorit. Au recitat din creațiile proprii: Elena Cărăușan, Valeria Bilț, Terezia Filip, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Teodora Mugur, Flaviu Mihali, Florin Pop, Liviu Coroiu.

Daniel Mircea Pop, solistul grupului „Trei parale” ne-a călătorit prin muzica lumii, interpretând cântece din culegerile lui Anton Pann, piese de-ale lui Bob Dylan traduse în limba română, precum și compoziții proprii. I-au fost alături Vlad Ciurdaș, la cobză și Sorina Gherman la orgă.
Casandra Hauși a oferit un original și emoționant moment de muzică și poezie, iar amfitrionul nostru Ștefan Florian a recitat spectaculos din poetul Ion Mureșan.

„Hrisovul întemeietor” al cenaclului a fost semnat de toți cei prezenți. Un document care va rămâne peste timp, o dovadă că, într-o seară înghețată de februarie, am aprins focul unui început. Cu toții au primit semne de carte care atestă faptul că au fost „Martori la întemeiere”.

În acest spațiu boem, cenaclul va avea întâlniri lunare, cu teme stabilite și anunțate dinainte, cu invitați speciali.

Nu există bucurie mai mare pentru organizatori decât să întrebe lumea la plecare: „Când va fi următoarea întâlnire?”. Va fi curând și va fi la fel.

Comunicat de presă

Balada nopții de-nceput

Ce grabnic trece noaptea de-nceput!
Când m-am născut, copil al unei slove,
era gerar de nimenea știut,
cătau duhovnici soarta-mi în ceaslove.

Și m-au primit cu dangăte de flori
la marginea durerii cu mărgele;
clopotniți rare se grăbeau spre zori
ca să colinde dragostea prin ele.

Pe la vecernii mă duceam mai rar,
mă slobozeau zadarnic spre morminte,
mă tot trăgea iubirea ca hoinar,
mă mistuia dogoarea din cuvinte.

De-atunci exist sub vraja unui har
și mă preling adesea-n căutare,
cioplesc colinde-n lemnul cel mai rar
și-mi opintesc dorințele-n uitare.

Și viețuiesc ca pustnic în zăpezi
neliniștit de vremea care minte;
îmi culc iubirea-n fragede livezi,
mă perpelesc pe jarul din cuvinte…

* * *

Poetul și romancierul Mihai Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949, în comuna Rona de Sus, Maramureș. După finalizarea școlii elementare din satul natal, urmează cursurile secției ucrainene a Liceului „Dragoș Vodă” (promoția 1967). În anul 1967, Mihai Nebeleac devine student al Facultății de Limbi și Literaturi Slave din cadrul Universității din București, secția ucraineană.
Debutează cu versuri în ziarul „Novyi vik”, încă din anii de liceu. Debutul editorial are loc în anul 1972, la Editura Kriterion, cu volumul de versuri Krynyți moih ocei (Fântânile ochilor mei). În anul 1974, Mihai Nebeleac debutează și ca prozator, cu romanul Lorana, urmat, în anul 1978, de cel de-al doilea roman al său, Liubov do blyjnioh  (Aproapelui dragoste), tradus în același an și în limba română.
De la absolvirea facultății până în anul 1974, poetul a lucrat în cadrul Institutului de de Lingvistică al Academiei Române din București după care se întoarce în satul natal unde va fi profesor de limba și literatura ucraineană.
După o tăcere mai lungă, publică în anul 1990 volumul Nespokii Vesn (Neliniștea primăverii). Poetul Echim Vancea i-a îngijit volumul postum, Nepermisele iubiri, apărut în anul 2018, în limba română, la Editura RCR Editorial, București.
Mihai Nebeleac a decedat la 18 februarie 2003, în comuna în care s-a născut.

Salut, Sighet!

Doamna Brigitta Éva Zahoránszki a obținut (la alegerile de la sfârșitul anului trecut) un mandat de deputat în Parlamentul României, din partea UDMR. Pentru a vedea în ce mod reprezentanții Sighetului la cel mai înalt nivel pot contribui la prosperitatea și evoluția pozitivă a comunității noastre am rugat-o pe dna deputat să accepte o discuție care ar putea atenua – prin fapte și transparență! – părerea foarte negativă a populației vizavi de această instituție (totuși) reprezentativă.

Ion Mariș (I.M.): Doamnă deputat Zahoránszki, ați preluat recent mandatul, sunteți într-o funcție înaltă în statul român. Ce înseamnă acest succes pentru dumneavoastră?
Brigitta Zahoránszki (B.Z.): În primul rând, trebuie să subliniez faptul că, acest succes nu îmi aparține exclusiv mie, ci și comunității maramureșene care m-a votat și m-a susținut. Fără votul și încrederea maramureșenilor nu aș fi ajuns aici, deci acesta este un succes comun, pe care încerc să îl onorez cât mai bine posibil în acești 4 ani.

IM: Patru ani este un interval semnificativ de timp. Cum veți gestiona – de la distanță – conexiunea continuă cu Sighetul?
B.Z.: Săptămânal vin acasă, în primul rând, deoarece familia mea este la Sighet, la fel și comunitatea care m-a votat. Este important să mă întorc săptămânal acasă pentru a fi în mijlocul maramureșenilor. Mi-am deschis două cabinete parlamentare, unul în Sighet, unul în Baia Mare, oamenii mă pot căuta cu diverse probleme.
Totodată, am fost învestită de către președintele organizației maramureșene Pintér Zsolt în funcția de președinte executiv al Maramureșului Istoric. Această funcție a fost ocupată până acum de domnul Orosz Krisztofer. Dânsul fiind ales viceprimar al Sighetului, el nu a mai putut continua, dedicându-se la maxim funcției de viceprimar. Funcția de deputat presupune multă deplasare în teritoriu, de aceea se conectează foarte bine cu funcția de președinte executiv al UDMR (Maramureșul Istoric).
Trebuie să cunosc foarte bine problemele maramureșenilor, problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară din zonă.

I.M.: Vă este oare mai ușoară acomodarea la „nivel înalt” ținând cont că ați avut o funcție importantă în Guvernul țării? Din ce comisie/ comisii faceți parte?
B.Z.: Între anii 2021-2023, într-adevăr, am fost consilier de presă în cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, dar această funcție nu a fost una politică, ci mai degrabă una tehnică. Pe unii colegi am avut onoarea să îi cunosc dinainte, pe alții i-am cunoscut pe parcurs. Desigur, capitala nu îmi este necunoscută și, datorită acestui fapt acomodarea este mai ușoară.
Fac parte din două comisii, „Comisia de cultură, arte și mijloace de informare în masă”, respectiv din „Comisia tehnologia informațiilor și comunicațiilor.”

I.M.: Recent ați avut – din informațiile pe care le-am primit – un rol important în alocarea unei sume de aproape 400.000 lei pentru reabilitarea clădirii de patrimoniu din centrul Sighetului, așa-zisei „Casa pălărierului”. Cum ați reușit atât de repede?
B.Z.: La adoptarea bugetului de stat am reușit, într-adevăr, să alocăm 950.000 lei la nivelui județului Maramureș din care beneficiează patru localități: Baia Mare, Sighet, Coltău și Câmpulung la Tisa. Aceste sume sunt din cote defalcate din TVA, care sunt alocate pentru echilibrarea bugetelor locale.
Din suma de 375.000 lei autoritatea locală din Sighet va putea începe reabilitarea așa-zisei ,,Casa pălărierului”, impropriu denumită așa. Este o casă construită de o familie poloneză, la începutul anilor 1800, o casă de aproape 200 de ani, o casă monument, motiv pentru care considerăm că merită alocați acești bani pentru a prinde din nou viață această casă. Pas cu pas dorim să contribuim la reabilitarea monumentelor istorice din Sighet, ceea ce, de altfel, ne-am și propus anul trecut, în campania electorală, ca fiind un obiectiv al nostru.
Mereu ne comparăm și invidiem celelalte orașe din țară, care au fost puse la punct, admirând centrele istorice, monumentele lor.
UDMR face un pas în această direcție de a putea începe demersurile. La casa aceasta trebuie schimbat acoperișul, reconstruită șarpanta și peretele din spate, care este demolat.

I.M.: Cum credeți că veți putea sprijini dezvoltarea Sighetului din demnitatea de membră a Parlamentului?
B.Z.: Sunt în contact direct cu reprezentanții orașului, cu dl. viceprimar Orosz Krisztofer, care este deschis, de asemenea, pentru dezvoltarea orașului. Împreună încercăm să găsim soluții pentru proiectele importante ale municipiului.
Încurajez primarii din județ să depună proiecte, acolo unde sunt fonduri, și aici aș menționa faptul că sunt fonduri în programul național pentru realibilitarea clădirilor cu risc seismic. Sighetu Marmației este într-o zonă cu risc seismic, din nefericire, în schimb este un lucru pe care îl putem întoarce în favoarea noastră. În acest program sunt fonduri pentru reabilitarea clădirilor cu utilitate publică, dar și unitățile de cult pot depune proiecte pentru reabilitarea clădirilor care sunt încadrate în risc seimic.
De la domnul primar Vasile Moldovan am înțeles că dorește să depună proiecte pentru renovarea anumitor clădiri emblematice din Sighet. Sperăm să fie cu succes deoarece monumentele istorice, centrul istoric, trebuie reabilitate ca să își recapete strălucirea de odinioară.

I.M.: Finanțarea este baza oricărei dezvoltări. Ce proiecte pe termen mediu și lung aveți, prin care să favorizați un flux financiar relevant pentru dezvoltarea orașului nostru?
B.Z.: Bethlen Gábor, principele de Transilvania, a spus în secolul al 17-lea ceva ce și astăzi este foarte actual. „Nu poți face mereu ceea ce trebuie, dar mereu trebuie să faci ceea ce se poate.” După spusele acestuia trebuie să ne ghidăm și noi, politicieni și lideri ai comunității. Este important să ne folosim de toate oportunitățile date. Să vă spun un simplu exemplu pentru a clarifica despre ce vorbesc. Poate noi am dori construirea unui bazin olimpic la Sighet dar, dacă momentan sunt fonduri pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic, atunci trebuie să ne concentrăm pe acest lucru. Deci trebuie să profităm de fiecare finanțare care se ivește.
Desigur, Sighetul mai are depuse spre finanțare și alte proiecte foarte utile pentru oraș. Nu știm încă dacă vor fi aprobate, dar nu ne descurajăm, încercăm să ne folosim de toate posibilitățile care ne sunt date.

I.M.: Care credeți că ar trebui să fie prioritățile conducătorilor pentru dezvoltarea vizibilă a Sighetului?
B.Z.: Pentru o dezvoltare vizibilă a Sighetului, în care și locuitorii și vizitatorii să se simtă bine, trebuie să dezvoltăm turismul. Maramureșul are un potențial ridicat în ceea ce privește turismul, totuși încă nu sunt exploatate la maxim toate posibilitățile.
În Maramureș este esențială reabilitarea monumentelor istorice, și da, mă întorc aici, deoarece monumentele istorice, centrul istoric este cartea de vizită a unui oraș. Acestea reflectă trecutul nostru, identitatea noastră, istoria noastră, motiv pentru care e imperios necesar să fie toate bine puse la punct. În momentul în care un turist ne vizitează orașul să ne putem mândri cu toate aceste aspecte.
Pe lângă acestea, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea serviciilor publice joacă un rol important pentru Sighet, ca de altfel pentru fiecare localitate.
Să luăm un exemplu banal, străzile orașului sunt pline de praf, pietonala, care este un punct de atracție al orașului, nu este întreținută. Cetățenii își arată des nemulțumirea față de acest aspect. Aceasta este o problemă, a cărei rezolvare nu ține neapărat de buget, ci mai degrabă ține de voință și implicare, că până la urmă este vorba despre imaginea orașului și despre faptul ca locuitorii să se simtă bine.

I.M.: Cum percepeți „compoziția” actuală a Parlamentului? Ce șanse sunt pentru dialog și colaborare?
B.Z.: Noi, UDMR, am intrat la guvernare la sfârșitul anului trecut cu două ministere-cheie. Ne-am asumat responsabilitatea de a intra în Guvern într-o situaţie dificilă din punct de vedere politic, într-o criză politică majoră şi într-o situaţie dificilă din punct de vedere bugetar. Împreună cu partenerii de coaliție dorim o cale europeană pentru România, dorim să asigurăm o stabilitate în politică şi de a-i izola pe cei care sunt împotriva acestor principii şi idealuri şi sunt considerate forţe extremiste, cu o ideologie neolegionară şi nepotrivită pentru societatea românească.

I.M.: Sighetul mai are un reprezentant în Parlament, dl. senator Sorin Vlașin. Se va simți – și în ce mod – această dublă reprezentare a noastră în Parlament?
B.Z.: Nu aș vorbi eu în numele domnului senator, însă ceea ce ține de mine, voi face totul ca să fiu vocea maramureșenilor, să fiu în slujba cetățenilor. Primul pas a fost aducerea de fonduri la Sighet din bugetul de stat și sper că voi mai putea contribui la dezvoltarea Sighetului.

I.M.: Deocamdată eu mă opresc cu întrebările, vom mai avea cred și alte întâlniri pe teme socio-economice. Așadar, acum la finalul acestei discuții, dacă vreți să mai transmiteți ceva sighetenilor, vă rog să o faceți!
B.Z.: Cum am precizat anterior, am două birouri parlamentare, în Sighet, aștept cetățenii în fiecare a doua vineri din lună în intervarul orar 10:00 – 11:00, iar în Baia Mare, în ultima zi de vineri din lună tot de la 10:00 pâna la 11:00, la sediul UDMR de pe strada Vasile Lucaciu. Nu promit că pot rezolva toate problemele, dar promit că toată lumea va fi ascultată și ne vom da interesul la maxim să putem veni în ajutorul cetățenilor.

I.M: Mulțumesc și… succes!
B.Z.: Mulțumesc și eu!

Ion Mariș

O întâlnire emoționantă, sinceră, o întâlnire care a adus împreună cadre didactice, elevi, părinți și invitați, iubitori ai limbii (limbilor) materne, a fost organizată exemplar de Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) – filiala Maramureș, președinte dl. Petrețchi Miroslav-Nicolae, la Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Sighet.
La întâlnirea de la Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” (vineri, 21 februarie 2025), moderată de președintele UUR, s-a vorbit cu respect, fără prejudecăți, despre importanța diversității lingvistice și culturale, despre modalitățile de promovare a multilingvismului.

În pofida tuturor „turbulențelor” care au loc în lume, a disputelor pentru împărțirea resurselor, în care popoarele „mici” sunt trecute uneori – din păcate! – la categoria „second – hand”, singurul lucru esențial, care rămâne pentru orice comunitate, orice națiune, este limba maternă. Te naști în/ cu limba maternă și mori în/ cu limba maternă.
Poți pierde toate bunurile materiale, toate bogățiile „lumești”, limba maternă rămâne… intangibilă.
Vorbitorii de la întâlnirea organizată de Uniunea Ucrainenilor din România (filiala Maramureș) au subliniat ideea că pe lângă funcția de comunicare orice limbă maternă este purtătoare de identitate, istorie și tradiții bine conservate, contribuind la dezvoltarea culturală și socială a comunităților.
„Pledoariile” pentru limba maternă, pentru promovarea limbii ucrainene în acest context, au fost făcute de Krisztofer Levente Orosz (viceprimarul Sighetului), Semeniuc Lucreția (directorul Liceului Pedagogic „Taras Șevcenko”), Colopelnic Vasile (vicar al Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean din România), Sambor Anna (prim-vicepreședinte UUR), Bilici Mariana (consilier gradul I la Direcția Generală Minorități și Desegregare), Covaci Ana-Maria (inspector școlar pentru minoritatea ucraineană la ISJ Maramureș), Todea Ioan Dorel (publicist), Papariga Maria (director al Școlii Gimnaziale Valea Vișeului), Macioca Mihai (profesor pensionar) și… reprezentantul publicației online „Salut, Sighet!” Traducerea din ucarineană în română, acolo unde a fost cazul a fost făcută cu fidelitate de către dl. Gresciuc Nicolaie.

Întâlnirea s-a încheiat cu un vibrant program artistic, susținut de elevi de la școlile cu predare în limba ucraineană din zonă. O „mostră” (video) v-o prezentăm în continuare:

Foto, video, text: Ion Mariș

Fostul deținut politic Petru CODREA, Cetățean de Onoare al Sighetului (din anul 2022), împlinește azi, 21 februarie 2025, 94 de ani. LA MULȚI ANI!

Domnul Petru Codrea s-a născut la 21 februarie 1931 în comuna Vadu Izei, Maramureș, fiind unul dintre cei patru copii ai învățătorului Petru Codrea (1901 – 1993), ctitorul școlii de pe Șugău. Tânărul Petru Codrea a urmat Liceul „Dragoș – Vodă” din Sighet, pe care nu-l finalizează, fiind arestat în august 1948 (avea 17 ani), cu un an înainte de absolvire. Face parte din bine cunoscutul „lot Vișovan”, din primul grup de elevi dragoșiști arestați de autoritățile pro – bolșevice, instalate în România postbelică. Pentru apartenența la o „organizație subversivă” este condamnat la 3 ani de închisoare, parcurgând un cunoscut traseu al temnițelor „tradiționale” pentru acei ani: Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Canalul Dunăre – Marea Neagră (colonia Valea Neagră – Peninsula).

Este eliberat în decembrie 1951 după care urmează încorporarea și stagiul militar – pentru alți trei ani – la muncă grea,  destinată condamnaților politic indezirabili regimului comunist, trecând pe rând, câte un an, prin localitățile Făget – Timiș, Herja lângă Aiud și Arcuș în apropiere de Sfântu Gheorghe. În ultima parte a „stagiului militar”, reușește să-și ia bacalaureatul la liceul din Sfântu Gheorghe. Se întoarce la Sighet în anul 1955 iar după un an (1956) se căsătorește cu Lenuța, fiica învățătorului Vasile Fodoruț (din Desești) și el fost deținut politic.

După două tentative nereușite de-a trece de vigilența securității și de-a se înscrie la facultate (la Cluj și București) abandonează speranța de-a face mai mult pe plan profesional, rămâne acasă, la Sighet, dedicându-se familiei și meseriei de tipograf în care se perfecționează (a absolvit Școala Tehnică Poligrafică din București în anul 1961).
S-a pensionat în anul 1990, după 33 de ani de muncă la Tipografia din Sighet, după o viață discretă, retrasă, pentru a nu mai intra în atenția neobositelor autorități comuniste de supraveghere continuă.
La mulți ani cu sănătate, Domnule Petru Codrea!

Salut, Sighet!