Prima apariție editorială a anului 2025 la Editura Valea Verde din Sighet este volumul semnat de Marin SLUJERU: „FĂRĂ CONFESIUNI” (editor – Ion Mariș, concept & design copertă – Izabela Dana Bacs-Balea, tipar – Aska Grafika).

Volumul cuprinde trei părți: 1. CALIGRAFII (încercări de haiku), 2. Pe drum mergând, 3. Meteopatii (la Iza Solovană).

* * *

■ Marin SLUJERU s-a născut în 12 iunie 1954, la Ocna Şugatag, Maramureș ■ Părinții: tata: Traian, învăţător şi profesor, unul din cei 3 băieţi ai învăţătorului, revizorului şcolar, poetului şi publicistului Ioan Gr. Marin (Popescu) Slujeru; mama: Ioana (n. Tuşnea), soră medicală, apoi educatoare. ■ Este sighetean din 1958. ■ Licenţiat în filosofie (Facultatea de istorie-filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași). ■ A fost profesor de gimnaziu şi liceu. ■ Prezenţe sporadice în presa judeţeană, în câteva antologii, în reviste literare („Poesis”, ”Familia”, „Poezia”, ,,Astra” ș.a.), în „e-Creator”. ■ Despre cărțile sale au scris: Vasile Gogea, Gheorghe Mihai Bârlea, Echim Vancea, Ion Zubaşcu, A. I. Brumaru, Eduard Țară, Amalia Pecican, Ioan J. Popescu, Horia Picu ș.a. ■ A publicat volumele de poezie: Pauza de lectură, 1999 (debut editorial); Tresăriri, 2002; „… léptem?”, 2010 și Târziu în iunie, 2022 (toate la  Editura „Echim”, Sighetul Marmației); În neştire, Editura „Limes”, Cluj-Napoca, 2008; Anotimpul neprevăzut, 2013; În pas de 17 (alături de Doina Rândunica Anton cu volumul „În ce mă priveşte”), 2015; Cum trecem cuminţi…, 2020; Capturi de Maramureș (I), 2022 (toate la Editura „Valea Verde”, Sighetul Marmației). ■ Scrie în continuare poezie, inclusiv haikú.

Salut, Sighet!

În cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației au avut loc miercuri, 19 februarie 2025, o serie de activități implementate de echipa de specialiști ai Direcției de Asistență Socială (DAS) Sighet, activități didactice prevăzute în proiectul educațional pentru prevenirea abandonului școlar, „Împreună facem… OAMENI MARI”. Copiii prezenți au participat la activitatea „Creăm o școală prietenoasă”, unde au discutat despre abilitățile necesare pentru a deveni cetățeni responsabili și empatici, capabili să construiască un mediu școlar și comunitar sigur și prietenos pentru toți. Psihologul DAS Sighet  a scos în evidență printr-un joc de rol, efectele pe care discriminarea le poate avea și importanța comunicării asertive și a colaborării pentru o lume mai prietenoasă. O altă activitate în care au fost implicați copiii de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației s-a numit „Cutiuța cu Emoții”, cu scopul de a-i ajuta pe copiii cu CES să recunoască, să înțeleagă și să gestioneze emoțiile lor prin intermediul unor exerciții creative și vizuale. Toți participanții, de la mic la mare au fost încântați de activități și au promis la final că se vor mai întâlni pentru a învăța prin joacă și comunicare cum pot deveni „OAMENI MARI”.

• Proiectul educațional pentru prevenirea abandonului școlar „Împreună facem… OAMENI MARI” este un proiect propus de Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației, în parteneriat cu mai multe instituții din județul Maramureș.
• Din partea Direcției de Asistență Socială Sighet au participat la activități, psiholog Boja Mariana Diana, psiholog Boje Bogdan și educator Ana Ferenț, cu acordul și implicarea directorului Volcovinschi G. Marius Gabriel.

Comunicat de presă

Un „echipaj” tradițional transportând echipamentul de schi al d-lui avocat sighetean Oscar Dahinten spre cabana de la Piatra, acolo unde cei care practicau acest sport se bucurau de zăpadă, în iarna maramureșeană a anului… 1935/1936.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie dintr-o colecție privată.

Premisa: Cunoașterea istoriei ar trebui să fie o parte esențială, o condiție sine qua non a educației tinerilor.

În Recomandarea 15 (2001), privind predarea istoriei în Europa în secolul XXI, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 31 octombrie 2001, printre scopurile predării istoriei, prezente în Anexă, sunt amintite:
– „să ocupe un loc central în educația unor cetățeni responsabili și implicați activ în viața politică și în cultivarea respectului pentru diferențele între popoare, fiind bazată pe înțelegerea identității naționale și a principiilor toleranței”
–  „să permită cetățenilor Europei să își formeze și afirme propria identitate individuală și colectivă prin cunoașterea moștenirii istorice comune în aspectele sale locale, regionale, naționale, europene și globale” (Manea, 2002).

Conform cercetărilor realizate de experți în domeniu, o educație istorică bine concepută formează nu doar cunoștințe despre trecut, ci și abilități esențiale pentru gândirea critică și participarea activă la viața civică. Așa cum sugerează Wineburg (2001), o abordare unitară a istoriei dezvoltă capacitatea elevilor de a analiza sursele și de a înțelege contextul în care s-au desfășurat evenimentele istorice. Când elevii sunt învățați să gândească critic despre trecut, ei dezvoltă abilități care le permit să își formeze opinii bine fundamentate despre prezent. Dar, educația istorică nu este doar despre trecut, ci și despre viitor. Conform OECD (2018), o educație istorică solidă este strâns legată de formarea cetățenilor activi. Înțelegerea evoluției politice și sociale ajută tinerii să participe în mod informat și responsabil la viața democratică. Astfel, istoria devine „instrucțiunea de viață” care ne formează ca cetățeni activi și informați.

Problema: Curriculum-ul fragmentat sau când „puzzle”-ul se sparge

Fragmentarea cunoașterii

Imaginați-vă un puzzle istoric, în care piesele esențiale, precum disciplinele Istoria evreilor. Holocaustul sau Istoria Comunismului în România, introduse prin lege, fără consultare, sunt studiate separat sau, mai rău, sunt neglijate. Acest lucru duce la o imagine incompletă și adesea superficială a trecutului, iar elevii nu reușesc să înțeleagă conexiunile esențiale dintre diverse perioade istorice. Wineburg (2001) susține că istoria trebuie predată într-o manieră integrată, astfel încât elevii să înțeleagă cum se leagă evenimentele istorice între ele și cum influențează lumea de azi.

Reducerea orelor de studiu

În rapoartele UNESCO, se semnalează faptul că reducerea orelor de istorie în școli afectează capacitatea elevilor de a înțelege structurile politice și economice globale. Când timpul dedicat studiului istoriei este redus, elevii pierd oportunitatea de a reflecta și de a dezbate în profunzime. Aceste lecții de viață sunt esențiale pentru formarea unei gândiri critice și pentru pregătirea elevilor pentru viața socială și politică.

Decizii fără consultare

De multe ori, modificările curriculum-ului sunt făcute fără consultarea tuturor părților implicate – profesori, experți și părinți. Smith și Zinn (2019) sugerează că schimbările majore în curriculum ar trebui să fie rezultatul unui proces consultativ amplu, care să răspundă nevoilor reale ale elevilor și să asigure relevanța și eficiența educației istorice.

Soluția posibilă: un curriculum integrat și bine „porționat” cronologic, urmat de probe diferențiate la Bacalaureat, în funcție de profil: real/umanist.

Ce propunem? Adoptarea unui curriculum integrat, care să ofere o înțelegere completă, și nu fragmentată a istoriei: Istoria românilor (clasele IX-X) și Istoria României (clasele XI-XII), integrate în istoria universală și prezentate cronologic [a se vedea Anexa], după cum urmează:
– Preistoria și Antichitatea – clasa a IX-a
– Evul Mediu – clasa a X-a
– Modernitatea (de la Domniile fanariote la Primul Război Mondial) – clasa a XI-a
– Epoca contemporană (incluzând Holocaustul și Istoria comunismului în România) – clasa a XII-a

1. La nivelul trunchiului comun (clasele a IX-a și a X-a)
Recomandare:
– 1 oră pe săptămână (36-40 de ore pe an/ profil real)
– 2 ore pe săptămână (72-80 de ore pe an/ profil umanist)

Fundament științific:

Dezvoltarea gândirii istorice: Studiile lui Wineburg (2001) au evidențiat faptul că pentru a dezvolta abilități critice de analiză și interpretare a surselor istorice, este necesar un timp de contact suficient. Un program de 2 ore/săptămână permite elevilor să acumuleze cunoștințe de bază și să dezvolte abilități de gândire critică, esențiale pentru interpretarea evenimentelor istorice. În contextul legislației privind competențele-cheie pentru disciplina Istorie la nivel liceal, două documente sunt definitorii:
a. Recomandarea Uniunii Europene, din 22 mai 2018, privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții;
b. Legea nr. 198 din 4 iulie 2023 privind învățământul preuniversitar. Potrivit acesteia, profilul absolventului de liceu se bazează pe opt competențe esențiale, printre care: competența personală, socială și de a învăța să înveți, competența civică, juridică și de protejare a mediului, competența de sensibilizare și exprimare culturală.

Rapoarte UNESCO: Conform rapoartelor UNESCO (2022), disciplinele ce urmăresc formarea unei conștiințe istorice solide trebuie să beneficieze de un timp de studiu care să permită o abordare reflexivă și integrată a conținutului. Astfel, 70-80 de ore anual asigură un contact continuu și consistent, esențial pentru aprofundarea și consolidarea fundamentelor istorice. Potrivit rapoartelor recente (https://rm.coe.int/2023-coe-ohte-general-report-en-volume-2/1680b17531), Istoriei îi sunt alocate în majoritatea țărilor europene 2 ore pe săptămână; în țările Uniunii Europene, Istoria este predată la toate nivelurile de studiu, în toți anii și la toate specializările.

Echivalența curriculară: Această alocare este în concordanță cu modelele de bună practică identificate în sistemele educaționale care pun accent pe învățarea profundă, unde disciplinele umaniste primesc în medie 2-3 ore pe săptămână la ciclul inferior al liceului.

2. La nivelul curriculum-ului specializat (clasele a XI-a și a XII-a)
Recomandare:
– 1 oră pe săptămână (36-40 de ore pe an/ profil real)
– 3 ore pe săptămână (echivalent cu aproximativ 100-120 de ore pe an)

Fundament științific:
Aprofundarea cunoștințelor: În ciclul superior al liceului, când elevii sunt pregătiți să abordeze analize complexe și să integreze diverse perspective, un timp de contact mai extins este necesar. Studiile OECD (2018) arată că o creștere a orelor dedicate disciplinelor de gândire critică – cum este și istoria – este direct corelată cu performanțele academice și implicarea cetățenească.

Integrarea modulelor tematice: Pentru a evita fragmentarea cunoașterii (de exemplu, separarea Izvoarelor tematice, precum Istoria evreilor. Holocaustul și Istoria comunismului în România), o alocare de 1-3 ore pe săptămână permite inserarea acestor module ca parte a unui curs integrat de istorie. Aceasta asigură o viziune holistică și coerentă, conform recomandărilor din literatura de specialitate (Smith & Zinn, 2019; UNESCO, 2022). O structură de 1-3 ore/săptămână oferă flexibilitatea necesară pentru utilizarea unor metode didactice interactive (analiză de surse primare, dezbateri, proiecte interdisciplinare), care, conform cercetărilor, stimulează interesul și implicarea elevilor în procesul de învățare.

Procesul consultativ: cheia unei reforme reușite
Un curriculum de succes nu se poate construi decât dacă sunt implicate toate părțile interesate: profesori, experți în domeniu și comunitatea academică. Smith și Zinn (2019) subliniază că acest proces consultativ este esențial pentru a asigura relevanța și eficiența reformelor educaționale. Consultările vor asigura că schimbările se bazează pe dovezi solide și că răspund nevoilor reale ale elevilor.

Concluzie

Istoria transcende statutul de simplă disciplină academică, fiind fundamentul pe care ne construim înțelegerea de sine și locul nostru în lume. O educație istorică integrată nu doar că ne deschide orizonturile asupra trecutului, dar ne și echipează cu instrumentele necesare pentru a face față provocărilor viitoare. Fragmentarea cunoștințelor și limitarea orelor dedicate acestei materii riscă să estompeze lecțiile esențiale ale istoriei, iar un curriculum bine conceput, susținut de un proces consultativ activ, este esențial pentru păstrarea continuității identității noastre colective.

Astfel, un curriculum istoric integrat, cu 1-2 ore pe săptămână în ciclul inferior al liceului și 1-3 ore în ciclul superior, va permite formarea unei conștiințe istorice profunde, consolidând gândirea critică și stimulând o implicare civică activă. Această abordare va pregăti tineretul să devină cetățeni nu doar informați, ci și responsabili, capabili să abordeze cu discernământ complexitatea unei lumi dinamice, în perpetuă schimbare.

Referințe bibliografice
OECD 2018, Education at a Glance: Historical Perspectives on Civic Engagement.
Manea, M. 2002, Predarea istoriei secolului 20.
Smith, J., & Zinn, H. 2019, Teaching History for Critical Thinking.
UNESCO 2022, The Role of History Education in Democratic Societies.
Wineburg, S. 2001, Historical Thinking and Other Unnatural Acts.
Stradling, R. 1995, Conținutul Curriculum-ului de istorie în școlile din Europa.

ANEXA

Istoria românilor. Conținuturi:

Clasa a IX-a: Originile civilizației europene, Sumerieni, Monarhia egipteană, Evreii și Regatul Israel, Pre- și protoistoria în spațiul carpato-danubiano-pontic, Celții, Lumea geto-dacilor, Antica Ellada, Educația și cultura la vechii greci, Civilizația romană, Romanizarea și romanitatea orientală, Religii monoteiste – iudaism, creștinism, islam, Formarea popoarelor europene, Formarea poporului român și a limbii române; Studiu de caz: Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.

Clasa a X-a: Civilizația medievală, Autonomii locale în spațiul românesc, Biserica și școala în Evul Mediu, Evreii în spațiul românesc (secolele XIV-XVIII), Sate din Europa și din spațiul românesc, Târguri și orașe din Europa și din spațiul românesc, Călători români acasă și în lume, Arta medievală românească, Imperiul Bizantin, Imperiul Otoman, Cruciade clasice, „Cruciade târzii”: spațiul românesc între diplomație și conflict (secolele XIV-XVII), Expansiunea europeană, Premisele modernității: Reforma, Renașterea, Războiul de 30 de ani; Studiu de caz: Gh. I. Brătianu despre Marea Neagră.

Istoria României. Conținuturi:

Clasa a XI-a: Epoca Luminilor, Organizarea statelor moderne, Țările Române și „Problema Orientală”, Revoluția industrială, Constituirea și consolidarea statului român modern, Evreii în spațiul românesc: de la marginalizare la emancipare. Personalități marcante în domeniul cultural, politic, academic, Viziuni asupra modernizării în secolele XIX-XX: curente și politici culturale, identități naționale și identitate europeană, Lumea la cumpăna secolelor XIX-XX, Războaiele balcanice; Studiu de caz: De la „partida națională” la sistemul politic pluripartidist în România secolelor XIX-XX.

Clasa a XII-a: Primul Război Mondial (1914-1918), Realizarea României Mari, Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologie și practici politice în România și în Europa, Economie și societate în lumea interbelică, Diplomația românească în perioada interbelică, Dezbaterea de idei și cultura în România interbelică, Al Doilea Război Mondial (1939-1945), Anul 1940, Holocaustul în Europa, Holocaustul în România pe teritoriile aflate sub administrație românească și în nordul Transilvaniei, Regimuri politice postbelice, Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă în România, România în perioada Războiului Rece; studiu de caz: România și Războiul de Șase Zile, Economie și societate în lumea postbelică, Știința și societatea în secolul al XX-lea, De la Piața Comună la Uniunea Europeană, Căderea comunismului, Construcția democrației postdecembriste.

Marius VOINAGHI

Despre frumusețea literaturii!… se va discuta în… Dialoguri literare cu scriitoarea Ioana NICOLAIE.

În trei locații din Maramureș:
BAIA MARE, 18 februarie 2025, ora 18:00, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”;
POIENILE DE SUB MUNTE, 19 februarie 2025, ora 11:00, Școala profesională Poienile de sub Munte;
SIGHETU MARMAȚIEI, 19 februarie 2025, ora 16:00, Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice.

Și ca-n orice poveste-dialog(uri) e nevoie de „roluri”:
Organizator –  prof. dr. Bout Odarca (Președinta Rotary Sighetu Marmației Voievodal)
Coordonator și moderator – prof. dr. Adrian Sabău (Inspector școlar pentru Limba și Literatura Română).

S-au coalizat pentru acest eveniment (cu implicare egală!): Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației, Școala Profesională Poienile de sub Munte, Rotary Sighetu Marmației Voievodal, Cărturești, Humanitas și Designer Anton Mihiș.

Faceți parte din categoria… Homo culturalis?!
IOANA NICOLAIE ne așteaptă la dialoguri literare în Baia Mare, Poeinile de sub Munte și SIGHETU MARMAȚIEI!

Salut, Sighet!

Miercuri, 19 februarie 2025, ora 14:00, la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighet (str. Bogdan Vodă, nr. 1), va avea loc vernisajul expoziției „De_Spre Credință”, JUBILEUL ARTIȘTILOR – FEBRUARIE 2025.

Expun artiștii plastici: Lavinia Maria BALAZSI, Ludovic Robert BALAZSI, Nicolae CAȚAVEI, Adrian Vasile CHIRA, Dănuț COSTEA, Mihaela Florentina GANȚA, Laura Teodora GHINEA, Alin HEREȘ, Călin IȚOAIE, Bertalan KOVÁCS, Ioana Ileana MOLDOVAN, Valentin MUSTE, Ioan Angel NEGREAN, Dorel PETREHUȘ, Ioan POP PRILOG, Ioan POP VERETA, Valentin Iosif ROZSNYAI, Ioan Adrian SABADÎȘ, Anamaria STANCIU, Marcel STANCIU, Gavrilă ȘTEȚCO, Dorel TOPAN.

Prezintă: Mirela Ana Barz (director Muzeul Maramureșan), Laura Teodora Ghinea (președinte UAPR – filiala Baia Mare), Ioan Angel Negrean (curator).
Invitați: Preot protosincel Florin Fodoruț (Episcopia Greco – Catolică a Maramureșului)  și lect. dr. Mihaela Florina Tănase.
Organizatori: Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului, Muzeul Maramureșan Sighet, UAPR – filiala Baia Mare

Expoziția va fi deschisă în intervalul 19 februarie – 05 martie 2025.

Salut, Sighet!

Bărbatul din nord

Sunt cel mai frumos bărbat din nord
cu ochii triști de-atâta spălăcit albastru
păduri de bălți –
Sunt cel mai frumos bărbat din nord
cu trupul descojit de arbori
zvelt, unduit de aspre vânturi,
brăzdat de trăsnete și-asemeni crud,
port brâie de lumină fulgerată
să plac și cerului și fetelor deodată.

Sunt cel mai frumos bărbat din nord
latin la vorbă, turbure în sânge;
cânt și păduri boreale hăuie
sufletul meu printre stâncile țării.

Sunt cel mai frumos bărbat din nord;
port pe chip ceața bunilor mei,
între pleoape hârburile lumii viitoare,
inima în românești cuvinte
se mistuie neagră
ca un soare.

Sunt cel mai frumos bărbat din nord
pizmuit asemeni munților frumoși…

                                                             (din volumul „Tăceri neprimite”, 1968)

* * *

Ion IUGA (n. 6 ianuarie 1940, Săliștea de Sus, Maramureș – d. 19 octombrie 1993, București) — poet și traducător.
A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, bun prieten al lui Nichita Stănescu. A absolvit cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca și a devenit profesor în Săliștea de Sus și în Sighetul Marmației. A fost redactor la revista „Familia” (1965-l968) iar din anul 1973 a fost numit în funcția de director al Cinematografului „Viitorul” din București.
Ion Iuga a debutat cu reportaje în ziarul maramureșean „Pentru socialism” (1959) și cu poezie în „Luceafărul” (1963).
Debutul editorial a fost cu „Tăceri neprimite” (București, Editura pentru Literatură, 1968), după care a publicat volumele: „Almar” (Ed. Albatros, 1970), „Țara fântânilor” (Ed. Eminescu, 1971), „Irosirea zăpezilor” (Ed. Cartea Românească, 1974), „Cămașă patriei” (Ed. Albatros, 1975), „Din Marmația” (Ed. Eminescu, 1977), „Binecuvântata civilizație” (Ed. Cartea românească, 1980), „Povara umbrei” (1987) etc. Pe parcursul a 20 de ani a publicat unsprezece volume de poezie.
A publicat eseuri, articole, poezii, traduceri în revistele Familia, Ateneu, Astra, Tribuna, Luceafărul, Steaua, România literară, Viața Românească, Contrapunct, România liberă.
A fost considerat de către critici „întâiul poet modern al Maramureșului”. În memoria sa, o stradă și biblioteca din localitatea natală îi poartă numele.
A participat la câteva ediții ale Festivalului de Poezie de la Sighet și la Serile de Poezie de la Desești.

Salut, Sighet!

„O bijuterie de artă populară, o explozie de culoare și de viață… într-un cimitir din nordul României”.
Așa este prezentată expoziția „Săpânța – Le Cimetière joyeux” publicului francez. Și nu pentru prima dată, acum, când mostre din albastrul și arta Săpânței sunt expuse la Lyon, ci de… 30 de ani.

Zilele acestea, Consulatul General al României la Lyon, în parteneriat cu Asociația Grenoble Isère Roumanie și Primăria arondismentului 3, au organizat expoziția „Săpânța – Le Cimetière joyeux” (Săpânța – Cimitirul Vesel), o expoziție inedită ce conține lucrări realizate de meşterul popular Dumitru Pop în urmă cu 30 de ani (1995), la inițiativa Centrului Cultural din Annecy și a celui din Creusot, și încredințate Asociației Grenoble Isère Roumanie.
Expoziția este alcătuită dintr-o cruce, 28 de panouri de stejar sculptate și pictate, 12 picturi și 40 de epitafuri (traduse în limba franceză), lucrările fiind realizate, după modelul monumentelor de artă populară din Cimitirul Vesel – singurul loc din lume unde moartea este luată în râs – de Dumitru Pop Tincu, cel care a dus mai departe moștenirea lui Stan Ioan Pătraş. Pentru activitatea sa, în anul 2021 Dumitru Pop a obținut titlul de Tezaur Uman Viu. Chiar dacă a plecat, prea devreme, la cele veșnice, arta sa și albastrul de Săpânța rămân memorie locului și timpului. „Cimitirul este azi memoria locului și a timpului. Veritabil imn al vieții, acest ansamblu plin de culoare ne introduce într-o filosofie a existenței care susține acest popor plin de înțelepciune și credință”, scriu reprezentanții Asociației Grenoble Isère Roumanie.

Asociația a fost creată în 1991 și are ca scop dezvoltarea cooperării între regiunea Grenoble și România și Republica Moldova prin acțiuni culturale, economice, sociale. Cu o experiență de peste trei decenii în proiecte cu România, asociația este un promotor al Săpânței și, implicit, al nordului țării noastre.

Expoziția „Săpânța – Cimetière joyeux” este una itinerantă, de-a lungul timpului fiind deschisă în diferite orașe ale Franței, asociația dorindu-și ca „acest vector bogat al valorilor României rurale” să stârnească publicului francez interesul de a călători în România pentru a descoperi și „alte bogății turistice excepționale ale acestei țări”. De această dată, prin Consulatul General al Romaniei la Lyon, expoziția a ajuns la publicul francez, dar și la comunitatea românească de la Lyon și din departamentul Rhône (al cărui capitală este Lyon).
Realizată la sala de expoziții a Primăriei arondismentului 3, expoziția s-a bucurat de prezența ES dna Ioana Bivolaru, ambasadoarea României la Paris, a dlui Oleg Ungureanu, consulul general al României la Lyon, a oficialităților lioneze, a reprezentanților Asociației Grenoble Isère Roumanie și a unui numeros public.

Ce poți să simți, ca maramureșean, când vizitezi, într-unul dintre cele mai mari orașe ale Franței, o expoziție dedicată colțului tău de țară? Mândrie, bucurie în suflet și recunoștință… pentru creatorii artei Maramureșului, dar și pentru promotorii acesteia.

                 dr. Anuța POP

Bogdan Alexandru Costache a început să studieze vioara la vârsta de 4 ani, ghidat de bunicul și tatăl său, muzicieni de renume în România, iar la vârsta de 7 ani își face debutul ca solist alături de Orchestra Filarmonicii Brașov. De la debutul său, a susținut constant recitaluri camerale și concerte în calitate de solist pe numeroase scene naționale și internaționale din Europa și Asia.
A fost distins cu premii la numeroase competiții naționale și internaționale, printre care: Marele Premiu și Premiul I la Concursul Internațional de Vioară ”Remember Enescu” (România), Premiul I la Concursul Internațional de vioară ”Monterosa Kawai” (Italia), Premiul I la Concursul Internațional de Interpretare „Paul Constantinescu”, finalist la Jeunesses International Music Competition, etc.
În 2011 a câștigat o bursă de studiu la celebra Royal Academy of Music din Londra, unde a studiat cu prestigiosul violonist român Remus Azoiței, iar în 2019 și-a finalizat studiile post universitare la Universitatea Transilvania din Brașov.
Deși este tânăr, cariera lui este remarcabilă. A condus Orchestra Internațională de Tineret ”CEI Youth Orchestra” și a fost concertmaestru și solist la filarmonica privată din Hamburg ”World Peace Philharmonic”, cât și a celebrei Philharmonie der Nationen, condusă de maestrul Justus Frantz.
Din 2012, Bogdan este dirijor al orchestrelor Opera Vox și Teatro d’Opera Italiana, cu care susține turnee naționale și internaționale în Europa și Asia, fiind singurul român ce afișează dubla postură de dirijor și solist violonist.
În prezent, cariera solistică a tânărului artist este în plină ascensiune fiind cotat printre cei mai buni tineri violoniști și dirijori români, cu prezențe constante și spectaculoase pe scenele de concert.
Bogdan Costache a fondat și conduce în prezent cvartetul „Fortissimi” cu care concertează atât în țară, cât și în străinătate. Printre cele mai inedite concerte se numără, „Marele Bal al Prinților și Prințeselor” din Monaco, „Expoziția Mondială” din Dubai și „Festivalul Cerbul de Aur”, Brașov.  (sursa: https://bogdancostache.com/biografie/)

Andreea Biro (A.B.): Ne-am cunoscut în urmă cu trei ani, când am avut pentru prima dată onoarea de a te avea oaspete la Sighet. M-au impresionat, din prima clipă, naturaleţea ta, personalitatea magnetică şi modestia ta. Unde se găseşte izvorul acestei minunate împletiri?
Bogdan Costache: Izvorul este pasiunea pentru muzică, bucuria inexplicabilă de a fi pe scenă în fața publicului, de a-i dărui experiențe de neuitat și este susținerea pe care o primesc constant de la cei cu care colaborez și în special, de la familia mea. Izvorăște din energia interioară care îmi oferă resurse nelimitate de a merge înainte pe drumul meu.

A.B: Vioara face parte din viaţa ta de la o vârstă foarte fragedă. Te-am văzut stăpânind-o, dar şi lăsându-te pradă ei – eraţi una, ca într-un dans ritualic complex, inaccesibil… „muritorilor de rând”. Vorbeşte-ne puţin despre ce înseamnă pentru omul Bogdan acele momente de virtuozitate care nouă, celor din public, ne înalţă efectiv spiritul!
Bogdan Costache: Avem o legătură aparte, profundă și de lungă durată, probabil provenită din alte vieți, insuflată sau nu de cei dragi mie… Cert este că a fost dragoste la prima vedere, inițial de formă și sunet, ca apoi să conștientizez ce aduce ea cu adevărat în viața mea. Chiar dacă această sintagmă este prezentă în viețile tuturor la un moment dat, cred că nimeni nu o poate defini concret, pentru că, de fapt, ea nu are nevoie de explicații, ci doar de emoție, puritate și simplitate, așa cum eu, un copil de numai 4 ani, am simțit când am primit în dar de la bunicul meu prima vioară, căreia nu i-am mai dat drumul de atunci. Nu am avut nevoie de cuvinte sau teorii convingătoare despre vioară, ci pur și simplu ne-am conectat, ne-am contopit într-o lume a profundului, frumosului și creației. Elemente care mă însoțesc și astăzi și care dau valoare actului artistic înălțător, așa cum îl percepe și îl trăiește publicul.

A.B: Mulţi dintre cei care au avut şansa de a te vedea şi mai ales asculta la Sighet mi-au mărturisit că nu s-au gândit vreodată că vor aplauda acasă un virtuoz de asemenea calibru, care a încântat publicul marilor scene ale lumii. Cum se face că ai ales să te întorci în ţară, de fiecare dată, în condiţiile în care atât de mulţi artişti români aleg calea străinătăţii?
Bogdan Costache: Mă copleșesc de bucurie aceste aprecieri și le sunt recunoscător tuturor pentru ele. Sighetul este casa mea, așa cum în fiecare oraș din țara asta mă simt acasă. Peste tot pe unde călătoresc port în mine rădăcinile acestei țări, educația și amprenta oamenilor care au contribuit la formarea mea. Iar muzica este și ea influențată de tradițiile și energia acestui popor. Mă simt bine pe oricare scenă din această lume, dar în țară mă simt valoros, pentru că îmi place să cred că prin ceea ce fac contribui la creșterea conștientizării beneficiilor pe care muzica clasică le aduce în evoluția noastră.

A.B: Strauss – Rieu – Bogdan Costache! Tradiţia unor înaintaşi celebri care au uimit o lume, dirijând orchestra cu vioara în mână. Cum ai ajuns să o îmbrăţişezi şi – mai ales – să o onorezi atât de frumos, tu fiind atât de tânăr?!
Bogdan Costache: Pe Andre Rieu îl admir și îl urmăresc de mic copil, de prin școala primară, când mama mi-a adus primul CD cu un concert de-al lui. El este dovada pură că a reușit să fie un promotor al muzicii clasice, un artist care a sfidat granițele muzicii clasice și a dus-o mai aproape de suflet, de oameni. Acum trei ani mi s-a oferit șansa de către managerul Operei Vox, Ioan Vrășmaș, care a crezut în capacitatea mea artistică, să îmbrățișez dubla ipostază de dirijor și solist violonist.
Asta se pare că este și misiunea mea, să fiu o sursă de inspirație la rândul meu, să atrag la concerte tot mai mult generațiile tinere și să perpetuez dragostea pentru frumos, pentru muzica clasică. Muzica este magie, singura formă de magie existentă, fără conotație mistică, care pătrunde dincolo de cuvinte și emoții, care aduce calm, bunătate și iubire în sufletele oamenilor. Așa îi văd eu pe spectatorii care pleacă de la concertele noastre cu acea aură de liniște, relaxare și fericire.  Mă bucur că am avut ocazia să concertez încă de tânăr pe scene din întreaga lume; pentru mine nu există satisfacție mai mare decât ceea a publicului care-mi răsplătește actul artistic prin deschiderea către a se dezvolta pe ei înșiși.

A.B: A existat vreun moment în care să te îndoieşti de calea pe care ai ales-o? În care să fi fost atât de greu, încât să te gândeşti să renunţi?
Bogdan Costache: Drumul unui artist este lung și complex, sunt foarte mulți factori decisivi care stau în spatele evoluției. Din fericire am avut lângă mine oamenii care au știut cum să mă susțină chiar și în momentele mai puțin strălucite. Acești oameni sunt familia mea, oamenii care întotdeauna au rămas alături de mine, mai presus de orice. Nu pot decât să le fiu recunoscător părinților și bunicilor pentru toate sacrificiile și pentru iubirea necondiționată pe care mi-a oferit-o, fiecare în felul lui.

A.B: Ce face tânărul Bogdan atunci când nu are vioara în mână? Care sunt pasiunile tale şi cât timp reuşeşti să le dedici?
Bogdan Costache: Ador să călătoresc și să petrec timp cu familia mea. Pot spune că sunt o fire sportivă, de mic copil susțin înfocat o echipă de fotbal și joc foarte des tenis. Timpul este prețios și există o prioritate pentru muzică întâi de toate, fiindcă viața mea este muzică, mereu cânt și întotdeauna caut să descopăr și să învăț lucruri noi în muzică, însă încerc pe cât posibil să-mi ofer timp pentru a-mi bucura sufletul cu alte mici pasiuni.

A.B: Să vorbim puţin despre viitorul imediat! Mai e puţin până la debutul turneului Trei Tenori Italieni 2025, care pe 15 martie revine la Sighet. Ce poţi să ne spui despre ceea ce, împreună cu oamenii minunaţi de la Opera Vox, ne-aţi pregătit?
Bogdan Costache: Este un regal italian pe care vi-l propunem, un omagiu adus celor 3 mari tenori Pavarotti, Domingo și Carreras. Voi avea alături de mine 3 soliști italieni de excepție care sunt convins că vor cuceri publicul și bineînțeles minunații mei colegi din orchestra și baletul Operei Vox cu care vă vom încânta și bucura sufletul. Repertoriul va include arii de operă, valsuri și numeroase surprize muzicale cu vioara pe care vă invit în număr cât mai mare să le ascultați în premieră la Sighet.

A.B: Unde te vezi peste 10-15 ani?
Bogdan Costache: Mă văd făcând ceea ce iubesc, cântând, bucurând inimile celor de azi și noilor generații care vor urma, de peste tot în lume. Chiar la Sighet să ne revedem și să celebrăm 10 ani de concerte neîntrerupte!  De asta iubesc această meserie, fiindcă îți oferă posibilitatea să călătorești peste tot și să lași puțin din tine în fiecare zonă și om pe care-l întâlnești în drumul tău. Îmi doresc să fiu un artist călător, să colind toată lumea cu vioara în mână și prin muzica mea să ofer tuturor emoții unice, stări de bine și zâmbete pe buze.

A.B: Ce impresie ţi-a lăsat publicul din Sighet? – un oraş cu o istorie de şapte secole, care se zbate să-şi păstreze identitatea în prezentul acesta tulbure.
Bogdan Costache: Am fost primiți de fiecare dată călduros, iar entuziasmul pentru participarea la concerte este minunat. În ciuda vremurilor tulburi, există și oameni deosebiți așa cum ești tu, care nu se lasă doborâți de dificultăți și piedici, ci reușesc să creeze evenimente absolut remarcabile pentru comunitate. Unui astfel de public doritor si primitor nu ai cum să nu-i oferi măcar o bucățică de cultură, pentru că asta îi inspiră în progresul lor și contribuie pregnant la creșterea pe mai departe de mici tineri artiști. Tot ce aduce emoție constructivă și motivațională ajută la dezvoltare, așa că promovarea muzicii clasice sau muzicii de calitate, care asta aduce, ar fi una dintre soluțiile pentru recăpătarea identității acestei țări.

A.B: Care sunt, în opinia ta, provocările acestor vremuri, în ceea ce priveşte promovarea culturii autentice, într-un stat care o plasează mai degrabă la note de subsol?
Bogdan Costache: Am pierdut tot mai mult din valori, din credință, din modele, totul pare să fi căpătat note superficiale și ne-am pierdut autenticitatea. Totul este pe repede înainte, astăzi liceul, mâine facultatea, apoi un job, și incertitudinea pensiei…am uitat să ne bucurăm de micile detalii, de gesturi mici, de simplitate și bunătate. Lumea în care trăim se schimbă pe zi ce trece și dacă nu ținem pasul cu ce este în trend, devenim cumva outsideri, iar pentru asta trebuie să găsim un echilibru între vechi și nou, să ne alimentăm constant cu doze de optimism și să lucrăm la noi înșine pentru a fi primii care producem micile schimbări în bine. Cultura autentică trebuie păstrată și asta ne revine nouă, celor mai tineri care prin respectul și dedicația totală putem duce mai departe pasiunea pentru creație, pentru muzică, frumos și autenticitate. 

A.B: Un gând de final pentru publicul care vă aşteaptă să ne încântaţi peste doar o lună!
Bogdan Costache: Revenim cu mult entuziasm la Sighet și îmi doresc să ne fiți alături în număr cât mai mare. Împreună vom trăi o seară de martie memorabilă. Vă trimit tuturor în zbor o mare îmbrățișare!

A.B: În numele sighetenilor, al asociaţiei Cultura Gratia Urbis pe care o reprezint, al meu personal, desigur,  îţi mulţumesc pentru disponibilitatea de a sta de vorbă cu noi!

                                                                         Andreea Biro,
                                                      Preşedinte Cultura Gratia Urbis

Azi, 13 februarie (exclus ghinionul!) 2025, la Sighet s-au deschis „porțile către sănătate și relaxare”!
Ariela Salt Therapy a deschis Salina Ariela: „locul unde respirația devine mai ușoară, pielea mai sănătoasă și stresul dispare!”  Salina Ariela este deschisă în Sighet, str. Gheorghe Șincai, nr. 26 (subsol)
Oferta include: Haloterapie, Zonă pentru adulți și copii, Spațiu confortabil și relaxant, Microclimat de salină naturală.

În continuare puteți urmări un scurt material video de la deschiderea… Salinei Sighetene:

S-auzim numai de bine, s-auzim că totul va merge bine! Baftă acestui interesant „debut”… antreprenorial!

Foto & video: dr. Sorin Markus

Primul zbor, prima zăpăceală
Iza limpede, soare pe dig. Deodată, în fața noastră aterizează forțat doi puiuți de pițigoi, cu aripile încurcate. Se zbat, se desprind, zbughesc iar… pe-o dugheană.

Azi a dat soarele
În zona în care Iza primește niște părâiașe repezi, reci, se jucau peste 10 rățuște. Când și când se dezgrupau, ci nu foarte.

Făurar („amu-i amu!”)
Nopțile astea a înghețat o rățușcă pe Iza Solovană. Am văzut-o dimineață. Apa prea rece, nu s-a mai putut înălța. Apa trece…

Nu se presupuie
* „Acuma și-n biserică se duc cu telefonul deschis. Nu pot fără el. Stăi tu să-și ridice sugna, să nu mai tărlăluia… Hodoroagele!…”
* O mamă către fetița mai mare, despre mezină: „Nu Daria, nu! Serena!”

Lucrări la dig
Au pus federe (i. e. arcuri) la asfaltul de pe digul din zona Grădina Morii. Ca să fie în ton cu podul mobil de peste Iza. Cu trotuarele de pe corso.
Ca să fie și mai palpitat pentru plimbăreți, au trasat hârtoape și făgașe în zona neasfaltată, cu ajutorul unor cete de ATV-iști și motorbicicliști.
Se spune că vor stârpi și culturile de ambrozie din apropiere, cândva, în viitorime.
Atâtea mai fac și edilii ăștia!

14 Februarie
Ele în rochii de seară, de dimineață…

Radio România Actualități
(euphemistic speech)
Zice că de la începutul războiulului, în Gaza „și-au pierdut viața” 47 mii de oameni, majoritatea civili. Nu au fost: bombardați, înfometați, hăituiți, uciși… – cum se spune… Ca să fie clar! Doar „și-au pierdut viața” – au uitat-o, au pierdut-o, nu mai țin minte unde au pus-o.
Model: glorioasa „operațiunea specială” sovietică sau închisorile de violare și ardere de femei sau de exterminare de migranți, din Congo, respectiv Libia de azi… Mai nou, vitejia și eroismul se măsoară în mii de civili măcelăriți – „țintă” pe care scrie, desigur: „fasciști”, ”N.A.T.O”, ”Hamas”…
(Tot atât de ales se „esprima” deunăzi o „persoană emportantă” de la noi, afirmând că fosta închisoare politică de la Sighet, ar fi fost „un accident al istoriei noastre (s.n.) politice”…)

Marin SLUJERU

Foto: I. Mariș

Un nou proiect al Revistei de Cultură „Nord Literar”, Cenaclul „Rivulus Dominarum”, se va concretiza în curând.
În 19 februarie 2025, începând cu ora 18:00, împreună cu scriitori, oameni de cultură și artiști consacrați vom pune piatra de temelie a cenaclului, la Shura Bistro Caffe Baia Mare (str. 1 Mai, nr. 25).

Vom asculta „Balade mici și mijlocii” interpretate de Daniel Mircea Pop, solistul grupului „Trei parale”.

Amfitrioni vor fi Dana Buzura-Gagniuc și Ștefan Florian.

Cenaclul se dorește un spațiu al dialogului, fundamentat pe exigență, calitate și preocupare reală pentru cultură.

Intrarea este liberă. Locurile sunt limitate, iar pentru rezervări se poate suna la 078904069.

Comunicat de presă

Au trecut câteva luni de la alegerile locale (09 iunie 2024) și pentru a încerca să răspundem nerăbdării firești a locuitorilor Sighetului vizând „mecanismul” administrației publice locale, modul cum funcționează, am decis să-l abordez pe proaspătul viceprimar Krisztofer Levente Orosz (a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Local din 05 noiembrie 2024), pentru a lua pulsul echipei din primărie care s-a format pentru actualul mandat de patru ani, ținând cont că administrarea orașului necesită și „armonie” la nivelul celor care ocupă cele mai importante funcții. Știm cu toții că marea majoritate a sighetenilor manifestă încă multă neîncredere vizavi de schimbarea vizibilă, concretă, haideți să-i spunem în limbaj formal… sustenabilă, pe care și-ar dori-o locuitorii urbei. Pe bună dreptate, locuitorii privesc cu multă circumspecție spre „administratorii” municipiului nostru, ținând cont de „istoricul” conflictual al ultimelor mandate.
Poate că primele semnale, modul în care demarează „cursa” pentru o bună administrare a cetății, ne pot oferi motive de pesimism sau – dimpotrivă – de optimism.
Cu amabilitate, dl. Orosz, a răspuns întrebărilor  – mai puține și mai… ușoare – fiind la început de drum. 🙂

Ion Mariș (I.M.): D-le Krisztofer Orosz, ați preluat de doar câteva luni funcția de viceprimar. Ce atribuții vi s-au… delegat?
Krisztofer Orosz (K.O.): Concret, am următoarele atribuții: ofițer de stare civilă, coordonarea şi supravegherea activității din arhiva primăriei, servicii de salubrizare, inventarul domeniului public şi privat, conservare şi restaurare monumente istorice şi arhitecturale, spații verzi, locuințe sociale şi alte locații din proprietatea UAT-ului.
În plus, mai sunt membru în Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Local pentru Restituirea terenurilor dar și membru în Comisia mixtă pentru rromi din cadrul Prefecturii şi membru în Structura Consultativă Locală din cadrul DAS.
Și, nu în ultimul rând, conform Art.16 din Legea 153/2017, fac parte şi din Grupul de implementare a fondurilor nerambursabile

I.M.: Pentru că ați depășit, bănuiesc, perioada de acomodare cred că puteți să evaluați corect „problemele” cu care vă veți confrunta. Așadar, ce „provocări” ați identificat până acum?
K.O.: Perioada de acomodare mai durează, deoarece mereu apar unele situații la care trebuie să te adaptezi. Provocări sunt şi nu puține. Unele provin din situațiile apărute pe moment. Eu cred că totuşi cea mai mare provocare e să reuşim să trecem peste greutăți, indiferent de ce natură ar fi astea. Dat fiind faptul că avem multe de făcut, trebuie să ne facem calcule clare şi un plan bine gândit de acțiuni. Totul porneşte de la o bună concepție pe care trebuie să o adaptăm aşteptărilor şi nerăbdării cetățeniilor. Cred că asta este cea mai mare provocare pe lângă toate celelalte.  Chiar îmi doresc să formăm o echipă bună cu colegii din aparatul administrativ, în favoarea cetățeanului. Slavă Domnului, cu domnul primar Vasile Moldovan ne înțelegem foarte bine. Uneori când, eventual, avem păreri diferite, mereu reuşim să trecem peste asta dialogând permanent şi ajutându-ne reciproc. Soluții sunt şi noi ne străduim să le găsim. Asta contează enorm de mult. A doua mare provocare e identificarea surselor financiare. E greu să împarți 100 de lei în 30, ca să încerci să mulțumeşti mai mulți cetățeni cu diferite doleanțe. Ori când ai deja 1000 de lei este mai uşor. Dar eu zic că pas cu pas vom începe să punem lucrurile la locul lor. Şi ar mai fi o chestie de menționat la acest subiect al provocărilor. Să reuşeşti să convingi pe unii, că pentru binele nostru comun, toți trebuie să facem unele sacrificii. Dacă vrem un oraş frumos, uneori trebuie să renunțăm şi la ambițiile strict personale şi nu neaparat justificate. Dar eu şi în privința asta sunt optimist.

I.M.: Se pare – după cum ați menționat – că v-ați integrat bine în echipa primăriei Sighet, alături de primarul Sighetului. Ce vă propuneți pentru acest mandat?
K.O.: Aşa şi este. Da, m-am integrat bine, pentru că am găsit înțelegere. Asta mă ajută mult. Mi-am propus mai multe. Să muncesc pentru un oraş mai ordonat, mai curat, mai verde, mai prosper şi mai dezvoltat din toate punctele de vedere.  Eu cred că nu degeaba am aceste atribuții pe care le-am primit. Nu sunt uşoare deloc, dar aceste sarcini pe undeva mă şi onorează, nu doar mă obligă. Am venit aici cu dorința de a lăsa ceva remarcabil urmaşilor noştri. Pentru asta voi munci, ca să fim mândri de oraşul nostru. Sighetul merită mult mai mult!

I.M.: Sighetul ar trebui să atragă fonduri mai consistente față de anii precedenți având de acum doi parlamentari locali (un senator și un deputat). Din partea UDMR, în Parlamentul României a intrat d-na Brigitta Zahoránszki, la Camera Deputaților. Am aflat că a început deja să se „simtă” acest lucru și că s-au alocat bani – prin susținerea d-nei deputat Zahoránszki – pentru reabilitarea mult discutatei clădiri de patrimoniu, impropriu numită „Casa pălărierului”. Dați-ne, vă rog, câteva detalii.
K.O.: Da, aveți perfectă dreptate.  Din fericire colega noastră, sigheteanca Brigitta Zahoránszki acum ne reprezintă în Parlamentul României. Acest lucru pe undeva ne și avantajează, fapt ce s-a dovedit şi acum cu alocarea sumei de 375.000 de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la aşa numita „Casă a pălărierului”. Înainte să se voteze bugetul de stat, m-a sunat să discutăm despre necesitățile din oraş. După o mică analiză am ajuns la concluzia că această sumă este foarte necesară pentru a începe reabilitarea casei, motiv pentru care aceşti bani vor fi alocați începerii proiectului. Îi mulțumesc şi pe această cale că a înțeles importanța colabărării.  Ne vom strădui şi de acum să atragem fonduri, în măsura posibilităților, bineînțeles.

I.M.: Succes și sper să ne auzim cât mai des cu vești bune!
KO: Să dea bunul Dumnezeu!

Ion Mariș