„Salut, Sighet!” dorește colaboratorilor, cititorilor și tuturor celor care sunt conectați la misterul acestor zile:
CRĂCIUN FERICIT!… și… Sărbători minunate!!
Boldog Karácsonyt!
Frohe Weihnachten!
Joyeux Noël!
Merry Christmas!
Buon Natale!
Feliz Navidad!
Καλά Χριστούγεννα!
Vrolijk Kerstfeest!
З Різдвом Христовим!
Veselé Vánoce! God Jul!
Սուրբ Ծնունդ!
Счастливого Рождества!
Salut, Sighet!
Regalul Vienez este un turneu național de concerte care se derulează în perioada 02 – 30 decembrie 2024 în cadrul căruia, cele două orchestre, Orchestra di Teatro d’Opera Italiana și Orchestra Opera Vox, conduse de către dirijorul român, Bogdan Costache, alături de un ansamblu de balet, un mic cor și invitații speciali, entuziasmează marele public prezent la concertele din orașele incluse în turneu. La Sighet, evenimentul a fost organizat de către Asociația Cultura Gratia Urbis, președinte, Andreea Biro.
Sâmbătă seara, 21 decembrie 2024, de la ora 18:00, Regalul Vienez a „îmbrățișat” sala de cinema arhiplină într-o atmosferă magică prin pulsul viu al muzicii, al valsurilor, al polcilor și al a unor frumoase surprize, care au constat în colinde, marșuri și alte melodii cunoscute sau mai puțin cunoscute.
Entuziasmul spectatorilor s-a făcut simțit încă din fața Cinematografului „Mara”, numerosul public dorindu-și să intre cât mai repede în sala în care oamenii au devenit martorii unui concert care a reușit să atingă perfecțiunea pe tărâmul muzicii. Momentul magic în care artiștii au intrat pe scenă, a fost acompaniat de Marșul lui Radetzky. Au urmat multe piese faimoase, precum Dunărea Albastră, Dans Ungar nr. 5, Gramofon, Noapte de vis etc., dar și lucrări mai puțin cunoscute, cum ar fi Căruța Poștală sau Polca Fierarului.
Prezentarea concertului a introdus și momente pline de umor, un exemplul elocvent fiind participarea unui fierar „adevărat” la Polca Fierarului. Balerinii au reușit să danseze grațios și elegant, în ciuda faptului că locul disponibil de pe scenă a fost relativ redus. Corul a impresionat publicul prin armoniile sale expresive iar cei trei invitați speciali au oferit o surpriză plăcută spectatorilor. Într-o scurtă pauză de doar zece minute s-a servit șampanie, după care concertul a continuat. La final, spectatorii au primit cu entuziasm un binecunoscut colind, împreună cu orchestra răsunând la unison „Moș Crăciun cu plete dalbe”.
Regalul Vienez la Sighet a fost un concert de excepție care a reușit să umple de două ori în aceeași seară sala de cinema și a apropiat oamenii de lumea muzicii clasice și de spiritul sărbătorilor.
Iulia Drăguș
redactor al Revistei AxA (revista CNDV)
MUZEUL MARAMUREȘAN, împreună cu Asociația de Susținere a Muzeului Maramureșului, Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației, vă invită să luați parte la vernisajul expoziției „LUMI PARALELE – Expoziție omagială MIHAI BORODI”, o etalare muzeală valoroasă de artă plastică combinată: picturi și sculpturi create de artistul maramureșean Mihai BORODI (1950-2019), în timpul șederii acestuia în Saint-Apollinaire, lângă Dijon, Franța.
Evenimentul face parte din programul mai amplu al Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA”, și va avea loc vineri, 27 decembrie 2024, ora 16.00 la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, Sighetu Marmației, str. Bogdan Vodă, nr. 1.
Comunicat de presă
Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA” Sighetu Marmației, 2024, ediția 56, va avea loc Vineri, 27 decembrie 2024, începând cu ora 12:00.
Ora 12:00 – Alaiul Tradițional – Parada formațiilor artistice în Centrul orașului;
Ora 14:00 – Spectacol de datini și obiceiuri de iarnă – Programul formațiilor participoante.
INVITAȚI SPECIALI:
ION POP și Grupul „IZA”
Vlăduța Lupău
Grupul MA RA MU
Focuri de artificii!
Organizatori: Consiliul Județean Maramureș, Primăria și Consiliul Local Sighet, Centrul Cultural Sighetu Marmației, Visit Maramureș.
De un deceniu MOL România și Fundația Pentru Comunitate oferă în fiecare an „Permis pentru viitor” tinerilor din medii defavorizate
18 decembrie 2024, Cluj-Napoca – MOL România și Fundația Pentru Comunitate au lansat ediția a 10-a a programului „Permis pentru viitor”, prin care le oferă tinerilor din medii defavorizate șansa de a beneficia de sprijin financiar pentru acoperirea costurilor școlii de șoferi și cheltuielilor adiacente. Programul se adresează tinerilor din medii defavorizate, pentru care deținerea unui permis de conducere poate reprezenta atât o condiție, cât și un avantaj în obținerea unui loc de muncă, dar și un instrument util în extinderea atribuțiilor de serviciu. Selecția este făcută pe bază de concurs de proiecte. Tinerii interesați se pot înscrie online sau pot trimite proiectele prin poștă până la data de 27 ianuarie 2025. Formularul de înscriere și alte informații sunt disponibile pe website-ul Fundației Pentru Comunitate – https://pentrucomunitate.ro/permis.
Sunt eligibili tinerii din toată țara, cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani care provin din medii defavorizate și care își doresc să obțină un permis de conducere pentru categoriile B, C sau D, inclusiv pentru tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie.
„Prin acest program le oferim tinerilor din mediile defavorizate posibilitatea de a obține un instrument simplu, dar important și util pe o piață a muncii tot mai competitivă. Suntem bucuroși că reușim să le dăm tinerilor o mână de ajutor și oferim resursele de care cei aflați la început de drum au nevoie pentru a se califica într-o meserie care poate oferi o nouă perspectivă în viață,” a declarat Gábor Mozga, CEO al MOL România..
Prima ediție a programului „Permis pentru viitor” a fost lansată în anul 2015, fiind al patrulea program de responsabilitate socială, conceput pe termen lung, organizat de Fundația Pentru Comunitate cu finanțarea companiei MOL România. În decursul celor nouă ediții, 181 de tineri au finalizat cu succes cursurile școlii de șoferi: 151 au obținut permise de categoria B, 27 de categoria C și trei atestate, o tânără cu handicap a obținut permis categoria B pentru automobil adaptat, un tânăr a promovat examenul pentru categoria B96 (ce permite suma MMA autoturism + rulotă/remorcă până la limita de 4.250 kg), iar un alt tânăr a obținut permisul pentru tractoare agricole. Alți 71 de beneficiari continuă studiile sau sunt programați pentru examen.
„Perioada înscrierilor este de două luni, și în acest timp organizatorii pun la dispoziția celor interesați toate informațiile necesare pentru întocmirea și depunerea proiectelor. Formularul de înscriere este simplu și poate fi accesat împreună cu lista celor cinci documente obligatorii pe website-ul Fundației Pentru Comunitate https://pentrucomunitate.ro/permis. Suntem deschiși să răspundem prin telefon și mail la toate întrebările primite atât din partea persoanele interesate, cât și de la organizațiile care se ocupă cu tinerii din medii defavorizate. Finanțarea oferită acoperă toate cheltuielile școlii de șoferi”, a precizat András Imre, Director Executiv al Fundației Pentru Comunitate.
Formularul de înscriere și alte detalii despre programul „Permis pentru viitor” sunt disponibile pe site-urile www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro.
***
Despre programul Permis pentru viitor
Programul Permis pentru viitor este organizat de Fundația Pentru Comunitate din fondurile puse la dispoziție de MOL România. Prin acest program se acordă finanțarea necesară obținerii permisului de conducere – costurile școlii de șoferi și cheltuielile adiacente – pentru categoriile B, C sau D (incluzând tractoare agricole sau forestiere, troleibuze și tramvaie), în cazul tinerilor din medii defavorizate, cu vârstele cuprinse între 18 și 25 de ani, pentru care existența permisului este o condiție sau un avantaj în obținerea unui loc de muncă, ori un instrument benefic în îndeplinirea sau extinderea atribuțiilor de serviciu în cazul celor care se află deja în activitate. Programul Permis pentru viitor a fost premiat de două ori pe plan național: la Gala Societății Civile 2018 și la Romanian CSR Awards 2017.
Despre MOL România
MOL România este o subsidiară a MOL Group și una dintre cele mai importante companii petroliere din România, cu o prezență de 29 ani pe piața autohtonă. MOL România are un portofoliu extins de produse și servicii în domeniul comerțului de carburanți, lubrifianți, produse petrochimice și bitum. În prezent, compania deține un număr de 237 de stații de servicii la nivel național, două depozite de carburanți la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd. MOL România are sediul social la Cluj-Napoca, sediul de business la București, un sediu administrativ la Arad și un număr de 259 de angajați proprii. În 2005, MOL România a fost prima companie petrolieră care a implementat un program de loialitate, urmat, în 2024, de lansarea platformei MOL MOVE, care oferă o experiență digitalizată de ultimă generație și beneficii exclusive. Compania a investit în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru posesorii de vehicule electrice, instalând puncte în 41 dintre stații, care în prezent pot deservi simultan 96 de vehicule electrice. MOL România este un membru activ al comunităților din care face parte și investește în programe de responsabilitate socială adresate educației, sportului, sănătății și mediului. Primul proiect de responsabilitate socială dezvoltat de MOL Romania pe plan local este programul Spații Verzi, care sărbătorește în 2024 cea de-a 18-a ediție. Datorită acestei inițiative, peste 250.000 de beneficiari au fost implicați în activități dezvoltate cu scopul de a-i ajuta să înțeleagă cum se pot implica, în plan personal, în protejarea naturii. Cea mai tânără inițiativă de responsabilitate socială a fost lansată în 2023, prin platforma de educație rutieră „Tu conduci! Familia are prioritate”, dezvoltată cu scopul de a atrage atenția asupra riscurilor din trafic și de a promova un comportament responsabil.
Despre Grupul MOL
Grupul MOL este o companie internațională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operațiuni în peste 30 de țări, o forță de lucru dinamică formată din 25.000 de angajați în întreaga lume şi peste 100 de ani de experiență în industrie. Grupul MOL controlează trei rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia și Croația. Compania are, de asemenea, o rețea de aproape 2.400 de stații de servicii în 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. Activitățile de explorare și producție ale Grupului MOL sunt susținute de o experiență de peste 85 de ani în domeniul hidrocarburilor și 30 de ani în injecția de CO2. În prezent, activitățile de producție se desfășoară în 9 țări, iar cele de explorare în 14 țări. MOL se angajează să își transforme operațiunile tradiționale bazate pe combustibili fosili într-un model de afaceri sustenabil, cu emisii scăzute de carbon şi aspiră să devină neutru din punct de vedere la emisiilor nete de carbon până în 2050, contribuind totodată la formarea economiei circulare cu emisii scăzute de carbon în Europa Centrală și de Est.
MOL se angajează să își transforme operațiunile tradiționale bazate pe combustibili fosili într-un model de afaceri sustenabil, cu emisii scăzute de carbon, și aspiră să devină neutră din punctul de vedere la emisiilor de carbon nete până în 2050, contribuind totodată la formarea economiei circulare cu emisii scăzute de carbon în Europa Centrală și de Est.
Despre Fundația Pentru Comunitate
Fundația Pentru Comunitate este o organizație non-profit înființată la Cluj în 2008 cu scopul de a sprijini talentul, cunoașterea, solidaritatea, valorile comunitare, astfel încât lumea noastră să devină mai prietenoasă. Pentru realizarea scopurilor anunțate, Fundația sprijină activități în domeniul cultural, educativ, social, comunitar, sportiv și de recreație. Sprijină, de asemenea, copii și tineri în suferință, precum și acele organizații care se ocupă de însănătoșirea și de reabilitarea lor.
Contacte pentru presă:
András Imre
Director Executiv
Fundația Pentru Comunitate
@: [email protected]
Erzsébet Felméri
CSR & PR Coordonator
MOL Romania
@: [email protected]
Comunicat de presă
A apărut numărul dublu, pe noiembrie-decembrie 2024, al revistei de cultură „Nord Literar”, cu același cuprins bogat și variat ca de fiecare dată.
Irina Petraș abordează un subiect despre care s-a vorbit și s-a scris mult: soarta revistelor literare, afirmând că „în orice vremuri revistele de cultură sunt bune la ce e bună oricând Cultura”.
Ion Papuc aduce în atenție personalitatea lui Adrian Marino, eminentul istoric literar și fost deținut politic.
Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a treia a cronicii dedicate romanului lui Octavian Soviany „Casa din Strada Sirenelor”, iar Ovidiu Pecican cu partea a treia a eseului „Scurta cronică în piatră a lui Radu de la Afumați”.
„Unde sunt poezia și rugăciunea în această epocă? Mai sunt ele purtătoare de duh, sens, suflet, așa cum sunt definite dintotdeauna?” – se întreabă Adrian Alui Gheorghe într-un splendid eseu publicat în paginile revistei.
Universitarul sibian Ion Dur scrie „Despre un alt Eminescu”, pornind de la recentul său volum „M. Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu «metod științific»”, apărut la Editura Junimea.
A fost o perioadă bogată în evenimente culturale, în premii obținute de scriitorii maramureșeni la prestigioase concursuri naționale. Toate acestea se regăsesc în paginile de actualitate culturală realizate de Dana Buzura-Gagniuc.
Două cronici semnează Delia Muntean în acest număr dublu: cea dedicată volumului „Proba focului” al academicianului Ion Pop, cel care „duce mai departe valori intelectuale și de caracter autentic”, și o interpretare critică a poeziei lui Vasile Trif, autorul volumului bilingv „Pescuirea minunată/La pêche miraculeuse”.
Gheorghe Pârja oferă cititorilor două pagini de restituiri emoționante. Astfel, continuă seria dedicată scriitorilor din Cernăuți cu portretul cărturarului Ștefan Hoștiuc și conturează atmosfera din anul Unirii, prin readucerea în actualitate a unui interviu cu Gheorghe Pop-Chitru, unul dintre maramureșenii care au fost atunci la Alba Iulia.
Referindu-se la volumul „Prin fereastra timpului”, Daniela Sitar-Tăut îl consideră pe Petru Istrate un „autentic scriitor ce trebuie să intre în atenția lumii literare”.
Universitarul clujean Mircea Popa vine cu „Documente întregitoare la biografia lui Octavian Goga”, iar Horia Bădescu îi dedică un text aniversar lui Adrian Dinu Rachieru la 75 de ani.
„Littera Nova”, o excelentă revistă de cultură românească, prin care sunt promovate valorile românești în lume, grație implicării poetului-preot Vasile Eugen Barz, este prezentată pe larg de Raluca Hășmășan.
Un interesant material, „Inelul cinetic «In Bunten Bildern» și lumea digitală”, propune antropologul Cristina Irian.
Pagina dedicată prozei conține un fragment din romanul „Biserica cireșelor amare” al lui Cristian Meleșteu.
Despre volumul lui Menuț Maximinan „Lecturi. O perspectivă subiectivă”, apărut de curând la Editura Caiete Silvane, scrie Mihai Vintilă, iar Menuț Maximinian reînvie câteva colinde și urări inedite, culese de el de pe Valea Țibleșului.
Poezie multă și în acest număr. Pagina „Orfeu” conține creații din lirica poetului Marcel Mureșeanu, dimpreună cu parodia lui Lucian Perța. Alte versuri poartă semnăturile poeților: Brandy Barasch, Liviu Mircea, Adela Conciu, George Vigdor, Andreea Mara David (elevă din Bistrița) .
Fiind decembrie, luna în care Nichita Stănescu a plecat dintre noi, poemul lunii este ales din creația sa.
În pagina dedicată artei, Dalina Bădescu readuce în atenție fenomenul arhitecturii memoriale românești, exprimate prin operele lui Vida Gheza.
Traducerile sunt asigurate în acest număr de Lucia Ileana Pop, care propune versuri din creația poetei italiene Eugenia Serafini.
Acest număr este ilustrat cu fotografii din Colecția Fotoetnografica a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, Maramureș.
Comunicat de presă
Marți, 17 decembrie 2024, în jurul orei 16:00, în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Sarasău, județul Maramureș, a fost descoperit corpul unui bărbat fără semne vitale, în albia râului Tisa. Acesta a fost găsit la aproximativ 15 metri de malul românesc, pe direcția localitații Remeți. În cauză cercetările sunt efectuate de către lucrători ai IPJ Maramureș.
Informare Poliția de Frontieră Sighet – Iulia Stan, purtător de cuvânt
Degeaba speri. Forțele cosmice, avînd un umor macabru, pot presa pe universul din care ai scăpat. Cel puțin, așa crezi. Cel puțin, așa speri.„Deșartă tot! Nu ține în tine! Vei înnebuni de voma întorcîndu-ți creierul pe dos!”
Speri ca universul paralel să devină cumva divergent. Știi că liniile paralele se întîlnesc la infinit. Așa o fi și cu universurile? Mare risc! Nu-l poți accepta!
Devenit divergent, universul paralel oferă o șansă. A neîntoarcerii. Așa o fi?
Cam ca atunci cînd ai de-a face cu „zero pozitiv” sau „zero negativ”.
Noaptea întrebi imensitatea neagră a cerului. Insensibil, el te privește cu răceală. Nu-i pasă. Nu exiști pentru el. Ție DE CE-ți pasă? Ambiguă întrebare!…
Cuvintele au devenit asexuate. Fără sevă. Ca mîncarea din paie deshidratate, fierte într-o apă evaporată din albia secată a unui ued din deșert. Auzi o voce: „Presară niște nisip. Pentru gust!… Sau, mai bine, praf cosmic. Ți se vor strepezi dinții. De durere, crezi că trăiești”.
Unghiul de fugă al navei tale e dereglat. Cauza? Prea ai dat de toți proștii adunați aici din toate colțurile galaxiei. Proști oprindu-te să-ți împlinești destinul, ratat de încercarea ta lipsită de sens de a-i îndrepta către azimutul corect. Proști obișnuiți să circule în derivă prin intersecțiile „intersectate” (!) ale căilor galactice, cînd trebuie să te asiguri tu, care mergi corect „ca prostul”, dînd prioritate chiar atunci cînd o ai, pentru a scăpa cu viață.
Păgubos mai o fi bunul simț al omului educat!…
Regreți că maximumul este viteza luminii. Aberația luminii te va duce pe cîmpurile aride ale universului necunoscut, unde vîntul cosmic șuieră tehui. Încă ai gîndul întoarcerii în loc să mergi tot înainte, neabătut.
La distanțe și viteze mari, linia dreaptă se va închide prin spațiul curb.
Curbată și ea, lumina te privește pe furiș, de după colț. Și acesta, rotunjit!…
Disperată, fuge inutil fiind absorbită de soarele negru.
Mareu ai vrut „să vezi lumina”!!! Fără să știi, ți s-a îndeplinit dorința: ai orbit. Nu o mai vezi.
Fiind prea puternică, ea ți-a ars retina.
Rămîi fixat pe „orbită” (!), rotindu-te mereu pe aceeași elipsă, condus de forțele universului care te strivesc în încleșterea lor eternă…
Nicolae RĂDOI
Articolul 1 din Constituția iorgovaniană a României postdecembriste (cu certitudine după modelul tuturor constituțiilor moderne, inclusiv cea românească din 1923) începe cu următorul alineat fundamental: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”! Toate celelalte articole se subordonează acestui paragraf/ alineat, pe care – funcție de rolul atribuit – îl afirmă și-l confirmă (direct sau indirect)…
Dacă celelalte atribute ale statului nostru (național, independent, unitar, indivizibil), deocamdată nu dau naștere la dispute, interpretări și răstălmăciri, chit că în această fază globalisto-corporatistă fie sunt rău văzute conceptele de naționalism și patriotism de către sforarii planetari, fie că sunt ignorate de către gloate, iată că suveranismul a devenit în ultimii ani un vijelios curent politico-social, care – alimentat cu forma declarațiilor din campania prezidențială a lui Donald Trump, nicidecum cu conținutul atotamerican al acestora (Statele Unite au fost, sunt și trebuie să rămână cea mai mare putere planetară!) – s-a răspândit ca o molimă, îndeosebi în Europa, cu văditul și păgubitorul scop de fărâmițare economico-politică și militaro-stategică: eșuarea în autarhism, după defăimarea și, în final, ieșirea din conglomeratele suprastatale de felul Uniunea Europeană (UE) și NATO.
Iar acest contraproductiv recul în toate compartimentele de activitate își zice cu neghioabă mândrie suveranism și, în ultimii ani, a devenit „modă” politică pentru statele mici și cu un precar nivel de trai în ceea ce privește grosul cetățenilor (Ungaria, Slovacia, mai nou România), țări care, neputând în ruptul capului să reducă decalajul dintre ele și cele puternic dezvoltate (dimpotrivă, acest decalaj se tot mărește în zonele producției, educației și cercetării), lesne cad în plasa suveraniștilor autarhiști, cu insidioasele lor promisiuni și „rețete” populiste: ba că guvernele și companiile străine (a se citi „occidentale”) n-au alt scopt decât să fure pe rupte din țările cu capetele plecate, ba că națiunile sărace vor cunoaște în scurt timp prosperitatea generală prin renegocierea angajamentelor internaționale (în primul rând cele din UE și NATO), ba că fiecare țară oropsită este capabilă să-și producă cele traiului (de azi pe mâine), ba că (re)orientarea lor spre Est (China, Rusia) și aderarea la BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) ar rezolva în chip mult mai mulțumitor marile probleme ale prezentului cu investițiile, combustibilii/ energia și piețele de desfacere.
Atâta doar că toți ăștia (demagogii păcălitori și cetățenii păcăliți) nu vor să țină cont (primii din calcul politic, ceilalți din naivitate sau îndârjire) de următoarele dovezi ale trecutului și prezentului:
1) Aproape totdeauna influența occidentală, în principal cea anglo-americană (pentru noi: Mica Unire din 24 ianuarie 1859, Marea Unire din 1 Decembrie 1918, căderea bolșevismului în anul 1989; pentru alții: formarea națiunilor în Centrul și Estul Europei după primul război mondial, potrivit Principiului de autodeterminare națională al președintelui american Woodrow Wilson, Planul Marshall pentru țările afectate de al doilea război mondial în Vestul și Nordul Europei, inclusiv pentru Japonia), aproape totdeauna, deci, influența occidentală s-a dovedit benefică, pe când cea orientală (tătaro-turco-muscălească) a fost în toate cazurile devastatoare (de pildă, între 1711 și 1821, ne informează istoricul Petre P. Panaitescu în Istoria românilor – Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990, pe teritoriul Principatelor românești, disputate și de austrieci, „au fost nu mai puțin de șase războaie, dintre care unele au ținut câte cinci-șase ani de-a rândul”, nereturnarea până în prezent de către ruși a celor 93,5 tone aur, jaful material și cultural la care s-au dedat staliniștii după a doua conflagrație mondială, plus deportările, întemnițările, torturile și crimele ordonate de ei și săvârșite de lichelele autohtone);
2) Suveranismul a fost experimentat nu numai de Federația Rusă (acuma, cu sancțiunile economico-financiare impuse de Occident și aliații săi, este condamnată la izolaționism și autarhie), ci și de alte țări (Coreea de Nord, Cuba, Venezuela etc.), toate având o asemenea inflație și un nivel de trai atât de scăzut, încât majoritatea trăitorilor în ele sunt la propriu muritori de foame (venitul lunar al majorității siberienilor este sub 50$, iar „suveranistul” Kim Jong Un i-a livrat confratelui Putin circa 12.000 soldați pentru orezul ce-l vor înfuleca ceilalți nord-coreeni);
3) La o populație de aproximativ 19 milioane, Produsul Intern Brut (PIB) al României „desuveranizată” de NATO, UE și companiile occidentale este de aproape 400 miliarde $ (cu șanse reale ca anul viitor să fie peste 450 miliarde), pe când Coreea de Nord, cu cei aproape 27 de milioane locuitori, are un PIB de vreo 11 ori mai mic ca al nostru.
Mă rog, pentru cei interesați de „avantajele” suveranismului, mai adaug două comparații:
(a) Cu o populație puțin peste 17 milioane, deci cu vreo patru milioane mai mică decât cea a Moscovei (plus suburbiile), Olanda are PIB-ul aproape de un trilion (1000 de miliarde), deci comparabil cu al întregului mastodont muscălesc, a cărui populație depășește 140 milioane;
(b) Nu numai că nu am știre ca, în afară de câțiva dictatori (ucraineanul Viktor Ianukovici, sirianul Bashar al-Assad), cineva demn, onest și cu mintea întreagă să părăsească Occidentul pentru „belșugul” oferit de Rusia, China sau Coreea de Nord, însă tot omul corect informat și bine intenționat știe că mulți dintre ortacii lui Putin și-au trimis progeniturile (e drept, mai înainte de invadarea Ucrainei) în „putredul” Apus, unde își cumpără locuințe luxoase, depun în bănci bani albi pentru zile negre și, la o adică, se refugiază chiar ei, atunci când simt că mâna lungă și necruțătoare a fostului mic kaghebist este gata-gata să-i împingă la „sinucidere”.
Cum spuneam, de ceva timp și pe meleagurile noastre bate vântul rusismului de tip AUR-ist și SOS-ist (oleacă întețit de POT-iști), iar odată cu necușerul independent Călin Georgescu, s-a pornit strania furtună a ruscismului (fascismul stalinisto-putinist), care, dacă nu era oprită la timp prin anularea primului tur al prezidențialelor, pesemne că ar fi spulberat tot ce s-a edificat în cei aproape 20 de ani de NATO și UE.
Nimeni nu tăgăduiește că, în toată perioada postdecembristă, țara a fost cârmuită de mulți politruci răufăcători, necalificați și aroganți, așa că electoratul anului 2024, sătul până peste cap de clanuri, dinastii și coterii sfidătoare, a fost perfect îndreptățit să-i sancționeze prin masivul vot dat altora (independenți, formațiuni recent înființate sau dintre cele mai vechi, dar încă nedistorsionate până în măduva oaselor de guvernările scârbavnice).
Eu însumi am scris sute de articole despre alde ăștia (de la iliescieni și până la iohannieni), iar în textul Năucitorul progres al jefuirii României din 8 octombrie 2017, afirm, printre altele, acest adevăr dureros pentru truditorii onești ai țării: „După redresarea economică din perioada ceaușistă, în cei aproape 28 de ani de postdecembrism, numai prin transnaționale s-a furat de 3,3 ori mai mult decât în 530 de ani, adică 46.000 tone aur, ceea ce reprezintă echivalentul a circa 2000 de miliarde euro”!
Dar una este ca alegătorii să lupte cu ajutorul votului împotriva impostorilor, corupților, descurcăreților și ipocrților sus-puși (prin sforării la vedere sau manevre de culise) și cu totul altceva este ca procesul de votare să fie influențat de actori statali neprieteni (ex. Rusia), respectiv de grupuri/ organizații insinuant-intimidante (influencerii tictok-iști, neolegionarii și mercenarii din spatele lui C. Georgescu, foarte posibil și din spatele formațiunilor suveraniste), astfel încât votul la grămadă al cetățenilor fără discernământ să ducă la schimbarea calului pe măgar.
Da, căci – în pofida furtișagurilor și a marilor erori politice – toți românii (îndeosebi captivii tictok-ului) trebuie să conștientieze că avem un PIB de 11 ori mai mare ca al Coreei de Nord și că putem călători și munci pe tot continentul (de la începutul anului viitor vom putea intra în Statele Unite fără viză!) tocmai datorită faptului că suntem parteneri de nădejde în NATO și UE. În altă ordine de idei, dacă aceste organisme ar fi oprimatoare și jecmănitoare (România primește doar pentru Programul Național de Redresare și Reziliență câteva zeci de miliarde euro!), adică așa cum le prezintă lamentabilii noștri suveraniști (care, fie vorba între noi, intenționează să ne readucă în catastrofala sferă de influență rusească), atunci de ce atâtea țări (Turcia, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Serbia, Albania etc.) depun eforturi considerabile să intre în cele mai mari, mai selecte și mai sigure „cluburi” occidentale?!…
Despre C. Georgescu, căruia i-am „dedicat” articolul Suveranismul tictok-ist al lui Călin Georgescu (5 dec. 2024), de data asta doar atât: Fiindcă este agronom și – zice-se – specialist în dezvoltarea durabilă, m-am așteptat să spună în campania electorală (și nu numai) că rampa de lansare a agriculturii noastre muribunde o reprezintă refacerea și extinderea sistemelor de irigație pe zeci de milioane de hectare, nicidecum să susțină inepția cu „Omul și pogonul”…
Închei cu două admirabile spuse, întrucâtva înrudite, care se potrivesc ca o mănușă pe slăbănoaga mână politică a României de azi: „Înțelepciunea și prostia se țin de mână pe muchia cuțitului” (Bufonul în Actul III din marea tragedie shakespeariană regele Lear); „Tirania este anarhia canaliei de sus, iar anarhia este tirania canaliei de jos”.
George PETROVAI
Sursă foto: Sebastiana Joicaliuc
Vineri, 29 noiembrie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a avut loc lansarea cărții „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc, directorul Revistei de Cultură „Nord Literar”. Apărută luna trecută la Editura Școala Ardeleană Cluj, cartea oferă o perspectivă nouă asupra biografiei academicianului Augustin Buzura, unul dintre cei mai mari prozatori români ai secolului trecut. În paginile ei se regăsesc povești inedite din copilăria și din adolescența prozatorului, așa cum au fost ele spuse de mama scriitorului, de sora sa ori de oamenii din sat. Toate acestea sunt trecute prin filtrul emoțional al autoarei, care este fiica surorii lui Augustin Buzura. Satul natal Berința, Coasta Popii, ulița Dâmburilor, pădurea Mânânțușului, popa Gheorghe, Onița lui Ciupei, Mirizoiul, Valea Cursă, Uray, lelea Leontina din Coastă, cumătra Măria Rujii și multe alte personaje care populează spațiul și timpul copilăriei lui Augustin Buzura sunt aduse în actualitate de autoare și corelate cu locurile și eroii operelor sale.
Un spațiu amplu al cărții este dedicat scrisorilor pe care Augustin Buzura le trimite părinților săi în perioada studenției sale la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. Această corespondență relevă zbaterile tânărului pentru a supraviețui într-o perioadă de austeritate extremă, când combină cursurile la Facultatea de Medicină cu lectura și cu preocuparea pentru carte.
La evenimentul de la Cluj, în prezența fiicei academicianului, Anamaria Maior-Buzura, au vorbit despre carte amfitrioana Irina Petraș – președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, precum și critici literari și scriitori importanți ai momentului: Delia Muntean, Vasile Igna, Gheorghe Glodeanu, Olimpiu Nușfelean, Horia Bădescu, Adrian Popescu, Ion Mureșan, Vasile George Dâncu. Lansarea a fost parte a Reuniunii de iarnă a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
Înainte cu două zile de prima lansare, în 27 noiembrie 2024, cartea a obținut „Premiul pentru secțiunea proză/ eseu” la cea de-a 42-a ediție a Festivalului Național de Proză „Saloanele Liviu Rebreanu” de la Bistrița.
De asemenea, reviste ale Uniunii Scriitorilor din România, precum „România literară” și „Apostrof” au publicat deja cronici dedicate acestui volum, semnate de prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, respectiv prof. dr. Delia Muntean. Un editorial dedicat cărții și prieteniei sale speciale cu Augustin Buzura a publicat scriitorul și jurnalistul Gheorghe Pârja în cotidianul „Graiul Maramureșului” de joi 28 noiembrie 2024.
Comunicat de presă
Joi, 12 decembrie 2024, a fost sărbătoare la Slatina (Solotvino), Ucraina. ANA ȘIMAN, profesoara de limba română din Apșa de Mijloc (Ucraina) și-a lansat la Consulatul Român din Solotvino volumul de poezie „Măria Sa, Cuvântul” (Editura Valea Verde, Sighet, 2024). A fost un eveniment deosebit de emoționant cu o participare selectă.
Gazda și moderatorul întâlnirii, consulul român de la Consulatul României din Solotvino (Slatina), dl. Grațian-Florin PÂRVU – un diplomat implicat constant în amplificarea colaborării românilor de pe cele două maluri ale Tisei – a avut alături un oaspete special, ambasadorul României în Ucraina (ambasada din Kiev), dl. Alexandru Victor MICULA. Sighetul a fost reprezentat la această frumoasă și sinceră lansare de carte de către poetul Gheorghe Mihai Bârlea și editorul I. Mariș (Editura Valea Verde). Dar, echilibrul întâlnirii l-a asigurat grupul consistent de profesori, prieteni, intelectuali români din dreapta Tisei, iubitori ai poeziei, grupul celor care au dorit ca în mod simbolic să se închine… Măriei Sale, Cuvântul Românesc!
A fost o seară în care s-a vorbit despre dragoste, dor, neam, rugăciune, părinți, bunici, cămașa și năframa strămoșească dar și despre… război și pace. A predominat totuși – în vorbele rostite – speranța, încrederea că viitorul comunității românești din Ucraina poate evolua spre normalitate, că prin artă, prin poezie, lumea poate fi mai bună și mai empatică.
Am ascultat – vorbind cu mult respect – colegele de școală ale profesoarei Ana Șiman, povestindu-ne despre personalitatea autoarei (ajunsă la cel de-al treilea volum publicat) dar și despre viața celor care își „clădesc” viața de zi cu zi vorbind limba strămoșilor noștri, aducând argumente scrisului și cititului, vorbind despre perseverență și încredere.
Cuvinte inspirate, din suflet, au rostit doamnele Dina Marina (director interimar al liceului din Apșa de Mijloc), Anuța Moiș, Valentina Guzo, domnii Gheorghe Moiș (Apșa de Mijloc), Gheorghe Moiș (Biserica Albă). Ana Șiman – cu o remarcabilă sensibilitate – ne-a recitat un poem inedit fiind acompaniată de o altă doamnă, Ileana Țiple, a cărei voce ne-a „încărcat” cu și mai multă emoție. Întâlnirea a continuat cu un alt moment profund, Ileana Șiman (coordonatoarea grupului de copii Speranța) a interpretat un cântec – simbol despre fragilul fir de iarbă… călcat brutal în picioare, de fapt despre fragilitatea vieții în confruntarea cu brutalitatea destinului.
Spre finalul întâlnirii și-au împărtășit impresiile Vasile Iovdii (șeful comunității teritoriale Slatina) și Ion Botoș (președintele Uniunii regionale Dacia – Transcarpatia).
Cred că aceste „poduri” simbolice – bazate pe artă, cultură – trebuie să le ridicăm/ consolidăm continuu împreună cu românii din Transcarpatia (Ucraina), pentru că vor apropia mai mult țara vecină de Europa, vor anula „asperitățile” mai mult sau mai puțin intenționate care macină vecinul nostru.
Foto & text: Ion Mariș
Ca în fiecare an, cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, E.S. Domnul Klaus Iohannis, președintele României, a semnat decrete de decorare, în semn de apreciere pentru meritele deosebite avute în activitatea profesională.
Ministerul Educației a propus pentru Ordinul „Merit pentru învățământ”, în grad de Cavaler, zece profesori din întreaga țară, printre care se numără și Luminița Colopelnic, profesor doctor în filologie, titular pe catedra de limba franceză la Colegiul Național „Dragoș-Vodă” Sighetu Marmației. Decorația i-a fost înmânată de Ministrul Educației, doamna Ligia Deca, în cadrul ceremoniei desfășurate la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, pe 12 decembrie. Vom selecta, în rândurile care urmează, câteva dintre motivațiile care au stat la baza acestei decorări.
Dascălul sighetean se remarcă, în primul rând, prin contribuțiile sale la promovarea limbii și culturii franceze în România și peste hotare. Calificarea sa în semifinala Concursului de Elocvență, organizat de Universitatea Paris Sorbonne, precum și obținerea Premiului I la etapa națională a concursului internațional „Ma thèse en 180 secondes” cu lucrarea „Le besoin de miroirs concaves dans la société actuelle”, ambele derulate în timpul studiilor doctorale, subliniază excelența sa academică și contribuția sa la cercetarea francofonă.
Una dintre realizările sale recente este coordonarea proiectului „Educația în vreme de război”, un exemplu clar al angajamentului său pentru educația interculturală și pentru solidaritate între comunități, evidențiind valorile francofone ale dialogului și cooperării. Recunoașterea internațională a eforturilor sale, concretizată prin invitațiile la Centrul de Studii Pedagogice din Lyon, la Zilele Francofoniei de la Lausanne, la Parlamentul European de la Bruxelles și Strasbourg, reflectă impactul său în promovarea valorilor europene.
Luminița Colopelnic se evidențiază și prin implicarea sa în formarea tinerilor, mărturie stând numeroasele premii obținute de elevii săi la olimpiadele și concursurile școlare și extrașcolare, dar și în dezvoltarea acestora prin diverse proiecte educaționale, naționale și internaționale, care promovează excelența și incluziunea. Participarea sa în proiecte caritabile și de voluntariat reflectă angajamentul ei față de coeziunea socială și educația accesibilă pentru toți, contribuind astfel la formarea unei comunități unite și responsabile.
Se cuvine să menționăm că doamna profesoară a mai fost distinsă, din partea Ordinului Suveran al Cavalerilor de Malta, cu două medalii de recunoștință, în 2022, pentru ajutorul oferit la nivel local categoriilor dezavantajate în timpul pandemiei de Covid, respectiv în 2023, pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni. Tot în semn de apreciere, s-a realizat imprimarea timbrelor de la Vatican cu activitățile desfășurate la vama Sighet de voluntarii Tineretului Maltez, elevi ai Colegiului Național „Dragoș Vodă”, coordonați de doamna profesoară.
Contactată de Salut, Sighet!, Luminița Colopelnic ne-a declarat: Este o decorație care îmi confirmă că mă aflu la locul potrivit. În același timp, mă onorează, mă responsabilizează și îmi amintește de rolul meu, acela de formator al propriului destin, dar și al celor care îmi sunt încredințate. Și, pentru că aproape întotdeauna este un efort de echipă, gândurile mele de recunoștință se îndreaptă spre familia mea, care a muncit și a pus suflet alături de mine, și spre acei oameni care, de-a lungul timpului, au crezut în mine, în proiectele educative și de caritate la care am colaborat.
Salut, Sighet!
Așa arăta pe data de 10 decembrie 2024 podul în lucru Sighetu Marmației (România) – Biserica Albă (Ucraina), în ziua când, în sfârșit, Guvernul ucrainean a ratificat construcția acestuia.
În imagini se văd podul temporar peste râul Tisa, precum și structurile metalice ale podurilor propriu-zise (vopsite în verde), începute pe partea românească a frontierei.
Lucrările, demarate în iunie 2023, sunt executate de asocierea Tehnodomus S.R.L. Arad (lider) și Costin și Vlad Birou de Proiectare S.R.L. Cluj-Napoca și includ 2 poduri paralele alăturate (de ce două?), aflate la distanța de 3 m unul de celălalt, fiecare cu câte 2 benzi de circulație, cu lungimea totală de 268 m, precum și o cale de acces (1,2 km lungime), un sens giratoriu, 5 poduri de desecare, o parcare și construcțiile necesare punctului de frontieră,
Costul total actualizat este de 220 milioane lei (44 milioane euro), bani suportați exclusiv de către partea română (74 milioane lei, adică 14,9 milioane euro, fiind asigurați de către U.E.), ai noștri construind absolut tot, inclusiv jumătatea de lucrare de pe partea ucraineană, durata de execuție fiind de 24 de luni.
În acest moment, structura metalică a podului este montată în procent mai mare de 40%, au fost executate toate cele cinci podețe de descărcare proiectate, terasamentele și zidurile de sprijin ale drumului de acces sunt aproape gata, iar la clădirile punctului de frontieră sunt finalizate structurile de rezistență din beton armat și zidăria și se execută izolațiile.
Pe malul ucrainean, unde, din lipsa aprobărilor, lucrările au demarat cu mare întârziere abia la 1 octombrie a.c., s-au finalizat pilele (picioarele podului) și se lucrează la terasamente și la rampa de acces.
În altă ordine de idei, se lucrează la documentația pentru varianta ocolitoare a Sighetului Marmației, care va lega podul transfrontalier de DN18, în periferia sudică a municipiului (zona Podul Ronișorii), având o lungime de 4,15 km și care va costa 238,8 milioane lei (48 milioane euro).
Foarte scumpe lucrări, dar sperăm să merite!
Teofil Ivanciuc
Sursa foto: pagina FB a guvernatorului Regiunii Transcarpatia (Ucraina), Myroslav Biletskyi