Grupul „La Conacul Fotografilor” a expus vineri, 08 noiembrie 2024, la Sala Radio – Radio România Sighet 115 fotografii, un mesaj comun transmis prin tema aleasă: „Mirajul Luminii”.
Imagini de la deschiderea expoziției puteți urmări în continuare:
Foto & Video, dr. Sorin MARKUS
Miercuri, 06 noiembrie 2024, la Centrul Cultural Pastoral „Iosif Mărturisitorul” din Sighet, Ioan BORLEAN a revenit pe simeze cu o nouă serie de lucrări de artă vizuală care au subliniat – o dată în plus – căutările artistului pentru a se (auto)defini, pentru a se prezenta publicului cu… „haine noi”.
Am fost surprins, am mărturisit-o și la vernisaj, de eliberarea și reinventarea cromatică pe care prietenul Ioan Borlean ne-o propune cu dezinvoltură, de trecerea – previzibilă pentru un artist care se respectă – la un grad extins de libertate senzorială, transferându-și gândurile pe pânze, cu tușe ferme izvorâte din cunoaștere și autocunoaștere.
Lucrările expuse (în două săli distincte) s-au conformat temei expoziției „Semne și simboluri identitare”, identitatea și „cartea de identitate” a artistului suferind o tranziție controlată de la un trecut „pașnic”, asumat artistic – o etapă necesară și benefică – la un prezent versatil, lipsit de constrângeri.
Simbolurile unor lucrări – expuse în prima încăpere – sunt conectate la istoria locală, fiind „inoculate” probabil în gena maramureșanului Ioan Borlean și reinterpretate – firesc – de artist prin propriul filtru imagistic. Simbolurile vernaculare, transpuse artistic în primul grupaj din expoziție, sobre și/ sau aparent „rigide” pe alocuri cu reminiscențe ale iconografiei (religioase, evident), sunt „depășite” stilistic de grupajul organizat într-un spațiu alăturat, delimitat fizic dar și metaforic, deschis modernismului. Am găsit, în cea de-a doua încăpere alocată expunerii lucrărilor lui Ioan Borlean, o altă abordare, un alt drum în găsirea identității stilistice, o îndrăzneală interesantă în a simplifica și moderniza temele/ subiectele supuse atenției publicului. Iar judecata publicului, subiectivă și prețioasă, poate – în cel mai bun caz – răscoli orgoliul artistului, fără a găsi rezonanța care să-l abată de la propria strategie.
Ioan Borlean și-a „expus” cu răbdare și încredere „însemnările” cromatice din noua etapă a vieții artistice, simte că a „consumat” eficient timpul și cred că de acum încolo își trăiește – mai puțin cuminte – visul.
Felicitări, prietene Ioan Borlean!… și… să-ți priască toate provocările în/spre libertate!
Ion Mariș
Grupul „La Conacul Fotografilor” organizează vineri, 08 noiembrie 2024, de la ora 16:00, la Sala Radio – Radio România Sighet (str. Plevnei, nr. 8), expoziția de fotografie „Mirajul Luminii”.
Grupul „La Conacul Fotografilor” a apărut în mediul online în anul 2014 și numără astăzi peste 10000 de membri, dar aici intră și iubitorii de fotografie, nu doar artiștii vizuali. La Sala Radio expun 115 fotografi. Selecția s-a făcut dintr-un număr de 450 de fotografii. Expoziția are în tematica ei patru categorii de fotografii: portret, peisaj, wild life și close up. Titlul expoziției „Mirajul Luminii” are legătură cu procesul tehnic de formare a fotografiei sau dacă ar fi să-l cităm pe părintele fotografiei moderne Ansel Adams „pictura cu lumina”. Expoziția este intinerantă iar în Sighetu Marmației a ajuns după ce a poposit în alte trei locații, Bistrița, Slănic Prahova, Târgu Mureș, iar de la Sighet va pleca în București și Râmnicu Vâlcea.
Salut, Sighet!
Din mers (live)
*
„Ce frumos palton v-ați cumpărat! Și încă roșu!” „Daa… Numai să nu se atenteze careva la mine!”
*
”…Ba, se dau! M-o chemat doctora în 15, să-mi scrie toate complexatele”.
*
” Alo! Zin, zin… Amu ietucuță!”
*
(Asszonyok)
– Hová mész, Mari?
– A Cárdiologiénál…. -„ Hová…”
La pod
*
Vorbim despre vreme, cum s-a făcut frig. Câțiva nu sunt de acord. Un coleg de bancă de rezerve întărește ideea, vine cu dovada: „Dimineață, când am dus de mâncare la câine, era pojghiță în blidul cu apă”.
*
Un claxon strident pe dig.
– Trage, trage? – strigă un nene, de pe motoreta lui, pescarul.
– Măă, nu striga la el, că sparii peștii! – zice altul, de pe banca de rezerve.
– Că nu-i sparii, îi fugăresc căt’ă el!
Errzsi néni
„Aseară, în casă, am dat așa o buftătură că au venit vecinii să vadă ce-i.”
„Cumințenie și perspicacitate
Într-o conversație pe Messenger:
Mama: Sunteți cuminți?
Fetița: Da! Cât vrem noi de cuminți!”
(R. N.)
De sezon. Despre ciuperci
(recapitulare și completare)
„Ciupercile sunt: de stâjer, maro, grăsucă, albe pe dedesubt, bureţi albi sau „usturoi”, bureţi galbeni sau „crestăţăi”, vineţele, hribe de fag – tot maronii, da’ galbene pă dos, de mesteacăn, tăt aşe, da’mai micuţe, de tufă – mai negrii, mai moi, mai slăbuţă. Ce’ mai bună îi ce’e de stejar, după aceea de mesteacăn, apoi de fag şi tufa-i ultima, că-i mai slăbuţă şi neagră… ( M.T.,65 ani, Cămara)
Sau: „Vastagszáru gomba (de stejar, cu tulpină groasă), kékhátu gomba (cu picățele albastre), kenyér gomba, iescuță, hribi, ghebe, bureți, cozărei, csirke gpmba, i.e. gălbiori, de prun, mânătărci, trufe, hribi de pădure, zbârciogi…. Es bolond gomba – bine’nțeles.” (La Pod, L. K., V. M.)
Prin toamna împărătească
* Soarele la râu. Lumina pulsează din toate părțile, ne dă în față. Ca blitzurile pe covorul roșu cu vedete. De fapt, sunt o vedetă a toamnei, atâta mai defilez prin ea…
* O grădină. Un trecător zâmbește. Cum îl zgârie trandafirii, în vis.
* La râu. Un băiet înalt ține o fată de umeri. Cu inima.
* Case în soare. O bătrână șade, într-un cărucior de invalid, la șosea. Pisoiul, și el, șade lângă ea.
* Un biciclist, probabil prof, trece îngândurat, lipit de bordură, pe sens interzis. O fi în „ziua liberă”. Sigur oblomovist.
* La Iza Solovană, trei domnițe și-au adus o masă și niște scaune pliante din plastic. Stau la peisaj. Pe dig, vine încă una, cu o tăviță cu 4 cafele fierbinți, tot râzând.
* În parc, un copil adună frunze colorate. La fiecare îi încearcă textura, cercetează forma și culoarea, față-verso, deschide ochii mari, o pune înre-un tractoraș. Bunica vine și ea cu o frunză mare pentru colecție.
Marin Slujeru
Cu toții am urmărit discursul doamnei Ana Blandiana la ceremonia de acordare a Premiilor Prințesa de Asturias pentru Litere, de la Oviedo, din 25 octombrie 2024, și parcă simți că nu poți trece prea ușor peste radiografia pe care Domnia Sa o face devenirii noastre: „latinitatea noastră, rămasă în exil la celălalt capăt al continentului, ne-a singularizat și ne-a dat, odată cu conștiința că suntem altfel decât cei din jur, sentimentul singurătății în istorie”. Este, aș spune, același sentiment pe care ți-l dă și lectura cărții lui Ioan Ardeleanu-Pruncu, Victor Mihalyi de Apșa și lumea în care a trăit – Editura Valea Verde, 761 pagini, cu o Prefață de prof. univ. Blaga Mihoc, și un CUVÂNT de ÎNTÂMPINARE de PS Vasile Bizău, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Maramureș.
Volumul este structurat în cinci mari capitole (I. Familia nobiliară Mihalyi de Apșa, II. Dr. Victor Mihalyi de Apșa: Mitropolit de Alba-Iulia și Făgăraș, Membru de onoare al Academiei Române, III. Episcop de Lugoj, IV. Mitropolit de Blaj, V. Sfârșitul), beneficiază de 40 de Anexe (scrisori, memorii, Decizii, interpelări, articole de presă, fotografii, edite și inedite, dintre care se remarcă schița genealogică a familiei Mihalyi făcută de studentul Victor Mihalyi, p. 698), 7 pagini de bibliografie și fonduri de documente, 15 pagini valoroase de Indice de nume, respectiv o scurtă prezentare a activității Asociației „Firul Vieții” Sighet.
Această carte care se lansează azi, 6 noiembrie 2024, la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației, pe lângă faptul că ne relevă personalitatea excepțională a Mitropolitului greco-catolic Victor Mihalyi și a lumii frământate din Ardeal, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, este despre latinitatea noastră, despre Biserică și limbă, despre patrimoniu, dar mai ales despre moștenire. Și, poate cel mai important, despre iubirea de Maramureș și pentru moroșeni. Firește, avem doi părinți, patru bunici, opt străbunici etc., care, la un moment dat, și-au pus speranțe în fiecare din noi că ne vom face datoria. Domnul profesor Ardeleanu-Pruncu scrie o minunăție de monografie, de-o claritate debordantă, în care ne arată cine suntem și, mai ales, care ne este obligația, adică ne face părtași la îndatoririle noastre. Ne determină să ne gândim la urmași, altfel spus, să-i urmăm exemplul. Mărturisesc că, într-o lume în care ChatGPT (de)scrie istoria, iar boții (deja) știu ce butoane să apese pentru a ne stârni emoțiile, mă încăpățânez să rămân optimist. Mă gândesc în acest sens și la articolul „Sfârșitul umanioarelor” din Dilema, nr. 34/2024 (https://www.youtube.com/watch?v=FfXEafsi19A), în care Mircea Dumitru afirmă că „faptele istorice sunt aceleași, dar felul în care decidem să le normăm sau să le gândim axiologic normativ depinde de foarte multe opțiuni religioase, politice, filozofice pe care le avem”.
Pentru că nu putea fi altfel, cartea este dedicată memoriei părinților, Ioan și Maria Ardelean, din familiile nobile Batin de Berbești, Țiplea (Cziple) și Pop (Kökényesdy) de Biserica Albă, „fiindcă și eu am trăit prin veacuri, în sângele străbunilor mei”, după cum mărturisește autorul. Citind cartea, mărturisesc că mi-am amintit de toți profesorii de istorie care m-au influențat/ marcat și m-am gândit la toți foștii mei elevi care astăzi predau istoria noilor generații de moroșeni. Sunt ferm convins că generația noastră nu este ultima interesată de istoria Maramureșului și că mai tinerii profesori vor ști cum să insereze în predarea standardizată, atât de-n vogă printre diriguitorii sistemului de învățământ actual, și elemente de istorie locală, în vederea deprinderii spiritului critic.
Ce ne oferă în esență această carte? Întâi de toate, un capitol dedicat familiei Mihalyi de Apșa (începând cu Mihai Mihalyi, paroh de Ieud, continuând cu un frumos medalion biografic dedicat academicianului Ioan Mihalyi de Apșa, care, la 1864, vorbea despre Codicele de la Ieud, și, în cele din urmă, cu ultimii Mihăileni și influența Domnișoarei Lucia Mihalyi de Apșa asupra autorului), genealogia și implicațiile acesteia în rezistența românească prin limbă, cultură și biserică; am reținut în mod deosebit latura formativă a acesteia, evocarea unei lumi apuse, deslușirea încercărilor prin care a trecut Biserica Greco-Catolică (rezistența la maghiarizarea școlii, a administrației și, în final, a Bisericii, prin înființarea Episcopiei de Hajdudorog, 1912), eleganța răspunsurilor de bun simț celor care diminuează importanța Mitropolitului Victor Mihalyi, vlădica săracilor, legăturile de familie surprinse în miile de note de subsol, și multe alte aspecte notabile, dar las Domniilor Voastre plăcerea descoperirii lor în paginile acesteia.
Ambiția autorului, exprimată în cuvântul introductiv, de a-l readuce în memoria maramureșenilor, este pe deplin justificată, cu atât mai mult cu cât Mitropolitul Victor Mihalyi nu se regăsește în volumul 100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalități care au făcut istorie (2018). Este într-adevăr o carte-eveniment (sau reparație morală), care ne invită să cinstim memoria unui înaintaș demn de respect și considerație, fără de care nu se poate scrie istoria Maramureșului și a Ardealului. Iar cuvintele lui Alexandru Papiu Ilarian (1862), care deschid volumul, n-au fost alese întâmplător: „O națiune ce nu-și cunoaște istoria se aseamănă ființelor lipsite de memorie; ea nu cunoaște legătura logică și necesară între trecutul, prezentul și viitorul său; ea nu se cunoaște pe sine însăși.”
Marius VOINAGHI
Sonet în Carpați
Iar lin coboară soarele în seară
În marea verde-a munților Carpați,
Stau brazi ca lumânările de ceară
Și-n arșiță, și-n sloată – nemișcați.
Privesc din vârf în depărtări albastre,
Privesc în sus spre cerul înstelat –
Retranslatori ai visurilor noastre
Spre cel mai mare și iubit Prelat.
N-au fire, nu au cabluri, n-au Wi-Fi-iuri,
Comunică cu Dânsul în direct,
N-au login, n-au parolă, au doar graiuri,
Acolo înțelese-n mod perfect.
Stau brazi în munți cu rădăcini adânci,
Sorbind de veacuri măduva din stânci…
Iubita mea…
Iubita mea, la răsărit de vers
Când rimele își caută menirea
În ochii tăi văd iarăși omenirea
Și al vieții noastre univers.
Iar ramuri de poem ni-i azi iubirea
Chiar dacă timpul e puțin pervers,
Sărutu-i fără vre-un efect advers,
Zidindu-ne din clipe dulci trăirea.
Pe verzi cărări scăldate în parfum
De teii care stau în rugăciune,
Mai savurăm dulceața lor și-acum
Ascunsă într-o tainică minune,
Având prin veacul nostru-același drum,
Același nimb și aceeași stea anume!
Iar mâna ta…
În largul unei seri când parcă luna
E în concurs cu farul de mașină,
Aceeași poezie mă încearcă
Când iar resimt atingerea-ți de mână.
În pletele-ți ce cad ca o cascadă
Peste gândirea mea împrăștiată,
Văd o poveste fără de tăgadă
Și un enunț la ce visam odată.
Și dacă pulsul bate cu frecvență
Trezind din somn rețeaua sanguină,
E că te simt nu prin corespondență,
Ci-n miez de noapte tu mă ții de mână…
Acel poem ce murmura aseară
S-a destrămat în noaptea cea de vară…
(din volumul „Pe creste de cuvinte”)
* * *
Nicolae ȘAPCĂ, poet, publicist, editor. Născut la 25 martie 1968 în satul Iordănești, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți (Ucraina). A absolvit Școala nr. 1 din Iordănești (1983), Școala medie din Carapciu (1985), Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Cernăuți (1992). Traducător (1989), reporter (1991), redactor pentru emisiunile în limba română (1992-1998) la Radio Hliboca, reporter la ziarul republican „Concordia” (1995-1998), redactor-șef al ziarelor regionale „Novyi den” și „Monitorul bucovinean” (din 1998).
Fondează și conduce Editura Nicolae Șapcă (1993-2013). Vicepreședinte al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (din 2010). Membru al Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina (din 1992).
Este autorul volumelor „Roua sărutului” (Hliboca, 1998), „Aici e inima mea” (Hliboca, 2009), „Eternul dor” – publicistică (Cernăuți, Ed, Druk Art, 2018), „Pe creste de cuvinte” (Cernăuți, Ed, Druk Art, 2023), „Aici nicicând nu-și scutur’ floarea merii” (Cernăuți, Ed. Bucrek, 2024) ș.a.
Îngrijește și editează zeci de volume de folclor, poezie, publicistică. Decorat cu Distincția Onorifică a Consiliului regional Cernăuți „Pentru merite față de Bucovina” (2018).
Volumul de sonete „Pe creste de cuvinte” (Editura Druk Art, Cernăuți, 2023), a fost onorat cu Premiul pentru Poezie al Editurii Valea Verde din Sighet, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie, ediția 51, 2024.
Salut, Sighet!
Regizorul Toma Enache a fost premiat cu premiul „Outstanding Achievement in Filmmaking” în urma premierei americane a filmului „ENESCU, jupuit de viu” la ARPA International Film Awards în Los Angeles.
În data de 26 octombrie 2024, filmul „Enescu, jupuit de viu” regizat de Toma Enache a avut premiera americană în cadrul celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional de Film ARPA, în Los Angeles. Proiecția a avut loc la Harmony Gold Theatre, pe legendarul Sunset Boulevard. La proiecția oficială, alături de regizor și alți membri ai echipei, a fost prezent și Consulul General al României la Los Angeles, doamna Lucia Sava.
Pe 27 octombrie 2024, la gala de decernare a premiilor, regizorul Toma Enache a primit premiul Outstanding Achievement in Filmmaking. Gala a celebrat nume importante, printre care actorul american Danny Trejo, un adevărat icon hollywoodian, cunoscut pentru vasta lui filmografie (Desperado; Heat; Con Air; Spy Kids; Machete). Ultimul film în care joacă, Wages of sin în regia lui Victor Rios, a avut premiera tot pe 26 octombrie în cadrul festivalului.
George Pennacchio a primit Premiul pentru Întreaga Carieră, iar tânărului regizor Gabriele Fabbro i s-a înmânat the Rising Star Award.
ARPA International Film Festival (ARPA IFF) celebrează din 1997 în inima Hollywoodului filmele internaționale și cineaștii independenți. Misiunea sa este aceea de a cultiva toleranța culturală și empatia globală prin crearea unui forum dinamic pentru cinematografia internațională.
Festivalul reunește mai mulți specialiști în domeniu într-un program dens, printre care menționăm conferința “Women in Filmmaking”, la care a participat și binecunoscuta actriță Diane Baker; masterclass-ul de efecte speciale moderat de Roger Kupelian, artist vizionar care a lucrat pentru proiecte cinematografice majore, precum trilogia Lord of the Rings sau Alice in Wonderland în regia lui Tim Burton. Alți oaspeți importanți ai festivalului sunt actorii Joe Cortese (Green Book), Julia Ormond (Legends of the Fall), Rosanna Arquette (Pulp Fiction), Kevin Pollak (The marvelous Mrs. Maisel), Eric Roberts (The Dark Knight).
Anul acesta, în festival s-au proiectat 110 filme din 25 țări. Filmul „Enescu, jupuit de viu” este singurul film românesc din selecția oficială ARPA, un festival cu tradiție de aproape 3 decenii, printre cele mai vechi și importante festivaluri internaționale pentru film independent.
Publicul românesc va avea ocazia să vizioneze în premieră acest film mult așteptat începând cu luna noiembrie, în prezența regizorului și a unor membri ai echipei, beneficiind astfel de o experiență cinematografică unică.
„Enescu, jupuit de viu” va fi lansat în cadrul a peste 30 de proiecții de gală în toată țara, debutând pe 2 și 3 noiembrie 2024 la Iași, 4 noiembrie 2024 la Opera Națională din București, 5 noiembrie la Ploiești și 6 noiembrie la Constanța, aceste prime date fiind deja sold out!
Pe data de 30 noiembrie 2024 va avea loc o proiecție specială la Ateneul Român din București. Biletele sunt deja puse în vânzare și se epuizează rapid. Lista completă cu datele și locațiile premierelor poate fi găsită pe paginile de social media ale filmului, urmând să fie afișate și datele pentru luna decembrie.
Regizorul Toma Enache descrie filmul ca fiind un omagiu adus genialului compozitor român, invitând publicul să descopere atât artistul, cât și omul din spatele muzicii.
Detalii complete despre proiecții și bilete se găsesc aici:
https://ticketstore.ro/ro/eticheta/101/film-enescu-jupuit-de-viu
https://www.iabilet.ro/bilete-jupuit-de-viu/
https://www.facebook.com/enescufilm
https://www.instagram.com/enescufilm?igsh=MTlrdDRubTJid3AzYg==
Fotografii: Cristian Coldea/Coldea Productions
Comunicat de presă
Relaţiile internaţionale dintre ţări (evident, cele care – aidoma Rusiei – nu sunt supuse sancțiunilor de către atotputernicul grup al țărilor hiperdezvoltate), nu înseamnă doar legături politico-diplomatice și cultural-turistice, ci mai ales din cele economico-financiare și strategice, ba chiar militare în caz de forță majoră. De exemplu, cu războiul ruso-ucrainean în coasta sa, România intrată cu totul din 2007 în tulburele siaj americano-unionist (membră NATO și UE), are în momentul de față, pe teritoriul ei, cea mai mare bază a acestui bloc militar. Ceea ce, desigur, este și bine (conferă naiscaiva siguranță românilor și flancului NATO sud-estic), dar este și rău (țara e practic sub ocupație și, ca atare, se află necontenit în atentul vizor al puterilor nucleare antiamericane).
N.B.: Apropo de trupele de ocupație, ne informează Petre P. Panaitescu în Istoria românilor (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990), după definitiva înfrângere a dacilor în războiul din 105-106 e.n., la început în Dacia „a fost așezată o singură legiune, legiunea XIII Gemina, cu tabăra (castrum) la Apulum (Alba Iulia”. În paragraful următor, marele istoric adaugă că de-abia în vremea împăratului-filosof Marcus Aurelius (161-180), „crescând amenințarea barbarilor germanici înspre granițele de nord-vest ale Daciei, a fost adusă o a doua legiune, legiunea V Macedonica, așezată până atunci la Troesmis în Dobrogea de azi și mutată acum la Potaissa (Turda)”. Făcând necesara precizare că circa 5000 era numărul soldaților dintr-o legiune romană și că cel al modernilor mercenari din marea bază de la Mihail Kogălniceanu este peste 10.000, avem nu numai material îndestulător pentru o comparație temeinică între cele două situații politico-militare, ci și rampa de lansare spre diverse speculații…
Revenind la chestiunea datoriilor odioase (odious debt în limba engleză), trebuie spus că ea devine concept de drept internațional, după ce Alexander Nahum Sack (jurist rus, fost ministru al țarului Nicolae al II-lea, profesor de drept financiar internațional la Universitatea din Sankt Petersburg, până la lovitura de stat bolșevică din octombrie 1917, apoi la mari universități din Europa și Statele Unite) elaborează în anul 1927 Teoria datoriilor odioase, care înfățișează următoarele caracteristici ale acestora:
1) Guvernul contractează împrumut fără acordul cetățenilor, acord obținut în urma unui referendum;
2) Împrumutul nu este făcut în folosul real al cetățenilor (al tuturor cetățenilor, adaug eu, nicidecum doar în folosul descurcăreților, așa ca în strâmbul nostru postdecembrism, sau al nomenclaturiștilor, activiștilor și trepădușilor bolșevici în sinistrele distopii antedecembriste, respectiv în cele globalisto-neomarxiste din prezent și viitor);
3) Împrumutul se acordă, deși creditorul este conștient (are știre) de existența primelor caracteristici ale acelui împrumut.
Dar iată ce scrie chiar Alexander Nahum Sack despre o asemenea situație: „Dacă o putere despotică contractează o datorie nu pentru nevoile și în interesul statului, ci pentru a întări regimul său despotic, pentru a reprima populația care-l combate, această datorie este odioasă pentru populația din întregul stat. Această datorie nu este obligatorie pentru națiune: este una a regimului, o datorie personală a puterii care a contractat-o, în consecință ea cade odată cu căderea acestei puteri”.
Mă grăbesc să arăt că acest principiu n-a rămas doar la stadiul de spectaculoasă teorie, ci chiar s-a concretizat/ materializat de-a lungul timpului în mai multe țări, care au știut (au avut voința trebuincioasă!) când și cum să-l pună la treabă: Grecia (după criza financiară din 2007, face dovada că doar 8% din banii împrumutați au fost destinați cheltuielilor guvernamentale, restul – sub o formă sau alta – ajungând de îndată la creditori, precum și că acordurile au fost trecute prin Parlamentul elen cu flagrante încălcări ale Constituției), Portugalia, Irlanda, Mexic, Cuba, Nigeria și Ecuador (după seria președinților trădători), dar mai ales Statele Unite în cazul Irakului (fără a menționa caracterul odios al datoriei, obțin de la Clubul parizian o anulare, în trei rânduri, de 80% a datoriei irakiene) și Germania federală, care – potrivit Acordului de la Londra din 1953 și cu sprijinul multor state (SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Grecia etc.) – obține reducerea cu 62% a datoriilor acumulate „atât în perioada interbelică, cât și după război, până la data încheierii Tratatului”.
Se subînțelege că această consistentă clemență internațională în ceea ce privește „datoriile odioase” (firește, dimpreună și în fecundă legătură cu mentalitatea teutonică și Planul Marshall) a contribuit în mod decisiv la refacerea economiei Republicii Federale a Germaniei, respectiv la lansarea Germaniei reunificate (de după căderea Zidului Berlinului) între cele mai dezvoltate țări ale planetei (PIB-ul pe locuitor o situează după SUA și China).
Datoria externă a României postdecembriste a ajuns la peste 150 miliarde euro. Cum toată această datorie s-a făcut fără consultarea cetățenilor și cum numai o mică parte din acești bani au ajuns la cetățenii de rând sub forma mascată a mitei electorale (firimituri azvârlite angajaților și pensionarilor în interminabilele noastre campanii), căci grosul lor se regăsesc în veniturile nesimțite și în averile necușere ale bugetarilor de lux (politruci, sinecuriști/ descurcăreți, foști și actuali securiști, magistrați, polițiști, ghinărari ș.a.m.d.), e clar că și pe meleagurile noastre ar trebui să fie activată doctrina „datoriilor odioase”, dacă nu pentru toți banii împrumutați în peste trei decenii, atunci cu siguranță pentru majoritatea lor.
Dar voința politică dâmbovițeană în acest sens este la fel ca aceea de-a desființa sinecurile și privilegiile sociale, respectiv ca mult discutata micșorare a enormului decalaj dintre veniturile bugetare sfidătoare („academicianul” Mugur Isărescu-Manole, de pildă, încasează lunar peste 100.000 lei) și cele minime (cică legal nu pot să fie mai mici de 1200 lei).
Că, de, dacă într-adevăr s-ar dori politic acest lucru drept și logic, atunci am asista mai întâi, cu îndreptățită satisfacție, la confiscarea atâtor averi necușere și la exemplara pedepsire a tâlharilor cu ștaif, nicidecum la amețitoarea tărăgănare a proceselor cu greutate și, în final, la prescrierea celor mai ticăloase fapte de corupție.
George PETROVAI
Miercuri, 06 noiembrie 2024, de la ora 16:00, la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet va avea loc lansarea volumului „VICTOR MIHALYI de APȘA și LUMEA ÎN CARE A TRĂIT”, (765 pagini), autor Ioan ARDELEANU-PRUNCU (Editura Valea Verde, 2024).
„Punând pe tapet un volum de informații imens, edite și inedite, autorul reușește să ofere publicului un grandios laudatio personajului de care se ocupă și, prin felul de tratare a evenimentelor, un encomion al familiilor nobile din Maramureș. […] Autorul cărții (Ioan Ardeleanu-Pruncu) vorbește într-un limbaj accesibil, scrie într-un stil plăcut, lipsit de abruptețe.” (prof. univ. dr. Blaga Mihoc)
Salut, Sighet!
Szőllőssy Gheorghe s-a născut la data de 17 septembrie 1939 iar prin cei 40 de ani de activitate la catedră s-a regăsit într-o multitudine de activități, de la pasiunea pentru sport până la admirația pentru muzică, în același timp fiind un supraviețuitor al Holocaustului. La vârsta fragedă de 15 ani și-a început studiile la Universitatea Bolyai (actualmente Babeș-Bolyai), Facultatea Matematică-Fizică, astfel încât la 19 ani a devenit profesor. Pe parcursul carierei a predat la diferite școli, la Liceul Mixt Maghiar, la Școala nr 9, Liceul Pedagogic, Liceul „Dragoș – Vodă”, Liceul Forestier. Elevii lui au câștigat nenumărate concursuri, de la olimpiade naționale până la cele internaționale, iar mulți din elevii săi au devenit și ei profesori la rândul lor. După spusele dânsului, îi poartă o deosebită recunoștință profesorului Balea Grigore, care l-a inițiat în metodica predării matematicii și a pedagogiei.
Imensa iubire simțită pentru matematică s-a materializat prin numărul mare de probleme create, în număr mai mare de 4500, dintre care 500 au fost publicate în diferite reviste de specialitate din București, Timișoara și Cluj-Napoca. Recunoscând activitatea lui în domeniul matematicii a fost distins cu titlul de ,,Profesor Evidențiat”, acordat de Ministerul Educației și Învățământului în anul 1984, Diploma de Excelență, acordată de Societatea de științe matematice din România în anul 2006, Diploma de Onoare, conferită de Societatea de Științe Matematice din România Filiala Maramureș în anul 2007, premiul Farkas Gyula și nenumărate premii oferite de instituțiile de specialitate.
A fost un membru de bază al comunității maghiare din oraș luând parte, în anul 2002, la înființarea Liceului maghiar Leöwey Klára.
În cei 85 de ani de viață a rămas fidel orașului natal, crescându-și copiii aici și cultivând un respect pentru multiculturalitatea sigheteană. Menirea profesională a domnului Szőllőssy pe parcursul carierei sale a fost nu numai predarea matematicii, ci transmiterea dragostei față de aceasta mai multor generații.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanțe familiei!
Salut, Sighet!
Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei are în competență o frontieră cu lungimea totală de 464,306 km, din care 97,83 km frontieră internă – cu Ungaria şi 366,476 km frontieră externă a Uniunii Europene – cu Ucraina.
Obiectivul strategic al inspectoratului constă în asigurarea permanentă a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat, la frontiera de nord a României, frontieră externă a Uniunii Europene. Acesta s-a realizat prin: prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, executarea misiunilor şi acţiunilor în baza analizei de risc şi a exploatării informaţiilor operative, organizarea şi coordonarea aplicării prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate de România cu R. Ungaria şi R. Ucraina, precum şi cu alte state sau organizaţii internaţionale sau regionale, monitorizarea activităţii de supraveghere şi control la frontiera de stat din zona de competenţă și nu în ultimul rând menţinerea nivelului de pregătire al personalului la standardele profesionale, care să-i permită îndeplinirea eficientă a atribuţiilor şi misiunilor specifice.
CRIZA MILITARĂ DIN UCRAINA – MĂSURI
În toți acești ani, de când a început războiul în Ucraina, activitatea la frontieră a presupus eforturile conjugate ale tuturor structurilor M.A.I şi în mod deosebit ale I.T.P.F. Sighetu Marmației, pentru gestionarea situaţia operative provocată de conflictul armat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă.
Astfel, fiecărui cetățean ucrainean care a venit din Ucraina, i s-a permis accesul pe teritoriul României și, după caz, accesul la o formă de protecție din partea statului Român, respectiv la forma de protecție temporară implementată ca urmare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022.
La frontiera cu Ucraina, pentru supravegherea și controlul trecerii frontierei și asigurarea ordinii publice în zona de frontieră, au fost implementate mai multe măsuri printre care: întărirea dispozitivului de supraveghere si control la frontiera de stat, suplimentarea personalului în punctele de trecere a frontiere, suplimentarea cu personal din partea FRONTEX, menținerea centrului telefonic pentru informații în limba ucraineană înființat la ITPF Sighetu Marmației, în anul 2022, misiuni de supraveghere cu IGAv şi mijloace aeriene FRONTEX, menținerea și întărirea mecanismelor de sprijin pentru cei sosiţi din Ucraina, precum și utilizarea la maxim a arterelor de control – inclusiv a celor de pe sensul de ieşire pentru permiterea intrării
În cadrul măsurilor de gestionare a crizei din Ucraina, pentru fluidizarea traficului de la frontiera cu țara vecină, a fost deschis traficului la frontiera cu Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, din județul Suceava.
În același context se situează și măsurile de reamenajare din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, măsură menită să optimizeze și să fluidizeze traficul dintre cele două state.
SITUAŢIE OPERATIVĂ privind CETĂŢENII UCRAINENI
Peste 19.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontieră de nord.
În primele 10 luni ale anului curent, au fost înregistrate 9.500 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați 10.700 cetățeni ucraineni, din care 5.869 pe raza județului Maramureș, 3.767 pe raza județului Suceava și 1.064 la granița județului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării aceștia au solicitat protecție temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni.
De la începutul acestui an, la frontiera de nord a României se constată din nou o creștere a numărului de cetățeni ucraineni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera, față de aceeași perioadă a anul 2023. Daca în primele 10 luni ale anului trecut, la nivelul celor 3 județe (366 de km de frontieră cu Ucraina) au fost depistați 3.278 de cetățeni ucraineni, în acest an numărul s-a triplat, vorbim de 10.700 de cetățeni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera din Ucraina în România.
Analizând situația, constatăm că cei mai mulți dintre cetățeni ucraineni au fost depistați după ce au trecut frontiera în județul Maramureș (pe raza celor 163 de km de graniță a județului nostru cu Ucraina), asta și datorită terenului accesibil pe de partea ucraineană care este prevăzut cu drumuri forestiere până în apropierea frontierei de stat, lucru ce le permite să se deplaseze mult mai ușor pe teritoriul ucrainean.
Astfel că, de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava, 19.068 cetățeni ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului.
Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa rece și învolburată a râului Tisa sau prin Munții Maramureșului la altitudini de până la 1.900 de metri, nefiind echipați corespunzător pentru terenul greu accesibil, în condiții de iarnă cu temperaturi foarte scăzute. De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 25 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 15 pe malul românesc al râului Tisa și 10 în Munții Maramureșului.
De când a început războiul în Ucraina și până în prezent, în raza de competență a Sectoarelor Poliției de Frontieră Vișeu de Sus, Valea Vișeului și Poienile de sub Munte am avut împreună cu Salvamontul Maramureș 150 de intervenții în Munții Maramureșului, în care au fost salvați peste 200 cetățeni ucraineni (doar anul acesta am avut 65 de astfel de misiuni cu 80 de cetățeni ucraineni salvați).
Stimați jurnaliști,
Închei această prezentare prin a vă adresa asigurările mele că în continuare ne vom face datoria și vom depune toate eforturile necesare pentru a ne îndeplini sarcinile la nivelul cel mai înalt, dar și prin a vă mulțumi pentru sprijinul acordat.
Declarația chestorului de poliție Florin Coman, inspector șef al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației
* * *
Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș este o structură specializată a Ministerului Afacerilor Interne, aflată în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, destinatã sã asigure în zona de competență, aplicarea într-o concepție unitarã a legislației în vigoare pe linia procesării cererilor de azil și a integrării sociale a străinilor beneficiari ai unei forme de protecție.
În perioada ianuarie – octombrie 2024, sub aspectul gestionării afluxului de persoane strămutate din Ucraina, au fost înregistrate următoarele:
I. Pe linia protecției internaționale acordată cetățenilor ucraineni
În perioada de referintă, au fost înregistrați 9 cetățeni în procedură de azil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. În conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr. 44/2004 în programul de integrare au fost înscriși 8 beneficiari. În perioada similară din anul 2023, au fost înregistrate 26 de cereri de azil și 14 beneficiari în programul de integrare.
În perioada desfășurării procedurii de azil, cât și în perioada programului de integrare, străinii au o serie de drepturi, respectiv:
– să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistență socialã și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasã a copiilor săi;
– să beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;
– sã beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigräri, în condițiile stabilite de lege;
– sã își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;
– sã poată beneficia, la cerere, de asistență în vederea repatrierii voluntare;
– să aibă acces la dobândirea unei locuințe, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să beneficieze de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competență, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.
II. Pe linia protecției temporare acordată cetățenilor ucraineni, acordată în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor (Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, publicată in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, ur. 71 din data de 4 martie 2022)
În perioada de referință au fost eliberate 7.535 de permise de protecție temporară, din care 2.328 prin ghișeul de lucru aflat la sediul ITPF Sighetu Marmației. Această cifră de 2328 de permise de protecție temporară emise în perioada august – octombrie 2024, apreciem ca fiind un efort comun al celor două structuri implicate, sens în care mulțumim conducerii ITPF Sighetu Marmației și polițiștilor de frontieră maramureșeni pentru implicare și sprijinul acordat.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, anul acesta s-a constatat o creștere a numărului de cetățeni care s-au adresat centrului în scopul reemiterii permiselor de protecție temporară. În această situație s-au aflat 367 de cetățeni, care au apelat la procedura de emitere din diverse motive: fie documente pierdute, fie deteriorate, fie nevoia înscrierii unei adrese de reședință în noul permis.
De asemenea, a fost observată o creștere a numărului de beneficiari ai protecției temporare care au renunțat la această formă de protecție în România. Avem în această situație 414 cetățeni, gestionați în perioada ianuarie – octombrie 2024.
Beneficiile protecției temporare în România sunt prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 20 din 7 martie 2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară.
Declarația doamnei Simona Chioran – director al Centrului Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – IGI – Maramureș
* * *
Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii şi a celei transfrontaliere reprezintă una dintre prioritățile polițiștilor maramureșeni. În acest sens, Inspectoratul de Poliţie Județean Maramureş își canalizează în continuare resursele pentru a acorda sprijin acțiunilor desfășurate în direcția prevenirii și combaterii infracționalității în zona punctului de trecere a frontierei din Sighetu Marmației și implicit pentru limitarea efectelor generate de trecerea ilegală a frontierei de stat.
Un număr mai mare de cetățeni ucraineni care au ajuns pe teritoriul județului nostru a presupus manifestarea unei atenții sporite pentru îndeplinirea obiectivelor cadru pe care le are IPJ Maramureș, respectiv supravegherea și controlul traficului rutier în vederea fluidizării circulației și prevenirii accidentelor rutiere și menținerea climatului de siguranță publică, astfel încât cetățenii să se simtă în siguranță.
Pentru prevenirea implicării în activități infracționale, în cadrul activităților desfășurate cetățenii ucraineni au fost informați cu privire la legislația aplicabilă pe teritoriul României.
Un alt obiectiv îl constituie prevenirea comiterii de acte antisociale pe teritoriul județului, context în care gestionarea numărului mare de cetățeni ucraineni care trec ilegal frontiera implică o cooperare eficientă, prin schimb de date și informații, cu instituțiile care au competență în acest domeniu. În acest sens, colegii mei au sprijinit desfășurarea acțiunilor organizate de Poliția de Frontieră în zona punctului de trecere a frontierei de stat, asigurându-se de păstrarea unui climat de ordine și siguranță publică și prevenirea oricăror evenimente antisociale în zona frontierei.
În vederea prevenirii victimizării, pe teritoriul județului, împreună cu participarea celorlalte structuri MAI, au fost desfășurate activități specifice ce au vizat potențiale rute de deplasare a cetățenilor ucraineni, zone de îmbarcare precum gări, autogări, spații de cazare, zone publice frecventate de cetățeni ucraineni, societăți comerciale care intermediază ocuparea forței de muncă străină.
Au fost planificate și executate acțiuni punctuale pe principalele artere de circulație și în locurile de interes operativ, în scopul identificării persoanelor care, indiferent de naționalitate, pun în pericol siguranța traficului. Aceste verificări de monitorizare și control, se efectuează zilnic în cadrul acțiunilor desfășurate pe drumurile publice.
Punctual, în cursul acestui an, sub coordonarea Serviciului de Ordine Publică, polițiștii au fost angrenați în trei acțiuni de amploare, pe teritoriul orașelor Borșa, Vișeu de Sus și pe zona de competență a Secției 4 Poliție Rurală Leordina, în cadrul cărora au fost legitimați aproximativ 100 cetățeni străini, iar în urma verificărilor prin intermediul aplicației E-DAC nu au fost constatate HIT-uri pozitive.
Obiectivul Poliției Române rămâne creșterea gradului de siguranță pentru cetățenii care se află pe raza județului, indiferent de naționalitate, context în care le reamintim ca de fiecare dată când devin victime ale comiterii vreunor infracțiuni, să sesizeze poliția în vederea luării măsurilor legale.
Declarația comisarului șef de poliție Cătană Daniel Ovidiu, inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș
* * *
Serviciul Public Județean SALVAMONT Maramureș desfășoară activități de intervenție în situații de urgență în zonele montane și zonele greu accesibile, fiind membru în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și s-a înființat în baza HG 77/2003-privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți și a Hotărârii Consiliului Județean Maramureș cu numărul 234/25.10.2018, fiind o instituție publică aflată în subordinea Consiliului Județean Maramureș, cu atribuții specifice de coordonare din punct de vedere administrativ și organizatoric a activității de salvare montană în județul Maramureș.
Instituția își desfășoară activitatea de prevenire a accidentelor montane și salvare prin cei 18 salvatori montani salariați, care împreună cu cei 26 de salvatori montani voluntari formează echipele de salvare.
In ceea ce priveste actiunile de cautare -salvare a cetatenilor ucraineni, acestea s-au dublat față de anul trecut, fiind zile și cu două-trei acțiuni/zi (o acțiune durează în medie aproximativ 10-12 ore), iar de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent s-au desfășurat 150 de acțiuni de căutare și salvare a cetățenilor ucrainieni în Munții Maramureșului, acțiuni în care au fost salvați peste 200 cetățeni ucrainieni, fiind însă și situații tragice în care am găsit 10 cetățeni ucrainieni decedați (care au fost coborâți din munte sau zone fără acces tot de către salvatorii noștri, iar fiecare acțiune a durat peste 10 ore|), doar anul acesta am avut 65 de actiuni in care au fost salvati 80 de cetateni ucrainieni…
Pe lângă multitudinea de acțiuni deosebite de salvare pe care le realizează, unele la limita posibilităților fizice și psihice umane, salvamontiștii duc o muncă permanentă de prevenire a accidentelor montane realizând campanii de conștientizare și responsabilizare a celor care merg pe munte, deopotrivă turiști, practicanți ai sporturilor montane sau persoane care desfășoară activități profesionale sau locuiesc în zonele montane.
Declarația domnului Dan Benga, șeful Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș
Comunicat de presă
Școala de Artă „Gheorghe CHIVU” și Clubul MINI-MAXI au reprezentat Sighetul cu succes la câteva competiții importante naționale în ultimele două luni, atât în septembrie cât și în octombrie 2024.
Prima participare din această lună a fost la Cupa „Potaissa”, Turda, 19 octombrie 2024, un concurs național ranking, fiind de fapt al doilea concurs din sezonul competițional de toamnă pentru micii dansatori de la catedra de coregrafie a Școlii de Artă „Gheorghe CHIVU” și a Clubului MINI – MAXI, unde s-au bucurat de roadele muncii lor, obținând locuri remarcabile în clasament: COVACINSCHI Logoș Dominic și POP Evolette, loc 3 (8-9 ani, Deb.); ANDREICA Sebastian și OPRIȘAN Anastasia, loc 3 (12-13 ani, Hobby); GRIGOR Luca și DANCI Delia, loc 7 (10-11 ani, precompetițional). Și, nu în ultimul rând, GRIGOR Sarah s-a clasat pe locul 3 (categoria 4-7 ani, solo fete).
La al doilea concurs al lunii octombrie și respectiv al treilea concurs din acest sezon competițional, Concursul Național CUPA „DANCE ART”, Târgu – Mureș, 26 octombrie 2024, dansatorii sigheteni au continuat seria de rezultate deosebite. Munca și pasiunea dansatorilor și profesorilor, amplificate de emoții și speranțe, s-au transformat în calificări, medalii și… lacrimi de satisfacție.
Pe podium au urcat următorii performeri: COVACINSCHI Logoș Dominic și POP Evolette – Loc 2 (8-9 ani, Deb.); IERIMA David și ARDELEAN Daria – Loc 1 (10-11 ani, Deb.), ANDREICA Sebastian și OPRIȘAN Anastasia – Loc 3 (12-15 ani, Hobby); POHAJDAK Rareș și CODREA Sofia – Loc 3 (10-11 ani, Hobby); PETROVAN Rareș și PIPAȘ Raluca – Loc 3 (E LA. ), Loc 5 ( D ST.), Loc 7 (OB. ST), 16-35 ani.
Felicitări elevilor și profesorilor clasei de coregrafie a Școlii de Artă „Gheorghe CHIVU” și Clubului MINI-MAXI pentru frumoasele rezultate obținute!
Felicitări profesorului antrenor KÖVY Gábor-László și binecunoscutei prof. Cristina KÖVY CINCU (șef serviciu Centrul Cultural Sighet).
Mulțumiri suplimentare profesoarei Cristina KÖVY CINCU pentru informațiile pe care ni le-a furnizat cu amabilitate!
Salut, Sighet!
Nota redacției: Fotografiile care compun imaginea reprezentativă ne-au fost oferite de prof. Cristina KÖVY CINCU.
Cupa ROTARY la Șah, U16, ediția a II-a, s-a desfășurat în perioada 26-27 octombrie 2024, la Liceul Tehnologic Forestier din Sighet (director, prof. Maria Roman), organizatori fiind Rotary Club Sighet (președinte – Dan Ofrim) și CS SIG-MAR Sighet (președinte – Ioan Costiuc).
A fost o participare semnificativă din țară (jud. Maramureș și Satu Mare) și – foarte important – internațională. Un grup de 12 copii și tineri din Ucraina (Velykyi Bychkiv) însoțiți de profesori și părinți, au luat parte cu mult entuziasm la acest turneu.
Directorul turneului a fost Roșu Vasilică (Rotary Club Sighet), responsabil comunicare Ionel Mârza (Rotary Club Sighet) iar arbitri Jurassa Andrei și Costiuc Ioan.
Redăm în continuare rezultatele copiilor (de diferite vârste, de la U06 la U16 ani), în ordinea punctajului obținut (victoria – 1 punct, remiza – 0,5 puncte), la cele două categorii, Legitimiați și Nelegitimați, după un număr de 7 runde (sistem elevețian):
Legitimați (ELO<1800):
Nelegitimați:
Câștigătorii au primit premii în bani, cupe, medalii și diplome.
Cupa Rotary se anunță o competiție din ce în ce mai puternică și la următoarele ediții.
Felicitări participanților, premiaților și tuturor celor care s-au implicat în organizarea turneului!
Salut, Sighet!