O seară… clasică! (autor, Diana Nadir Ștefănescu)

În seara zilei de duminică, 27 octombrie 2024, în sala „Monica Chifor” a Școlii Gimnaziale cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighet, s-a desfășurat un recital cameral cum sperăm să vedem din ce în ce mai multe de acum încolo.
Cu spijinul Clubului Rotary Sighet, în colaborare cu asociația Armonix Cluj-Napoca, a fost posibilă concretizarea acestui recital susținut de către violonistul Valentin Șerban și de către pianistul Mihai Diaconescu.

Valentin Șerban este marele câştigător al Secţiunii Vioară din cadrul Concursului Internaţional George Enescu, ediţia a XVII-a, în palmaresul acestuia aflându-se și premiile obținute în cadrul concursurilor Andrea Postacchini din Italia, Mihail Jora, Ștefan Ruha și Remember Enescu din România. Este de asemenea  co-inițiatorul proiectului Eyes Wide Shut și al Turneului Național Vibrations. Timp de cinci ani, Valentin Șerban a fost membru al prestigiosului ansamblu Les Dissonances, condus de violonistul David Grimal. A fost violonist și concertmaestru al Orchestrei Române de Tineret, iar din aprilie 2023 este concertmaestru al Filarmonicii George Enescu din București.

Pianistul Mihai Diaconescu a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa prof. univ. dr. Csíky Boldizsár şi începând cu anul 2014, a studiat la Helsinki, datorită unei burse Erasmus, finalizând apoi și masterul la Academia „Sibelius” din capitala Finlandei, la clasa profesorului Erik T. Tawaststjerna. Printre distincțiile obținute în decursul carierei sale se numără și premii la concursuri importante la nivel international precum  Premiul I la Concursul Rovere d’Oro (Italia) și Premiul I la Concursul Liszt (România).

Alegerea repertoriului pentru recital a fost în sine o fuziune între caracterele secolelor XIX, XX și contemporanitate, programul fiind compus din lucrări ale unor compozitori reprezentativi precum Bela Bartok, Manuel de Falla, George Enescu, Paul Constantinescu, Pablo Sarasate și Rodion Shchedrin.
Recitalul a fost deschis cu 6 Dansuri Românești de Bela Bartok și 6 Canciones populares Espanolas (6 Dansuri populare Spaniole) de Manuel de Falla care au avut rolul de a introduce publicul în cele două caractere tradiționale distincte care au fost alternate pe tot parcursul spectacolului.
Încă de la prima piesă, foarte cunoscută de altfel, s-a putut observa comunicarea dintre cei doi artiști, a doua piesă punând în evidență tehnica instrumentală prin ritmică și pasaje de măiestrie, precum și muzicalitatea prin contrastul dintre părți.
Recitalul a continuat cu Sonata nr. 3 op. 25 de George Enescu în a căror părți s-au afirmat atât precizia, dialogul dintre instrumente și contrastele dinamice precum și elementele folclorice enesciene specifice.
A urmat un solo de pian cu Toccata Joc Dobrogean de Paul Constantinescu, unde pianistul a demonstrat încă o dată nivelul tehnicii sale pianistice, fiind o piesă ce pune la încercare această tehnică nu doar prin tempo cât și prin pasajele de virtuozitate.
The Fiddler (Lăutarul), prima parte din suita Impressions d’enfance (Impresii din Copilărie) de George Enescu a fost interpretat de violonistul Valentin Șerban care a pus accentul pe elementele de muzicalitate ale piesei.
O notă de modernitate care a scos pentru un moment publicul din „transa” caracterelor folclorice a fost interpretarea piesei In The Style of Albeniz (În stilul lui Albeniz), al pianistului și compozitorului contemporan rus Rodion Shchedrin.
Seara a fost încheiată de două piese ale compozitorului spaniol Pablo Sarasate, Zigeunerweisen (Melodii Lăutărești) și Zapateado, piese care au adus un final demn de nivelul recitalului susținut.
Le mulțumim pe această cale atât interpreților cât și celor care au făcut posibilă realizarea acestui eveniment!

Diana Nadir Ștefănescu

 

Foto: I. Mariș




ACTUL POETIC (autor, Nicolae RĂDOI)

1) „Cînd scriu, nu mă gîndesc niciodată la nimic”, declarase renumitul scriitor atunci cînd fusese intervievat de „reporteritza” care știa precis că va face o carieră de succes. Avea cu ce!… Agresivitatea și lipsa oricărui sentiment al ridicolului erau o certitudine a reușitei.

„Realizez” abia după publicare ce avusesem în cap… După critica din presă, la care se adaugă reacțiile cititorilor cu care mă întîlnesc frecvent. Sînt mereu uimit de ideile care m-au inundat la scriere. Și de valoarea lor. Abia după publicare mi-am dat seama  de toate astea. Ce pierdere ar fi fost!…”, a mai spus , oftînd ușor. Apoi a încheiat, rostind cuvintele memorabile care arată chinul efortului creator: „Să nu credeți că-i așa de simplu să apeși tastele computerului atunci cînd  plictisul te omoară…”

2) În „efemul” care bîntuie mai tare decît pandemia abuziv trecută în uitare de parcă nici n-ar fi fost, vocea spartă și cu accente acute a comentatoarei vrea să arate că este trup și suflet cu ascultătorii ei, dominați de nivelul valoric al cunoașterii parțiale. Că, dacă nivelul se ridică la nivelul mării, poți avea rău de altitudine!… Răspunsul ei către ascultătorul imprudent îl va duce pe acesta în pragul lubricității, el povestind  tuturor pe „feisbuk” despre această reușită. În încheiere, aceasta îi adresează cuvintele memorabile („și de neuitat”!): „Te pup și eu înapoi!”.

Auzind-o, pot zice și eu: „Bravos, națiune! Halal să-ți fie. „Posterioritatea” își va aminti de tine! Și DE PROFUNDIS!…”

3) Epidemie de rabie într-o comună de lîngă Petroșani. „De unde provine?”, se miră toți, cutremurați de spaimă. „A fost adusă de un rabin”, deduce cunoscutul nostru reporter, René. Întrebat de unde știe, acesta clarifică astfel: „Trecînd prin piața de alimente pentru a cumpăra niște pătrunjel afro(disiac), am auzit un cumpărător spunînd că rabi e bolnav. Am dedus în consecință”.

4) Cînd la postul național de radio vrei să te arăți „firoscos în nervii capului”, mai bine întrebi un copil de clasa a cincea cum se pronunță „doamnelor și domnilor” în limba franceză. Ca să nu zici „me dam e mesieo”. Bănuiesc, fără  probe palpabile, că profica de acolo o fi auzit de „liezon”.

Să nu fie nimeni la RAD.ROM.CULT. care să remarce asta? Sau o fi o nouă formă de colegialitate care mie-mi scapă? Acum „politically correct” o fi însemnînd să nu mai fii atent la „nimicuri”… Am trecut de atîtea ori prin „schimbări” (la față!), încît acum facem „fețe-fițe” (!).

„Eu monsieur văd, monsieur citesc…” Am zis!

 5) Intervievată de „reporteritză”, doamna doctor ne liniștește, declarînd: „Puteți sta liniștiți. Acum se fac măsurători ACURATE” (!)

Auzind asta, mi s-a luat o piatră de pe inimă. M-am bucurat enorm că doamna în cauză a trecut pe lîngă limba engleză, probabil absolvind un curs de pe internet, garantînd stăpînirea limbii lui WILL în doar trei săptămîni. Am căzut instantaneu într-un „somn al națiunii care naște monștri”. (după cum se zice) În visul meu, piatra de pe inimă se dusese la rinichi, producîndu-mi dureri atroce.

A doua zi, la consult, medicul mi-a confirmat că așa este…

Nicolae Rădoi

 

Foto: Ion Mariș




De la „doagele” tatălui la „craniile” fiului! (autor, Ion Mariș)

Vernisajul unei expoziții surprinzătoare a avut loc la începutul lunii octombrie a.c. la Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet, protagonist fiind un artist vizual cu un background medical veterinar complementar.
Arnold-Antal Hegedűs „cel tânăr” calcă cu mare fermitate dar și cu pasiune pe urmele tatălui său, pictorul Ștefan-Istvan Hegedűs, cel care a introdus o primă „inovație” în peisajul artistic local, pictura pe… doage. Dacă seniorul Ștefan-Istvan Hegedűs este deja cunoscut și dincolo de granițele României (descinderile lui la Vaja – Ungaria sunt o dovadă a recunoașterii transfrontaliere), Arnold-Antal Hegedűs fiul – în virtutea moștenirii artistice din familie – depășește cu o mai mare viteză și fantezie genele tatălui extrapolând dar și integrând distanțele și înălțimile.
Tânărul medic veterinar – care unește în mod fericit pasiunea/ plăcerea cu abilitățile  formale – își semnează creațiile cu un bisturiu cromatic ce combină „răceala” craniilor cu căldura peisajelor rememorate.
Pentru a-l înțelege pe Arnold-Antal trebuie să străbatem munții și să doborâm înălțimile utilizând un piolet vizual nonconformist.
Am ezitat să public materialul filmat „sec” cu lucrările lui Arnold fără să atribui culorii – concomitent – și sunet; am parcurs imagistic itinerariile artistului și am selectat muzica pe care mi-aș dori să o ascult. Nu doar pentru accentuarea aventurii cromatice am găsit – cred – simbioza optimă audio-vizuală, am încercat să-l decodific în felul meu pe tânărul artist și – nota bene – să-mi exprim bucuria și aprecierea pentru lumea lui ascunsă privitorului neatent. Să privim și să „ascultăm”… culorile!

Pentru Arnold-Antal, prima expoziție personală de la Sighet este o „stație”, o „tabără de bază” firească în ascensiunea pe care conștient și-a asumat-o.
Felicitări Arnold-Antal Hegedűs și – sunt sigur! – vom mai auzi multe evaluări/ analize laudative despre lucrările tale.

Foto, video & text: Ion MARIȘ

N.A.: Am preluat „suprapunerea” muzicală de pe Music by Trygve Larsen from Pixabay  – Corea Peace




Primarul Sighetului și Consiliul Local și-au asumat… mandatul aniversar! (autor, Ion Mariș)

Joi, 24 octombrie 2024, sala Transist din Primăria Sighet a fost arhiplină. Mult așteptata (cu obișnuitele speranțe la nivelul cetățeanului) schimbare de „echipe” de politicieni din Consiliul Local a generat un interes… rezonabil. Pe lângă politicienii desemnați în urma alegerilor din iunie 2024 să ne reprezinte în administrația publică locală, au fost prezenți reprezentanții cultelor din Sighet, simpatizanți, curioși și – nu în ultimul rând – mass media.

În prezența subprefectului Maramureșului, dna Liliana Reghina Moga, primarul (re)ales al Sighetului, av. Vasile Moldovan și membrii Consiliului Local (reconfigurat) au depus jurământul pentru noul mandat de patru ani, într-o atmosferă pașnică, marcată de scurte discursuri cu nuanțe optimiste. Au participat la ședința de învestire Sorin Vlașin – senator și Gabriel-Valer Zetea – președintele ales al Consilului județean Maramureș, care și-au exprimat sprijinul și deschiderea pentru o eficientă cooperare cu aleșii locali.

Pentru următorii patru ani sperăm să avem mult mai multe proiecte implementate la Sighet și un parteneriat/ sprijin durabil la nivelul autorității deliberative locale (Consiliul Local) și județene.
Așteptările sighetenilor sunt mari, justificate de comparațiile pe care orice cetățean le poate face și sesiza doar privind în… curtea vecinilor (UAT –uri din țara noastră foarte performante).

Toți vorbitorii prezenți la depunerea jurământului, clerici și mireni, și-au încheiat alocuțiunile cu tradiționalul „Doamne, ajută!” dar, parafrazându-l (iarăși) pe L. Pasteur, să nu uităm că „Dumnezeu ajută doar mințile pregătite”. Cât de pregătite sunt mințile aleșilor locali vom vedea în foarte scurt timp!

Componența Consiliului Local, adică cei care vor delibera – să sperăm onest, inteligent și fără prejudecăți – în numele nostru, este:

  1. Leordean Ion – Lucian (PSD)
  2. Logigan Daniel (PSD)
  3. Vida Anuța-Alina (PSD)
  4. Boiciuk Sebastian-Sorin (PSD)
  5. Buleandră Lidia (PSD)
  6. Tomșa Petru (PSD)
  7. Petrovai Gabriel-Severus (PSD)
  8. Ferțadi Nichita-Marian (PSD)
  9. Lesniczki Alin-Bogdan (PSD)
  10. Onița – Ivașcu Maria-Daniela (PNL)
  11. Vida Liliana-Florinela (PNL)
  12. Berciu Petrișor (PNL)
  13. Foica Vasile-Cătălin (PNL)
  14. Curmei Irina-Adriana (AUR)
  15. Opriș Brișcan-Sorin (AUR)
  16. Pop Emilia (AUR)
  17. Muj Alida Lorina (AUR)
  18. Zahoranszki Brigitta Eva (UDMR)
  19. Orosz Krisztofer Levente (UDMR)

Felicitări și succes maxim noilor aleși!
Și – mai ales! – să nu uite vremelnicii noștri conducători locali că Sighetul trebuie să sărbătorească în 2026 cei 700 de ani de la prima atestare documentară (1326) cu rezultate remarcabile, în parametri… urbani!

Foto & text: Ion Mariș




Sigheteanul Dorel CORDOȘ nominalizat pentru Premiul European Philippe Rotthier pentru Arhitectură

Arhitectul sighetean Dorel Cordoș a fost nominalizat pentru Premiul European Philippe Rotthier pentru Arhitectură și La Table Ronde de l’Architecture (Masa rotundă a arhitecturii), clasându-se între primii 20 de nominalizați dintr-un număr de 189 de proiecte internaționale depuse.

Creat în 1982, Premiul european de arhitectură Philippe Rotthier recompensează lucrări cu valoare colectivă și culturală, înrădăcinate în regiunea din care provin, care utilizează materiale naturale într-un mod durabil și care se inspiră din geniul orașului european în dialog cu trecutul și istoria.

Nominalizarea arhitectului Dorel Cordoș s-a făcut pentru una dintre lucrările de referință care poartă semnătura concitadinului nostru: „Mănăstirea Budești”.

Mănăstirea Budești, proiectată de arh. Dorel Cordoș, este un complex monahal situat în Depresiunea Maramureșului, fiind un proiect vernacular de construcție nouă unde s-au utilizat materiale naturale și au fost implicați meșteri locali.
Complexul mănăstiresc cuprinde mai multe clădiri dispuse în jurul bisericii de lemn, situate pe un platou mai înalt mărginit de un zid de sprijin construit din pietre solide de râu, zid ridicat de locuitorii locului.

În justificarea nominalizării se subliniază că: „Acest nou ansamblu arhitectural asigură continuitatea între trecut și prezent și onorează arhitectura vernaculară și ecleziastică contemporană.”

Arhitectul Dorel Cordoș se va afla zilele următoare la Bruxelles unde va avea loc ceremonia de decernare a premiilor pe 26 octombrie 2024, la ora 11:00, în Auditorium CIVA, în prezența câștigătorilor și a unor personalități reprezentative.
Proiectele câștigătorilor și nominalizaților vor fi expuse la La Loge în Bruxelles și la Béguinage în Bruges. Expoziție la La Loge – rue de l’Ermitage 86, Bruxelles – 26 octombrie – 10 noiembrie 2024.

Felicitări, domnule arhitect Dorel Cordoș!

Salut, Sighet!

 

Foto Dorel Cordoș (dreapta sus): I. Mariș

 




Cupa Rotary Sighet la Șah, ediția a II-a

A doua ediție a Cupei Rotary la Șah pentru copii și juniori sub 16 ani se va desfășura în perioada 26 – 27 octombrie 2024, în Sighetu Marmației.

Organizatori: Rotary Club Sighet,  C.S. SIG-MAR Sighetu-Marmaţiei și Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației.
Locaţia: Liceul Tehnologic Forestier, Str. Dragoș Vodă nr. 43, Sighetu Marmației, jud. Maramureş.

Structura turneului:
A. Copii legitimați sub 16 ani
(Se raportează la FIDE și la Federația Română de Șah.)
B. Copii nelegitimați sub 12 ani

Sistemul de joc:
A: 7 runde, sistem elveţian, 61 minute/jucător
B: 7 runde, sistem elevețian, 15 minute/jucător

Arbitri: Jurassa Andrei, Costiuc Ioan

Până la această dată s-au înscris la turneu peste 40 de tineri șahiști, dintre aceștia 11 sunt din Ucraina (și sunt legitimați de Federația de Șah din Ucraina) și un altul este tot ucrainean dar este legitimat în Cehia.

Programul rundelor:
Turneul A (legitimați):
26 octombrie 2024:

ora 9:00 Ședința tehnică
ora 10:00 Runda I
ora 12:15 Runda a II-a
ora 15:00 Runda a III-a
ora 17:15 Runda a IV-a
27 octombrie 2024
ora 9:00 Runda a V-a
ora 11:15 Runda a VI-a
ora 13:30 Runda a VII-a
După terminarea ultimei runde va avea loc festivitatea de premiere.

Turneul B (nelegitimați):
26 octombrie 2024: de la ora 10:00 Rundele I-VII

Premii:
Turneul A.
U16 – Locul I. 200 lei, locul II 150 lei, locul III 100 lei
U14 – Locul I. 200 lei, locul II 150 lei, locul III 100 lei
U12 – Locul I. 200 lei, locul II 150 lei, locul III 100 lei
U10 – Locul I. 200 lei, locul II 150 lei, locul III 100 lei
U08 – Locul I. 200 lei, locul II 150 lei, locul III 100 lei
Premiile pe categorii de vârstă se acordă doar dacă există minim 5 participanți la categoria
respectivă. În caz contrar se premiază doar locul I.

Turneul B.
Locul I. Cupă + medalie + diplomă
Locul II. Cupă + medalie + diplomă
Locul III. Cupă + medalie + diplomă

Director de turneu: Roșu Vasilică (președinte Fundația Rotary Sighet)
Notă:
• Participanţii se vor prezenta cu carnetele de legitimare şi vizele achitate
• Organizatorii asigură materialele sportive.

Salut, Sighet!




Atelierele fotografice din Sighet din perioada 1866-1950 | VIDEO – dr. Sorin Markus |

Marți, 22 octombrie 2024, de la ora 13:00, a avut loc la Muzeul de Istorie – Arheologie Sighet (Piața Libertății, nr. 16) din cadrul Muzeului Maramureșan Sighet vernisajul expoziției dedicată atelierelor fotografice care au activat/ funcționat în Sighet în perioada cuprinsă între anii 1866-1950.

În continuare puteți viziona un video-documentar de la acest eveniment: 

Foto & Video, dr. Sorin Markus




Despărțirea de tăcere (autor, Antonia Ilaria Ștețiu)

Speram ca atunci când urma să revin cu un articol să fie unul vesel, probabil despre noile schimbări ce au loc în viața mea, însă o întâmplare de zilele trecute m-a făcut să abordez un subiect mai serios de data aceasta și mai exact rușinea de a vorbi despre sănătatea mentală, anxietate, depresie și terapie.
Moartea lui Liam Payne a zguduit profund milioane de oameni din întreaga lume, eu fiind unul dintre ei. Un artist iubit, o figură publică… ce părea să aibă totul – succes, faimă, talent – dar care, dincolo de reflectoarele scenei, se lupta cu demoni invizibili. Depresia, anxietatea și hate-ul din online au jucat un rol devastator în viața lui, lăsând în urmă o pierdere tragică și două întrebări apăsătoare: de ce ne este greu să vorbim deschis despre sănătatea noastră mentală? De ce continuăm să fim răi în mediul online, chit că este vorba despre o persoană publică?
Pentru mulți dintre noi, rușinea de a admite că suferim este aproape copleșitoare. Ne temem de judecata celor din jur, de stigmatizarea care vine odată cu recunoașterea faptului că, indiferent de vârstă sau statut, ne confruntăm cu probleme ce nu pot fi rezolvate pe cont propriu. Moartea lui Liam ne amintește că depresia nu discriminează – poate aftecta pe oricine, chiar și pe cei care par invincibili. Totodată, tragedia sa subliniază o realitate dureroasă: cultura tăcerii și a negării ne împinge adesea într-un colț întunecat, unde singurătatea devine o povară prea greu de dus.
Acest articol nu este doar un omagiu adus unui suflet pierdut, ci și un apel la acțiune. Este timpul să vorbim deschis despre sănătatea noastră mentală, să lăsăm rușinea deoparte și să înțelegem că a cere ajutorul nu este un semn de slăbiciune, ci un act de curaj. Să discutăm despre depresie, anxietate și presiunea pe care hate-ul din online o pune asupra noastră – pentru că tăcerea nu face decât să alimenteze suferința.
În rândul adulților, dar și al adolescenților, există o rușine generalizată în a recunoaște că sănătatea mentală are nevoie de atenție. În multe societăți, inclusiv în cultura noastră, recunoașterea faptului că te confrunți cu depresia sau anxietatea este percepută adesea ca un semn de slăbiciune. Ne temem că vom fi judecați sau respinși, că vom fi considerați „prea sensibili” sau „incapabili să facem față”. Pentru mulți bărbați, în special, presiunea de a fi „puternici” și „stabili” adâncește și mai mult această rușine. Această tăcere devine o mască  pe care o purtăm pentru a menține aparențele, în timp ce în interior ne simțim din ce în ce mai pierduți.
Această rușine nu doar că ne împiedică să cerem ajutor, ci ne izolează. Ne face să credem că suntem singuri în suferința noastră, când, în realitate, milioane de oameni se confruntă cu aceleași probleme. Depresia și anxietatea nu aleg după vârstă, statut social sau gen – ele pot afecta pe oricine. Să vorbim deschis despre ele este primul pas spre vindecare, dar și spre a sparge acest stigmat dăunător care ne ține prizonieri în tăcere.
Cum spuneam și la început, moartea lui Liam Payne ne-a zguduit pe toți. Un artist cunoscut, iubit de milioane de fani, care părea să aibă tot ce și-ar fi dorit – faimă, succes, talent. Cu toate acestea, Liam nu a ascuns niciodată faptul că se confrunta cu depresia. De-a lungul carierei sale a vorbit deschis despre presiunile pe care le simțea și despre greutățile care îl măcinau. Această deschidere a fost un semn clar că, dincolo de fațada de artist de succes, Liam era un om care cerea, indirect, ajutor. În spatele zâmbetului său molipsitor se ascundea un suflet rănit, nu un suflet rău.
Dar, în loc să primească sprijin și înțelegere, Liam s-a confruntat cu valuri de hate în mediul online. Critici, mesaje pline de jigniri și atacuri personale – toate acestea au adâncit rănile deja provocate de depresie. Pentru el, hate-ul online nu a fost doar o răutate trecătoare, ci a devenit o povară emoțională care l-a împins și mai departe în întunericul în care deja se afla. Într-o lume în care ar fi trebuit să găsească alinare și sprijin, a fost întâmpinat cu ură și respingere, mai ales după ce One Direction au luat o pauză care până la urmă a devenit confirmarea unei despărțiri.
Fiecare mesaj negativ, fiecare comentariu toxic a contribuit la un sentiment crescând de neîncredere și izolare. În mod tragic, aceste cuvinte de ură au devenit pentru Liam o confirmare a celor mai întunecate gânduri pe care depresia i le aducea: că nu este suficient de bun, că nu merita să fie iubit, că toată lumea îl urăște. Deși el a încercat să vorbească despre suferința sa, lumea din jur a răspuns cu o tăcere dureroasă sau, și mai grav, cu ură. Iar acum țin să menționez că nu sunt de acord cu toate acțiunile lui Liam, dar fiecare om duce o luptă interioară de care noi nu știm, iar amenințările și hate-ul nu vor ajuta în niciun mod acea persoană să devină mai bună, mai ales când persoana respectivă spune că vrea să se schimbe și că regretă acțiunile făcute.
Cazul lui Liam Payne ne forțează să privim cu atenție efectele devastatoare pe care le poate avea hate-ul din mediul online. În epoca rețelelor sociale, cuvintele noastre călătoresc rapid, ajungând la persoane care, poate, sunt deja într-o stare emoțională fragilă. Deși hate-ul poate părea inofensiv pentru cel care îl aruncă în online, pentru cei care îl primesc, efectul poate fi devastator.
Comentariile negative nu sunt doar simple cuvinte – ele pot răni profund și pot agrava problemele deja existente de sănătate mentală. Persoanele care se luptă cu depresia sau anxietatea sunt extrem de vulnerabile la aceste atacuri. Pentru ele, fiecare comentariu dur poate alimenta gânduri autodistructive și poate întâri sentimentul de izolare și neîncredere în sine.
Este crucial să conștientizăm puterea cuvintelor noastre. În spatele fiecărei postări sau imagini pe care o vedem pe rețelele de socializare se află un OM REAL, cu emoții și lupte personale. Este timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru felul în care ne comportăm online și să încurajăm un mediu mai empatic și mai susținător.
Pentru mulți dintre noi, a recunoaște că avem nevoie de ajutor este înfricoșător. Ne temem că vom fi judecați, că oamenii din jur nu ne vor înțelege sau că vor crede că nu suntem capabili să ne descurcăm cu viața. Această teamă de a cere ajutor devine o barieră invizibilă, dar extrem de puternică.
Tăcerea însă NU este o soluție. A cere ajutor este un semn de curaj, nu un semn de slăbiciune. Este un prim pas spre vindecare și spre a ne recăpăta controlul asupra vieții noastre. Fie că alegem să mergem la terapie, să vorbim cu un prieten apropiat sau să căutăm sprijin într-o comunitate online, este esențial să nu ne închidem în noi înșine. Sănătatea mentală trebuie să fie o prioritate, iar a vorbi despre suferințele noastre ar trebui să fie normalizat, nu stigmatizat.
Pierderea lui Liam a venit ca un mare apel la trezire pentru mine. Ne arată cât de urgent este să schimbăm modul în care discutăm despre sănătatea mentală. Fiecare dintre noi poate juca un rol în crearea unei culturi a empatiei și a sprijinului. În loc să răspundem cu ură și judecată, trebuie să oferim compasiune și înțelegere. Fiecare gest mic de bunătate poate face o diferență enormă pentru cineva care se luptă cu propria minte.
Așadar, haideți să începem să vorbim deschis despre depresie și anxietate. Să nu ne fie rușine să cerem ajutor atunci când avem nevoie și să oferim sprijin celor din jurul nostru. În fața luptei cu sănătatea mentală, tăcerea ucide. Dar cuvintele, atunci când sunt pline de bunătate și înțelegere, ar putea vindeca. Iar atunci când împrăștiem ură asupra cuiva în mediul online să nu uităm, la finalul zilei, că persoana aceea este un om, un frate, o soră, copilul sau părintele cuiva, la fel ca noi toți.

Liam Payne a fost mai mult decât un artist; a fost un om care a purtat cu el atât de multe emoții și vulnerbilități, împărtășindu-le cu lumea într-un mod sincer și profund. Moștenirea lui va rămâne vie prin muzica și amintirile pe care le-a lăsat în urmă. Ne-ai învățat că nimic nu e greșit în a cere ajutor și că deschiderea sufletească este un act de curaj. Versurile din „Hey Angel” rezonează cu această pierdere și ne amintesc că, undeva, Liam veghează asupra noastră: „Hey Angel, do you look at us and laugh, when we hold on to the past? Hey angel, I wish I could be more like you, do you wish you could be more like me?”. Acum Liam este eliberat de suferințele sale, un înger care va rămâne mereu în inimile celor care l-au iubit și admirat. Ne vei lipsi profund Liam, dar vei fi mereu o lumină care strălucește deasupra noastră.

Antonia Ilaria Ștețiu
Studentă, ASE București




Expoziția „Ateliere fotografice din Sighet”

Muzeul Maramureșan, instituție subordonată Primăriei și Consiliului Local Sighetu Marmației, vă invită la vernisajul expoziției dedicată atelierelor fotografice care au activat/ funcționat în Sighet în perioada cuprinsã între anii 1866-1950.

Vernisajul va avea loc la Muzeul de Istorie – Arheologie, Piața Libertății, nr. 16, marți, 22 octombrie 2024, ora 13:00.

Vă așteptăm cu drag!

Organizatorii




Ediția 51 a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighet a fost „vegheată” de Gheorghe CHIVU |VIDEO – Ion Mariș|

Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighet s-a desfășurat readucându-l în prim-plan pe poetul și pictorul Gheorghe Chivu (n. 1912 – d. 1986), primul președinte – la primele câteva ediții – al acestui festival. Festivalul (botezat inițial „Laude-să omul și țara”) născut în epoca partidului unic, a devenit cu trecerea timpului și democratizarea României un reper cultural național iar anvergura acestuia a depășit granițele țării.

Ediția din acest an a fost „oficializată” de ruginiul toamnei, de anii scurși prin porii Sighetului și a bucurat – mai ales – generația poeților consacrați încă din debutul romantic al festivalului.

Foarte mulți poeți și mulți laureați (foști și actuali) au fost prezenți încă din prima zi (17 octombrie 2024) la Sighet iar „internaționalizarea” a fost asigurată de românii noștri trăitori și creatori în țările din jurul nostru: Ana Șiman (Apșa de Mijloc – Ucraina), Nicolae Șapcă, Gheorghe Ungureanu, Gheorge Bodnariuc (Cernăuți – Ucraina), Vasile Barbu (Uzdin – Serbia).

În continuare un scurt montaj video cu poeții noștri… internaționali și lista laureaților prezentei ediții (cu precizarea că Premiul Editurii Valea Verde Sighet a fost acordat în acest an poetului cernăuțean Nicolae Șapcă).

Premiul OPERA OMNIA  – ION CRISTOFOR;
Premiul pentru CRITICĂ LITERARĂ: Premiul „LAURENȚIU ULICI” – Delia MUNTEAN și Daniela SITAR TĂUT și Premiul „AUGUSTIN COZMUȚA”– Daniel MARIȘ;
Premiul Editurii VALEA VERDE – Nicolae ȘAPCĂ (Ucraina);
Premiul pentru Manuscris – debut (nu s-a acordat);
Premiul pentru VOLUM – Victoria MILESCU și Carmen Tania GRIGORE;
Premiul pentru VOLUM DEBUT– Mircea COVACI;
Premiul Special al Juriului: Marilena APOSTU și Daniel BOZGA;
Premiul „Revistei Limba Română” (Chișinău) – Ana ȘIMAN (Ucraina);
Premiul „GHEORGHE CHIVU” – Mihaela PODUȚ IENUȚAȘ;
Premiul „ION ZUBAȘCU”- Flaviu Claudiu MIHALI;
Premiul Revistei „CONVORBIRI LITERARE” –Liviu COROIU;
Premiul Revistei STEAUA –  Carol Daniel SABĂU;
Premiul Revistei CRONOGRAF – Gheorghe POP;
Premiul CAIETE SILVANE- Emil Mircea NEȘIU;
Premiul „NORD LITERAR” – Dumitru TÂLVESCU;
Premiul POESIS – Dragoș NICULESCU;
Premiul MIȘCAREA LITERARĂ – Petru RACOLȚA;
Premiul CENTRULUI CULTURAL SIGHET –  Dana BOTA LAZĂR și Aurelius BELEI;
Premiul ACTUALITATEA LITERARĂ – Florina JUNCU.

Președintele juriului a fost prof. univ. dr. Ovidiu Pecican (membru al Uniunii Scriitorilor din România).

Foto, Video & text: Ion MARIȘ




Sinagoga „VIJNIȚER KLOIZ” din Sighet a fost deschisă… NOAPTEA | VIDEO – dr. Sorin Markus |

Sinagoga „VIJNIȚER KLOIZ” din Sighet,  a fost accesibilă publicului larg sâmbătă, 19 octombrie 2024, de la ora 20:00, în cadrul unui eveniment emoționant de prezentare, introspecție și comemorare: „NOAPTEA SINAGOGILOR DESCHISE”.

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS




Expoziția pictorului Gheorghe Chivu (1912 – 1986) și… Poezia! | VIDEO – dr. Sorin Markus

La Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor”, Joi, 17 octombrie 2024, a avut loc vernisajul unei expoziții de pictură cu lucrările poetului și pictorului Gheorghe Chivu (1912 – 1986).

Vernisajul expoziției, cu lucrări aflate în custodia Muzeului Maramureșean și din colecția familiei Gelu Zaharia, a fost un eveniment important din cadrul Festivalului Internațional de Poezie Sighet, 2024, ediția 51.

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS




Nicolae RĂDOI: Married to the… Sighet! | VIDEO – dr. Sorin Markus

Joi, 17 octombrie 2024, la Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației a fost lansat volumul „Poezii de nes(u)pus”, autor, prof. Nicolae Rădoi. La întâlnirea cu poetul Nicolae Rădoi au participat conf. univ. dr. Lazăr Popescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România dar și numeroși prieteni ai autorului.

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS