Sukkot/Sukot/ Sucot este Sărbătoarea Corturilorsau a Colibelor, este o sărbătoare biblică celebrată în a 15-a zi a lunii ebraice Tișri (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii octombrie), una dintre cele trei mari sfinte sărbători biblice evreiești, poruncită de Dumnezeu în Pentateuh, (care încep cu Ziua Trâmbițării, continuă cu Ziua Ispășirilor ori Yom Kippur), cu ocazia cărora, este poruncit ca întreg poporul să făcă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Este o sărbătoare a recoltelor și de recunoștință, care se ține după încheierea secerișului și după culesul roadelor de toamnă, în amintirea celor patruzeci de ani de pribegie în pustie.
Sărbătoarea ține șapte zile, începând cu o zi de odihnă – în ebraică „Yom tov” (zi bună) – când muncile sunt interzise, apoi este urmată de zilele intermediare „Chol hamoéd” și se încheie tot cu o zi de odihnă „yom tov”, în ziua „a opta”, Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere. Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la suca, colibă ori cort, și este o construcție temporară cu pereți acoperiți de „sacah” (material vegetal cum sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus).
Suká are menirea să evoce lăcașurile fragile în care israeliții au locuit în cei 40 ani de drum prin pustiu după ieșirea din robia egipteană. În timpul sărbătorii mesele se servesc în această suká, iar unii și dorm în ea în cursul nopții. În fiecare zi a sărbătorii, membrii familiei recită o binecuvântare asupra lulavului (buchetul cu trei rămurele) și a etrogului (chitra) (Arbaat Haminim, adică cele patru specii de plante).
Conform profetului Zaharia, în era mesianică Sucot va deveni o sărbătoare universală și toate popoarele vor face anual pelerinaj la Ierusalim și vor sărbători în orașul sfânt.

Vă invităm să urmăriți discursul de Sukkot al domnului David Lieberman:

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS

Avem plăcerea să vă invităm la Sinagoga noastră „VIJNIȚER KLOIZ„,  sâmbăta, 19 octombrie 2024, ora 20:00, la un eveniment inedit de prezentare, de introspecție și de comemorare: „NOAPTEA SINAGOGILOR DESCHISE”.

Deschidem porțile sinagogilor pentru a împărtăși bogata noastră cultură și tradiții, fapt ce dovedește că suntem o comunitate deschisă și primitoare.

COMUNITATEA EVREILOR DIN SIGHETU MARMAȚIEI

Domnul Mihai Rus, azi  în vârstă de 85 de ani, locuiește la Sighet în zona Podul Ronișorii, împreună cu familia sa. Este fratele cunoscutului partizan Ioan Rus (1926-2001), una dintre figurile majore ale rezistenței anticomuniste din Maramureș, cu 5 ani de participare la lupta armată din munți și 11 ani de închisoare comunistă (unul dintre studenții din cadrul Grupului condus de profesorul Aurel Vișovan, alături de Vasile Popșa, frații Mihai și Grigore Șofron, Mihai Vlad, Alexandru Fonta și Mihai Pop).

Urmărind să afle cu orice preț informații despre cei fugiți în munți, Securitatea a persecutat familiile acestora, terorizând bărbați, femei, copii, bătrâni… din familia restrânsă dar și alte rudenii și persoane suspectate. Familia Rus a suferit și ea foarte mult, fiind supusă ani la rând multor percheziții și maltratări din partea Securității din Sighet, tatăl său fiind torturat în mod bestial, decedând în cursul aceluiași an 1953.

Domnul Mihai Rus, atunci copil de 14 ani, a fost el însuși martor  și victimă directă a acelor momente de groază pentru familia sa, momente întipărite clar în memorie și redate coerent după 7 decenii.

„În toată perioada cât fratele meu a fost fugit în munți, Securitatea din Sighet a arestat de mai multe ori pe mama și pe tata. Erau duși la sediul Securității și bătuți ca să spună unde e Ion. Pe tata l-au bătut atât de rău ca de acolo i s-a tras si moartea, nu după multă vreme.

 În martie 1953, când a aflat Securitatea că Ion e ascuns în Vad, la un unchi de-al nostru  (și până la urmă l-au înconjurat și s-a predat), atunci ne-au arestat aproape toată familia. În ziua aceea ne-au dus la sediul Securității din Sighet pe toți, tata, mama, eu, sora și cumnata, ne-au băgat în beci și ne-au ținut o zi și o noapte fără mâncare. Tata, mama și cumnata erau singuri, în celule separate, iar noi cei mai tineri – eu cu sora Mărie și cu sora lui Vasile Tivadar (care fusese multă vreme ascuns cu fratele meu) eram împreună într-o celulă. Am stat acolo toată noaptea, ziua următoare și o parte din a doua noapte, până l-au arestat pe Ion.

Nu am primit nimic de mâncare 24 ore, am tot bătut în ușă să ne dea mâncare dar nu am primit decât amenințări de la soldatul de pază. Spre seară un securist din Sighet m-a scos din celulă și m-a întrebat agresiv să spun tot ce știu despre fratele meu, că altfel o să mă bată… dar apoi a venit un maior de Securitate de la Baia Mare care a vorbit ceva mai frumos cu mine, mi-a spus că familia noastra va fi deportată pe Bărăgan, dar că acolo voi avea posibilitatea să învăț o meserie și m-a întrebat aparent prietenos ce meserie aș fi vrut să învăț la care eu am răspuns – „lăcătuș mecanic”. Noaptea pe la 4 ne-au eliberat, după ce Ion fusese prins, dar tata era zdrobit în urma bătăilor și necazurile noastre vor continua… “

După arestarea sa în martie 1953, Ioan Rus va trece prin mai multe închisori comuniste – Oradea, Jilava, Gherla, Aiud, Satu Mare, fiind eliberat în 1964, odată cu ultimele loturi de deținuți politici. Multă vreme mama sa și restul familiei nu au avut nicio informație despre el. Ioan Rus se va stabili mai târziu la Baia Mare, unde se va realiza profesional atât cât i se va permite și familial, alături de soție și cei doi copii.  O parte din frații lui – Mihai, Ileana și Anuța mai sunt în viață la Sighet, la vârste înaintate.

 Preot prof. Marius Vișovan

Maramureșul are aproape de toate, dar cele mai rare sunt casele sale de lemn cu adevărat vechi de prin sate.
Cândva, aici existau zeci de mii de astfel de locuințe, dar azi ele pot fi numărate pe degetele de la mâini.
Astfel, pe întreaga vale a Izei, azi mai există 5 (cinci!) case de lemn construite înainte de anul 1800, la Săliștea de Sus, Dragomirești, Bogdan Vodă, Bârsana și Vadu Izei.
Fiind așa puține, acestea au o valoare inestimabilă și trebuie să fie cunoscute și promovate peste tot.
Cea mai deosebită dintre ele este fosta școală confesională din Bârsana, care are o istorie fabuloasă.
Ridicată în anul 1758, a servit ca trapeză a vechii mănăstiri Bârsana, de unde a fost strămutată apoi în centrul satului, după părăsirea forțată a lăcașului, în anul 1795.
După mutare, casa a servit ca școală și casă parohială, iar, mai recent, a devenit muzeu școlar (momentan închis), aflat în subordinea Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației.
Construcția, monument istoric, se află în curtea școlii generale, la doi pași de primăria comunei.
Când treceți prin Bârsana, opriți-vă s-o vedeți și să vă imaginați cum învățau acolo pruncii carte, la lumina opaițului cu seu ori, în cel mai bun caz, la flacăra lumânării. Și priviți apoi peste drum, la școala contemporană, cu termopane, lumini LED, încălzire centrală și internet, acolo unde sunt instruiți azi – spre binele lor! – urmașii acestora…
Rareori mai poți vedea undeva în țară un asemenea instructiv contrast, față în față…

Text & foto: Teofil Ivanciuc

Echipa filmului „ENESCU, jupuit de viu” (regizor, Toma Enache) s-a deplasat în Croația, la International Sound & Film Music Festival – ISFMF, unde primul film artistic despre George Enescu a câștigat marele premiu la categoria „Cea mai bună muzică originală de film”, în frunte cu Sebastian Androne-Nakanishi, compozitorul muzicii originale din film.

Gala de decernare a premiilor a avut loc în data de 12 octombrie 2024 în Samobor și a reunit mai mulți specialiști în domeniu, nume mari care au inovat industria de sunet în cinematografie, printre care și Mark Ulano, renumit inginer de sunet american multiplu premiat de Academia Americană de Film (Premiile Oscar) pentru filme de referință, precum Titanic, Inglorious Basterds, Ad Astra și Once Upon a Time in Hollywood. La festivalul din Croația, acesta a obținut premiul Best sound mixer pentru filmul Oppenheimer.

Stuart Wilson, celebru inginer de sunet premiat Oscar și BAFTA pentru producția 1917 (regia Sam Mendes) a fost onorat cu Premiul pentru Întreaga Activitate. De-a lungul carierei, a lucrat pentru proiecte cinematografice majore, precum: Star Wars, James Bond, Harry Potter, Macbeth (Justin Kurzel), Marie Antoinette (Sofia Coppola) etc.

Wayne Pashley, editor și designer de sunet recunoscut pentru colaborările de top cu nume mari din industria cinematografică. Printre cele mai sonore proiecte la care a lucrat amintim: Mad Max: Fury Road; The Great Gatsby; Happy Feet; Australia și Elvis. Pentru acesta din urmă a obținut Premiul Crystal Pine la International Sound & Film Music Festival – ISFMF la categoria Cel mai bun design de sunet.

Premiul este o recunoaștere majoră, având în vedere competiția acerbă din cadrul festivalului.

La proiecția oficială din cadrul festivalului a participat și Excelența Sa, Doamna Mihaela Cămărășan, Ambasadorul României din Republica Croația.

International Sound & Film Music Festival – ISFMF este unul dintre cele mai mari și mai importante trei festivaluri de muzică de film din lume. Festivalul promovează conștientizarea importanței muzicii și a sunetului ca elemente indispensabile în cinematografie. Premiul primit în cadrul acestui festival este cu atât mai important cu cât filmul îl are drept protagonist pe cel mai mare compozitor român, George Enescu. Muzica din film reunește opere ale lui George Enescu și compoziții originale semnate de Sebastian Androne-Nakanishi, desemnat „Compozitorul Anului 2022” la International Classical Music Awards. Coloana sonoră este interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta Maestrului Cristian Măcelaru, director artistic al Festivalului George Enescu și de Orchestra Națională Radio din România, condusă de Maestrul Horia Andreescu. De asemenea, violonistul Alexandru Tomescu adaugă o notă distinctă producției sonore, din ipostază solistică. Coloana sonoră include și un fragment muzical original, interpretat de George Enescu la vioară și Dinu Lipatti la pian.

Filmul beneficiază de o distribuție remarcabilă, cu Mircea Dragoman în rolul lui George Enescu și Theodora Sandu în rolul Prințesei Maruca, alături de actori cunoscuți precum Cezara Dafinescu, Manuela Hărăbor, Adrian Titieni, Cristian Sofron, Kira Hagi, Pavel Ulici, Filip Ristovski, Erica Moldovan, Codrin Dănilă și regretatul Constantin Codrescu. Costumele sunt create de italianul Stefano Nicolao, celebru pentru munca sa la producții premiate cu Oscar.

Pe 26 octombrie 2024 urmează premiera mondială în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Film ARPA, la Harmony Gold Theatre pe Sunset Boulevard în Los Angeles. Filmul „Enescu, jupuit de viu” este singurul film românesc din selecția oficială ARPA, un festival cu tradiție de aproape 3 decenii, printre cele mai vechi și importante festivaluri internaționale pentru film independent.

Publicul românesc va avea ocazia să vizioneze în premieră acest film mult așteptat începând cu luna noiembrie, în prezența regizorului și a unor membri ai echipei, beneficiind astfel de o experiență cinematografică unică. „Enescu, jupuit de viu” va fi lansat în cadrul a peste 30 de proiecții de gală în toată țara, debutând pe 2 și 3 noiembrie la Iași, 4 noiembrie la Opera Națională din București, 5 noiembrie la Ploiești și 6 noiembrie la Constanța, aceste prime date fiind deja sold out!

Pe data de 30 noiembrie va avea loc o proiecție specială la Ateneul Român din București. Biletele sunt deja puse în vânzare și se epuizează rapid. Lista completă cu datele și locațiile premierelor poate fi găsită pe paginile de social media ale filmului, urmând să fie afișate și datele pentru luna decembrie.

„Acest film își propune să aducă în prim-plan nu doar genialitatea compozitorului George Enescu, ci și latura umană a acestuia. Sper ca prin această producție să aducem publicul mai aproape de sufletul lui Enescu și să-l facem iubit așa cum merită. Dincolo de compozitorul de geniu, este omul Enescu, pe care publicul poate să-l descopere în acest film. Sper ca filmul nostru să contribuie la îmblânzirea unora dintre semeni, lucru pe care Enescu dorea să-l facă, prin muzica lui. Poate nu doar să-i îmblânzească, ci și să-i facă să-l iubească așa cum merită.” subliniază regizorul Toma Enache, care a fost distins recent cu premiul „Premio Cultura” în cadrul evenimentului cultural „Leoni, Gattopardi di Sicilia”, organizat în Veneția.

Detalii complete despre proiecții și bilete se găsesc aici:

https://ticketstore.ro/ro/eticheta/101/film-enescu-jupuit-de-viu
https://www.iabilet.ro/bilete-jupuit-de-viu/
https://www.facebook.com/enescufilm
https://www.instagram.com/enescufilm?igsh=MTlrdDRubTJid3AzYg

Comunicat de presă

Nota redacției: proiecția – în premieră – la Sighet a filmului va avea loc la 07 decembrie 2024, în organizarea Clubului Rotary Sighet.

Un consistent și foarte bine documentat volum a apărut – în aceste zile – la Editura Valea Verde din Sighet: „VICTOR MIHALYI de APȘA și LUMEA ÎN CARE A TRĂIT”, autor IOAN ARDELEANU-PRUNCU (prefața – prof. univ. dr. Blaga Mihoc,  design copertă – Dana Isabella Bacs-Balea, tehnoredactare – Dragoș Ardelean și Maria Huban, lector de carte – Florin Dragoste și Ion Mariș, tipar – Aska Grafika, editor – Ion Mariș,).

Volumul are 765 de pagini, apariția acestuia fiind susținută de inimoși sponsori: Fam. Petru și Ana Ștețiu – Cluj, Fam. Gheorghe și Valeria Mădărăsan – Curtici, Fam. Mircea și Rodica Cupcea, Fam. Vasile și Ioana Hotico, Fam. Bogdan și Rodica Ardelean, Fam. Dragoș și Antonela Ardelean, Gavrilă  Pleș – București, Melania  Rițiu (†) – București, Preot protopop Vasile Hotico – Dragomirești, Alexandru Țiplea, Mihai Kökénesdi, Toader  Chindriș, Petru  Codrea, Vinicius  Pop, Claudia Chindriș, Diana  Iancu, Florin  Dragoste, Ioan  Mircea, Alexandru Chifor, Nistor Man, Banca Coop. TISA S.A. – Director Alexandru Marina.

Salut, Sighet!

Editura Valea Verde din Sighet a publicat recent un volum de poezii semnat de Ana ȘIMAN: „Măria Sa, Cuvântul” (editor – Ion Mariș, copertă I și interior – reproduceri picturi de Anuța Șiman – Marina, lector de carte – Iulia-Dora Mariș, tipar – Aska Grafika).

* * *

Ana ȘIMAN s-a născut la 18 august 1973, la Apșa de Mijloc, Transcarpatia – Ucraina.
Părinți: Ileana Moiș-bibliotecară, Ion Marina.
A absolvit școala medie din satul natal și studiile superioare la Facultatea de limbi romano-germanice, secțiunea – Limbă română, Universitatea de Stat din Ujgorod (Ucraina).
Lucrează ca profesoară de Limba și Literatură Română în școala din satul natal.
Soțul – Ion Șiman este  profesor de istorie. Au doi copii – Anuța Șiman (Universitatea de Stat din Ujgorod, Academia de Arte, Ujgorod, masterat Etnoturism, Baia–Mare) și Nuțu Șiman (Universitatea de Stat din Ujgorod).
Ana Șiman a debutat în 1995 cu articole și poezii în publicațiile ,,Concordia” din Cernăuți și ,,Radical” din Sighetul Marmației. Împreună cu colegii de catedră a înființat la școala natală revista de cultură generală ,,Vatra strămoșească”.
În anul 2006 a participat la editarea publicației ,,Baștina”, tipărită cu ocazia sărbătoririi a 600 de ani de la prima atestare documentară a satului natal.
Versurile ei au apărut în antologiile poeților români din Transcarpatia ,,Ardere de dor” și ,,Reflecții lirice”.
A mai publicat în revistele ,,Apșa” (gazetă regională din Transcarpatia), „Literatura și arta” (săptămânal al scriitorilor români din Moldova), „ProFarmacia” (din Moldova), ,,La Nord de Tisa”.
A publicat  volumele  de versuri ,,Aproape – departe de țară”, 2016, apărut cu sprijinul material al Asociației Culturale ,,Boema”, OJT Baia–Mare, și ,,Spovedanie,” 2018, Ed. Grinta, Cluj-Napoca.
A inițiat la școala natală din Apșa de Mijloc (Ucraina), împreună cu colega Anuța Moiș, concursul de poezie „Limba maternă – floare eternă” și Cenaclul literar ,,Vatra”.
A înființat pagina literară „Moștenitorii”, 2023, în care publică încercările literare elevii din liceu.
Câteva dintre poeziile din acest volum au fost publicate în „Marmația literară”, revista Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

Joi, 17 octombrie 2024, de la ora 14:00, la Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet are loc lansarea volumului „POEZII DE NES(U)PUS” (Editura Tipo Moldova, 2024), autor, prof. Nicolae RĂDOI.

Profesorul Nicolae RĂDOI este la al cincilea volum de autor (al doilea volum de poezii) și continuă să scrie cu multă pasiune!

Cei care doresc să-l (re)întâlnească pe maestrul în karate Nicolea Rădoi, fost profesor de engleză la Sighet… sunt așteptați la Biblioteca municipală „Laurențiu Ulici” (str. Bogdan Vodă, nr. 112, Sighetu Marmației).

Salut, Sighet!

Ediția 2024 a concursului „Cărțile anului” (volume publicate în perioada octombrie 2023 – octombrie 2024), organizat de Revista de Cultură „Nord Literar” (manager Dana Gagniuc – Buzura), în parteneriat cu Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România s-a desfășurat vineri, 11 octombrie 2024.
Au intrat în competiție peste 40 de volume, acoperind diverse genuri și domenii ale literaturii: proză, poezie, critică literară, critică de film, carte de istorie, carte didactică.

Evenimentul a debutat cu festivitatea de acordare de către președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel-Ovidiu Bogdan, a titlului de „Cetățean de Onoare al județului Maramureș” cunoscutului scriitor Vasile Igna (născut la 04 martie 1944), originar din Ardusat.
Cuvinte emoționante, de înaltă apreciere, despre scriitorul Vasile Igna, despre opera și activitatea sa culturală de peste 60 de ani au rostit conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, prof. dr. Delia Muntean și Ionel-Ovidiu Bogdan.
Au participat la acest eveniment numeroase personalități ale Maramureșului, oameni de cultură, invitați și iubitori ai cărții.
Discursul de acceptare al titlului de Cetățean de Onoare al Maramureșului, încărcat de emoție și sinceritate, rostit de scriitorul Vasile Igna, a amplificat încărcătura solemnă a evenimentului.

Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată acordării premiilor „Cărțile anului”.
Juriul format din Vasile Igna – președinte (membru al Uniunii Scriitorilor din România, scriitor), prof. dr. Delia Muntean (membru al Uniunii Scriitorilor din România, critic literar), lector. dr. Raluca Giurgiulescu (lector la Centrul Universitar Nord, critic literar), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea (membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet) și Gheorghe Pârja (membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet și jurnalist) a acordat următoarele premii.
1. Premiul „Cartea anului” a fost obținut de volumul aniversar „70 de ani de teatru în Baia Mare. O istorie în cuvinte și imagini”, coordonat de Radu Macrinici, Oltița Cîntec, Mihai Vălu și Ana Liliana Ilea;
2. Premiul pentru proză – Valeria Bilț, pentru volumul „Blestemat a fi oricare”;
3. Premiul pentru istorie literară – Gheorghe Glodeanu, pentru volumele „Istoria prozei fantastice românești” și „Fascinația lumilor fantastice”;
4. Premiul pentru critică literară – Terezia Filip, pentru volumul „Orbita epicului”;
5. Premiul pentru traduceri – Daniela Sitar-Tăut pentru volumul, „Contele de Chanteleine” (autor: Jules Verne);
6. Premiul pentru poezie – Ion Mariș, pentru volumul „Re_semnat”;
7. Premiul pentru monografie – Dorin Ștef, pentru volumul „Gârdani 600 de ani de atestare documentară”;
8. Premiul „Augustin Cozmuța” – Săluc Horvat, pentru volumul „Eminescu în memoria timpului”;
9. Premiul pentru istorie – Dorel Michiș, pentru volumul „Baia Mare – file din istoria bisericească a ultimului secol”;
10. Premiu pentru critică de film – Nicolae Weisz, pentru volumul „Cronici cronice și acute. Ecran Netflix”;
11. Premiul pentru restituiri – Ana Olos, pentru volumul „La povești în căsuca de paie. Mihai Olos visând la orașul-sat universal”;
12. Premiul pentru concept editorial inedit – Marian Ilea și Mircea Bochiș, pentru volumul „I se spunea Armeanul”;
13. Premiul pentru etnografie – Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu, pentru volumul „O istorie a obiceiurilor tradiționale și a teatrului popular din județul Maramureș în imagini”;
14. Premiul pentru interviu – Ramona-Ioana Pop, pentru volumul „Amintiri de MINAUR”;
15. Mențiune – Flaviu Claudiu Mihali, pentru volumul „Dezagregare”;
16. Mențiune – Ciprian Coc, pentru volumul „Orele regelui la Băiuț”;
17. Mențiune – Marian Hotca, pentru volumul „Teste de gramatică rezolvate pentru pregătirea examenelor de titularizare și definitivat pentru învățământul primar”.

Felicitări organizatorilor concursului „Cărțile anului”, felicitări și „La mulți ani cu sănătate”  proaspătului „Cetățean de Onoare al Maramureșului”, dl. Vasile Igna, felicitări tuturor premiaților!

Brîndușa Oanță

Mia NAN s-a născut la 4 iulie 1981 în satul (comuna) Săcel – Maramureș, într-o familie modestă, cu 10 frați. A absolvit Liceul „Grup Școlar pentru Industrie Mică și Servicii” (actualul Liceu Tehnologic Marmația) din Sighetu Marmației. La vârsta de 20 de ani își abandonează familia, satul, țara și călătorește în Spania – „țara minunilor”, așa cum o numea ea, pentru a-și împlini visele și scopul în viață.

După mulți ani de studiu al vindecării cuantice și al energiilor, după mulți ani de muncă grea, reușește să lucreze în domeniul care o pasionează, realizându-și visul și scopul vieții: ajută oamenii să își continue drumul vieții chiar dacă sunt asaltați de probleme, fâcându-i să vadă că unde este speranță și credință totul e posibil, nimic nu e imposibil.

În prezent locuiește în Spania, în orașul Elche, provincia Alicante, unde lucrează ca terapeută holistică și predă diferite cursuri în același domeniu.
Când cineva o întreabă în ce domeniu lucrează, ea le răspunde că „îi învăță pe oameni să treacă prin „tunelul” din viața lor, pe care într-un anumit moment îl parcurg, cu lumina aprinsă. Acea lumina strălucitoare, minunată, pe care fiecare ființă umană o are înăuntrul său și pe care fiecare o poate aprinde în orice moment, cu dragostea de sine, puterea interioară nelimitată și încrederea în Dumnezeu ori în Divinitate.”

Marea dorință a Miei Nan de a ajuta la reducerea suferinței umane și la găsirea păcii sufletești și tot ceea ce ea a învățat a decis să împartășească cu ceilalți prin scrierea cărții „Suelta El Dolor. Confia En Sanación” (Renunță la Durere. Ai Încredere în Vindecare). Volumul a fost publicat în 4 iulie 2024, în Spania, și este o carte deosebită, în care autoarea își expune propria viață, vorbindu-ne de autovindecare, dezvoltare personală și spirituală.

Atât autoarea cât și cititorii care s-au bucurat de lectura cărții o consideră „o trusă de medicamente pentru a vindeca sufletul prin cuvinte și învățături afectuoase, angelice și vindecatoare.” Chiar Mia Nan le-a folosit și experimentat în procesul ei de vindecare.

Salut, Sighet!

Foto: I. Mariș

Adequatio

Acum câțiva ani niște bărbați din oraș au purces la vopsirea podoabei lor capilare – fugeau de căruntețe. Acum alții defilează cu implanturi de păr făcute în Capitală, la niscai chinezi, sau în Turcia – fug de pleșuvie. Frizerii locului le zic „kacifántos” – „amuzanți” (bașca sporul de clienți asigurat). Aș zice că bărbătușii respectivi sunt totuși inteligenți – dincolo de ridicol, se adecvează la impostura pe care o ilustrează.

Frânturi

*
„La a 8-a și a 12-a au din asta… cum îi zice… simulare. …Îs nebuni!”
*
O nevastă răspunde unui nene: „Chefurile? Da, îmi mai plac…, așa, de socializare…, treb’e…, da’ mai răruț de-acum!”
*
Grădina Morii. O copilă de foaarte departe (peste 1000 km) adună castane cu părinții ei. Fuge din calea mea: „дідусь, дідусь!”
*
Argou de bucătărie: „Două șnițele și două paie la pachet!”
*
Vânzător fără clienți. „Alo, me’rem la saună astăzi? Așe’ o scris ăștia pe grup…”
*
O femeie vine de la cumpărături cu 2 sacoșe pline. O vecină sare s-o ajute. „Laasă, că-s obișnuită a hâi toată viața. Așa îmi țin echilibrul. Mă dezechilibrezi…!”

Banca de rezerve

*
„ …O fost în Italia, da’ l-o prins la furat… O adus cu el „Leul din Milano”, din alamă… Nu știu cum o făcut… E-acasă la el!”
*
”„– Cu cine joacă ai noștri sâmbătă? Litu…?
– Nuu! Cu „Sanipidul Cluj”.
*
Intrând în parc, primul cuvânt pe care îl aud dinspre banca amicilor mei este: „decizia”.
*
„Și eu am avut în armată un caporal oltean. Ne punea iarna să ducem un câine înghețat pe brațe, da’ fără să se înspargă.”

Indesc.

Soarele toamnei prin fruzele ruginii. Râul mai mult stând. * Sighetul toamna. Mereu vreun chip absent pe străzi, la geamuri. * Toamna spre seară. O femeie singură intră în bezna casei ei. Împinge greu ușa, cât o poartă. * Zi de lucru. Oameni ocupați alergând în toate părțile. Pe bănci, penzieși preocupați.

Marin Slujeru

Foto:  I. Mariș

Între marile sărbători Rosh Hashana (ziua de naștere a lui Adam și a Evei) și Yom Kipur (ziua iertării), evreii din România comemorează victimele holocaustului (la data stabilită prin hotarâre de guvern din 2004: 9 octombrie).

La Sinagoga din Sighet cu acest prilej au fost prezenți elevi de liceu cărora li s-au prezentat fapte și gânduri emoționante de către urmași ai supraviețuitorilor Holocaustului (generația a doua).

Foto, video & text, dr. Sorin MARKUS

Rotary Club Sighet invită sighetenii și iubitorii muzicii clasice, Duminică, 27 octombrie 2024, de la ora 18:30, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice (sala „Monica Chifor”) la un Recital Cameral de excepție, susținut de Valentin ȘERBAN (vioară) și Mihai DIACONESCU (pian).

În program lucrări de George Enescu, Manuel de Falla, Béla Bartók, Rodion Schedrin, Pablo de Sarasate, Paul Constantinescu.

Preț bilet: 35 lei/ persoană

* * *

Valentin ŞERBAN este marele câştigător al Secţiunii Vioară din cadrul Concursului Internaţional George Enescu 2021. Absolvent Liceului de Muzică și ulterior  al Universității Transilvania din Brașov, (avându-i printre primii profesori de vioară pe Valeriu Rogacev, Daniel Podlovschi, Ștefan Gheorghiu, Adam Han-Gorski și Ilarion Ionescu-Galați), Valentin Șerban și-a finalizat studiile de master în Austria, la Universitatea de Muzică și Arte ale Spectacolului din GRAZ, sub îndrumarea celebrei violoniste Silvia Marcovici. De-a lungul carierei sale, a cântat pe numeroase scene din România, Franța Germania, Austria și Italia, iar începând din anul 2018 este membru al orchestrei Les Dissonances din Paris, dar și concert-maestru invitat al Orchestrei Române de Tineret.
Numele lui Valentin Șerban este legat şi de concertele în întuneric „Bach Unseen” și „Concert cu ochii larg închiși”, în colaborare cu artistul vizual Cristina Bobe. Acest proiect neconvențional, în cadrul căruia violonistul a susţinut câte un recital de 60 de minute în întuneric total, a ajuns în mai multe localități din România, în spații neconvenționale, fiind o experiență inedită pentru public și artist deopotrivă.

Pianistul craiovean Mihai DIACONESCU a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa prof. univ. dr. Csíky Boldizsár şi începând cu anul 2014, a studiat la HELSINKI, datorită unei burse Erasmus, finalizând apoi și masterul la Academia „Sibelius” din capitala Finlandei, la clasa profesorului Erik T. Tawaststjerna.
A debutat pe scena internațională la vârsta de 12 ani, în cadrul unui curs de măiestrie, la München. Din anul 2006 a început o activitate concertistică puternică, susținând concerte pe scenele din România și pe cele internaționale. În decursul carierei sale, Mihai Diaconescu a obținut premii la concursuri importante la nivel internațional: Premiul I la Concursul „Rovered’Oro” (Italia), Premiul I la Concursul „Liszt” (România), precum și alte distincții.

Salut, Sighet!