Memoriu către Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului

CĂTRE,
EPISCOPIA Greco-Catolică de MARAMUREȘ
– În atenția Excelenței Sale, Episcop Vasile Bizău –

Numele meu este Ion Bobocea și sunt un credincios și membru al Parohiei greco-catolice Vadu Izei.

Excelență, am luat act cu deosebită mâhnire despre măsura luată împotriva preotului și îndrumătorului meu spiritual Marius Vișovan, și nu doar al meu, prin decretul pe care l-ați emis la data de 13.08.2024, desigur emis cu multă purtare de grijă fața de comunitatea noastră și față de nevoile ei spirituale.

Înainte de toate, Excelență, apreciez că acest decret este emis în mod discreționar, fiind lipsit total de temeinicie, motiv pentru care voi proceda la expunerea, pe scurt, a unor aspecte legate de temeinicie.

Așadar, temeinicia este o condiție esențiala de validitate a ordonanței/ hotărârii/ decretului (cazul documentului în dezbatere) dispuse, pronunțate de către un organ de jurisdicție, caracterizată prin concordanța perfectă între ceea ce s-a hotărât cu privire la raporturile juridice dintre părți și PROBELE ADMINISTRATE în cauză. Toate cele invocate mai sus sunt temeinice atunci când, printr-o argumentare RIGUROASĂ și o MOTIVARE LOGICĂ, prin punerea in evidență și aprecierea exactă a conținutului unor probe pe care le reține și contraargumentarea pentru înlăturarea altora, lămurește toate faptele care permit o concluzie justă cu privire la raporturile și drepturile părților.  Pe cale de consecință, temeinicia reprezintă o latură INSEPARABILĂ a unei HOTĂRÂRI VALABILE!

Excelență, având în vedere cele expuse, apreciez că ați emis un înscris-simulacru care se desființează de la sine, considerent pentru care, VĂ SOLICIT imperios să-l anulați și, pe cale de consecință, să-l repuneți de îndată în drepturile legitime pe preotul Marius Vișovan!

În solicitarea mea, înțeleg să mă folosesc de dispozițiile din cuprinsul Can.13 (Codul  Canoanelor Bisericilor Orientale) care stipulează:

„Toți credincioșii trebuie să-și consacre propriile energii, fiecare după starea sa, pentru a duce o viață sfântă și, în plus, pentru a PROMOVA DEZVOLTAREA  BISERICII și continua ei sfințire.”

Excelență, prin măsura luată, apreciez că împiedicați dezvoltarea Bisericii și continua ei sfințire, întrucât dați naștere interpretărilor, îndoielilor, clevetirilor, aspecte care conduc la îndepărtarea credincioșilor de Biserica Universală!

De asemenea, înțeleg să mă folosesc de dispozițiile din cuprinsul Can.15/2 și Can 15/3 (codul invocat mai sus), care stipulează:

„Credincioșii creștini au dreptul integru de a-și prezenta Păstorilor Bisericii nevoile proprii, mai ales cele spirituale, precum și propriile doleanțe.”
„În temeiul științei, al competenței și al prestigiului de care se bucură, aceștia au dreptul, ba chiar OBLIGAȚIA uneori, de a face cunoscută părerea lor despre binele Bisericii…”

În virtutea dispozițiilor din canonul invocat mai sus, m-am simțit obligat să vă scriu și să vă comunic că demersurile Excelenței Voastre nu fac bine Bisericii noastre și erodează încrederea credincioșilor în Biserică, în Păstorii lor, cu atât mai mult cu cât trăim într-o lume tot mai mult îndepărtată de Cele Sfinte și cu accente tot mai grave de secularizare!

Excelență, chiar dacă timpul dumneavoastră este prețios, totuși vă rețin atenția cu câteva amănunte.

Sunt născut în localitatea Budești, am copilărit și mi-am petrecut adolescența în localitatea Sârbi (la doi pași de localitatea Călinești – nu arăt întâmplător acest aspect!), căsătorit și stabilit în localitatea Vadu Izei, cu serviciul în localitatea Sarasău și anterior în Sighetu Marmației. Tocmai de aceea cunosc comunitățile din localitățile amintite, cunosc problemele cu care s-au confruntat, cunosc dezlănțuirea de ură care s-a abătut asupra credincioșilor care au ales să se întoarcă la Biserica-mamă, greco-catolică, cunosc dârzenia în această luptă a preoților noștri și atitudinea lor demnă în fața acestor vicisitudini. Să nu mai vorbim de atitudinea refractară a unor autorități locale în legătură cu cauza noastră! Toată această atitudine s-a mai estompat începând cu anul 2005.

Dar, Excelență, dacă pot vorbi de o oarecare acalmie în planul exterior al Bisericii, în plan interior Biserica noastră este bulversată și suferă. Suferă din cauza măsurilor pe care le-ați decretat în comunitățile amintite! Vă rog să nu credeți că este liniște, nu vă lăsați înșelat, o spun cu toată certitudinea!

Cât mi-aș dori să am un DIALOG SINCER CU DUMNEAVOASTRĂ, EXCELENȚĂ! (cu atât mai mult cu cât suntem apropiați ca vârstă, iar liceele pe care le-am absolvit erau situate vis-a-vis).

Așadar, de unde vine această atitudine a Excelenței Voastre, care numai ca iubire părintească nu o percep, numai ca iubire întru Cristos nu o simt, tocmai față de acele comunități și acei preoți care au ținut sus stindardul Unei Sfinte Catolice și Apostolice Biserici?!

De ce, Excelență?

Să fie, oare, Voia lui Dumnezeu pentru a ne cerne, ca să rămână în slujirea Lui doar cei mai buni dintre noi?!

Excelență, toate cele arătate mai sus m-au îndemnat să vă scriu cu mâhnire, dar și cu umilință și nădejde, și în același timp să mă întreb: oare, în care corabie navigați? În cea construită de Apostolul Petru, sau în cea în care navighează acei care de-a lungul veacurilor intenționează să o scufunde?!

Cu umilință și cu nădejdea că prin mijlocirea Spiritului Sfânt, care de la Tatăl și de la Fiul purcede, porțile iadului nu vor birui Biserica noastră, vă doresc înțelepciune, liniște și pace sufletească, iar gândul cel bun să vă însoțească pretutindeni pentru a putea contribui la edificarea Corpului lui Isus Cristos!

Ion Bobocea
20.08.2024




8 Mile de Sighet (autor, Evelin Batizi)

Și am plecat, lăsând străzile murdare și pustiite ale Sighetului în urmă. Fără grabă, autobuzul m-a purtat de-a lungul străzii pe care în clasa întâia, ca niște ostatici, ne purtau doamnele învățătoare cu un dezinteres antonim cu educația. În fiecare zi, rândul de copii gălăgioși și răutăcioși, își făcea drumul de rutină la cantina de la forestier. Iar eu eram printre ei, un copil fără vise într-un oraș întunecat, într-o familie care își număra mai multe zile furtunoase decât senine și înaintam fără o destinație, fără încredere în propriile puteri, din cauza unei educații de fier, iar subiectul de examen era incapacitatea mea de a fi cineva.

Ei, și autobuzul trece în cele din urmă și pe lângă prima mea școală. O școală foarte bună, cu învățători și educatori competenți, atenți ca elevii să învețe regula junglei ca la carte, după ce în fiecare zi li se servea lecția de onoare despre cruzimea, nedreptatea și dezinteresul uman. În școala asta am învățat că sunt un nimic, că tu ești singur și neputincios, prea prost, prea stricat ca să meriți ceva mai bun. Totuși, după ce am schimbat școala în clasa a V-a, mi s-a oferit o a doua șansă care m-a învățat că pentru a fi valorificat trebuie să fii în locul potrivit.

În curând, Sighetul rămâne în urmă în norul său de praf și vechi, iar eu simt că am evadat dintr-o închisoare, am rupt lanțurile destinului și am fugit spre orizonturi mai promițătoare. Prima destinație de pe hartă este Baia Mare, unde în ultima vreme am legat mai multe prietenii decât în toți anii petrecuți în Sighet. Apoi urmează să trec hotarele țării pentru prima dată. Viena. Apoi Hamburg, după care voi trece granița spre Danemarca unde se află și destinația finală. Mai exact Halvorsminde Efterskole unde urmează să fiu profesor pentru un an printr-un program de voluntariat.

Sighetul rămâne o amintire, iar eu nu pot găsi vreun regret că părăsesc acest oraș. În timp ce autobuzul își continuă cursa spre Baia Mare mă gândesc la toți anii petrecuți în acest oraș anemic, cumva îmi vine greu să nu spun ani pierduți. Adevărul este că nu poți crește în Sighet, e prea strâmt, prea sufocant, prea închis. Am luat toate aceste sentimente legate de oraș și de sistemul de educație din România și mi-am creat un țel: cel de a evada din sistemul acesta. Iar acest țel bine definit, propulsat de o motivație acerbă similară cu cea a unui om la limita supraviețuirii, a fost ingredientul principal pe care l-am pus în scrisoarea de motivație care mi-a deschis drumul spre Danmark.

O corabie care nu își știe destinația, va rămâne mereu în port, chiar dacă vântul e prielnic. Dar Sighetul nu e un port vrednic de stat, iar oportunități există mereu atâta timp cât știi unde să le cauți și cum. Deci vânt este!

Așadar am lăsat Sighetul în urmă, cu un gust de victorie și cu o reminiscență a celebrului film, 8 Mile care surprinde urcușul greu spre o carieră de succes a lui Marshall Mathers. Acum e rândul meu să fac acel 8 Mile road walk spre o carieră mai bună în educație, acum că am evadat din locul care mă încătușa.

Evelin Batizi




ULTIMA ORĂ – II (autor, Nicolae Rădoi)

Conducătorul auto opri, luînd fata care aștepta singură la „ia-mă nene”.
„Nu te teme. Am fost preot pînă de curînd, dar m-a părăsit nevasta, așa că am fost caterisit. Acum sînt diac”.

După care a „convins-o” pe tînără să accepte „violul liber consimțit”… Se pare (după noile… „te-ndinți”!) că fapta nu se mai pedepsește dacă minorul de 10 ani a acceptat sau i-a plăcut…(!!!)

Poate fi condamnat pentru mai multe capete de acuzare: 1) uzurpare de calități oficiale; 2) mărturie mincinoasă; 3) sperjur; 4) „blasfemeie” (!) și 5) invocarea incorectă a preceptelor biblice care induc promovarea în societate a violenței: BATE ȘI ȚI SE VA DESCHIDE… Se va vedea, la proces.

Acolo unde va fi repartizat, va avea timp de „reculegere” (de pe jos) și de „îngenuncheri” sfioșelnice în fața colegilor de celulă, invocînd iertarea divină. Se știe că „acolo”, enoriașii de la fața locului au un simț al dreptății de speriat. Care, aplicată de „păcătoșii celularului”, te poate pătrunde adînc și iremediabil pînă în „străfundurile” ființei, alungînd păcatul ca luat cu mîna…

  • (H)ORA (H)UNICĂ

„Antrenorul de genii” a fost arestat pe nedrept. Academia Română îi  decernase un premiu de excelență; pentru merite deosebite! Absolvise doar 8 clase dar arăta că și în România oricine poate fi orice. Doar să aibă tupeul de a se declara ca atare. (Se pare că „puericultura” este bine aspectată astral în sectorul 3 capitalist, spun cunoscătorii în domeniu…)

Pe numele său LAJOS (pronunță LAIOȘ), și-a luat treaba în serios, avînd rezultate uimitoare. Comentatoare t.v. îi spune LAHOS. De patru ori! Mă duce cu gîndul la cartelurile de droguri din Villavahos, unde banii se albesc prin spălare cu Vanish, în timp ce în Villarihos încă se mai spală… Am aflat „că crainica” (!) urmărea odinioară cu asiduitate episoadele sfîșietoare în care Allejandro (pronunță „AlleHandro”) suferea din dragoste.

Fiind cititori responsabili și luptînd  contra discriminării de orice fel, LAJOS fiind (după nume) un conațional de etnie maghiară, căzut în păcat prin „complicitatea autorităților complice”, cerem o pedeapsă exemplară pentru crainică: să recite în fiecare dimineață o poezie scrisă de Marko Bella în tinerețe. Obligatoriu în limba autorului! Timp de o lună! Zilnic, alta!…

Poate așa se va lăsa de „crăinicie”…

  • Numai mamă să nu fii…

Aflați la cheful în care „nu servim alcool minorilor”, chef petrecîndu-se la restaurantul frecventat adesea de „oamenii legii” (unii care nu știau că urmau să ancheteze cazul), cei „trei frați pătați” de sînge pe mîini au scos șișul din dotare înjunghiind repetat victima care horcăia agresiv și refuza decesul chiar după cele 30 de lovituri aplicate meșteșugit în timp ce era întinsă pe masa de lucru manual. „Copilașii” au încetat numai cînd victima s-a hotărît să se calmeze. Lac de sudoare de la efort, văzînd că nu mai mișcă, micuții s-au declarat mulțumiți de rezultat.

Inițial arestați abuziv, au fost eliberați nu după multă vreme, fiind puși sub control judiciar în cele mai grele condiții: la domiciliu! Familia a pornit cheful fără întînziere, încingînd grătarele la roșu sîngeriu în răgetele din gît ale maneliștilor împreună cu „tovarășii de proximitate”, bucuroși că dreptatea a învins „deplin și definitiv, la orașe și sate”…

Probabil vor cere despăgubiri „morale și materiale”. Au învățat de la „clasicii marxismului de cumetrie” că „materia determină conștiința”.

Au curs șiroaie de lacrimi de la „șfara-n țară” provenită de la grătare, mici și friptane părpălite pe manele date la maximum pînă către zori.

Tristese oblige…

  • Viață de procuror-judecător-jucător

„Copilașii mei e nevinovați! Ei doar s-a apărat!”, a declarat îndurerată mama „copilașilor”. „Că să nu invoc eu numele morților!”, a amenințat ea cu năduf.

Judecătorii au eliberat imediat „copi-lașii”, propunînd abominabila pedeapsă a arestului la domiciliu, fără brățări de limitare a deplasării. „Că au destule lanțuri grele la gît. Toate de aur masiv, de au făcut cifoză de la ele. Și nu prezintă pericol social”, au concluzionat ei, ca motivare a sentinței.

Dar ce, ne mai împiedicăm de amănunte?

(Au aflat ei de blestemul cu impotența, care te lasă fără amantă cînd îți este lumea mai dragă, de ajungi de rîsul lumii mai rău decît „HANNIBAL ante portas!…”)

Vocile cîrtitoare cer înființarea DEPARTAMENTULUI DE  MOTIVARE A MOTIVĂRILOR JUDECĂTOREȘTI, ca să nu existe „conflict de interese”…

Noi argumentăm documentat că nu există așa ceva, motivînd simplu și fără echivoc: TOATE INTERESELE AU FOST SATISFĂCUTE PE DEPLIN! De aceea propunem triplarea salariilor din justiție…

Că văzurăm la ce riscuri se supun…

Nicolae RĂDOI

Foto: Rami Sion




Pentru că oamenii sunt încă frumoși! (autor, Roxana Pontoș)

Azi, 22 august 2024, campania mobilă de donare de sânge de la Plimob SA s-a încheiat cu 101 donatori și 66 de recoltări.
Mulțumim în primul rând donatorilor, celor de la Centrul de Transfuzie Sanguină Maramureș care au revenit azi în Sighet dupa donarea din 20.08.2024 de la Spital.
Plimob SA  a dovedit și de această dată că este cu adevărat o echipă. Mulțumim Asociației Suntem Vocea Lor că au participat alături de noi la campanie.
Mulțumim tututor celor înscriși pe liste chiar dacă nu au mai ajuns să doneze.

ERIC te așteptăm acasă!

De la autorități așteptăm un centru sau punct de lucru al Centrului de tranfuzie la Sighet.

Roxana Pontoș




Muzica Klezmer din SUA în România… via Baia Mare (autor, Robert Cotos)

În 29 august 2024, de la ora 18:00, Asociația Maramureș Heritage așteaptă băimărenii pentru al treilea an consecutiv la un concert de muzică klezmer.

Concertul va avea loc în Sala de Spectacole a Colegiului de Artă din oraș, iar intrarea este liberă. În cadrul evenimentului vor concerta trei artiști de muzică klezmer din SUA, iar băimărenii vor avea ocazia să vadă și expoziția Am învins, povestea unor supraviețuitori ai Holocaustului.

Jeremiah Lockwood, unul dintre artiștii care ne vor vizita orașul, a răspuns la o serie de întrebări pentru organizatori.

Robert Cotos (RC): Cine este Jeremiah Lockwood?
Jeremiah Lockwood (JL): Sunt un muzician și un savant al muzicii evreiești, concentrându-mă pe khazones, muzica spirituală a evreilor vorbitori de idiș din Europa de Est. M-am născut în New York, într-o familie de muzicieni și cantori. Bunicul meu a fost un cantor minunat pe nume Jacob Konigsberg, care a avut o influență majoră asupra mea. Timp de mulți ani am condus o trupă numită The Sway Machinery, care se concentrează pe reinterpretarea muzicii cantoriale vechi. În ultimii ani, am lucrat cu cantori din comunitatea Hasidic din Brooklyn. Am scris despre munca acestora, am ajutat la realizarea concertelor și înregistrarea pieselor. De asemenea, sunt chitarist și am lucrat mulți ani cântând blues și alte tipuri de muzică tradițională americană.

RC: Cum de ești în turneu în Transilvania?
JL: Pentru mine, Transilvania este un loc foarte important, datorită tradițiilor muzicale profunde și a istoriei evreilor. Este locul în care s-a născut bunica mea și de unde provine o mare parte din familie.

RC: Cine sunt ceilalți doi artiști care vor urca cu tine pe scenă la concertul de la Baia Mare?
JL: Voi călători cu dragul meu prieten și fost vecin Jake Shulman-Ment, un violonist klezmer de renume mondial, care a trăit ani de zile în Transilvania și este specialist în stilurile mai vechi ale muzicii klezmer evreiești. Ni se va alătura prietena și colega noastră din Londra, Francesca Ter-Berg, o violoncelistă magistrală și muzician klezmer.

RC: De ce ai ales klezmer? Sau klezmer te-a ales pe tine?
JL: Nu m-aș numi muzician klezmer, deși iubesc klezmerul, în special stilurile regionale de muzică pe care le cântau muzicienii evrei când era o comunitate aici, în Transilvania. Sunt într-adevăr mai concentrat pe khazones, care este un fel de părinte sau frate mai mare pentru klezmer. Khazones este muzica cântată în sinagogi de către cantori. Klezmer este muzica cântată pentru nunți și într-o oarecare măsură, alte sărbători evreiești. Klezmer încorporează multe sunete și melodii din sinagogă.

RC: Este muzica klezmer din România diferită de cea din alte regiuni?
JL: Da, este! Există un întreg repertoriu de melodii evreiești din Transilvania care a fost păstrat după Holocaust de către muzicienii neevrei. Colegii mei sunt specialiști în acest repertoriu regional!

RC: Există audiență pentru muzica klezmer în România și SUA?
JL: Da. Muzica evreiască, în special klezmer, are urmăritori în întreaga lume. Deși știu mai puține despre scena muzicală din România, concertele klezmer din New York City au un public foarte numeros, care la final se lasă cu mult dans.

RC: Care este cântecul klezmer favorit al lui Jeremiah Lockwood, dacă există unul?
JL: Dacă este în regulă, voi oferi în schimb una dintre piesele mele cantonale preferate, L’olam Yehey Odom, cântată de un cantor contemporan pe nume Yoel Kohn, a cărui moștenire familială este din comunitatea Hasidică Satmar, o sectă care provine din Transilvania. Această compoziție este a lui Yehoshua Wider, care a fost și un Hasid Satmar născut în Transilvania. Această înregistrare este dintr-un concert pe care l-am realizat și am aranjat acompaniamentul cvartetului de coarde: Cantors’ concert: L’olom yehey odom | 31st JCF (youtube.com)

RC: Te rog să transmiți câteva cuvinte celor care așteaptă concertul vostru din 29 august.
JL: Suntem foarte încântați să venim la voi și să aducem muzica noastră în Baia Mare. Concertul va fi o experiență foarte emoționantă pentru mine, fiind aproape de locul unde locuia familia mea înainte de război. Mă aștept ca bucuria, tristețea și tandrețea din muzica pe care o vom cânta să se transmită tuturor celor care vor fi prezenți.

Robert Cotos
Președinte – Asociația Maramureș Heritage

 




„Între cer şi pământ”… la Sighet !

Asociaţia Cultura Gratia Urbis are onoarea de a vă invita să participaţi la vernisajul expoziţiei de fotografie Între cer şi pământ (expun artiștii vizuali Szeremi Julia și Dragoș Georgescu), vineri 30 august 2024, ora 15:00, la sala Regina Maria a Centrului Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmaţiei. În cadrul evenimentului veţi avea plăcerea de a asculta câteva piese clasice, în interpretarea talentatei noastre concitadine Mercédesz Szlivka, studentă la belcanto, în Cluj Napoca.

Atmosfera va fi înnobilată de vinurile cramei AFI şi alte mici surprize delicioase!

Despre artişti, în câteva cuvinte:

Dragoș Georgescu – fotograf
Distincţii: A.Fiap (Artist du Fédération Internationale de l’Art Photographique)

„Nu mă consider un artist, mai degrabă un fotograf de memorii. Particip la saloane de fotografie naţionale şi internaţionale, nu pentru laude şi premii, ci pentru a primi feedback constructiv cu privire la lucrările mele, pentru a înţelege unde excelez şi unde se pot aduce îmbunătăţiri. Mă străduiesc constant să evoluez.
Lucrările mele au fost prezentate în multe ţări din întreaga lume, atât în cadrul unor expoziţii personale, cât şi colective”

Szeremi Julia – artist plastic
„Ador să creez! Lucrez cu pasteluri, cărbune, culori acrilice şi ulei, punând în valoare culoare, texturi şi impact emoţional în peisajele mele. Am experimentat de asemenea cu modelajul şi sculptura în săpun. Am avut câteva expoziţii în oraşul natal, împreună cu alţi tineri artişti.
Am creat lucrări pentru diverse specificaţii ale clienţilor, picturi, schiţe, desen abstract, logo-uri şi numeroase decoraţiuni interioare. Ca fotograf, m-am specializat în tehnici ale macro fotografiei, pentru a scoate la iveală aspecte ascunse ale universului pe care îl iubesc.”

Vă aşteptăm să vă bucuraţi de o după amiază deosebită pentru minte şi suflet!

Andreea Biro
Fondator Asociația Cultura Gratia Urbis




Comunitatea Greco – Catolică de pe Șugău (Sighet) este alături de preotul prof. Marius VIȘOVAN

Părinte drag, Marius Vișovan,

Cuvintele sunt insuficiente pentru a exprima durerea și nedreptatea prin care treceți acum. Suspendarea Sfinției Voastre, urmată de pierderea grea a nurorii Sara, sunt încercări greu de imaginat și de suportat. În fața unei asemenea suferințe, ne plecăm capetele și ne rugăm ca Domnul să vă întărească inima și să vă aducă mângâiere.
Fie ca sufletul nurorii dumneavoastră să se odihnească în pace, iar dumneavoastră să găsiți puterea de a trece peste aceste vremuri cumplite, cu ajutorul harului divin.
Suntem alături de Sfinția Voastră cu rugăciunile noastre și vă asigurăm de toată susținerea noastră, a întregii comunități de pe Șugău. Dumnezeu este cu dumneavoastră în această grea încercare, iar noi, comunitatea, vă purtăm în gânduri și rugăciuni.

Preasfințite Părinte Episcop,

Părintele Vișovan a ctitorit două biserici și a slujit cu devotament și dăruire în comunitatea noastră peste 30 de ani, oferind nu doar liturghii de o mare profunzime spirituală ci și sprijin moral și emoțional fiecăruia dintre noi, în momentele noastre de încercare. Sub îndrumarea sa, ne-am apropiat mai mult de Dumnezeu.
Nu contestăm autoritatea Episcopului Bizău și înțelegem că deciziile acestuia sunt luate întotdeauna cu gândul la binele Bisericii. Totuși, nu putem să nu ne exprimăm îngrijorarea și tristețea față de o hotărâre care, în ochii noștri, este NEDREAPTĂ și poate să ducă la pierderea păcii si armoniei în comunitatea noastră, la îndepărtarea de valorile pe care vreme de 30 de ani, Părintele Vișovan ni le-a insuflat.

Cu toată compasiunea și sprijinul nostru,
întreaga comunitate GRECO – CATOLICĂ precum și întreaga comunitate de pe Șugău.




PLIMOB S.A. Sighet se implică în donarea de sânge pentru un caz umanitar!

Societatea comercială PLIMOB S.A. Sighet devine – pentru o zi! – centru mobil, temporar, pentru recoltarea de sânge.
Joi, 22 august 2024, începând cu ora 9:00, Centrul de Transfuzie Sanguină Maramureș va fi prezent la Sighet pentru a fi la dispoziția donatorilor de sânge pentru un caz umanitar.

Un copil, ERIC, de doar 5 ani, sighetean, are nevoie urgentă de sânge.

Este vitală solidaritatea sighetenilor, putem dovedi că ne pasă!… Donând sânge în 22 august 2024 dăruim speranță! Putem contribui la salvarea copilăriei unui copil! Sănătatea, copilăria lui ERIC depind și de noi!

Important: Grupa nu contează!
Important: DONEAZĂ!

Sunați pentru informații/ programări la Centrul de Transfuzie Sanguină Maramureș (0362-808019), PLIMOB S.A. (0758-067149), Asociația Suntem Vocea Lor (0747-706673).

Salut, Sighet!




„Floare de Colț”, ediția a XII-a, s-a încheiat… sighetenii continuă să fredoneze folk! |VIDEO – dr. Sorin Markus|

Și în a doua zi (Duminică, 18 august 2024) a Festivalului Național Concurs de Muzică Folk „Floare de Colț”, ediția a XII-a, Parcul „Grădina Morii” din Sighet a răsunat de muzică folk de foarte bună calitate.

Să-l ascultăm pe Mircea Vintilă, „veteranul” folk-ului:

 

Foto & video: dr. Sorin Markus




Din prima zi de Festival… Folk lângă Iza, pe mal |VIDEO – dr. Sorin Markus|

Prima zi, Sâmbătă, 17 august 2024, a Festivalului Național Concurs de Muzică Folk „Floare de Colț”, ediția a XII-a, a adus nume importante pe scena sigheteană de la „Grădina Morii”. Multă muzică bună și spectatori fericiți.

Să ne bucurăm de folk:

Foto & video: dr. Sorin Markus




Recital Ducu BERTZI – „Floare de Colț” 2024 |VIDEO – dr. Sorin Markus|

A XII – a ediție a Festivalului „FLOARE DE COLȚ”, organizat de îndrăgitul cantautor sighetean Ducu BERTZI în orașul nostru – împreună cu Primăria, Consiliul local și Centrul Cultural Sighet – și  debutul acestui eveniment a însemnat și multașteptatul… Recital Ducu Bertzi.

Urmăriți imaginile care „vorbesc” de la sine și în_cântă:

Foto & video: dr. Sorin Markus




Căldură mare, mozaic mic (autor, Marin Slujeru)

La doctori
După ore de așteptare; „Lasă că ‘oi vin’i eu o dată aici, numa’ să mă uit!”

La strada
Dintr-o camionetă „…castraveți, fasoale avem!, … fasoale avem!”

Cofetărie
Domniță cu un fluture pe gambă: „Încă o demacchiată, te rog!… Un tort mic și… și o artffice!…  Nu-i bai! O sută să fiuă!”

„Meniul zilei” la Sighet
Ciorbă de burtă cu ardei iute la „extrapreț”, ciorbă de fasole fără ceapă, cărniță fără castraveciori murați…  Așa ceva nu se există. „Fincă” sunt constitutive mâncărurilor respective, boreselor….

Nostalgie
„Nu știu ce bai îi cu vremea asta! Pe vremea lui Ceaușescu umblam la coasă în țară. Băteam coasa în soare, curgea pe mine. Amu numa’ te arde, te frige!… În două zâle eram ca d’ibolii!…”

Obscură
O briză de vale puternică pe dig. Sub plopi, îmi șuieră borurile de la pălărie. Fug sub castani – prea ușor sunt, prea mult soare.

                                                        Marin Slujeru

 




Pictorul sighetean Ștefan-István Hegedűs expune în… Șură!

Vă invităm la o expoziție inedită în inima Breb-ului!
Ștefan-István Hegedűs – 50 de ani sub semnul artei, un pictor cu rădăcini profund înfipte în tradiţia şi cultura maramureşeană, pentru care sursa de inspiraţie o reprezintă, în egală măsură, Şcoala Băimăreană şi Rembrandt, Van Gogh, Dali sau Picasso.
Colorați-vă weekendul cu o plimbare pe ulițele satului și opriți-vă la numărul 330 pentru un mic răgaz – atât pentru corp cât și pentru minte.
Ne vedem cu drag și voie bună alături de artist @hegedusiart!
Unde? – Fairy Tents of Breb, nr. 330  Când?… 16-19 august 2024, între orele 14:00-18:00.

Unicorn Land Events