Două recitaluri deosebite de pian vor avea loc la sfârșitul lunii iulie 2024 în orașul nostru, în cadrul Sighet International Music Summer (SIMS).

Duminică, 28.07.2024, la ora 19:00, la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, sala „Monica Chifor”, se va desfășura Recitalul de Pian al profesorilor universitari Aurelia Vișovan și Can Çakmur. În program compoziții de Franz Schubert, Frederic Chopin și Isaac Albeniz.

Marți, 30.07.2024, ora 19:00, tot la  Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice, sala „Monica Chifor” va avea loc al doilea recital, Recitalul de gală, în încheierea masterclass-ului, susținut de participanții la curs, 12 tineri pianiști din diverse țări, pregătiți de cei doi profesori universitari.

Salut, Sighet!

Asociația Hornarilor, Constructorilor de Coșuri de Fum și Șeminee, în parteneriat cu Primăria Sighetu Marmației și Detașamentul de Pompieri, organizează în 27 iulie 2024, pentru prima dată în România, Parada Internațională a Coșarilor.

Parada va pleca la ora 10:00 de la Hotel „Grădina Morii” pe traseul: strada Eroilor, str. Avram Iancu, str. Ioan Mihalyi de Apșa, str. Bogdan Vodă până la sensul giratoriu de la Pompieri, Parcul central.

La sfârșitul paradei, mașinile de coșari și tehnicile de curățare a coșurilor de fum vor face obiectul unei prezentări speciale, în parcul din centrul orașului.

Parada Coșarilor ASFOCH va aduna la Sighetu Marmației coșari din România, Germania, Serbia, Estonia și Lituania.

Organizatorii

În sfârșit, după îndelungi și penibile dezbateri, din care n-au lipsit amenințările de „divorț politic”, rotativii pesedisto-peneliști au căzut de acord: cele două tururi ale alegerilor prezidențiale vor avea loc pe 24 noiembrie și 6 decembrie 2024, iar parlamentarele taman pe 1 decembrie. Asta demonstrează cât se poate de clar că, pentru actualii și viitorii rotativi (vor să continue „concubinajul” după parlamentare), contează doar calculele și agenda lor de sforării, nicidecum minimum de respect față de alegători și confortul acestora, deși 1 Decembrie este sărbătoare laică (Ziua națională), iar 6 Decembrie o mult îndrăgită sărbătoare creștină (Sfântul Nicolae).
În plus, este lesne de înțeles că pe actualii cârmuitori nu-i interesează numărul de participanți la vot (pe K. Iohannis și mai puțin), dovadă că, așa cum se zvonește, cărțile demonocratice deja au fost făcute/măsluite de păpușarii interni (desigur, cu încuviințarea globaliștilor și a serviciilor secrete de la noi și de mai departe): președinția să fie în continuare a resturilor liberale, iar puterea legislativă și executivă să revină pesediștilor.
Cică numai în acest chip se asigură stabilitatea politică în țară, implicit în flancul sud-estic NATO, singurul lucru care contează pentru alde ăștia, îndeosebi acuma când chinezii și nord-coreenii au trimis trupe în ajutorul rușilor (zice-se pentru „manevre comune”, un eufemism echivalent cu „operațiunea militară specială” din Ucraina), iar Ungaria se dovedește parcă mai rusofilă de când deține președinția Consiliului Uniunii Europene (vezi „turneul de pace” efectuat de premierul Viktor Orban la Kiev, Moscova și Beijing).
Toate celelalte stabilități interne (economică, financiară, cultural-educativă etc.) trebuie să se subordoneze acestei priorități politico-strategice, îndeosebi pentru faptul că, nemaiposedând un complex economic național (industrie-agricultură-transporturi-cercetare), România postdecembristă, aidoma unei colonii, a ajuns să depindă ba de oneroasele capricii ale organismelor financiare internaționale (deocamdată avem o datorie externă de peste 150 miliarde dolari), ba de falsa bunăvoință a oficialilor europeni.
Colac peste pupăză, din cinci în cinci ani se organizează cele două tururi (asta înseamnă cheltuială, nu glumă!) pentru alegerea unui președinte de decor, care – condamnat la o trândavă prudență de Constituția noastră ambiguă – n-a făcut și nici nu va face ceva folositor pentru țară și nație, atâta timp cât România este o penibilă struțo-cămilă semiprezidențială (unde în lume mai există o atare dihanie guvernamentală?) și atâta timp cât primul om în statul aparent este o sărmană jucărie a parlamentarilor și a celor nouă judecători de la Curtea Constituțională.
Iar dacă un președinte imprudent se crede atotputernic (cam așa ca în Statele Unite sau Franța) și, în primitiva manieră băsesciană, își permite să se încaiere cu majoritatea șparlamentarilor, el nu numai că nu va izbuti să dizolve forul legislativ al țării, adică ceea ce de curând a făcut Emmanuel Macron, dar – pe motiv că încalcă pocita Constituție iorgovaniană – la țanc va fi luat la refec și suspendat, manevre prin care i se demonstrează negru pe alb că este un neica nimeni în statul mafiot la vedere (în cel paralel cu atât mai mult) și că, pentru a-și putea duce mandatul până la capăt, el are obligația politico-cetățenească (sic!) să nu se amestece în abjectele treburi ale partidelor, clanurilor și dinastiilor, ci să admită/să legifereze cele mai detestabile compromisuri. De pildă, cândva K. Iohannis tuna și fulgera împotriva pesediștilor, pentru ca pe ultima turnantă a celui de-al doilea mandat, pesemne „luminat” de oficialii axei Bruxelles-Washington, el să fie de acord (putea să se opună bietul cârmuitor aflat sub globaliști?!) cu alianța stângisto-dreptistă și cu haioasa rotativă guvernamentală.
Iată de ce Ion Iliescu și-a făcut mendrele de președinte moscovito-bolșevic cu mineriadele (și nu numai), Emil Constantinescu a afirmat la sfârșitul mandatului de patru ani că l-au învins serviciile secrete (doar ale noastre?), Traian Băsescu jubila că, în cele două mandate de zece ani, a făcut meci nul (nici învins și nici învingător) cu foștii lui ortaci din poliția politică, iar Klaus Iohannis, cel mai răsfățat și neiubit turist al țării, nu va spune niciodată vreo vorbă despre deceniul lui de impostură prezidențială.
Ce-i de făcut ca pe viitor lucrurile să se schimbe încet-încet în bine (din pasiv și jucat pe degete, președintele să devină jucător de bază în politica românescă)? Nu-i greu de priceput că trebuie schimbată Constituția, fie întru desemnarea României ca republică parlamentară, caz în care nu se vor mai organiza alegeri (președintele eminamente decorativ, așa ca la nemți sau italieni, va fi „uns” de voința majorității absolute a parlamentarilor), fie ca republică prezidențială, în care președinte dă socoteală doar în fața poporului și, periodic, în fața parlamentului de deciziile luate pe plan intern și extern.
Altminteri, adică nerenunțând la contraproductiva improvizație politică, președintele nostru va fi în continuarea captivul găștilor parlamentare și mulți români vor continua să ceară ajutorul providenței ca să intrăm în normalitate…

George PETROVAI

Foto: Rami Sion

Pentru al șaselea an consecutiv, Fest-în-Vale se întâmplă într-un loc idilic, la Breb, Maramureș, promițând participanților, pe lângă muzică bună și activități pentru oameni mici și mari, un weekend de completă deconectare de la cotidianul urban. Misiunea lui, încă de la începuturi, este de a dezvolta cultural și social mediul rural, de a atrage cât mai mulți turiști în zona Maramureșului, dar are și o latură caritabilă prin vânzarea de picturi la licitația organizată în cadrul festivalului, sumele strânse mergând integral către cauza pe care o susțin: Centrul de zi Micul Prinț din Sighetu-Marmației.
Inițiat de Roxana și Florin Vale – doi clujeni mutați la sat în urmă cu 7 ani pentru a restaura și renova mai multe case tradiționale din Breb, Maramureș – festivalul are, în acest an, câteva nume importante, printre care Subcarpați, Moonlight Breakfast , Corina Sîrghi și Taraful Jean Americanu`.

Subcarpați readuc de 14 ani în atenție tot ce înseamnă tradițional românesc, la granița dintre folclor și ritmuri moderne, promovând (re)conectarea la propriile origini. Proiect inițiat de MC Bean, solistul trupei Șuie Paparude, Subcarpați reinterpretează folclorul într-o manieră proprie și propune mai mult decât o muzică familiară publicului și totodată diferită de tot ce se cântă astăzi în România; la fiecare concert creează o stare de spirit și o comunitate care crede în patriotism și dragostea pentru valorile tradiționale.

Moonlight Breakfast este un duo de excepție înființat în 2011 ce propune publicului un nou sound pe care îl descriu ca electro îmbrăcat în nuanţe de soul şi funk „retroelectro”. Mixând într-o manieră sofisticată elemente de Electro, Beat, Nu-Jazz si Swing în performance-urile lor completate de proiecții complexe, Bazooka (tobe şi clarinet) şi Christie (voce) se bucură de un succes imens în toată Europa, fiind trupa care a urcat pe scenă în deschiderea concertelor Jamiroquai din România și Parov Stelar Trio, De – Phazz și Hurts din Viena.

Corina Sîrghi reînvie romanțele și folclorul cu o perspectivă totodată nostalgică și acutuală și completează cu vocea ei atemporală piesajul muzical urban. Alături de Sean Williams, botezat Jean Americanu’ de către lăutarii cu care a lucrat, muzician și cercetător din Ohio ce s-a stabilit în București în 2016, găsește povești din trecutul multietnic al României și aduce publicului interpretări ale cântecelor popularizate de Maria Tanase, Ioana Radu, Gabi Luncă, Romica Puceanu și alții.

De asemenea, evenimentul are și o componentă de discuții cu invitați diverși din lumea culturală și de entertainment din România, moderați de Bogdan ”Bob” Rădulescu.
Aceștia sunt: Alex Dima, jurnalist ce face parte din echipa bine-cunoscutei emisiuni de reportaje „România, te iubesc”, Oltea Zambori, un profesionist cu peste 14 ani de expertiză în PR, specializat în comunicare culturală (inclusiv pentru festivaluri precum Plai, JazzTM, FITS, etc), creatoare a conferinței Linked Culture și Director de Comunicare Timișoara 2023, Antonio Meze, fondator al Meze Audio, companie audio high-end cu sediul în Baia Mare, România, a cărei gamă de produse constă din căști și căști audiofile și Larisa Perde, fondatoare a Șaraimanic, o agenție care readuce în prim plan muzica lăutărească autentică și care creează concepte, evenimente și ocazii prin care prezintă publicului nu doar artiști, ci culturi întregi.

În cadrul evenimentului vor mai avea loc spectacole de teatru de improvizație, un târg de artizani și creatori de produs, ateliere de coaching și ateliere creative pentru copii, sesiuni de yoga și de sport, atelier de cioplit in lemn si altele.
Bilete la Fest-în-Vale sunt disponibile pe Iabilet si livetickets.ro.

Comunicat de presă

Muzica – muzica de calitate – este limbajul universal care unește și solidarizează oamenii, care „elimină” temporar asperitățile sociale, care contribuie la educația culturală. Calitatea muzicii poate fi apreciată de mințile și inimile pregătite dar, pe un teren fertil, muzica este întotdeauna un balsam pentru suflet.

Operettissimo, grupul clujean cu membri proveniți și de la Opera Maghiară din Cluj au fost invitații speciali ai Zilelor Culturii Maghiare sighetene (spectacolul s-a desfășurat sâmbătă, 13 iulie 2024). În Piața Centrală a orașului nostru au răsunat arii din operete celebre și cunoscute fragmente din musical-uri – compoziții de Kálmán Imre, Lehár Ferenc, Buday Dénes etc – interpretate exemplar spre bucuria numerosului public prezent.
Și parcă centrul urbei noastre s-a transformat într-o oază de normalitate și eleganță civică ce a vibrat pe ritmuri conectate la parametrii istorici care înfrumusețează și avantajează orice comunitate care se respectă.

Concertul a fost excelent receptat și a rezonat cu publicul vizat, admirator al creațiilor tradiționale specifice culturii maghiare.

Un „colaj” video din spectacol puteți urmări în continuare:

Text, foto, video: Ion Mariș

Am o remarcabilă și constantă simpatie pentru artistul vizual Róbert Pali Zolopcsuk. Este mereu atent la imaginea „construită” a Sighetului (trecută și prezentă), un perseverent observator al transformărilor arhitecturale contemporane, critic acolo unde pasiunea i-o cere. Róbert Zolopcsuk este și un colecționar pasionat de artă dar – mai ales – un iubitor al Sighetului, oraș pe care-l „susține” prin imortalizarea patrimoniului arhitectural în lucrările lui de grafică și pictură. „Dovada” că Róbert Zolopcsuk este un apărător al patrimoniului clădit al Orașului o avem în lucrările de pe simezele expoziției vernisate în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, vineri, 12 iulie 2024.

Cele 24 de lucrări (14 – grafică, 10 – pictură) expuse de profesorul Róbert Zolopcsuk ne oferă în mod evident imaginea unui oraș cosmopolit, liniștit, îngrijit, ce-și cultivă identitatea prin câteva clădiri/ zone esențiale pe care încă le putem identifica datorită faptului că unele au fost păstrate și pentru sighetenii de azi.

De oamenii de cultură, de iubitorii de frumos depinde dacă Sighetul își va păstra comoara arhitecturală și artistică ridicată de-a lungul secolelor sau va fi maculat de intervenții umane… inoportune.

Sper ca Róbert Zolopcsuk să ofere publicului toată colecția lui, materială și… imaterială. Ar fi și o modalitate de educație… urbană.

„Cuvântul” lui Róbert Zolopcsuk, poate fi ascultat-văzut în continuare:

Text, foto, video: Ion Mariș

Dragi prieteni, ştiţi cum se spune! Ce îi e dat omului, se va întâmpla oricum…
Cam aşa mă raportez şi eu la întâlnirea cu Julia Szeremi şi Dragoş Georgescu: trebuia să fie! Invitată să iau cuvântul la o expoziţie vernisată la Castelul Károlyi din Carei, am avut onoarea să-i cunosc şi – după doar câteva minute – aveam impresia că ne ştim de o viaţă!
Şi cum, spre sfârşitul verii sighetenii vor avea ocazia să le admire arta, în cadrul expoziţiei „Între cer şi pământ”, m-am gândit să dezvălui publicului câte ceva despre omul din spatele camerei foto, despre ochiul care vede, simte şi desluşeşte pentru noi minuni pe care altfel, poate, le-am trece cu vederea.

Andreea Biro: Cine e Julia Szeremi… şi cum reuşeşti să ai mereu zâmbetul pe buze?
Julia Szeremi: Julia Szeremi este un profesor în culori. Refuz să mă transform într-un personaj gri (cum e imaginea generală a unui cadru didactic) și asta mă face să zâmbesc și să gândesc pozitiv de câte ori am posibilitatea.

Andreea Biro: Dragoş, la prima noastră întâlnire m-a frapat pofta de viaţă care radiază din toată fiinţa ta! Cum te-ai descrie în câteva cuvinte?
Dragoş Georgescu: E greu să mă descriu pe mine, fiind perfecționist îmi văd în mare parte părțile negative, la care lucrez pentru a le elimina din viața asta, care oricum e scurtă. Încerc să mă înconjur de oameni pozitivi de la care am ce învăța și rezonez cu ei.

Andreea Biro: Julia, ştiu că ai experimentat o paletă largă de domenii artistice. Există vreun… number one în preferinţele tale?
Julia Szeremi: Nu am un number one. Îmi place să creez și să mă exprim prin artă. Fiecare creație de a mea este rezultatul unei emoții și am observat că fiecare emoție are un „leac” mai la îndemână, dacă te exprimi prin arte diferite.

Andreea Biro: Dragoş, spune-ne cum se împacă rigoarea funcţiei administrative cu sufletul liber al artistului?
Dragoş Georgescu: Se împacă extraordinar, dacă găsești calea de mijloc. Totul stă în balans. Și arta are nevoie de o disciplină (mai mult interioară) cum și administrarea unui patrimoniu cultural are nevoie de o viziune artistică.

Andreea Biro: Înapoi la tine, Julia! Care este crezul tău artistic? Ce speri să transmiţi prin artă?
Julia Szeremi: Eu nu vreau în mod cert să transmit. Vreau să ajut prin lucrările mele, să pornesc un sentiment în sufletul, inima și mintea privitorilor.

Andreea Biro: Ce îl inspiră pe artistul Dragoş Georgescu? La ce vibrează eul tău?
Dragoş Georgescu: Eul meu vibrează cu libertatea și cu sentimentele. Și acestea le găsesc în ochii necuvântătoarelor și fețele oamenilor.

Andreea Biro: Am avut bucuria să vă am oaspeţi la o importantă aniversare de familie în luna mai, ocazie cu care am primit de la voi un cadou fabulos, care are, în sine, o poveste fabuloasă. Te rog, Julia, să o dezvălui pentru publicul nostru!
Julia Szeremi: Da. E lucrarea mea preferată și e la sufletul meu. Nu pentru că este prima lucrare în comun cu Dragoș, ci și pentru că el a demonstrat că două stiluri diferite de fotografi se pot completa reciproc, într-un tot unitar, rezultând o a treia viziune care e total diferită. Mai exact, e vorba de o combinație dintre un corp celest și niște spini de cactus acoperiți de picuri de ploaie. Și cum artele sunt interconectate această imagine are și un citat dintr-o poezie care, eu zic că o completează. [„Too see a world in a grain of sand and a Heaven in a wild flower” (W. Blake) – Să vezi lumea într-un grăunte de nisip şi Raiul într-o floare sălbatică – nota reporterului]

Andreea Biro: Ştiu că, în afară de expoziţia pe care o pregăteşti pentru finalul verii la Centrul Cultural Pastoral Sf. Iosif Mărturisitorul, mai ai şi alte planuri la Sighet. Ce te atrage aici, la noi, Dragoş?
Dragoş Georgescu: În primul rând mă atrag oamenii de aici și, cum omul sfințește locul, Sighetul a devenit un loc extraordinar, mulțumită oamenilor extraordinari. Colaborarea mea cu Sighetul nu a început aici și nici nu se va termina aici.

Andreea Biro:  Care este locaţia, galeria, muzeul unde ţi-ai dori cel mai mult să îţi expui arta şi, mai ales, de ce?
Julia Szeremi: Îmi place să expun afară. În aer liber. Eu creez pentru toată lumea, nu doar pentru vizitatorii de galerii. Toți trecătorii au dreptul la un moment „de-al lor”. Se opresc, privesc și, pentru preț de câteva secunde, uită de problemele cotidiene. În acele secunde, ei sunt liberi și fericiți.

Andreea Biro: Fiecare artist are, sau îşi trasează limite. Care e compromisul pe care nu l-ai face niciodată în numele artei?
Dragoş Georgescu: AU! Asta doare, pentru că e vorba de concepte și percepții foarte personale. E o întrebare foarte simplă, dar tot pe atât complicată, sau mai exact complexă. În fotografie nu prea fac compromisuri, fotografiile le fac cum vreau eu, cum și când simt eu. În momentul în care trebuie să fac compromisuri, mai multe decât cele minim necesare, în acel moment îmi transform fotografia în poză.

Andreea Biro: Julia, un mesaj pentru publicul sighetean, te rog!
Julia Szeremi: Nu vă îngrădiți imaginația. Creați și voi! Sunteți liberi cât timp creați!

Andreea Biro: „Microfonul” merge spre tine, acum, la final, Dragoş! Câteva cuvinte pentru cei care se vor bucura de arta voastră, aici, la Sighet, în mai puţin de două luni.
Dragoş Georgescu: Învățați-vă ochii să perceapă libertatea. Să vadă frumosul în urât, să empatizeze cu emoțiile. Cu alte cuvinte să înțeleagă. Și cum a zis și Julia: creați! Toți avem un sâmbure de creație în noi, toți avem sentimente care abia așteaptă să răbufnească. Udați aceste semințe prin studiu. Acordați-vă timp ca, prin cultivarea culturii și a artei, să vă eliberați sufletul.

Andreea Biro: În numele cititorilor „Salut, Sighet!” vă mulţumesc amândurora pentru timpul acordat şi vă aşteptăm cu drag!

Cultura Gratia Urbis invită publicul sighetean să-şi răsfeţe papilele artistice la finalul lunii august, la vernisarea expoziţiei „Între cer şi pământ”, semnată Julia Szeremi şi Dragoş Georgescu.

Andreea BIRO

În intervalul 26 – 31  iulie 2024 la Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice din Sighetu Marmației se va desfășura un masterclass de pian susținut de marea pianistă Aurelia Vișovan, profesor la Universitatea de Muzică din Nürnberg, Germania, cetățean de onoare al municipiului Sighetu Marmației și de pianistul Can Çakmur, profesor universitar la Trinity College, Londra cunoscut pentru interpretările sale expresive și tehnica impecabilă, un pedagog apreciat la nivel internațional.

10 tineri muzicieni supradotați, din țară și din străinătate, vor beneficia de acest masterclass.

Programul cursului și al concertelor:
26 iulie 2024: sosirea la Sighet și deschiderea oficială a masterclass-ului.
27 iulie 2024: prima zi de curs.
28 iulie 2024: a doua zi de curs axată pe dezvoltarea tehnicii și a interpretării musicale și Concertul profesorilor Aurelia Vișovan și Can Cakmur (ora 19:00).
29 iulie 2024: a treia zi de curs, axată pe dezvoltarea tehnicii și a interpretării muzicale, va include și o excursie la Cimitirul Vesel, oferind o pauză culturală și recreativă cursanților.
30 iulie 2024: a patra zi de cursuri și Concertul final al participanților.
31 iulie 2024: plecarea participanților.

Vom reveni cu detaliile Concertelor.

Salut, Sighet!

Vernisajul expoziției foto „Maramureș – centrul lumii”  a avut loc vineri, 12 iulie 2024, la Muzeului Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” în prezența unui numeros public. Sunt expuse 72 de fotografii alb-negru ale reputatului artist fotograf japonez Kosei Miya, care „spun” povestea Maramureșului… invizibil.

Confirmarea (și) în materialul video care surprinde emoțiile reîntâlnirii cu… maramureșeanul Miya Kosei:

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS

🎓📚 Vrei să studiezi ȘTIINȚELE ECONOMICE la o universitate de prestigiu și tradiție în Spațiul European și național? Universitatea „Babeș-Bolyai” este aproape de tine prin Extensia Sighetu Marmației!

Universitatea „Babeș-Bolyai” este în prezent cea mai mare universitate românească, găzduind circa 40000 de studenți, în cadrul celor 22 de facultăți ale sale. Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) este parte a Universității „Babeș-Bolyai”, fiind cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior din România în domeniul științelor economice.

• Alătură-te Facultății de Științe Economice FSEGA!
• În data de 15 iulie 2024 dăm start Admiterii FSEGA, Contabilitate și Informatică de Gestiune (CIG Sighet).
• Ai șanse reale de a obține un loc bugetat și o bursă de studii.
• Pentru a găsi toate detaliile necesare înscrierii, accesează link-ul: https://econ.ubbcluj.ro/…/iulie/licenta-1-inscriere.php
• Pentru proba de admitere descarcă și completează formularul: https://shorturl.at/BrI9c alegând una din temele: https://shorturl.at/QJY2K
• Pentru a vedea un exemplu de pregătire a probei de admitere vizionează tutorialul: https://youtu.be/LhUy4d2ufP8

Asigurăm suport în procesul de înscriere la Punctul de informare organizat la sediul nostru:
Locația sediului: str. Avram Iancu nr.6, Sighetu Marmației
Intervalul orar: 9-16
Informații suplimentare: 0790631121
✉︎ [email protected]

Prin finalizarea studiilor devii licentiat al Universitatii Babeș-Bolyai cu drepturi depline.
🔗 Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Extensia Sighet te așteaptă! Nu rata această ocazie! 📚🎓

Autor, Asist.univ. dr. Diana Moisuc

Puntea noastră dragă… Puntea care a reușit să lege două teritorii absolut fascinante, cu iz de patrie și optimism. Puntea la baza căreia a dat rod pomul prieteniei noastre.

Tabăra de excelență – PUNTE educațională 2024, Maramureș – Republica Moldova (Hîncești-Strășeni-Ungheni), a reprezentat un prilej de a cunoaște și de a ne familiariza cu alți copii olimpici și o cultură vastă. Această unică experiență nu ar fi putut să fie realizată fără sprijinul venit din partea Consiliului Județean Maramureș și a Inspectoratului Școlar Județean.

Conexiunile puternice s-au elaborat pe parcursul a opt zile (28 iunie- 5 iulie), persistând totodată și creând o continuitate a acestei tabere itinerante.

Programul a fost unul bine pus la punct, complex, creionând o legătură strânsă între elevi și cultură, mizând pe aspecte legate de tradiții, unitate și dezvoltare. Am poposit pe domeniul unei fabrici de cașcaval, am pășit în tihna Mânăstirii Căpriana și am descoperit diverse atracții turistice ce m-au surprins plăcut. Strunele au „plâns” în fiecare seară, dar cu atât mai mult, în ziua în care niciunul dintre noi nu a fost pregătit să își ia rămas bun. Mare mi-a fost plăcerea de a mă revedea cu prietenii mei, pe care nu îi mai văzusem din primăvară, acea bucurie de a împărtăși experiențe, de a cânta până în zori și de a ne îmbrățișa, atât de strâns, atât de cald, cum doar punțile au mai reușit să o facă. Plăcerea aceea nevinovată de a cunoaște persoane noi, cu un umor aparte, de a gusta din mâncarea specifică celor din nord-estul Balcanilor, de a da mână cu mână, privind dincolo de ochii lor sticloși, jăratici. Am unit punți și vom făuri în continuare, punți în inimile noastre.

Gadget-urile și accesoriile primite au facilitat activitățile ce au avut loc, oferindu-ne oportunitatea de a comunica și de a ne dezvolta, nu doar pe planul academic, dar și pe cel moral și emoțional. Astfel, tabăra PUNTE a reușit să îmbrace diverse domenii și să dea curaj, nu doar elevilor ci și profesorilor, de a iubi dincolo de orice steag, rid sau port și de a fi cea mai bună versiune a lor. Sunt recunoscătoare pentru această experiență unică și îmi doresc nespus să am parte de ea și în anul următor. Încurajez elevii să își urmeze visurile, nu doar să spere, dar să și acționeze, căci orice ușă le este deschisă. „Dar ce facem dacă nu avem uși, sau ferestre?” – Construim o punte și ne îndeplinim dorința!

P- PRIETENIE
U- UMOR
N- NEAM
T- TALENTE
E- EMOȚII

Din municipiul Sighetu-Marmației, doar trei elevi au avut ocazia să ia parte la acest voiaj, toți CNDV-iști: Orza Mira (calificată la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română), Grigor Carina (calificată Olimpiada Națională Lectură ca abilitate de viață) și Boroica Ioan (premiant la Olimpiada Județeană de Istorie).

„O experiență care mi-a marcat sufletul, ar fi traducerea taberei „PUNTE” în limbajul meu . Voi rămâne cu amintirile minunate pe care le-am dobândit în acest loc plin de minți geniale, ca o răsplată pentru toată munca depusă pe parcursul anului școlar. Mi s-a dovedit cât e de frumos să îți urmezi pasiunile, deoarece ele te vor ghida într-un colectiv plin de oameni superbi cu aceleași interese. Mulțumesc din inimă tuturor celor care au făcut acest proiect posibil!” (Grigor Carina)

Mira ORZA

redactor-șef al Revistei AxA (revista CNDV)
președinte Interact (2024-2025)

Programul Zilelor Culturii Maghiare, 12 – 14 iulie 2024:

Vineri, 12 iulie 2024

Ora 14:00 – Deschiderea oficială a camerei memoriale a actriței originare din Sighetu Marmației, Prielle Kornélia. Locația: casa de rugăciune a bisericii reformate
Ora 17:00 – Patrimoniul clădit al Sighetului – expoziție de artă plastică a artistului sighetean Zolopcsuk Róbert. Locația: sala de expoziții de lângă biserica romano-catolică a Muzeului Maramureșului
Ora 19:00 – Quiz. Locația: Buti Jr’s Backyard BBQ

Sâmbătă, 13 iulie iulie 2024

Ora 9:00 – Cursă de alergare: Locația: Grădina Morii
Ora 10:00 – Competiție de tenis. Locația: terenul de tenis
Ora 11:00 – Spectacol pentru copii. Locația: Grădinița Leöwey Klára (Centrul de educație timpurie Sfânta Kinga)
Ora 14:00 – Moment comemorativ la statuia artistului Hollósy Simon
Ora 14:30 – Prezentare de carte despre calea ferată cu ecartament îngust din Maramureșul istoric. Locația: Grădinița Leöwey Klára (Centrul de educație timpurie Sfânta Kinga)
Ora 16:00 – Prezentare despre viața omului politic originar din Sighet, Várady Gábor, născut în secolul al 19-lea. Locația: Grădinița Leöwey Klára (Centrul de educație timpurie Sfânta Kinga)
Ora 17:30 – Workshop dedicat femeilor, cu îndrumarea psihologilor Bálint Katalin și Markó Etelka. Locația: Parcul Central. În caz de ploaie: Grădinița Leöwey Klára (Centrul de educație timpurie Sfânta Kinga)
Ora 20:00 – Spectacol de operetă și musical. Locația: Parcul Central
Ora 22:00 – Party cu muzică maghiară. Locația: Retro Pub

Duminică, 14 iulie 2024

Ora 10:00 – Sfânta Liturghie în biserica romano-catolică și reformată
Ora 15:00 – Competiție pentru bicicliști. Locația: Parcul Central
Ora 16:30 – Forum politic, cu președintele UDMR Maramureș, Pintér Zsolt, președintele UDMR Sighetu Marmației, Orosz Krisztofer, respectiv primarul comunei Câmpulung la Tisa, R. Fekete Ludovic. Moderator: Zahoránszki Brigitta. Locația: Parcul Central.
Ora 20:00 – Discursuri. Locația: Parcul Central
Ora 20:30 – Concert de muzică ușoară Nagyferó és a Beatrice. Locația: Parcul Central

Organizatorii

Banca de rezerve

*
– Poți să te-nvălești ca un trandafir!… Dacă ești un om rău, nu te bagă-n samă nimeni. Deageaba-i!…
*
…La întoarcere, omul vede mâțu’ vecinului întins la uscat.
– Ț’am zis să ai grijă cum îl speli, că li-i omorî!
– N-o perit când l-am spălat. …După aia, când l-am stors!
*
Zi amorțită de vară. Prin parc mai trece câte un om. Doi amici, pe o bancă:
– Măi, o trecut p-aici pre’t’e’nu’ tău ce ai zis c-o murit!
*
Pe drum mergând
– Vai, dragă, ce nu-mi place! Eu o văd ca o percepție de laudă…
*
– Am fost la Mall. Dracu’ m-o pus! …Iară-am împușcat un milion juma’te!
*
Până cosește, omul își lasă calul cu căruța lângă niște corciuri, la umbră. Apoi:
– …tu-i marea ei de iapă! Mi-o rupt ruda la car!
Drept pentru care, a doua zi, bagă motocositoarea în miezul pajiștii. Ioai!

*
Lumea MM
Nu mă fa’ de râs si de comedie în lume, puiu’ mamii!… Mn’ira-s-ar lumea! / Mn’ire-să lumea! …Uă, feri doamne!… Până-i lume n-oi muri, Că-s în sat cu oamenii! …Lăsați lumea cum îi ie’ / N-o faceți din bună re’! …Hai, lumucă, dorule! …Lume, dor!

Marin SLUJERU