Mereu îmi voi aminti de el…

Cu regretul că nu l-am cunoscut mai bine. Că nu i-am vorbit mai mult. Că nu l-am întrebat despre vremurile trăite cîndva. Cîte oare puteam afla despre  lumea pe care timpul nepăsător a acoperit-o cu trecerea sa?…
Imaginea lui va fi mereu scăldată în lumină. Una blîndă, avînd căldura de toamnă tîrzie de octombrie, cînd n-a mai plouat de luni întregi. Cînd poți gusta dulceața strugurilor, în nări purtînd mirosul de praf nobil de pe frunzele de viță, acoperind belșugul din boabe.
El era mereu la CASA DE CULTURĂ, cu alura ei de castel din timpuri străvechi, avînd mare nevoie de un străjer care s-o apere.
– „CASA ori CULTURA?…”
– „Ambele, dacă se poate…”

El era STRĂJERUL, mișcîndu-se liniștit pe coridoarele pustii. Niciodată nu  se grăbea, părînd a nu avea de ajuns undeva.

El ERA, pur și simplu…

„Casa și omul sînt asemenea culorilor din slava dimineții. Cine știe care va supraviețui cui?…”, scria Kamo CHOMEI pe la 1200.
KOCSOR BACSI scria afișe cu litere enorme cu scrisul său uniform, ca de calculator. Înalt de vreo doi metri, cu părul înspicat, lung, cu barbă și mustăți, cu ochii mereu sclipind oarecum șăgalnic… Ce actor plin de succes – și BANI !  – ar fi fost în filmele cu uriași de la Hollywood!….
Îmi dispărea mîna într-a sa cînd ni le strîngeam, la salut. Era o liniște, o pace, în acea strînsoare a unui bărbat care, cu siguranță, avusese parte de  trecere la viața lui! Chiar atunci, la o vîrstă înaintată dar imposibil de stabilit, se vedea vigoarea unui trunchi de stejar…
Era mereu îmbrăcat cu aceleași haine modeste, iarna cu un palton lung și niște bocanci care mi se păreau imenși. Nu știu unde locuia. Poate în debaraua din spatele sălii de balet unde noi ne antrenam. Înclinam să cred că așa era. Mereu apărea de acolo, pășind liniștit.

Oare la ce se gîndea cînd ne vedea?
El, atît de singur…

Se mai zicea că iubise o femeie frumoasă, cîndva în tinerețe. Care dispăruse cumva din viața lui, lăsînd în loc golul pustiu al nimicului…

Nu a mai iubit pe nimeni, niciodată, așa se mai zicea.

Sau c-ar fi fost călău în timpul IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR, prestînd acea muncă grozavnică. Eu nu credeam asta. Mai ales după stînsoarea sa de mînă, avînd în ea bunătatea bunicului pentru nepot.

Vorbesc oamenii… ca să se afle-n treabă!…
Dar nefăcînd nimic niciodată…
Treburile rămînînd nefăcute… cum e obiceiul…

Eram nesăbuit în tinerețea mea, fiind preocupat cu seriozitatea a tot ceea ce făceam. Sînt sigur că au fost destule hohote de rîs în spatele meu, zguduind pereții, perfect motivate de responsabilitatea parcă fără noimă în marasmul general, cu care mă angrenam total în ceea ce făceam.
Abia în ultimii ani am înțeles cuvintele știute de peste cinci decenii, citite pe piatra de mormînt a unui doctor, piatră aflată în cimitirul din ORĂȘTIE, un cimitir care are „o viață aparte” (!). Ele sună astfel:

NIMIC NU E VREDNIC DE PREA MULTĂ SÎRGUINȚĂ…

Nu știu cum și cînd a dispărut KOCSOR BACSI. Sau ce s-o fi ales de el. Știu doar că de cîte ori mi-l amintesc, îi văd ochii blînzi, mîna plină de pace și de bunătate și îi aud vocea care aducea liniște cînd, foarte rar, vorbea… Atunci îi aprind cîte o lumînare…

Oare și-l mai amintește cineva?…

Nicolae RĂDOI

Festivalul Național de Poezie „Gellu Naum” a devenit un eveniment literar mult așteptat atât de liceeni, cât și de gimnaziști. Acesta are două etape: municipală, respectiv regională și națională. Din juriu fac parte cinci scriitori, dispuși să îi îndrume pe cei 20 de finaliști, recomandându-le lecturi prețioase și petrecând timp de calitate cu entuziaștii poeziei. Anul acesta, juriul a fost alcătuit din: Ana Săndulescu, Andrei Mocuța, Andrei Zbîrnea, Claudiu Komartin și Ștefania Mihalache. Cea care a dat viață acestei competiții absolut roditoare, este însăși doamna profesoară Virginia Olaru.

Am stat de vorbă cu cele două CNDV-iste participante la cea de a XXII-a ediție a festivalului de poezie: Mira Orza din clasa a X-a E (câștigătoare a Marelui Premiu Apolodor) și Iulia Aurelia Drăguș din clasa a IX-a F, îndrumate de prof. Brîndușa Oanța.

Etapa națională, desfășurată în perioada 17-19 mai 2024 la Predeal, a fost un prilej de celebrare a literaturii, de promovare a culturii poetice și, totodată, de cunoaștere. Am avut ocazia să interacționez cu oameni din diverse zone ale țării și cumva, toată experiența asta, toate plimbările pe care le-am făcut în natură și tot timpul petrecut acolo, nu au făcut decât să îmi pună noi semne de întrebare: Participăm și la anul, nu?

Daaar, să conturez puțin atmosfera premergătoare festivalului… Călătoria cu trenul care, de fel, durase unsprezece ore și care a provocat într-un final o oboseală intangibilă și de nedescris, s-a decis a fi worth it din toate punctele de vedere. Ora patru dimineața, Predeal – credeam că voi rămâne fără ochi, nas, gură sau mai știu eu ce organ din cauza frigului și nu numai. Urma să aflu că Uber-ul pe care îl comandasem nu avea să vină (aparent, Predealul este lipsit de așa ceva) și că degetele mele începuseră să se cristalizeze sub răcoarea unei șosete cu flamingo. Ora șase dimineața- ochii aproape mi se închideau într-un taxi gălbejit. Priveam pădurile de conifere, gândul fiindu-mi acaparat de un duș fierbinte și promițător.

A doua zi a fost dedicată prezentării textelor în fața juriului, atelierului de scriere creativă și festivității de premiere. Totodată, m-am aventurat în pădurea din spatele vilei unde fusesem cazată. Simțeam oarecum nevoia să mă reconectez cu natura și, într-un fel sau altul, a fost de ajutor. În ceea ce privește atelierul, tema exercițiului a fost identitatea, în baza căreia am primit 5 cuvinte: electric, autostradă, cafea, legătură și ofsaid trebuind să scriem un poem colectiv. Exercițiul mi s-a părut unul extraordinar, întrucât arta fiecăruia se contopea cu arta celui din stânga și din dreapta lui, iar poemul final – o ciorbă de legume – pe care cu siguranță, aș gusta-o din nou. Am avut ocazia să o cunosc pe Ștefania Mihalache, care ne-a împărtășit în cadrul atelierului, idei de cărți, ecranizări și sfaturi. Îmi place Ștefania pentru că este ea, pentru că îndrăgește câinii și poezia. Mă regăsesc oarecum în ea, în ei toți, în versurile lor și în ceea ce îi pasionează.

Atât de fericită am fost să mă revăd cu niște oameni atât de speciali și dragi mie, pe care îi iubesc și cu care am legat prietenii, încă din Utopia Verde, atât de verde. (Mira ORZA)

*

În calitate de participant la etapa națională, m-am întâlnit cu elevi de liceu din toată țara, ce au o pasiune comună: poezia. Deși am fost total diferiți, ne-am înțeles grozav de bine. Atmosfera călduroasă și relaxantă a fost perfectă pentru desfășurarea unui festival de poezii și sunt foarte recunoscătoare că am avut șansa de a participa la atelierele de scriere creativă, susținute de scriitotori contemporani, membri ai juriului. Eu am fost în echipa coordonată de Claudiu Komartin care ne-a ajutat la scrierea unei poezii și ne-a explicat ce am putea face mai bine în viitor. Acest lucru m-a ajutat foarte mult și mi-a dat mai multă încredere în mine și în poeziile mele. Sunt convinsă că toți ne-am simțit foarte bine, că s-au legat multe prietenii și, cel mai important, am plecat cu toții cu bagajele pline, nu doar cu cărți, ci și cu experiență. (Iulia DRĂGUȘ)

Maxime felicitări tuturor!

* Poeme din cadrul competiției

Printre stele
Ce-ar fi dacă
Ea ar fi singură,
Și nimeni nu ar lua-o în serios.
Ce-ar fi dacă ar fi singură în aglomerație.

Ce-ar fi dacă ar trăi cu stelele
Care o ascultă și nu o judecă,
Când se trezește fetița din ea,
Cu ochii sclipitori,
Și povestește că ar vrea să fie prințesă.

Asta nu se poate spune,
Decât dacă transmiți stelelor cu mintea
Și devi și tu o stea.
Ea a devenit o stea pe Pământ.

Singură și izolată,
Dar măcar
Fericită.

(Iulia Drăguș)

***

khitanța lui rhadamanthus

la marginea celor două smochine
stau femeile care toarnă lapte și gânguresc
care-și pictează sfârcurile în gurile de metrou
umezindu-și buzele după o înghețată la cornet
ezitând între mirarea inocentă și senzualitatea tâmpă

acolo zac soacrele energice cu păr de portocală
încâlcit
cu smocuri neîmblânzite și cercei grei ce le străpung urechea stângă
zac femeile din spatele ABC-urilor
mater familias
cu palmele uscățive îmbibate în detergent
&intoleranță la lactoză

doar acolo există
femeile care dau uitării
mirosului de ouă prăjite
și cele care încă mai speră că striura cu gust de cireașă
a păcălit pântecul
și nu pântecul pe ea

nu încape îndoială – spatele ți se lățește pe măsură ce realizezi
că sexul ei, la fel ca sexul lui Zalmoxis
nu contează.

(Mira Orza)

Salut, Sighet!

Conform datelor I.N.S.S.E., în anul 2023 în județul Maramureș s-au înregistrat 279.437 de sosiri ale turiștilor, ceea ce reprezintă recordul absolut al regiunii, depășindu-l pe cel din 2022 (264.330 turiști) și 2021 (232.291 turiști), dar și cel mai bun an anterior din istorie, 2019 (când au sosit 276.064 turiști).
În privința înnoptărilor, acestea s-au cifrat în 2023 la 504.706, în creștere simțitoare față de anul 2022, când s-au înregistrat doar 476.808 înnoptări.
Și această cifră constituie un record absolut.
Așadar, niciodată în istoria Maramureșului, nu au fost înregistrați mai mulți turiști într-un singur an ca în 2023.
În privința poziției mai modeste a județului la nivel național, aceasta se explică prin:
-fractura geografică cauzată de lanțul Gutâi-Țibleș care îngreunează mult deplasarea dintre reședința județului, aeroport și șoseaua europeană – pe de o parte, respectiv grosul obiectivelor turistice, aflate pe văile Iza, Mara și Vișeu – pe cealaltă parte;
-distanța dintre Maramureș și marile orașe furnizoare de turiști, aeroporturi internaționale majore și rute rutiere sau feroviare rapide;
-amplasarea sa pe granița unei țări aflate în război – Ucraina etc.
Recordurile la numărul de turiști, respectiv la cel de înnoptări, nu au venit la întâmplare, ci au fost obținute:
1. prin activitatea lucrătorilor de la structurile de promovare turistică aflate sub umbrela Visit Maramureș de la Consiliul Județean Maramureș, de la Organizația de Management al Destinației județene Maramureș și de la cele câteva birouri funcționale de turism din teritoriu.
Aceștia au relansat, încă în plină pandemie, o campanie susținută de promovare a destinației Maramureș, care a însemnat atât publicarea de materiale promoționale noi și proaspete, fie în format fizic, fie electronic, cât și întărirea prezenței în mass și social media, precum și participarea la mai multe târguri de profil din țară și străinătate.
De asemenea, ei au contribuit decisiv la finalizarea, în februarie 2023, a Strategiei de Dezvoltare și Promovare a Turismului în Maramureș, aflată în aplicare.
Ei au acordat atenție maximă networking-ului pe plan local, workshop-urilor și celorlalte acțiuni de sprijinire și de dezvoltare a infrastructurii turistice maramureșene, inclusiv prin înființarea de Puncte Gastronomice Locale, a unui e-shop al producătorilor locali precum și organizarea unei lungi serii de evenimente, unele dintre ele de mare rezonanță ori complet inedite, menite a pune în valoare moștenirea și atuurile tuturor celor patru „țări” ale Maramureșului, încercându-se implicarea tuturor „actorilor” locali din domeniu.
2. prin efortul întregului corp de stakeholder-i din industrie: profesioniștii care administrează și deservesc unitățile de cazare, de luat masa și de agrement precum și cei din muzee și spații religioase, agenți și ghizi de turism, meșteri populari, fermieri, muzicanți și alți animatori din spațiile rurale și urbane, organizatori de evenimente, transportatori etc.
Concluzionând, mai este încă mult de lucru însă, turismul din Maramureș, la care contribuie nu numai unicitatea atracțiilor sale cât, mai ales, calitatea oamenilor săi, reprezintă, indubitabil, un fenomen aflat pe un trend pozitiv.

OMD Maramureș

Foto: Teofil Ivanciuc

Nume mari ale literaturii române contemporane, edituri de prestigiu din Transilvania, artiști pastici cunoscuți, cadre universitare și studenți vor fi prezenți în Baia Mare în cele două zile în care Revista de Cultură „Nord Literar” aniversează 21 de ani de activitate. Un prilej de întâlnire a literaturii cu arta, a muzicii cu poezia, a cărții cu publicul, a tinereții cu maturitatea. Toate acestea se vor desfășura în Palatul Administrativ Baia Mare, în perioada 23-24 mai.

Dacă prima zi va fi dedicată momentului festiv și dezbaterii „Cultură și presă”, ziua a doua va fi un maraton al lansărilor de carte și al prezentărilor ofertelor editoriale ale editurilor. Intrarea este liberă, iar târgul este deschis în holul Palatului Administrativ Baia Mare (Prefectura Maramureș) în 24 mai, în intervalul orar11.00-18.00.

Vor avea standuri cu carte următoarele edituri: Școala Ardeleană – Cluj, Casa Cărții de Știință – Cluj, Limes – Cluj, Charmides – Bistrița-Năsăud, Caiete Silvane – Sălaj, Eurotip – Maramureș, Memoria Ethnologica – Maramureș, Actaeon Books – Maramureș, Cetatea Romei – Maramureș, Marist – Maramureș, Cartemma – Maramureș, Casa Cărții – Maramureș.

Alături de editorii lor, în cadrul select al Muzeului Autografelor Cluj și al lucrărilor artistei Suzana Fântânaru, vor fi prezenți mare parte dintre cei mai importanți scriitori ai Transilvaniei: Ion Mureșan, Horea Bădescu, Vasile Igna, Adrian Popescu, Mircea Popa, Ion Papuc, Ion Pintea, Ion Cristofor Filipaș, Elena Abrudan, Mircea Petean, Alice Valeria Micu, Ana Herța, Loredana Știrbu, Florina Juncu, Olimpiu Nușfelean, Menuț Maximinian, Cornel Cotuțiu, Aurel Podaru, Florian Roatiș, Ana Olos, Ioan Dragoș, Nicolae Weisz, Gheorghe Pârja, Delia Muntean, Daniela Sitar-Tăut, Nicolae Scheianu, Gheorghe Mihai Bârlea, Ioan Petrovai, Elena Cărăușan, Florica Bud, Săluc Horvat, Ștefan Jurcă, Terezia Filip, Gabriel Cojocaru, Valeria Bilț.

Toate aceste nume, toate aceste edituri sunt argumente suficiente pentru publicul iubitor de literatură să pășească pentru câteva momente în solemnitatea cetății cărții, respectând, prin aceasta îndemnul nostru: „Cumpără o carte! Într-o zi, ea te va citi”!

Comunicat de presă

MOL România și Fundația Pentru Comunitate au deschis aplicațiile pentru cea de-a 19-a ediție a Programului MOL de promovare a talentelor

• Cei interesați pot aplica până pe data de 14 iunie 2024;
• Fondul total de sponsorizare este de 560.000 de lei;
• Finanțare maximă pentru un proiect este de 10.000 de lei.

15 mai 2024, Cluj-Napoca – MOL România și Fundația Pentru Comunitate au dat startul înscrierilor pentru cea de-a 19-a ediție a Programului MOL de promovare a talentelor, prin care oferă sponsorizare tinerilor artiști și sportivi. Selecția este realizată de un juriu, pe baza unui concurs de proiecte care ține cont de rezultatele foarte bune obținute anterior de candidați. Candidații pot depune proiectele până pe data de 14 iunie. Aceștia pot solicita finanțare pentru a achiziționa materiale, echipamente sportive, instrumente muzicale și/sau pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare la diferite concursuri, festivaluri, tabere de pregătire, cantonamente.

Programul MOL de promovare a talentelor a fost lansat în 2006 și este cel mai longeviv program din domeniu organizat anual în România. În decursul celor 18 ani de existență, acest program a susținut 3.810 tineri talentați care au beneficiat de finanțare cu valoare totală de peste 6,6 milioane de lei. Unii dintre tinerii susținuți prin acest program au obținut rezultate remarcabile la competiții naționale și internaționale, iar câțiva s-au calificat la Jocurile Olimpice de vară din acest an de la Paris. Printre aceștia se află și Miklós Andrea (atletism), David Popovici și Vlad Stancu (înot), Adina Diaconu, Andreea Dragoman și Szőcs Bernadette (tenis de masă). Artiștii Sânziana Mircea și Ana Karina Voion (pian), Tudor Torge (chitară), Ilinca Țoța (pictură), Olivia Oprea și Vizsnyai Botond (canto), Anna Eliza Pop (design vestimentar) și Dragoș Mihai Dobocan (pictură), au concertat și au participat la expoziții din țară și în întreaga lume.

„Prin Programul MOL de promovare a talentelor ne dorim să îi susținem pe tinerii care au vocație și care reușesc prin activitatea lor să ne inspire. Acest proiect a ajuns la cea de-a 19-a ediție și suntem mândri că a trecut testul timpului, demonstrând-și valoarea pentru comunitate și, mai ales, pentru tinerii artiști și sportivi care vor să facă performanță. Aceasta este doar una dintre inițiativele pe care le susținem pe termen lung, prin care investim în proiectele care contează cu adevărat pentru membrii comunității noastre,” a declarat Gábor Mozga, CEO al MOL România.

Pentru acest program sunt eligibili tineri sportivi și artiști care au vârste cuprinse între 8 și 18 ani, care pot concura atât individual, cât și în echipe sportive sau ansambluri artistice. Aceștia pot depune aplicațiile on-line pe site-ul Fundației Pentru Comunitate până pe data de 14 iunie 2024 inclusiv. Solicitările de finanțare trebuie să conțină descrierea rezultatelor solicitanților din ultimii doi ani, recomandări din partea profesorilor pregătitori sau antrenorilor, obiectivele de viitor și bugetul de care au nevoie pentru realizarea obiectivelor descrise în proiect. Fondul total de finanțare din acest an este de 560.000 de lei. Tinerii de peste 18 ani, care au obținut finanțare în cadrul edițiilor anterioare, pot depune proiecte într-o categorie specială, destinată lor.

„Le recomandăm tinerilor interesați să nu aștepte apropierea deadline-ului pentru înscriere și să aloce timp suficient inclusiv pentru a pregăti documentele opționale, care pot constitui în unele cazuri avantaje importante. Realizările din ultimii doi ani și scopul planificat pentru perioada următoare, obiectivul pentru care solicită finanțare, trebuie explicate foarte clar și cuprinzător. Înscrierea proiectelor este o procedură simplă, iar echipa noastră poate fi contactată pe toată perioada de o lună alocată. Cei interesați găsesc toate informațiile necesare înscrierii pe website-ul Fundației, iar în grupul de Facebook al Programului pot împărtăși experiența,” a declarat András Imre, directorul executiv al Fundației Pentru Comunitate.

Despre Programul MOL de promovare a talentelor
În cadrul Programului MOL de promovare a talentelor, un solicitant poate să obțină finanțare în valoare de cel mult 10.000 de lei pentru a acoperi cheltuielile de transport legate de activitatea sa sportivă sau artistică sau pentru a achiziționa echipamente și materiale. Membrii juriilor iau în considerare, pe lângă alte criterii, și corelarea cheltuielilor cu obiectivele stabilite.
Cererile vor fi evaluate de două jurii de specialitate. Președintele juriului la secțiunea Sport este Violeta Beclea-Székely, vicecampioană olimpică și mondială la atletism și doctor în sport, respectiv violonistul Márkos Albert, concertmaestrul Filarmonicii Transilvania din Cluj, la secțiunea Artă.
Din bugetul total disponibil pentru ediția a 19-a, 220.000 lei sunt destinați sportului, 200.000 lei sunt dedicați domeniului artelor și 140.000 lei categoriei de vârstă de peste 18 ani, în cadrul căreia pot solicita sprijin acei tineri care au beneficiat deja de sponsorizări în anii anteriori și au depășit vârsta majoratului.
Solicitările pot fi depuse până la data de 14 iunie 2024, iar detaliile programului pot fi găsite accesând: www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro

***

Despre MOL România
MOL România este o subsidiară a MOL Group și una dintre cele mai importante companii petroliere din România, cu o prezență de 29 ani pe piața autohtonă. MOL România are un portofoliu extins de produse și servicii în domeniul comerțului de carburanți, lubrifianți, produse petrochimice și bitum. În prezent, compania deține un număr de 238 de stații de servicii la nivel național, două depozite de carburanți la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd. MOL România are sediul social la Cluj-Napoca, sediul de business la București, un sediu administrativ la Arad și un număr de 258 de angajați proprii. În 2005, MOL România a fost prima companie petrolieră care a implementat un program de loialitate, urmat, în 2024, de lansarea platformei MOL MOVE, care oferă o experiență digitalizată de ultimă generație și beneficii exclusive. Compania a investit în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru posesorii de vehicule electrice, instalând puncte în 41 dintre stații, care în prezent pot deservi simultan 96 de vehicule electrice. MOL România este un membru activ al comunităților din care face parte și investește în programe de responsabilitate socială adresate educației, sportului, sănătății și mediului. Primul proiect de responsabilitate socială dezvoltat de MOL Romania pe plan local este programul Spații Verzi, care sărbătorește în 2024 cea de-a 18-a ediție. Datorită acestei inițiative, peste 250.000 de beneficiari au fost implicați în activități dezvoltate cu scopul de a-i ajuta să înțeleagă cum se pot implica, în plan personal, în protejarea naturii. Cea mai tânără inițiativă de responsabilitate socială a fost lansată în 2023, prin platforma de educație rutieră „Tu conduci! Familia are prioritate”, dezvoltată cu scopul de a atrage atenția asupra riscurilor din trafic și de a promova un comportament responsabil.

Despre Grupul MOL
Grupul MOL este o companie internațională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operațiuni în peste 30 de țări, o forță de lucru dinamică formată din 25.000 de angajați în întreaga lume şi peste 100 de ani de experiență în industrie. Grupul MOL controlează trei rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia și Croația. Compania are, de asemenea, o rețea de aproape 2.400 de stații de servicii în 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. Activitățile de explorare și producție ale Grupului MOL sunt susținute de o experiență de peste 85 de ani în domeniul hidrocarburilor și 30 de ani în injecția de CO2. În prezent, activitățile de producție se desfășoară în 9 țări, iar cele de explorare în 14 țări. MOL se angajează să își transforme operațiunile tradiționale bazate pe combustibili fosili într-un model de afaceri sustenabil, cu emisii scăzute de carbon şi aspiră să devină neutru din punct de vedere la emisiilor nete de carbon până în 2050, contribuind totodată la formarea economiei circulare cu emisii scăzute de carbon în Europa Centrală și de Est.

Despre Fundația Pentru Comunitate
Fundația Pentru Comunitate este o organizație non-profit înființată la Cluj în 2008 cu scopul de a sprijini talentul, cunoașterea, solidaritatea, valorile comunitare, astfel încât lumea noastră să devină mai prietenoasă. Pentru realizarea scopurilor anunțate, Fundația sprijină activități în domeniul cultural, educativ, social, comunitar, sportiv și de recreație. Sprijină, de asemenea, copii și tineri în suferință, precum și acele organizații care se ocupă de însănătoșirea și de reabilitarea lor.

Contacte pentru presă:
András Imre
Director Executiv
Fundația Pentru Comunitate
m.: 0755-045699 | @: [email protected]

Erzsébet Felméri
CSR & PR Coordonator
MOL Romania
m: +40 730 230 861 | @: [email protected]

În perioada 17 – 19 mai 2024, la Turda a avut loc Festivalul Internațional de Șah pentru Copii – „Cupa Salina Turda”. La ediția a IX-a din acest an au participat peste 140 de copii și tineri elevi  cu vârsta până la 18 ani, atât legitimați cât și nelegitimați. Din Sighet au concurat  6 tineri șahiști legitimați și 4 nelegitimați („șahiști – turiști”).

La categoria U10 au fost 21 de competitori iar tânărul Codrea Tudor Ioan (CSM Sighet) a ocupat locul III.  La aceeași categorie, într-un clasament (neoficial) doar pentru fete, Lenghel Mara s-a clasat pe locul II.

La categoria U12 au participat 19 șahiști iar Sighetul a mai obținut un loc pe podium prin Șofineti Alexandru Mihai (CS SIG-MAR Sighet), locul II. De precizat că elevul Sofineti n-a avut nicio înfrângere, a obținut 3 victorii și 3 remize.

La categoria „nelegitmimați”  U10 doi dintre micii sigheteni (elevi la Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand”), Mich Andrei și Toporan Adrian s-au clasat pe Locul I.

Ca de obicei, antrenorul – arbitru Ioan Costiuc, însoțit și de părinți, a coordonat și monitorizat deplasarea echipei sighetene la… salina șahistică.

Salut, Sighet!

În perioada 23 – 27 mai 2024 în Cluj – Napoca se vor desfășura „Conferințele Tribuna”.
Vineri, 24 mai 2024, ora 12:00, sigheteanul prof. dr. Nicolae Iuga va susține conferința cu tema „Fenomenul sinuciderii abordat din perspectiva antropologiei culturale!

Credem că problema sinuciderii nu ar trebui exclusă din preocupările noastre cotidiene nicidecum, nici în virtutea unei false pudori religioase față de discutarea în public a principiului și nici din cauza caracterului macabru al faptului profan, brut și brutal ca atare. Ba chiar din contră, privind lucrurile din unghiul lui Albert Camus, s-ar putea ca problema să devină mai importantă, în tot cazul mai importantă decât orice problemă abstractă, atâta timp cât noi ar trebui să ne răspundem nouă înșine, în mod onest, la întrebarea dacă viața merită durerea de a fi trăită sau nu.

Sinuciderea, chiar dacă este un fapt marginal al vieții, provoacă de fiecare dată un puternic impact emoțional, psihologic și social. Învățăturile religioase precum și principiile de deontologie medicală dezaprobă mai mult sau mai puțin ferm acest fapt, în numele unor argumente de ordin creaționist. Pe de altă parte însă, în dezbaterile de bioetică câștigă tot mai mult teren ideea dreptului persoanei umane de a muri cu demnitate și fără suferință, ideea aceeptării eutanasiei, în numele unor argumente raționaliste. La polul opus față de învățăturile religioase se află reflecțiile filosofice, care justifică sinuciderea ca manifestare a libertății omului de a decide el însuși cu privire la propria sa viață. În eseul de față noi vom prezenta alternativ cele două seturi de argumente contradictorii.

Cititorul nu va găsi în această carte nici condamnarea sinuciderii cu argumente religioase, dar nici aprobarea ei cu argumente filosofice. Cartea de față nu este o colecție de predici găunoase împotriva sinuciderii, o sermonizare care sună fals, o edificare ratată și o retorică goală de conținut. Pe de altă parte, cititorul nu va găsi aici nici apologia sinuciderii, chiar dacă argumentele unor filosofi prezintă exaltat acest ultim gest funest al omului ca pe o formă de manifestare supremă a libertății ființei umane.

Un proiect inedit pentru Maramureș, o expoziție unică la nivel național – Muzeul Autografelor – va avea vernisajul vineri, 24 mai 2024, începând cu ora 10:00, la Consiliul Județean Maramureș, în cadrul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Muzeul Autografelor, născut la inițiativa scriitorului Marcel Mureșeanu, se dorește „o pledoarie pentru cuvântul scris și împărtășit” și cuprinde 127 de manuscrise în original, înrămate, aparținând unor personalități de marcă ale culturii românești, precum și creații grafice semnate de artistul plastic Suzana Fântânariu.

Expoziția reprezintă totodată o expresie a purtării gândului în formă scrisă, o întoarcere la ideea de umanitate și va putea fi vizitată în holul Palatului Administrativ Baia Mare, unde va rămâne trei săptămâni.

„Chiar dacă generațiile viitoare nu se vor întoarce la scrisul de mână, trebuie și merită să conservăm dovezile acestuia, dovezile faptului că oamenii atât de multă vreme au pus pe hârtie frământările lor”. (Irina Petraș – președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România)

Evenimentul de vineri, 24 mai 2024, este parte integrantă a manifestărilor organizate sub egida „Luna Maramureșului”.

Dana Buzura-Gagniuc
Manager „Nord Literar”

Cel mai frumos dintre suflete

Când pariezi pe singurătatea ce respiră
cu plămânii celor mai adânci dintre vise iar norii își varsă împărăția
peste trupurile celor visați în somnul izvoarelor
crești în Dumnezeul pe care nu l-ai văzut niciodată dar undeva înlăuntrul tău știi că trebuie
să există o frumusețe mult mai mare decât spuma zilelor

că toate mamele din lume au fost inventate înaintea vieții
sânii lor curg cea mai vulnerabilă dragoste
de pe pământ și din stele
cum ar fi singura iubire căreia i s-au anulat granițele din jurul tuturor granițelor
dacă ar fi să rămân doar o fotografie în memoria unei fotografii
cerul ar șchiopăta precum un câine bătrân când se duce departe în întunericul copleșitor

totul este despre minunea ce nu poate fi văzută cu ochii deschiși atunci când îți ciugulește din palmă

cât afară e încă noapte iar buzele tale mai pot fi îmblânzite.

Antonia Luiza Dubovici

Marius Leordeanu, profesorul universitar de la Politehnica bucureșteană și-a lansat volumul de poeme „Odiseu și Destinul” (Editura Valea Verde, 2024) în mijlocul profesorilor și colegilor din generația care a sărbătorit 25 de ani de la absolvirea Colegiului Național „Dragoș – Vodă” din Sighet. Lansarea volumului a fost un prilej și pentru câțiva actuali elevi dragoșiști prezenți la întâlnire, membri în Clubul Interact Sighet, să… interacționeze cu Marius Leordeanu, specialistul recunoscut în Robotică și Vedere Computațională.
Imaginile video de la întâlnirea trans generațională vorbesc de la sine:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Nicolae RĂDOI s-a bucurat și emoționat la/ de „POPASUL”…. sighetean. Al patrulea volum al originalului și incisivului scriitor, lansat vineri, 17 mai 2024, la Centrul Cultural Sighet, i-a determinat pe prietenii adevărați prezenți să-și manifeste – cu sinceritate – admirația pentru ascensiunea literară și, nu în ultimul rând, pentru bucuria revederii cu profesorul… performer.
În continuare puteți urmări un material video de la evenimentul lansării:

Foto & video: dr. Sorin Markus

Vineri, 24 mai 2024, la ora 17:30, la Cinematograful MARA, va fi proiectat – în premieră națională la Sighet – filmul JANKA. Proiecția filmului JANKA – trista poveste a sighetencei Janka Festinger, supraviețuitoare a Holocaustului – va avea loc în prezența regizorului – producător Oscar SPEACE (fiul Jankăi Festinger) și a actriței Janice NOGA. Cei doi protagoniști sunt membri ai Clubului Fresno Cultural Arts Rotary din California (SUA) și revin la Sighet după… 12 ani.

Drepturile de difuzare în România a filmului JANKA au fost cedate de către Oscar Speace și Janice Noga Clubului Rotary Sighet. Decizia lor este o recunoaștere și un suport pentru proiectele caritabile pe care le propune, susține și implementează Rotary Club Sighet în municipiul nostru de peste 23 de ani.

Acest eveniment, proiecția filmului Janka, are loc în luna mai 2024, când se împlinesc 80 de ani de la inumanele deportări din Sighet, care au avut loc în perioada 15 mai – 21 mai 1944. Peste 12000 de evrei au fost închiși în ghetouri și deportați în luna mai 1944 spre lagărele de exterminare din Germania.
Filmul este în același timp și un omagiu adus victimelor Holocaustului.

Intrarea la proiecția filmului Janka se face pe bază de invitație. Invitațiile se pot obține/ rezerva începând de luni 20 mai 2024 până joi, 23 mai 2024 de la Rotary Club Sighet (mobil: 0751280155 și 0745-428769), în limita locurilor disponibile la Cinematograful Mara din Sighet.

* * *

Friday, May 24, 2024, at 5:30 p.m., at the MARA Cinema, the film JANKA will be screened – in the national premiere at Sighet. The screening of the film JANKA – the sad story of Janka Festinger, born in Sighet, survivor of the Holocaust – will take place in the presence of the writer producer director Oscar SPEACE (Janka Festinger’s son) and the actress Janice NOGA. The two protagonists are members of the Fresno Cultural Arts Rotary Club in California (USA) and return to Sighet after… 12 years.

The rights to broadcast in Romania the film JANKA were transferred by Oscar Speace & Janice Noga to the Rotary Club Sighet. Their decision is a recognition and support for charitable projects that The Rotary Club Sighet proposes, supports and implements in our municipality for over 23 years.

This event, the screening of the film Janka, takes place in May 2024, when it will be 80 years since the inhumane deportations from Sighet, which took place between May 15 and May 21, 1944. More than 12,000 Jews were locked out in ghettos and were deported in the tragic month of May 1944 to the extermination camps in Germany.
The film is also a tribute to the victims of the Holocaust.

Admission to the Janka screening is by invitation only. Invitations can be obtained/reserved starting from Monday, May 20, 2024 until Thursday, May 23, 2024 from Rotary Club Sighet (mobile: 0751280155 and 0745-428769), within the limits of available seats at the Mara Cinema in Sighet.

Ion Mariș

Editura Valea Verde din Sighet vă invită la o nouă lansare de carte: „ODISEU ȘI DESTINUL”, autor Marius LEORDEANU. Lansarea va avea loc Sâmbătă, 18 mai 2024, ora 14:00, la Sala Festivă a Colegiului Național „Dragoș – Vodă” Sighet.

Volumul de poezii „Odiseu și Destinul”, recent apărut la Editura Valea Verde din Sighet (editor – Ion Mariș), este tipărit la Aska Grafika, designul copertei și grafica interioară fiind semnate de Cristina Lazăr, lector de carte – Brîndușa Oanță.
Pe coperta spate autorul ne propune un „Autoportret” care completează paleta talentelor poetului.

* * *

Marius LEORDEANU, sighetean, absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” (CNDV), este Profesor Universitar la Universitatea Politehnica din București și Cercetător Științific la Institutul de Matematică al Academiei Române. La Politehnica, Marius Leordeanu a introdus pentru prima dată cursurile de Vedere Computațională și Robotică, ca parte din programul de Master în Inteligența Artificială, iar la Academia Română conduce doctorate încă din anul 2015. Prof. Leordeanu a obținut doctoratul în Robotică de la Universitatea Carnegie Mellon din SUA (2009) și o dublă licență în Matematică și Informatică la City University of New York (2003). Marius Leordeanu are o activitate științifică impresionantă, cu peste 100 de lucrări publicate în reviste internaționale de top și cu numeroase premii în palamares.

În 2020, Marius Leordeanu a publicat o carte, Unsupervised Learning in Space and Time (Springer), în care formulează o teorie generală a învățării nesupervizate care a devenit rapid cea mai vândută carte din lume pe această temă din 2020 și a 15-a din toate timpurile.

Activitatea științifică a lui Marius Leordeanu este admirabil completată și de o activitate artistică bogată, care cuprinde atât expoziții naționale de artă combinată cu inteligența artificială și robotică, dar și publicarea a două volume, proză – „Mă numesc albastru” (Editura Valea Verde, 2016), poezie – „Povestea unui cuvant” (Editura Papirus Media, 2013), precum și compoziția și co-producția unui album de muzică electronică cu pian („Supersonic”, 2023).

Salut, Sighet!