Sâmbătă, 29 august 2026, publicul a avut acces (între orele 10:00 – 14:00 ) la Centrul Multifuncțional implementat prin proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” de către Fundația Academia Civică, proiect care a urmărit dezvoltarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Centrul Multifuncțional, situat în strada Gheorghe Șincai nr. 19, este o clădire care a fost reabilitată spectaculos, având interioare generoase, la care s-au păstrat elemente constructive care „conservă” și chiar pun mai mult în evidență o clădire valoroasă a orașului nostru.

Imobilul (aflat în imediata apropiere a fostei închisori politice – azi Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței) „a fost transformat într-un spațiu dedicat educației, cercetării și dialogului cultural, pentru desfășurarea de conferințe, școli de vară, activități de cercetare, programe educaționale și evenimente culturale.”
Clădirea devine parte a ansamblului Memorialului și suntem siguri că va avea – prin echipa care-l va administra – un rol pro_activ în viața culturală a orașului nostru.

Am trecut și eu sâmbătă pe la Centrul Multifuncțional unde am avut o discuție informală cu d-na dr. Andrea Dobeș, muzeograf șef la Memorial și cu un reprezentant al constructorului,  obținând detalii suplimentare despre derularea acestui proiect (din punct de vedere tehnic) dar și despre beneficiile potențiale pentru comunitatea sigheteană.
Și nu în ultimul rând, m-a surprins plăcut expoziția de fotografie semnată de Linzenbold Szabolcs, fotograf și membru al echipei Memorialului, expoziție care este doar primul pas din seria evenimentelor care vor fi găzduite cu generozitate de Centrul Multifuncțional – Memorialul Victimelor Sighet.
Nota bene: este un proiect „oferit” comunității în anul… SIGHET 700!

Felicitări celor care și-au adus aportul la dezvoltarea și finalizarea acestui proiect, succes în continuare și… la cât mai multe activități/ evenimente pentru creșterea vizibilității orașului nostru.

Text & foto: Ion Mariș

Fondatorul Grupului „Iza” – Ioan Pop-Popicu, magicianul horelor, împlinește azi 70 de ani!
Născut pe 30 august 1956 și crescut în satul natal, Poienile Izei, acea pepinieră de muzicieni extraordinari, el a fondat Grupul „Iza” în anul 1988, după ce a trecut prin Ansamblurile „Mara” și „Maramureșul”.

De-a lungul anilor, Popicu și grupul său au performat în locuri precum: Expoziţia Mondială de la Sevilla, aula Parlamentului Francez de la Paris, Bienala de Muzică de la Lyon, International Early Music Festival din Glasgow și în multe alte locuri din Europa, în cele două Americi ori în Asia, dar şi acasă, în faţa a zeci de mii de spectatori, la Untold și la inaugurarea Cluj Arena, la Cerbul de Aur de la Braşov, pe scena Sălii Palatului din București etc.

Maestrul Ioan Pop-Popicu (cu sau fără membrii Grupului „Iza”), a imprimat o serie de albume în țară, inclusiv cu virtuozul româno-american Sherban Lupu, dar și în străinătate.

Iată numele câtorva dintre înregistrări: „Hori şi zîcăli moroșenești” (Ethnophonie, Bucureşti, 1992), „Fost-am şi eu oarecând” (Sonex, Zalău), „Romanian, Ukrainian and Jewish music from Maramureş” (Ethnophonie, Bucureşti, 2002), ”De pe Iza, de pe Mara” (Electrecord, Bucureşti), „O vară fierbinte pe Iza” (Societatea de Concerte, Bistriţa, 2009). „Când m-o făcut mama în lume” (Euromusic, Cluj-Napoca, 2015) și altele.

În 1994, Ioan Pop-Popicu a fondat grupul „Popeluc”, împreună cu muzicienii britanici Peter şi Lucy Castle, cu care a concertat vreme de câţiva ani în România şi în Anglia, performând inclusiv la BBC. Din colaborarea acestora au rezultat albumele: „Maramures et cetera” (Matso, UK, 1994), „Live at Pebble Mill” (Matso, UK, 1995) şi „Blue Dor” (Steel Carpet Music, Belper, UK, 1996). Tot în străinătate, Ioan Pop-Popicu a fost principalul protagonist pe albumele „Iza: Noël en Maramureș. Roumanie”, vol. 4 (Buda Records, Paris-Budapest, 1998) și, mai ales, „Romania. Festive music from the Maramureș region” (Smithsonian Folkways Recordings, Washington D.C, 2014), scos sub impresionanta etichetă „UNESCO collection of traditional music”.

Şi, tot peste hotare, Ioan Pop-Popicu, alături de alţi artişti români, şi-a înregistrat o parte dintre cântece pe albumele „Romania: Music for strings from Transylvania” (imprimat de prestigiosul CNRS – Musée de l’Homme, Harmo, Paris, 1995, sub eticheta “Le chant du monde”), „Fiddle music from Maramureş” (Steel Carpet, UK), „Autenthic Romania” (APM Music, Sonoton, Hollywood-New York, 1999), „The Edge of the Forest: Romanian Music from Transylvania” (Music of the World, SUA, 1999). „Original music from Romania” (Rosenklang, Rot-Haslach, D, 2010) etc.

Nici un alt artist maramureșean nu mai are un asemenea palmares!

Și el nu cântă muzică populară, ci folclor (e o diferenţă!)

Iar spectacolele de teatru în care Popicu joacă împreună cu Grupul „Iza” (mai ales tragedia antică „Electra”, repusă în scenă pe un tulburător fond muzical de către Mihai Măniuțiu de la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu), au făcut și continuă să facă turnee și săli pline prin toată lumea.

Da, maestrul Ioan Pop-Popicu merită din plin titlul de Tezaur Uman Viu, chiar dacă Ministerul Culturii nu i-a oferit, încă, recunoaşterea meritată…

E un mare privilegiu, mândrie și onoare să avem un asemenea talent gigantic printre noi!

La mulți ani, maestre Ioan Pop! La mulți ani, Popicu!

Teofil Ivanciuc

Sâmbătă la Sighetu Marmației, ca în fiecare an la 29 august, a avut loc la Muzeul Memorial întâlnirea supraviețuitorilor și urmașilor „lotului Vișovan”, tinerii din Maramureș arestați în 1948, elevi și studenți, trecuți cu toții prin ani mulți de temniță comunistă. Anul acesta se împlinesc 78 ani de la momentul încarcerării lor în sinistra închisoare din Sighet, la 29 august 1948 (de unde au fost ulterior duși la Cluj pentru proces și apoi repartizați la închisorile de executare a pedepselor – Pitești, Târgșor, Gherla, Canal, Aiud…).

Prezent sâmbătă la Memorial, ultimul supraviețuitor al „lotului Vișovan”, domnul profesor Nistor Man (13 ani în temnițele comuniste) a ținut un discurs la sfârșitul Sfintei Liturghii greco-catolice, celebrate jos pe celular de grupul de preoți și tineri de la Zalău și Oradea, aflați în pelerinaj la Sighet (a 26-a ediție !), într-o atmosferă emoționantă, fiind ascultat cu mult respect și aplaudat de preoții și tinerii prezenți. Din motive de sănătate evidente domnul Nistor Man (97 ani) nu a putut urca la etajul doi în celula 74 (celula unde fuseseră „cazați” în iarna ’48 -’49) pentru momentul de rugăciune tradițional, celebrat pentru cei deja plecați la Domnul, condus de părintele Marius Vișovan.

Liturghia a fost prezidată de episcopul greco-catolic de Oradea, PS Virgil Bercea, care  apoi a urcat în celula 74 pentru un scurt moment de meditație în locul de jertfă al tinerilor sigheteni și în celula 44 în care au pătimit episcopii martiri.

În afara domnului Nistor Man mai sunt în viață 2 deținuți politici anticomuniști din Maramureșul istoric, domnii Ioan Pop Arvinte (Timișoara) și Aurel Vlad (București ), tot elevi ai Liceului „Dragoș-Vodă” în acea perioadă dar arestați cu un an mai târziu, în 1949.

preot prof. Marius Vișovan

Vineri, 28 august 2026, au început lucrările celei de-a X-a ediții a reuniunii anuale de lucru și instruire cu tema „Strategii privind îmbunătățirea performanțelor administrațiilor publice locale și intensificarea cooperării transfrontaliere – Ucraina – Republica Moldova”, organizată de Uniunea Ucrainenilor din România, în perioada 27-30 august 2026. Evenimentul, dedicat consolidării capacității instituționale a administrației publice locale și dezvoltării cooperării transfrontaliere, reunește în acest an peste 200 de reprezentanți din cele trei țări și constituie o platformă importantă pentru dialog, schimb de experiență și dezvoltare comunitară transfrontalieră.

În alocuțiunea susţinută în deschiderea oficială a evenimentului, am subliniat încrederea tot mai mare în puterea mobilizatoare a parteneriatelor pe care le facilităm în cadrul acestor reuniuni. De-a lungul întregii sale activități, Uniunea Ucrainenilor din România a avut ca priorități dezvoltarea capacității administrative la nivelul comunităților noastre și consolidarea cooperării dintre administrațiile publice locale din România, Ucraina și Republica Moldova. Aceste demersuri produc rezultate concrete, de la atragerea de fonduri pentru investiții, până la dezvoltarea și implementarea unor proiecte locale. Zecile de acorduri semnate la ediția anterioară au reprezentat un veritabil punct de plecare pentru elaborarea unor proiecte cu beneficii reciproce, care vor aduce milioane de euro în comunitățile implicate. Continuăm acest proces și în acest an, prin facilitarea și semnarea de noi parteneriate.

Totodată, am evidențiat faptul că, prin facilitarea unor colaborări durabile, Uniunea Ucrainenilor din România contribuie, în mod concret, la consolidarea relațiilor de parteneriat strategic ale României cu Ucraina și Republica Moldova, precum și la cooperarea dezvoltată în cadrul inițiativei trilaterale. Am transmis convingerea că relațiile dintre țările noastre se bazează, în mod concret, pe legăturile tot mai strânse dintre administrațiile publice locale. În acest sens, reuniunile organizate de Uniunea Ucrainenilor din România creează o platformă solidă și sustenabilă pentru cooperare, dialog și inițierea unor proiecte comune.

Am subliniat importanța acestor reuniuni pentru susținerea parcursului european al statelor vecine. Astfel de evenimente contribuie, în mod concret, la apropierea Ucrainei și Republicii Moldova de Uniunea Europeană, oferind comunităților locale din aceste țări posibilitatea de a înțelege mai bine mecanismele administrației publice europene, arhitectura instituțională, valorile Uniunii Europene și modul de funcționare a comunităților europene. În acest fel, contribuim la conturarea unei agende corecte și realiste de așteptări privind integrarea europeană, iar interacțiunea directă cu experții în domeniul fondurilor europene poate genera noi propuneri de proiecte pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților.

Nu în ultimul rând, am arătat că, prin aceste demersuri, contribuim la consolidarea relațiilor dintre parlamentele și guvernele de la București și Kiev, a căror evoluție calitativă este deja evidentă.

Un moment important al reuniunii l-a constituit semnarea a 12 acorduri de colaborare între autorități publice locale din județele Maramureș, Satu Mare, Timiș şi Suceava, din România, și autorități publice locale din regiunile Cernăuți și Zakarpattia, din Ucraina. Noile parteneriate creează cadrul pentru dezvoltarea unor proiecte comune și pentru consolidarea cooperării directe dintre comunitățile de ambele parţi ale frontierei, inclusiv în vederea accesării finanțărilor europene. Sesiunea de semnare a acordurilor a fost urmată de dezbateri tematice dedicate cooperării instituționale și atragerii finanțărilor europene, eticii, transparenței și digitalizării în administrația publică, reprezentării minorităților naționale și implicării cetățenilor în procesul decizional local, precum și valorificării patrimoniului cultural ucrainean, ca resursă pentru dezvoltarea durabilă.

Am convingerea că timpul petrecut la această reuniune va fi valorificat cât mai eficient pentru identificarea și dezvoltarea unor noi proiecte, pentru consolidarea capacității de dialog și cooperare dintre țările noastre și pentru construirea unor parteneriate europene puternice și durabile.

Nicolae-Miroslav PETREȚCHI

Joi, 27 august 2026, la Centrul Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighet, a avut loc vernisajul expoziției de sculptură și pictură/ desen „OBSESII”, oferită publicului sighetean de artistul vizual Ioan POP VERETA. 

Cu o biografie impresionantă, absolvent în anul 1987 al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, secția sculptură, născut la Săpânța (1964) dar stabilit de zeci de ani la Sighet, Ioan Pop Vereta a fost invitat și a participat cu lucrări la numeroase expoziții de grup în zeci de orașe din țară dar și în străinătate (anul acesta a fost prezent în Italia și Belgia), expoziții personale  (Sighet, Sângeorz Băi, Alba Iulia, Iași, Baia Mare, Iași – 2026), simpozioane și tabere de sculptură (în țară și în străinătate). Este autorul unor lucrări de for public amplasate la Bârsana și Giulești – Maramureș. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) – filiala Baia Mare.
A fost distins cu Premiul Artistul Anului 2026 pentru întreaga carieră de către Uniunea Artiștilor Plastici – filiala Baia Mare.

„Obsesiile” – lucrările lui, trebuie văzute și revăzute, decriptate, folosind „codul” artistului expozant. Pentru edificarea iubitorilor de artă… „Obsesiile” sunt la dispoziția publicului până în luna octombrie a.c.

Vernisajul „Obsesiilor” s-a făcut cu participarea oficialităților Sighetului, Vasile Moldovan (primarul Sighetului) și Krisztofer Orosz (viceprimarul Sighetului), artistului fiindu-i decernată și placheta aniversară Sighet700. Gazda întâlnirii, protopopul Sighetului, Dan Ioan Sidău, și prietenii lui Ioan Pop Vereta (Marcel Stanciu, Ioan Ardeleanu-Pruncu, Ion Petrovai, I. Mariș) au avut alocuțiuni  elogioase care au evidențiat importanța evenimentului într-un an aniversar al orașului nostru dar și încărcătura simbolică a expoziției vernisate.

În continuare, puteți urmări o scurtă înregistrare VIDEO de la vernisaj:

Text & Video: Ion MARIȘ

Foto: Marius Voinaghi

Deținutul politic maramureșean Ioan (Nelu) Dunca – recent trecut la cele veșnice – a avut, din tinerețe și până în faza finală a vieții, după 90 de ani, un umor deosebit – inteligent, curat și reconfortant. Am apreciat mereu aceasta simpatică latură a personalității sale și am reținut câteva din aceste momente (unele publicate dar majoritatea nepublicate). Suflet de mare credință și de mare profunzime spirituală, Nelu Dunca ne demonstrează că și unele situații grave și dureroase din viață pot fi privite cu seninătate…

Arestarea

Auzind de arestarea camarazilor din „grupul Vișovan” la 19 august 1948 și în zilele următoare, elevul de 16 ani Nelu Dunca, aflat acasă la Ieud (40 km de Sighet) reușește să se ascundă vreo 2 săptămâni în pădurile din jurul localității, dar știind că Securitatea face percheziții violente la ei acasă și îi terorizează mama (tatăl era deja arestat), decide să se predea.
Merge cu autobuzul până la Sighet și se adresează primului milițian pe care îl vede pe stradă în oraș: „Eu sunt Nelu Dunca!” milițianul răspunde: „Să trăiești!” Nelu Dunca reia: „Păi, trebuie să mă arestați!” la care milițianul zice, un pic ezitant: „Nu știu, eu sunt de la circulație…”
Ajuns singur la sediul Securității (de pe strada Mihai Viteazu, lângă liceul „Dragoș Vodă”) , Nelu Dunca se predă, este identificat, înregistrat și băgat într-o celulă. I se cere să predea cureaua și șireturile. Nedumerit, întreabă: „De ce mi le luați?” Gardianul răspunde: „Ca să nu te spânzuri cu ele!” la care Nelu replică: „Păi nu puteam să mă spânzur în pădure, trebuia să vin aici la voi ca să mă spânzur??…”

Mămăliga

În perioada petrecută în celula 74 a închisorii Sighet (noiembrie 1948-mai 1949), Nelu Dunca a avut ca și coleg de pat pe Ghiță Andreica (dormeau câte doi într-un pat, fiind doar 9 paturi la 18 deținuți, după cum se poate vedea și azi la Muzeul Memorial, în camera 74) . Într-una din acele nopţi ce precedau sosirea pachetelor de acasă (când acestea  mai erau premise), Ghiță nu putea să adoarmă. Foamea pusese stăpânire pe el sub formă de obsesie.
Aşa l-a prins miezul nopţii. Orologiul bisericii romano-catolice din Sighet bătea ora. Deodată îl vede pe Nelu Dunca că se scoală de lângă el smucit şi grăbit, şi din doi paşi, ajunge la cofa cu apă. Şi unde nu bea vreo trei căni. Se gândea în sinea lui: oare ce-o fi păţit Nelu?
La întoarcere l-a întrebat: „Ce-i cu tine, Nelule, de-ai băut atâta apă?” Nelu a răspuns: „Ce să fie… Am visat că am mâncat o mămăligă cu brânză şi multe jumări gustoase. Mi s-a făcut o sete atât de mare încât m-am trezit din somn să-mi astâmpăr setea.”

Înmormântările

În ultimii ani de viață, când nu se mai putea deplasa prin țară la comemorări sau alte evenimente, îl vizitam pe domnul Ioan Dunca acasă la Vișeu și îi relatam ultimele știri din lumea noastră, știri între care (asta e, offf…) un loc important îl ocupa semnalarea trecerii în veșnicie a unor cunoscuți din alte colțuri ale țării, co-pătimitori ai dânsului de la Târgșor, Canal, Satu Mare sau Balta Brăilei și ajunși, ca și dânsul, la o vârstă venerabilă.
În ciuda senectuții avansate, simpaticul Nelu Dunca nu se dezminte și mai produce o „perlă”. Îmi spune pe un ton foarte serios: „Nu-mi plac înmormântările. Aș lipsi cu drag și de la a mea dacă s-ar putea …”

Preot prof. Marius Vișovan

Finalul verii vine cu un număr dublu al revistei de cultură „Nord Literar”. Un număr consistent, cu nume relevante ale literaturii române și, totodată, o ofertă la lectură de calitate. Cititorii ne pot găsi în chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în Librăriile Cărturești din întreaga țară.

„Ce-aș alege să salvez dintr-o bibliotecă în flăcări?” – se întreabă Irina Petraș în eseul „Cărți și vremuri”.

În editorialul „Între liniște și neliniște”, Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Caietele FestLit Cluj 2026. Memorie culturală vs Amnezie culturală”.

O amplă cronică literară despre volumul Feliciei Mich, „Spații de margine în literatura română. Simbolistică și tipologie”, este realizată de Gheorghe Glodeanu.

În volumul „Horia Bădescu. Existență și creație”, Mircea Popa aduce la zi informațiile despre viața și preocupările culturale ale acestuia, după cum observă Delia Muntean.

Daniela Sitar-Tăut propune un interviu cu poetul și traducătorul Valery Dvoinikov, care a vizitat de curând Maramureșul.

Poetul clujean Ion Cristofor este prezent la pagina „Orfeu”, iar alături de el este parodia lui Lucian Perța.

Două pagini de poezie se pot regăsi în acest număr, cu versuri din creația poeților Camelia Radulian, Marilena B. Matei, Marin Mârza, Mihaela Meravei, Mihai Victor Afilom, Florina Juncu, Octavian Mihalcea și Mihaela Ungureanu, precum și o pagină de proză din creația lui Leo Butnaru.

Gheorghe Pârja evocă două personalități cu care și-a încrucișat drumurile în poezie și-n Maramureș: poetul Gheorghe Pituț și Vasile Deac-Moșu’.

„Empatia nu a dispărut, dar suferă” – spune Laura Poantă în eseul „Empatia de gradul Z sau despre suprasaturația emoțională”.

„Când uiți, înseamnă că n-ai înțeles” afirma Varujan Vosganian în cuvântul său din cadrul Simpozionului „Memorie culturală vs Amnezie culturală”, desfășurat în cadrul celei de-a 13-a ediții a FestLit Cluj. Întregul discurs poate fi citit în paginile revistei.

Mihaela Albu propune la „Cuvinte din exil” o temă incitantă: „Dorul – factor declanșator al literaturii”.

De curând, a apărut volumul lui Dan Anghelescu „Exilul versus Utopia. Reflecții în sijul unei Est/Etici a uitării”. Iulian Cătălui realizează o amplă prezentare a cărții.

Multe și consistente recenzii în acest număr al revistei: Mircea Popa prezintă volumul „Magnum Diarium Academicum Septentrionis” al lui Teodor Ardelean; Sandu Frunză vorbește despre „Comunicarea prin limbaj poetic. Strategii semiotice de persuasiune”, scrisă de Shanti Nilaya; Raluca Hășmășan face o incursiune în poezia Marilenei Apostu din volumul „Poeme leoparde”; Constantin Marafet zăbovește asupra cărții „Jurnalul albastrului de Voroneț” de Nicole Sere; Gavril Ciuban se apleacă asupra poeziei lui Daniel Marian din proaspătul volum „Tablou periodic al sentimentelor”; Flaviu Mihali dezleagă simbolistica poeziei din „miresele lui sigmund” de Henrieta Mirela Artimon; Victor Constantin Măruțoiu scrie despre poezia Iosefinei Schirger din „Iureșuri”; Nicolae Scheianu – despre sonetele Gabrielei Botici; Lucian Gruia propune o analiză a volumului lui Mircea Cucu „Poezii erotice pentru oameni simpli, nemuritori”, iar Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Scrisorile lui Grigore Țiplea către soția sa Maria” cuprinse într-un volum îngrijit de Laurențiu Batin.

Într-un amplu eseu, Dorin Ștef îi trece în revistă pe oamenii de cultură din Maramureș care l-au cunoscut pe Nichita Stănescu.

Eseul „Robert Musil și criza adevărului” de Viorel Igna poate fi citit în acest număr.

Cititorii pot zăbovi asupra reportajului propus de Ana-Cristina Irian „Parcul bucureștean Titan (I. O. R.) ca loc al memoriei, non-loc și arhivă afectivă” și asupra celui semnat de Dana Buzura-Gagniuc „La pas prin țară, pe urmele a zece mari scriitori români”.

În pagina dedicată autorilor străini, Horia Bădescu vine cu traduceri din lirica lui Jean-Luc Wauthier.

Poemul lunii aparține lui Ion Pop, iar ilustrarea numărului este asigurată de Liviu Popovici și cuprinde imagini de la cea de-a 32-a ediție a Festivalului de Teatru „Atelier”.

Comunicat de presă

PNRR. Fonduri pentru România modernă și reformată

COMUNICAT DE PRESĂ
ANUNȚ FINALIZARE IMPLEMENTARE PROIECT

Beneficiar: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ

Proiect: Memorialul Victimelor (Sighet).

Proiectul nr. 4/  PNRR / Pilonul IV/Componenta C11 – Turism și cultură/ Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale

Valoarea totală a proiectului: 10.274.690,37 lei

Asistența financiară nerambursabilă: 8.599.604,76 lei

Data începerii și finalizării proiectului: iunie 2022 – august  2026

Numele proiectului: Memorialul Victimelor (Sighet)

Numele beneficiarului: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ – MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ȘI AL REZISTENȚEI, SIGHETU MARMAȚIEI, JUDEȚUL MARAMUREȘ

Obiectivele proiectului: Fundația Academia Civică,  în calitate de beneficiar al contractului de finanțare nr. ordine 4 /  PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale,  încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență a implementat proiectul Memorialul Victimelor (Sighet), în Sighetu Marmației, jud. Maramureș.

Prin proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” s-au realizat următoarelor componente:

Componenta I: un Spațiu expozițional, la etajul II. din Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu o suprafața de aprox. 120 mp, deschis publicului în decembrie 2025.

Componenta II: Centrul Multifuncțional, pentru derularea de programe educaționale, culturale și de cercetare, deschis publicului în august 2026.

Investiția contribuie la consolidarea rolului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței ca reper cultural și educațional al municipiului Sighetu Marmației și al județului Maramureș și  completează patrimoniul și infrastructura culturală a orașului.

Valoarea totală a proiectului: este de 10.274.690,37 le, din care finanțarea nerambursabilă este 10.227.090,37 lei, iar contribuția Uniunii Europene (contribuție din P.N.R.R.- Planul Național de Redresare și Reziliență) este de 8.599.604,76 lei

Date de contact:

Fundația Academia Civică, București, str. JL Calderon nr. 66, sector 2, tel. 0213125854, email [email protected]
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet, str. Corneliu Coposu nr. 4, tel. 0262319424, email [email protected]

Ieri, într-un cadru festiv, la Colonia Pictorilor din Baia Mare, a avut loc lansarea primei cărți a Editurii „Nord Literar”. Este vorba de volumul de versuri „Dializa luminii” al poetului-artist Vasile Trif, o carte-obiect, ilustrată de autor, cu o prefață de Delia Muntean.

Spațiul generos de la Colonia Pictorilor s-a dovedit neîncăpător pentru numărul mare de oameni de cultură, prieteni de-ai autorului și de-ai revistei, care ne-au fost alături la acest început de drum.

Originar din Baia Mare, licențiat în teologie, filosofie și asistență socială, Vasile Trif locuiește acum în Canada, dar păstrează legătura cu lumea literară din Maramureș. Este prezent în numeroase antologii și reviste literare din țară și din străinătate și, de asemenea, expune icoane pe sticlă și lucrări în tehnică mixtă în expoziții personale și de grup. Acesta este cel de-al treilea volum de poezii, după „Fiul în risipire”, apărut în 2002 la Editura Risoprint și „Pescuirea minunată/La Pêché miraculeuse”, volum bilingv publicat în 2024 la Editura Școala Ardeleană.

Evenimentul de ieri a fost moderat de dr. Dana Buzura-Gagniuc, directorul Revistei de Cultură „Nord Literar”, iar alături de autor au fost prof. dr. Delia Muntean – redactor-șef al revistei, artistul plastic dr. Aurel Cucu și poetul Nicolae Scheianu.

„Sunt convinsă că niciun cititor nu va ieși din carte cu mâna goală. La Vasile Trif, în pofida vremelniciei, a fragilității cu care e mereu amenințată, lumina – în clipa de respirație ce-i este hărăzită – poate înfăptui minuni. O face cu discreție. În liniște. Ea separă, aproape nebăgată în seamă, înviind și pierind, excesele și impuritățile de orice fel ca să permită scoaterea din ascundere a miezului, a esenței”. (Delia Muntean)

Dacă Aurel Cucu a insistat în cuvântul său asupra felului în care poezia și arta plastică se potențează reciproc, accentuând rolul albului, al luminii în cromatica lucrărilor lui Vasile Trif, Nicolae Scheianu a făcut apel la amintiri prețioase din perioada în care s-a cunoscut cu autorul cărții.

„Momentul acesta este o emoție de-a mea și o izbândă de-a noastră. Pentru că este nu doar o lansare de carte, o întâlnire cu autorul ei, ci este practic o bornă, un început de drum. Este primul volum apărut la editura Revistei de Cultură „Nord Literar”, o carte cu un titlu imbatabil: «Dializa luminii». Ce este lumina? Este cuvântul de început. Așadar, nu cred în coincidențe, dar cred în simbolistica acestui început de drum”. (Dana Buzura-Gagniuc)

Comunicat de presă

Joi, 27 august 2026, pornesc din Maramureș într-o nouă provocare de anduranță, iar povestea are și o legătură directă cu Sighetu Marmației.
Anul trecut am făcut Turul României cu bicicleta, parcurgând aproximativ 2.400 km. După doar două zile de pauză, am plecat în Ungaria la o probă de anduranță de 100 km de mers pe jos. Prin localități, păduri, dealuri și câmpii, am reușit să termin cei 100 km în 22 de ore.
Se pare că nu a fost suficient. :))

Anul acesta mi-am propus o nouă „nebunie”: să traversez România cu bicicleta, din Maramureș până la Mamaia, într-o călătorie de peste 1.000 de kilometri, pe care intenționez să o parcurg în aproximativ 10 zile.
Dar Mamaia nu va fi finalul!
După ce ajung la mare, voi participa la Autism24h, ultramaratonul caritabil de 24 de ore dedicat strângerii de fonduri pentru copiii cu autism, alături de Team MARAMU.
Iar aici este și legătura cu Sighetu Marmației: o mare parte dintre membrii echipei sunt chiar din Sighet și din zona Maramureșului. Așadar, la Mamaia nu voi ajunge doar pentru o provocare personală, ci mă voi alătura unei echipe de maramureșeni care aleargă pentru aceeași cauză.
Planul este, pe scurt: aproximativ 10 zile pe bicicletă, peste 1.000 de kilometri, apoi cobor de pe bicicletă și încerc să alerg 24 de ore. :))
Așa cum am făcut și anul trecut, voi documenta fiecare zi a călătoriei prin fotografii, filmări și povești de pe traseu.
Pentru mine, această aventură are și un scop caritabil. Sunt ambasador Autism24h și îmi doresc ca această provocare să contribuie la promovarea cauzei și la strângerea de fonduri pentru copiii cu autism.
Cei care doresc să susțină cauza pot face o donație prin pagina mea de ambasador:
https://www.autism24h.ro/alergator/kiss-janos-7916
Link Team MARAMU : https://www.autism24h.ro/echipa/maramu-758

Poate că nu este o metodă prea normală de a ajunge din Maramureș la mare, dar anul acesta am ales bicicleta.

Janos Kiss

Din Colecția fotografică a Muzeului Maramureșan, prin bunăvoința domnului prof. Alin Pralea, am intrat în posesia unei fotografii realizate cu ocazia sărbătoririi Semicentenarului Liceului „Dragoș-Vodă” (1969). Îi mulțumesc domnului profesor Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru sprijinul acordat în identificarea câtorva dintre personalitățile prezente în fotografie.

Dintre profesorii Liceului „Dragoș-Vodă”, numit la acea vreme Liceul de cultură generală, îl remarcăm pe Eracle Titircă, primul din dreapta, pe rândul de jos. Tot în primul rând, în stânga, se află figura impunătoare a lui Florentin Bodnar, absolvent al liceului, promoția 1928. În centru îl regăsim pe Andrei Radu, absolvent și profesor al Liceului de băieți în perioada interbelică.

Pe rândul al doilea îi distingem pe Mihai Tomoiagă și pe diplomatul Mihai Marina, absolvent al liceului, promoția 1926. Din rândurile al treilea și al patrulea îi amintim pe Francisc Nistor (prof educație fizică în perioada 1946 – 1950), Grigore Holdiș, Ioan Bota și Traian Bilțiu-Dăncuș, fost profesor de desen la „Dragoș-Vodă” în perioada 1927–1940.

Cei care recunosc și alte persoane din fotografie sau doresc să aducă completări ori să împărtășească amintiri sunt invitați să ne scrie la adresa redacției: [email protected].

prof. Marius Voinaghi

O clădire construită la începutul secolului XX pentru clubul de lectură al orașului Sighet și folosită, în anii ’50, de administrația închisorii politice este astăzi redată comunității, după un amplu proces de consolidare și reabilitare. Sâmbătă, 29 august 2026, între orele 10:00 și 14:00, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței își invită publicul să descopere noul Centru Multifuncțional, situat în strada Gheorghe Șincai nr. 19.

Imobilul a fost transformat într-un spațiu dedicat educației, cercetării și dialogului cultural, pentru desfășurarea de conferințe, școli de vară, activități de cercetare, programe educaționale și evenimente culturale.
Noua destinație a clădirii reprezintă și o recuperare a unui loc marcat de istoria regimului comunist. Aflată în imediata apropiere a fostei închisori politice, clădirea devine parte a ansamblului Memorialului și își recâștigă un rol activ în viața culturală a orașului, contribuind la continuarea misiunii Memorialului de a documenta și păstra memoria victimelor comunismului și a rezistenței anticomuniste.

Istoria clădirii, spusă publicului

Programul zilei de sâmbătă va include o expoziție de fotografie semnată de Linzenbold Szabolcs, fotograf și membru al echipei Memorialului, și o întâlnire cu dr. Andrea Dobeș, muzeograf șef, care va prezenta istoria clădirii și legăturile sale cu închisoarea politică din Sighet.
Pentru public, deschiderea Centrului Multifuncțional este o ocazie de a descoperi nu doar un spațiu nou, ci și povestea unui loc care a trecut, în mai bine de un secol, prin destinații foarte diferite: de la un spaţiu destinat lecturii și vieții intelectuale a orașului, la unul folosit de administrația închisorii politice și, astăzi, la un centru dedicat istoriei, culturii și educației.

Un nou loc pentru cultură și educație la Sighet

Centrul Multifuncțional face parte din proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)”, prin care Fundația Academia Civică a urmărit dezvoltarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Proiectul include două componente: amenajarea spaţiului expozițional de aproximativ 120 de metri pătrați la etajul al II-lea al Memorialului (inaugurat în decembrie 2025), și transformarea clădirii din strada Gheorghe Șincai într-un centru pentru activități educaționale, culturale și de cercetare.
Cele două noi componente permit Memorialului să își dezvolte programele educaționale, culturale și de cercetare și să își consolideze rolul de reper cultural și educațional pentru publicul interesat de istoria recentă a României.

Proiect finanțat prin PNRR

Proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” este implementat de Fundația Academia Civică, fiind finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonul IV – Componenta C11 „Turism și cultură”, Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale.
Valoarea totală a proiectului este de 10.274.690,37 lei, TVA inclus, dintre care 8.599.604,76 lei reprezintă asistență financiară nerambursabilă. Perioada de implementare este iunie 2022 – august 2026.
Prin finalizarea proiectului, o clădire cu o istorie complexă este reintegrată în circuitul cultural al orașului și devine un spațiu pentru întâlnire, cunoaștere și dialog.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței invită publicul sâmbătă, 29 august 2026, între orele 10:00 și 14:00, la Centrul Multifuncțional din strada Gheorghe Șincai nr. 19, Sighetu Marmației.

Mai multe detalii despre proiectul Memorialului Sighet, finanțat prin  Programul PNRR puteți citi accesând link-ul AICI.

si Răsfoiește broșura „Memorialul Victimelor (Sighet)” online: https://memorialsighet.netlify.app/

Beneficiar: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ
Proiect: Memorialul Victimelor (Sighet).
Proiectul nr. 4 /  PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale
Valoarea totală a proiectului: 10.274.690,37 lei
Asistența financiară nerambursabilă: 8.599.604,76 lei
Data începerii și finalizării proiectului: iunie 2022 – august  2026
Numele proiectului: Memorialul Victimelor (Sighet)
Numele beneficiarului: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ – MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ȘI AL REZISTENȚEI, SIGHETU MARMAȚIEI, JUDEȚUL MARAMUREȘ

Obiectivele proiectului:

Obiectivele proiectului: Fundația Academia Civică, în calitate de beneficiar al contractului de finanțare nr. ordine 4 / PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale, încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență a implementat proiectul Memorialul Victimelor (Sighet), în Sighetu Marmației, jud. Maramureș.
Prin proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” s-au realizat următoarelor componente:

Componenta I.: realizarea unui Spațiu expozițional, la etajul II. din Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu o suprafața de aprox. 120 mp.

Componenta II: Centrul Multifuncțional, pentru derularea de programe educaționale, culturale și de cercetare

Investiția contribuie la consolidarea rolului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței ca reper cultural și educațional al municipiului Sighetu Marmației și al județului Maramureș și  completează patrimoniul și infrastructura culturală a orașului.

Valoarea totală a proiectului: este de 10.274.690,37 le, din care finanțarea nerambursabilă este 10.227.090,37 lei, iar contribuția Uniunii Europene (contribuție din P.N.R.R.- Planul Național de Redresare și Reziliență) este de 8.599.604,76 lei

Date de contact:
Fundația Academia Civică, București, str. JL Calderon nr. 66, sector 2, tel. 0213125854, email [email protected]
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet, str. Corneliu Coposu nr. 4, tel. 0262319424, email [email protected]

Asociația SOLOVAN organizează „Orașul în Mișcare”, un eveniment dedicat bicicliștilor și tuturor celor care cred că un oraș poate deveni mai sănătos, mai prietenos și mai viu atunci când oamenii aleg să se deplaseze activ și să ocupe spațiul urban într-un mod responsabil.
Evenimentul va avea loc duminică, 30 august 2026, începând cu ora 19:00, în Sighetu Marmației și își propune să aducă împreună oameni de vârste diferite, bicicliști cu experiență, familii, tineri și persoane care folosesc bicicleta pur și simplu pentru plăcerea de a pedala.
Traseul este: Platoul Curtea Veche – Sens giratoriu CIL – Biserica Reformată/ Sala Studio – Parc Grădina Morii.

Mai mult decât o plimbare cu bicicleta

„Orașul în Mișcare” nu este gândit ca o simplă tură de bicicletă.
Pentru Asociația SOLOVAN, evenimentul reprezintă o invitație la dialog despre felul în care folosim orașul, despre mobilitate, respect reciproc în trafic și despre dreptul tuturor participanților la trafic de a se simți în siguranță.
Bicicleta este, în același timp, un mijloc de transport accesibil, o formă de mișcare și o modalitate prin care oamenii pot redescoperi propriul oraș. Pedalând împreună, participanții au ocazia să privească Sighetul și dintr-o altă perspectivă: mai lent, mai atent și mai aproape de comunitate.
Evenimentul pornește de la o idee simplă: un oraș nu este doar o rețea de străzi și clădiri, ci este, înainte de toate, un spațiu pentru oameni.

De ce „Orașul în Mișcare”?

Într-o perioadă în care deplasarea cu mașina a devenit pentru mulți o rutină cotidiană, Asociația SOLOVAN consideră importantă promovarea alternativelor simple și accesibile.

Prin „Orașul în Mișcare” vrem să încurajăm:

• folosirea bicicletei ca mijloc de deplasare urbană;
• un stil de viață mai activ și mai sănătos;
• respectul între bicicliști, pietoni și conducătorii auto;
• responsabilitatea și atenția în trafic;
• apropierea oamenilor de comunitatea în care trăiesc;
• utilizarea spațiului public într-un mod civilizat și responsabil;
• dialogul despre nevoile reale ale bicicliștilor din Sighetu Marmației.

Nu ne propunem să punem bicicliștii împotriva șoferilor și nici să transformăm traficul într-o competiție între categorii de participanți.
Dimpotrivă.
Ne dorim un oraș în care fiecare să ajungă acasă în siguranță!
Un mesaj important pentru traficul din Sighet
Unul dintre mesajele centrale ale evenimentului este acela că biciclistul nu este un „intrus” în trafic.
El este participant la trafic și are atât drepturi, cât și obligații.
În același timp, siguranța pe drumurile publice presupune responsabilitate din partea tuturor: bicicliști, conducători auto și pietoni.
„Orașul în Mișcare” își propune să contribuie, într-un mod pozitiv și neconflictual, la această cultură a respectului reciproc.
Pentru că, dincolo de regulamente, semne de circulație și marcaje, traficul înseamnă oameni.
Iar uneori, o distanță păstrată corect, o depășire făcută cu răbdare sau câteva secunde de atenție pot face diferența dintre o călătorie obișnuită și un accident.

Un eveniment pentru comunitate

Asociația SOLOVAN își dorește ca „Orașul în Mișcare” să devină mai mult decât un eveniment punctual.
Este un prim pas către o comunitate în care mișcarea, cultura urbană, implicarea civică și grija față de oraș să poată sta la aceeași masă.
Ne dorim ca oamenii să vină cu bicicleta, dar să plece și cu o idee.
Aceea că schimbarea unui oraș nu începe întotdeauna cu proiecte mari și bugete uriașe. Uneori începe cu oameni care ies din casă, se întâlnesc, discută și aleg să facă împreună un lucru bun pentru locul în care trăiesc.

Organizatori și parteneri

Evenimentul „Orașul în Mișcare” este organizat de Asociația SOLOVAN, cu prijinul Primăriei Sighetu Marmației, a Jandarmeriei și a Poliției Rutiere.
Evenimentul beneficiază de sprijinul Kis Pipa Restaurant, The Coffee Factory, Cafeneaua Granell, Florăria Lisega în calitate de sponsori. Aceștia vor oferi câte un premiu unora dintre participanți.
Partenerii media ai evenimentului sunt Salut Sighet, Radio Sighet și Sighet Online, cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat și pentru implicarea în promovarea unei inițiative dedicate comunității locale.
De asemenea, organizatorii mulțumesc tuturor celor care contribuie la desfășurarea evenimentului, precum și instituțiilor implicate în asigurarea condițiilor de siguranță pentru participanți.
Ca partener s-a alăturat și proiectul Sighet Run.

Informații despre eveniment

Eveniment: Orașul în Mișcare
Organizator: Asociația SOLOVAN
Data: duminică, 30 august 2026
Ora: 19:00
Plecare: Platoul Curtea Veche; Sosire: Parcul Grădina Morii
Participare: bicicliști și iubitori ai mersului pe bicicletă

Participarea este gratuită, iar organizatorii încurajează toți participanții să respecte regulile de circulație, indicațiile organizatorilor și recomandările autorităților implicate în desfășurarea evenimentului.

Despre Asociația SOLOVAN

Asociația SOLOVAN este o organizație neguvernamentală locală care își propune să dezvolte proiecte pentru comunitatea din Sighetu Marmației și Maramureș, la intersecția dintre cultură, educație, natură, implicare civică și valorizarea comunității locale.
„Orașul în Mișcare” face parte din această viziune: aceea de a crea proiecte accesibile, construite împreună cu oamenii și orientate către lucrurile care pot face comunitatea mai activă, mai conectată și mai atentă la spațiul în care trăiește.
Pentru că un oraș nu se schimbă doar prin clădiri noi.
Se schimbă și prin oamenii care aleg să-l trăiască altfel!

Asociația SOLOVAN
Sighetu Marmației
Sound Of Local Origins, Values, Arts & Nature