După  apariţia articolului meu „Bugetul Sighetului pentru 2024, slide cu slide”, am fost sfătuit (prin facebook) să văd înregistrarea video a şedinţei cu prezentarea bugetului municipiului Sighetu Marmaţiei, ca să aflu răspunsuri la întrebările pe care mi le-am pus. Am făcut-o. Într-adevăr, la unele întrebări am aflat răspunsurile. La altele însă, nu…

Prin urmare, mai am câte ceva de întrebat.

Slide 4: Analiză parţială a cheltuielilor
Întrebam de lista de proiecte. Unde e ?
În înregistrarea video cu prezentarea bugetului, la momentul (1:12:01) se spune că „departamentul tehnic şi strategie funcţionează în continuare cu deficienţe, sunt prea puţine proiecte”. Deci întrebarea mea: O listă de proiecte cu care ne va bucura Primăria putem vedea de pe-acum?… e pe deplin justificată.

Slide 22: Alte servicii în domeniul Culturii. Sprijin culte religioase: 250 mii lei.
Întrebam: câte culte religioase sunt cunoscute la noi, dacă banii s-au dat după numărul de credincioşi ai fiecărui cult sau s-au împărţit egal la câte culte sunt?
În video, la (32:20) nu se răspunde la întrebarea mea.

Slide 28: Finanțări unități de învățământ din bugetul local
La  Școala gimnazială „Dr. I. M. de Apșa” se vor aloca 30,89 mii lei pentru reparaţie acoperiş sala de sport.
Din video, la (34:25) am înţeles. Cheltuiala e (mai mult) pentru clădirea lipită de sala de sport. Oare la întocmirea proiectului nu s-a putut observa că acolo – între cele două clădiri – poate fi o problemă?

Slide 37: Obiective de investiţii pentru 2024
Construire insule ecologice digitalizate. Se va realiza acest obiectiv cu 5,52 mil lei prin FEN, PNRR, iar 830 mii lei prin bugetul local. Poate ne spune – ­ în sfârsit! – Primăria ce se face cu gunoiul sortat, unde se duce, unde se prelucrează?
Din video nu reiese unde se duce gunoiul uscat, dacă se duce… Unde se prelucrează şi ce se obţine din el? Are Maramureşul astfel de fabrici de prelucrare? Dar Sighetul? (Aici pot să-mi dau răspunsul, dar îl ţin doar pentru mine!)

Slide 38: Obiective de investiţii pentru 2024
Am scris: „Denumire obiectiv”: DALI pentru  Şcoala cu 16 clase va fi finanţat cu 317,73 mii lei. Primăria întâi a construit şcoala, acum vreo 30 de ani, şi abia acum îsi pune problema ce va face acolo? Cine răspunde pentru anii când şcoala a fost liberă… jafului?
Din video, la (45:31) am înteles că doamna Dinu de la Spital se va ocupa de şcoala cu 16 clase, să-i găsească o utilizare adecvată. Presupun că e vorba de un serviciu de consultanţă. De ce n-o angajează Primăria pe doamna Dinu? Dacă ar face-o, poate am vedea şi noi Sighetul aşa cum ni-l dorim!… Dar rămâne întrebarea: primăria n-are angajaţi care să-şi bată capul cu Şcoala cu 16 clase?

Slide 39: Obiective de investiţii pentru 2024
Se face Actualizare DALI pentru Sala de spectacole „Viorel Costin” şi se scot din bugetul Primăriei 120 mii lei. Din când în când se face câte un DALI şi apoi… NIMIC!!! Parcă a fost făcut și un SF (precizare necesară: SF de data aceasta înseamnă Studiu de Fezabilitate)?! Serios, mai mult nu puteţi?
Din video, la (45:52), am înţeles că  din 2 în 2 ani se face şi se depune un proiect pentru finanţare. Primăria s-a încadrat în termen, dar proiectul a fost respins de fiecare dată. Întreb: oare e bine întocmit proiectul? Ghinion?

Tot la slide-ul 39: Obiective de investiţii pentru 2024
Scrie: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în mun. Sighet: 41,65 mii lei de la bugetul local.
Acum am înţeles că e vorba doar de un proiect, adică nişte desene. Dar,… când vedem pe slide: „Obiective de investiţii pentru 2024”, mai că ne vine să credem că se materializează ceva, nu că se investeşte într-un proiect!

Slide 41: Studiul de fezabilitate pentru Piaţa agro-alimentară costă 122,57 mii lei.
Acum înţeleg că e acelaşi studiu de la conceptul de piaţă nouă cu 11 milioane de euro. Nu s-a renunţat la proiect? Altul mai ieftin nu s-a găsit? Încă nu ştiu SĂ-MI răspund, dar poate cineva ştie…

Slide 43: Obiective de investiţii pentru 2024
Regenerare urbană – securitatea spaţiilor publice. Spuneam: Dacă prin securitatea spaţiilor publice se înţelege doar instalarea de camere de supraveghere video, asta nu împiedică infracţiunile. Singurul avantaj e că se pot prinde răufăcătorii mai uşor cu ajutorul înregistrărilor video.
Din video, la (55:57) e clar. E vorba doar de camere video. Adică: se întâmplă, ne uităm pe camere şi prindem infractorul după câteva ore sau câteva zile, dar asta nu înseamnă securitatea spaţiului public! Trebuie mai multă poliţie pe stradă! Guvernul să dea bani mai mulţi poliţiştilor, pentru că sunt momente când munca lor e periculoasă!

Slide 54: Lucrări de reparaţii şi întreţinere
Din video, la (1:02:31) reiese că din buget se vor acorda 400 de mii de lei pentru asfaltarea a 4 străzi??? Repet întrebarea: pe str. Ignişului cum se poate pune strat nou de asfalt, când acea stradă n-a văzut niciodată asfalt? Mai am una: sigur ajung 400 mii de lei?…

Slide 55: Lucrări de reparaţii şi întreţinere
Reiau ce-am scris în articolul trecut, pentru că are valabilitate şi în noul articol: Reparații cu asfalt str. Gh. Doja, Gh. Șincai, Șt. cel Mare cu 500 mii lei.
Dacă nu se rezolvă problema cu fundaţia, tot timpul aceste străzi vor fi „vălurite”! În afară de asta, ajung oare banii? La slide-ul 41 se propune dărâmarea unei case cu 100 mii lei. Adică ori dărâmi 5 case, ori refaci 3 străzi care-s destul de lungi (scriu asta pentru cei din alte localităţi ale patriei), tot atâta costă!
Din video (n-am mai notat timpul) reiese că strada Şincai, dată ca exemplu, e musai să fie refăcută. De data asta nu mă mai întreb. Îmi spun: se va reface anual strada Şincai atâta vreme cât nu e bună fundaţia. Trec camioane pe-acolo!

Şi acum ceva ce nu a apărut la prezentarea în Power Point a bugetului.
Din video, la (1:31:36) aflu că administraţia Scubli a fost un dezastru complet.
Foarte interesant, dar ne poate spune cineva ce-au făcut consilierii din 2016 până în 2020 ? De ce n-am văzut o indignare publică a lor ? Sau cel puţin a unuia singur?
A fost bine la „căldurică”??

Horia PICU

Foto: I. Mariș

Încă de când eram mic, îmi aduc aminte de vorbele unchiului meu: „ce ar fi Sighetul fără Iza și Solovan?” Mai departe îmi aduc aminte cu aceeiași plăcere de momentele când, în special vara, tatăl meu ne scotea pe mine și pe fratele meu, după programul de grădiniță, să mâncăm un sandvich, pe malul Izei, în natură. Ne simțeam minunat. Pe urmă, cu la fel de mare plăcere îmi aduc aminte de ieșirile de dumincă pe Solovan unde ne jucam, alergam, făceam un foc și prăjeam ceva sau ne încălzeam. Întâlneam tot timpul și alți sigheteni pasionați de natură și drumeție. Crescând mai mari au urmat excursiile puțin mai departe: la Cabana Agriș (unde era plin de turiști), la Cascada Strungi, la Vârful Piatra Goală, cascadele Ciuroi.

Unde vreau să ajung de fapt: lumea nu mai acordă interes ieșirilor în natură, plimbărilor, drumeției, ciclismului. Am putea să zicem că asta se datorează tehnologiei și telefoanelor mobile care fac ca  lumea – în special tinerii – să devină mai comodă și nu mai iasă la mișcare, nu se mai conectează cu natura. Însă nu același lucru se întâmplă, de exemplu, în Baia Mare, ca să nu mai vorbim de alte județe, unde avem o „abundență” de persoane care practică ieșitul în natură sub toate formele: plimbare, pe bicicleta, alergare, schi, etc. Acolo lumea este mult mai activă, se organizează în grupuri, cluburi, ONG-uri, pe când sighetenii nu acorda atenție acestor activități atât de benefice pentru sănătate.

Adevărul este că în Sighetu Marmației avem o mare lipsă, nu există trasee turistice marcate, nici măcar unul, ceea ce este inadmisibil pentru zona noastră, o zonă cu un mare potențial turistic. Avem un potențial natural enorm iar populația și turiștii care ne vizitează orașul nu se pot bucura de el din lipsa traseelor marcate, a informațiilor turistice specifice și a lipsei promovării naturii care ne înconjoară.

În acest sens  și pentru a avea o societate mai sănătoasă (fizic și psihic) propun să acordăm mai mult interes acestui subiect, iar pentru asta susțin inițiativa amenajării a două trasee turistice cu marcaje corespunzătoare, cu poteci amenajate și ulterior întreținute, cu panouri informative despre floră, faună, informații despre relief și informații istorice.

Primul traseu pe care-l propun este Izvorul Cetății – Vârful Solovan, traseu foarte frumos dar care este abandonat și neîngrijit. Pentru a-l face abordabil pentru toată lumea este nevoie de ecologizarea traseului, marcaj turistic corespunzător – conform standardelor –  care să nu dea ocazia vizitatorilor să se rătăcească, să fie informați despre distanța, durata și nivelul de dificultate al traseului, indicații și atenționări, panouri informative despre floră, faună, informații geologice și istorice.

Al doilea traseu propus este unul mult mai lejer, de tip circuit, cu pornire de la Podul Grădina Morii, cu continuare spre stânga pe la poalele Dealului Solovan, mai departe spre Podul Pușcopor și cu întoarcere spre Podul de la Grădina Morii, pe dig. Traseul are dificultate minimă, distanța fiind de aproximativ 2 km.

Odată amenajate aceste trasee ele vor fi accesibile tuturor categoriilor de vârstă, turiștilor pasionați de drumeție, cluburilor și claselor de elevi ale căror profesori vor avea – probabil – inițiativa să îi scoată în natură în weekend-uri și în săptămânile cu Școala Altfel.

Daniel MURCZKO

Motto: Societăţile viitorului sau vor fi tot mai inculte
sau nu vor mai fi deloc!

Având de regulă un scop în sine, cugetarea filosofică (mă refer la adevărata filosofie, respectiv la cugetarea substanţială sau ezoterică, nicidecum la exoterismul cugetării aparenţiale, acea filosofare de doi bani care se practică pe toate drumurile), cugetarea filosofică, prin urmare, din punct de vedere strict utilitar nu valorează, vorba unui gânditor, nici măcar cât o varză. Lucru, de altminteri, recunoscut şi de Aristotel. Întrebat fiind odată la ce foloseşte filosofia, el a răspuns cu sinceritate: „La nimic”. Dar a adăugat cu mândrie: „Şi tocmai de aceea ea este cea dintâi dintre ştiinţe!” Da, ştiinţă, căci definiţia dată de Stagirit filosofiei, sună astfel: „Filosofia este arta artelor şi ştiinţa ştiinţelor”.
„Mda, vor strâmba din nas ştiinţificii zilelor noastre pragmatice. Poate că pe-atunci, când filosofia acapara în grabă tot ce era zămislit de mintea umană, orgoliul aristotelic era întemeiat. Dar astăzi…” Şi poţi să nu le dai dreptate acestor atotştiutori neîncrezători?!

Ei bine, dacă asta-i starea de lucruri cu filosofia, nici cultura (mă rog, restul culturii) nu stă pe roze. Ba se poate spune că stă chiar mai rău ca filosofia. Şi iată de ce. Dacă filosofii îşi cunosc, mai exact îşi identifică obiectul de activitate cu gândirea existentului în unitatea lui  (logicianul Bertrand Russell era de părere că la limită filosoful ştie nimic despre totul, în opoziţie cu  specialistul care ştie totul despre nimic), din pricina complexităţii şi a multitudinii sensurilor cu care se confruntă, veritabilii culturologi sunt cam tot timpul în starea de febrilă căutare a lui Miguel de Unamuno, eminentul gânditor spaniol mărturisind în maniera personală (a se citi paradoxală) participanţilor la dezbaterea Viitorul culturii, dezbatere interbelică organizată la Madrid, că după 40 de ani de profesorat el încă nu ştie ce este cultura!
Explicabil, dacă avem în vedere faptul că pentru conceptul cultură sunt puse în circulaţie şi acceptate peste 200 de definiţii. Cu cele doar şase definiţii menţionate şi disecate de David armeanul (de origine grecească după unii) în cartea sa Introducere în filosofie (trei atribuite lui Pitagora, cea mai cunoscută fiind aceea cu dragostea de înţelepciune, două – cele care pleacă de la scop – fiind formulate de Platon, iar a şasea, enunţată mai sus, aparţinând lui Aristotel), se subînţelege de ce filosofia stă mai bine decât cultura la acest capitol…
Începuturile omului au fost eminamente aculturale. Este lunga perioadă a grotelor şi cavernelor, când străbunii noştri habar n-aveau de cultură. Atenţie! În acele timpuri tulburi pentru inimă şi minte, omul nu era necultural, ceea ce se traduce prin incultură sau lipsă de cultură (din motive etern actuale – dezinteres sau neputinţa asimilării ei), ci era complet străin până şi de noţiunea de cultură, din simplul motiv că ea încă nu se înfiripase. Vasăzică, acei oameni ai începutului sunt absolut nevinovaţi din pricina neştiinţei, pe când agramaţii zilelor noastre sunt mai mult decât condamnabili pentru crasa stare de necultură în care se complac.
Apoi, în inima şi mintea primitivului au apărut primii fiori culturali (muzica şi dansul cu care magii şi şamanii îşi condimentau ritualurile religioase). Şi aşa, târâş-grăpiş, când cu suişuri şi când cu coborâşuri, cultura a ajuns în zilele şi pe meleagurile noastre postdecembriste, unde e cât se poate de vizibil nu doar că adevăraţii oameni de cultură se împuţinează, ci şi că minoritatea acestora este deodată dispreţuită şi sistematic umilită de alarmantul spor biologico-social al inculţilor, semidocţilor şi falşilor culţi.
Toţi aceştia sunt nocivi pentru cultură prin apariţia şi întreţinerea unor fenomene de masă de cel mai desăvârşit prost-gust, precum manelizarea şi grosul festivalurilor care rămân la stadiul de aflare în treabă. Mi se va răspunde că manelele aparţin rromilor. Da, dar dacă aceste fioroşenii n-ar fi cumpărate de românii subanalfabeţi, producătorii lor n-ar fi putrezi de bogaţi şi România n-ar fi ameninţată azi de un adevărat cancer al culturii şi spiritualităţii.
Dar cei mai nocivi pentru cultură sunt falşii culţi, această oribilă grupare de inculţi sadea şi mai ales de semidocţi cu pretenţii, care se fac luntre şi punte să-şi poleiască pospaiul de cunoştinţe cu diplome (bacalaureat, licenţe, doctorate), dobândite pe căi strâmbe până la nelegiuire. Iar numărul acestora (mulţi provin din rândul foştilor activişti) creşte an de an, astfel că România deja este fruntaşă la agramaţi şi neabeţedaţi.
Iată şi părerea înţelepţilor antici despre ştiutori şi atotştiutori. Taoiştii afirmă: „A şti, dar a te crede neştiutor, este cel mai bine; a nu şti, dar a te crede atotştiutor, este o adevărată boală”. Iar Confucius precizează în Analecte: „Când ştii să socoteşti că ştii; când nu ştii să socoteşti că nu ştii. Aceasta înseamnă cu adevărat a şti”.

George PETROVAI

Chestorul de poliție Florin COMAN, Șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Sighet, a prezentat sâmbătă, 24 februarie 2024, într-o conferință de presă desfășurată pe malul românesc al Tisei, la… locul de muncă, rezultatele celor mai importante activități derulate de  ITPF Sighet pe parcursul anului 2023.
Din expunerea pe care am audiat-o am reținut câteva date care sunt – cred – mai interesante pentru cetățeanul obișnuit, care cunoaște „din auzite” activitatea unei instituții cu rol major în protejarea unei fâșii foarte lungi a frontierei României.

„Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei are în competență o frontieră cu lungimea totală de 464,306 km, din care 97,83 km frontieră internă – cu Ungaria şi 366,476 km frontieră externă a Uniunii Europene – cu Ucraina.
I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei are în subordine 3 Servicii Teritoriale, 15 Sectoare şi 14 Puncte de Trecere a Frontierei (6 rutiere, 5 feroviare, respectiv  3 TEMPORARE ).
Pe parcursul anului 2023, obiectivul strategic al inspectoratului a constat în asigurarea permanentă a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat, la frontiera de nord a României, frontieră externă a Uniunii Europene. […]
Astfel, fiecărui cetățean ucrainean care a venit din Ucraina, i s-a permis accesul pe teritoriul României și, după caz, accesul la procedura de azil, respectiv la forma de protecție temporară implementată ca urmare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022. [….]
Peste 9.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontieră de nord, în 2 ani de zile, de când a început războiul.
În anul 2023 au fost înregistrate 2.043 cazuri de trecere frauduloasă  a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați 3.868 cetățeni ucraineni, din care 1.596 pe raza județului Maramureș, 1.726 pe raza județului Suceava și 546 la granița județului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării aceștia au solicitat protecție temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni. La valorile de mai sus se adaugă un număr de 95 de cetățeni ucraineni care au fost depistați în timp ce încercau să treacă fraudulos din România în Ungaria. […]
De la începutul acestui an, la frontiera de nord a României se constată din nou o creștere a numărului de cetățeni ucraineni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera, față de aceeași perioadă a anul 2023. 
Astfel că, de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 9.000 cetățeni ucraineni (mai exact 9.112) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului.
Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa rece și învolburată a râului Tisa sau prin Munții Maramureșului la altitudini de până la 1.900 de metri, nefiind echipați corespunzător pentru terenul greu accesibil, în condiții de iarnă cu temperaturi foarte scăzute. De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 16 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 9 pe malul românesc al râului Tisa și 7 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 52 de acțiuni (23 în anul 2023 și 29 in 2022) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm 72 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină. […]             
Situaţia traficului detaliat pe cele două secţiuni de frontieră (Ungaria şi Ucraina), Trafic prin PTF-uri, ANI TREND  2022/2023: 
Total UNGARIA 3.111.653/3.285.063  persoane, Total UCRAINA 3.624.566/4.131.095  persoane, Total trafic în PTF 6.736.219/7.416.158  persoane (+ 10,1 %). […]
În ceea ce privește tranzitul mijloacelor de transport, la nivel naţional s-a înregistrat, de asemenea, o creştere de aproximativ 12,4 %, iar cel al mijloacelor de transport marfă – cu 13,5%,  aspect situat tot în contextul conflictului din Ucraina, traficul prin PTF Siret, pe sensul de intrare și PTF Petea, pe sensul de ieșire prezentând cele mai mari valori. […]
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei au fost întocmite 2.821 dosare penale, sub aspectul săvârşirii a 4.262 infracţiuni, de către  4.630 persoane. […]
În anul 2023 au fost aplicate 761 sancţiuni contravenţionale în valoare de 831.120 lei, faţă de 576 sancţiuni contravenţionale în valoare de 366.170 lei, aplicate în anul 2022.
Valoarea totală a bunurilor confiscate în perioada analizată este de 16.274.908 lei, aproximativ 3.321.409 euro, faţă de 16.338.989 lei (3.334.487 euro) în aceeaşi perioadă a anului trecut. […]
Din analiza situaţiei operative, se observă că în anul 2023 fenomenul migraţiei ilegale a fost mult accentuat de conflictul din Ucraina, comparativ cu anii precedenți războiului. De la declanșarea conflictului militar, numărul trecerilor frauduloase la frontiera cu Ucraina s-au menținut constant la un nivel ridicat.
Majoritatea persoanelor au fost detectate la frontiera verde pe sensul de intrare în România și este reprezentată de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 – 45 ani, urmată de grupa de vârstă de peste 45 de ani.
La frontiera cu Ungaria fenomenul migrației ilegale a fost mai accentuat în P.T.F., unde s-a înregistrat o creștere cu 68 % a numărului de migranți depistați, deși numărul evenimentelor a fost mai mic cu 33 %. […]
La frontiera cu Ungaria (frontieră U.E.) au fost înregistrate 65 evenimente de trecere ilegală a frontierei de stat în scop de migrație ilegală, fiind depistați 203 migranți, din care 95 cetățeni ucrainieni.  În PTF-uri au fost constatate 9 cazuri de migrație ilegală prin P.T.F., în care au fost implicați 111 migranți. Au fost depistaţi 7 facilitatori, cetățeni români.
Față de situația înregistrată în anul anterior, presiunea migraționistă în P.T.F.-uri a crescut. Deși numărul evenimentelor înregistrate a scăzut cu 33 %, numărul migranților depistați a crescut cu 68 %.
În ceea ce priveşte cetăţenia migranților afroasiatici, se remarcă o dinamică generată de o gamă variată de factori de risc la nivel mondial. Migranţii depistaţi provin din 23 de state, cu precădere din Bangladesh (116),  Pakistan (24), Nepal (19) .
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, s-au înregistrat 147 cereri de azil, 11 la frontiera cu Ucraina și 136 la frontiera cu Ungaria (2 cetățeni afgani, 84 cetățeni din Bangladesh, 3 camerunezi, 1 congolez, 3 egipteni, 1 etiopian, 4 ghanezi, 3 indieni, 2 marocani, 15 nepalezi, 14 pakistanezi, 2 sudanezi, 6 sirieni și 7 vietnamezi). […]
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, capturile produselor din tutun însumează 10.117.840 țigarete (1.012 baxuri) și 6.018,676 kg. tutun. Ponderea capturilor a fost deținută de țigaretele reținute pe căile de comunicații, acestea au reprezentat 47% din total, capturile înregistrate în P.T.F.-uri au reprezentat 37% iar cele reținute la frontiera verde au reprezentat 16%. S-a înregistrat o scădere a capturilor de țigarete cu 24% față de anul 2022. […]
În anul 2023 au fost constatate 841 evenimente de frontieră, în cadrul cărora au fost descoperite şi confiscate țigări de proveniență extraeuropeană, din care 58 au fost cazuri de contrabandă (471.662 pachete ţigări – 943,3 baxuri – 93,30%) iar 783 evenimente au fost rezultatul depăşirii plafonului vamal sau a capturilor de pe comunicaţii (33.843 pachete ţigarete – 67,6 baxuri – 6,7%).
Situaţia detaliată pe judeţe a cantităţilor de ţigări descoperite şi confiscate în 2023: judeţul Satu Mare – 47.066 pachete ţigări în valoare de 533.123 lei, judeţul Maramureş – 124.107 pachete ţigări în valoare de 1.420.966 lei, judeţul Suceava – 334.332 pachete ţigări în valoare de 2.283.848 lei. […]
În anul 2023 au fost înregistrate 88 dosare penale pe linia traficului ilegal cu substanţe interzise  pentru comiterea a 126 infracţiuni, în care au fost implicate 107 de persoane. Totodată, au fost descoperite: 928,17 grame amfetamine, 113.120 buc. pastile psihotrope, 46,75 grame canabis, 6 grame hașiș, 2 gr. cocaină și 450 buc pastile de alte stupefiante. […]
În anul 2023, valoarea totală a bunurilor confiscate în perioada analizată este de 16.274.908 lei, aproximativ 3.321.409 euro, faţă de 16.338.989 lei (3.334.487 euro) în aceeaşi perioadă a anului 2022. […]
Principalele bunuri confiscate/ indisponibilizate: Pachete ţigarete – 505.505  (1.011,01 baxuri), Autovehicule  – 82 (din contrabandă şi TIAF) 8 biciclete şi 1 ATV, Droguri şi substanţe psihotrope – 2.184 gr., 34 fiole şi 113.670 buc. pastille, Băuturi alcolice –  3.810 L (litri), Valute –  494.500 $ (USD), 70.630 euro, monede naţionale 575.151 şi altă valută 30.140, Material lemnos – 48.49 m3, Aticole electronice, electrice şi IT – 108 bucăţi. […]
Polițiștii de frontieră au identificat în cursul anului 2023 un număr de 87 transporturi ilegale, prin intermediul cărora s-a încercat introducerea ilegală în ţară a circa 1.079,4 de tone deşeuri de diverse categorii.
Creșterea constatată aici este de aproximativ 10 %, ceea ce arată o colaborare excelentă cu autoritățile din domeniu, care au aplicat măsurile dispuse la nivel național privind această problematică.”

Șeful ITPF Sighet ne-a informat și despre accesarea fondurilor externe nerambursabile dar și a fondurilor bugetare alocate, care s-au „contabilizat” pe parcursul anului 2023 la nivelul instituției.

„La data de 31.12.2023, proiectele din fonduri europene nerambursabile R.E.U.P si S.A.G.A. s-au încheiat cu succes. În cursul anului 2023 s-au semnat 2 contracte privind proiecte cu finantare din sume aferente componentei de împrumut a PNRR, în valoare de 30.676.647,92 lei.
Prin PNRR au fost demarate lucrările de construire pentru „Reabilitare Pavilion Administrativ la sediul STPF Suceava”, cu un stadiu actual al lucrărilor de aproximativ 10% fiind efectuate plăţi de Proiectare 440.134,44 lei şi Executie 1.119.498.01 lei „Reabilitare Pavilion nr 6 la sediul ITPF Sighetu Marmaţiei”, cu un stadiu actual al lucrărilor de aproximativ 4% fiind efectuate plăţi de Proiectare 222.543,7 lei și Executie 285.796,05 lei, ReUp – Reabilitarea și modernizarea infrastructurii poliției de frontieră în vederea îmbunătățirii activităților comune pentru cooperarea polițienească – nr.  HARD /4.3/11,  cu un buget de 1.681.000 euro în cadrul căruia a fost reabilitat sediul Sectorului Poliției de Frontieră Vicovu de Sus.
Prin Programul FAMI au fost achiziţionate un număr de 23 autospeciale, in valoare de 2.059.549,26 lei. […]
Activități semnificative desfășurate la nivelul LCC (Centrul Local de Coordonare) Sighetu Marmației, în anul 2023: pe întreg parcursul anului 2023, la nivelul Centrului Local de Coordonare Frontex, zona operațională a ITPF Sighetu Marmației, au avut loc mai multe  vizite de lucru efectuate de către experți în drepturile fundamentale ale omului (FROM) din cadrul Agenției Frontex, având ca principal obiectiv evaluarea sistemului de supraveghere folosit de Poliția de Frontieră Română în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului în relația cu cetățenii ucraineni solicitanți ai unei forme de protecție din partea statului român. În urma acestor vizite, experții au apreciat faptul că la nivelul ITPF Sighetu Marmației, procedurile de lucru aplicate în domeniul de referință, respectă drepturile fundamentale ale omului. […]
Pentru ilustrarea aportului Frontex la supravegherea frontierei, prezentăm următoarele aspectele relevante:
În Zona Operațională a LCC Sighetu Marmației în cursul perioadei mai sus menționate au fost detașați la frontiera terestră româno-ucraineană un total de: 173 de experți străini cu diferite linii de muncă, un total de 42 auto de patrulare în medie per lună (autospecialele furnizate de Frontex, Spania, Italia, Ungaria și Germania, iar în rest s-au folosit mașini închiriate). Totodată, tehnica de supraveghere furnizată de Frontex a fost reprezentată de 150 dispozitive portabile de supraveghere. Pe parcursul anului 2023, aceștia au participat activ împreună cu personalul Poliției de Frontieră Române, la aproximativ 17.880 misiuni de supraveghere și control a frontierei din zona de competență.
În perioada analizată, la nivelul LCC Sighetu Marmației, lucrătorii Poliției de Frontieră Române, împreună cu ofițerii Frontex au fost implicați în 58 evenimente de frontieră din care 32 de cazuri de trecere ilegală, 4 cazuri de contrabandă și un eveniment cu privire la traficul internațional cu autovehicule furate.”

Bilanțul anului 2023  – prezentat de chestorul de poliție Florin Coman – a fost încheiat cu evidențierea principalelor obiective și priorități pentru perioada următoare care includ: Asigurarea unui dispozitiv de control eficient, flexibil şi dinamic prin utilizarea judicioasă şi la capacitate maximă a forțelor, mijloacelor tehnice şi câinilor de serviciu; Măsuri de fluidizare a traficului prin punctele de trecere a frontierei; Intensificarea schimbului de date şi informaţii cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine, prin intermediul aparatului împuternicitului de frontieră; Stabilirea la nivelul fiecărei structuri subordonate inspectoratului, a unei rezerve de forţe şi mijloace, care să poată interveni la frontiera cu statul vecin, unde este necesară întărirea dispozitivului de control la frontiere, în cazul producerii unor situații de urgență și/sau de criză; Asigurarea funcţionării sistemelor informatice şi de comunicaţii, eliminarea vulnerabilităţilor şi minimizarea riscurilor de securitate etc.

Mult succes și… vigilență maximă personalului ITPF Sighet dar și celorlalte structuri care protejează frontierele României!

Ion Mariș

Sâmbătă, 24 februarie 2024, s-au împlinit doi ani de când Putin a ordonat începerea unei acțiuni „speciale” care a adus războiul la granița noastră. Am văzut, pe parcursul celor doi ani scurși în sunetul alarmelor, exodul femeilor și copiilor ucraineni, am simțit solidaritatea cu oamenii care nu-și doreau altceva decât liniște, pace. Am simțit frica ce plutea peste apele Tisei.

Viața în Estul extrem al Europei s-a schimbat la un ordin absurd, din dorința unui țar de a demonstra lumii că războiul este o realitate „sustenabilă” și-n secolul XXI. Din păcate, pentru unii conducători războiul face parte din structura lor mentală, din nebunia lor, din forța lor distructivă.

Au trecut doi ani presărați cu zeci de mii de morți, marcați de suferințele inutile ale unor oameni nevinovați; milioane de ucraineni s-au refugiat în lumea largă, și-au părăsit locuințele, pământurile, iar războiul continuă, șansele de pace nu se întrevăd încă. De ce se întâmplă toate acestea, cine are de câștigat? Răspunsul este ucis zi de zi cu fiecare foc de armă tras, este îngropat împreună cu victimele, cu morții nevinovați, răspunsul este… vânare de oameni.
După doi ani războiul face parte și din viața noastră, a celor care trăim lângă frontiera peste care pândește amenințarea perversă a morții.

Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Maramureș, a marcat cei doi ani de suferință a poporului ucrainean printr-un eveniment care a cuprins momente de reculegere, un marș pentru pace pornit de la sediul UUR din Sighet până la Punctul de Tecere al Frontierei spre Ucraina unde, pe malul românesc al Tisei, după intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, au fost transmise mesaje anti-război, mesaje care au evidențiat solidaritatea româno – ucraineană, subliniindu-se suferințele și ororile care îndoliază poporul vecin.

Au rostit alocuțiuni deputatul Nicolae Miroslav Petrețchi – președintele Uniunii Ucrainenilor din România, Rudolf Stauder – prefectul Maramureșului, Grațian-Florin Pârvu – consulul României la Solotvino, Daniela Onița – Ivașcu – viceprimarul Sighetului, Florin Coman – Șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră, Mirela Buftea – reprezentanta primarului Sighetului. După slujba de pomenire a victimelor agresiunii ruse din Ucraina a urmat un scurt program susținut de copii ucraineni, refugiați în orașul nostru, elevi la Liceul Taras Șevcenko.

Pacea, din păcate, nu se simte dinspre Răsărit, „ideologia” războiului este din ce în ce mai prezentă într-o lume a globalizării… înarmării. Cine va răspunde pentru declanșarea cu premeditare a pandemiei urii?…

Ion Mariș

așa ne-au spus fluturii

în liniile de înaltă tensiune
iubirea nu mai pătrunde

ne pierdem degetele printre ele
adulmecând mirosul fin de piele râncedă

trupul tău abia scos din cuptor
se târăște după trupul meu
anapoda
ne pierdem sentimentele printre gurile sticlelor de apă.
în adâncul nostru știm
că sunt doar niște evacuări sentimentale
că oricât de tare aș fugi
că oricât de
trupul meu uscățiv se va trage în jos după
trupul tău de tinichea
se va împinge în podea
se va coase se va despica se va înăbuși
pentru trupul tău decojit

evacuări sentimentale
nu cunoaștem
aici unde înălțimea pare să nu mai conteze deloc
iar mirosul de canalizare și cerneală se întrepătrund
cu mirosul de transpirație.
pereți mânjiți cu
grei ca o pereche de cercei din aur ce-i străpung bunicii urechea stângă

trupul meu îți va pierde trupul
urmărind cu privirea
o molie de sticlă
apoi
trupul meu
își va uita drumul spre casă

lămâie

șosete de culori diferite
părul prins într-un coc amețit cu un elastic de bucătărie
albastru
halatul meu cu cordonul ombilical strâns în jurul burții
mult prea strâns
sânii mei se simt presați de o atmosferă străină
mama îi confundă cu burta
burta nu vorbește
uneori
cuvintele se nasc prematur

spălăm vase doar ca să uităm de probleme
absurditățile chitrice 2023:
chimia seamănă cu mine: amândouă îmi provoacă durere

cum ne calculăm fericirea în kgf/m3 ?

mi-aș dori să mă simt iubită
ca atunci când mama ne făcea sandwich-uri pentru școală
acoperind întregul coridor alb
cu îmbrățișări

la fel de iubită ca atunci
când
îmi împletea cosițe înainte de culcare
să am și eu părul creț creț ca ea
care mereu mirosea a detergent de vase și a vișinată
și care mereu se prindea între dosul palmelor stânjenite
atunci când mă pupa înainte să adorm

iubită
ca acum un an
când bunica îmi dribla în zig-zag
pulovere cambrate pe corp
cu materiale ciudate
și care se simțeau grele
ca o piatră răsucită pe un umăr drept într-o seară de vară
în care ne uităm la Kanal-D
&stăm desculțe pe parchet

iu
bi
tă
ca atunci când mă alintai

habar n-aveai că mă simțeam atât de eu
și de iubită

jazz feeds the soul

aplauze la vârsta a treia
urmate de scurgerile vaginale
atunci când e prea târziu

fug alerg pășesc alert în pas grăbit
către semaforul cu linii roșii ce stă să cadă
dar vreau să traversez pentru a mă asigura
că știu
că
exist
mor am decedat m-am stins mi-am dat obștescul
într-o cameră de 2 pe 4 cu femei blonde
le-am iubit prea mult ca să mă mai iubesc pe mine
ochii lor de vodkă prelinsă pe pulpa unui picior
albi

jazz-ul din surdină

e palpitant
e prea cald mă dezbrac
arunc într-o pubelă vârsta a treia &paltonul&șalul&blugii uzați
mi-e rece am frisoane am înghețat sunt febril
începe să mă mănânce pielea
unei cifre rotunjite
săpând în oase castele de nisip
note mai mari de 7 la mate și heterocromia ei
ridicam clădiri din pet-urile de bere
case pentru noi

adorm mă culc mă odihnesc mă repauzez
eu sunt lumina ce se pierde
în tine

Mira ORZA
clasa a X-a E
CNDV

Sursă foto: Pinterest

Acum ştim cum se vor împărţi banii Sighetului în 2024.  Pe pagina de internet a Primăriei

(https://www.primaria-sighet.ro/ro/articol?slug=bugetul-sighetului-pentru-anul-2024-cel-mai-mare-din-ultimii-30-de-ani) se poate vedea cum se vor gospodări autorităţile locale în acest an. M-am uitat şi eu pe slide-urile din prezentarea Power Point, am constatat şi (mă) întreb:

Slide 4: Analiză parţială a cheltuielilor
La Proiecte FEN şi PNRR, la Execuţie  pentru 2023, e trecută suma de 33,9 mil lei. O listă de proiecte în execuţie în 2023 putem vedea şi noi? Pe acelaşi slide, la  Proiecţie 2024 tot la FEN şi PNRR scrie: 94,2 mil lei. O listă de proiecte cu care ne va bucura Primăria putem vedea de pe-acum?

Slide 5: Ponderea cheltuielilor în bugetul total general 2024
La alte cheltuieli suma alocată va fi: 60 mil lei. Ce înseamnă „alte cheltuieli”, mai clar?

Slide 6: Ponderea cheltuielilor finanţate strict din bugetul local 2024
La alte cheltuieli, suma alocată va fi de 49,60 mil lei. Mă umplu de mândrie patriotică locală văzând cât de multe milioane de lei are Sighetul pentru alte cheltuieli! Dacă mă folosesc de slide-urile 5 şi 6 şi fac o scădere 60-49,60, obţin 10, 4 milioane de lei. Aceste 10 milioane de unde vin, sau unde se duc?

Slide 22: Alte servicii în domeniul Culturii
Sprijin culte religioase: 250 mii lei. Câte culte religioase sunt, banii s-au dat după numărul de credincioşi ai fiecărui cult sau s-au împărţit egal la câte culte sunt?

Slide 28: Finanțări unități de învățământ din bugetul local
La  Școala gimnazială „Dr. I. M. de Apșa” se vor aloca 30,89 mii lei pentru reparaţie acoperiş sala de sport. Dar… Sala de sport a şcolii s-a inaugurat în 11 decembrie 2018.
(sursa:https://maramedia.ro/s-a-inaugurat-sala-de-sport-a-scolii-dr-ioan-mihalyi-de-apsa/)
S-a stricat acoperişul în 5 ani? Prea multe zburătoare şi-au găsit de stat la taifas pe acoperiş? Cine l-a pus? De unde s-au cumpărat materialele? Termene de garanţie, cumva?

Slide 37: Obiective de investiţii pentru 2024
Construire insule ecologice digitalizate. Se va realiza acest obiectiv cu 5,52 mil lei prin FEN, PNRR, iar 830 mii lei prin bugetul local. Poate ne spune – ­ în sfârsit ! – Primăria ce se face cu gunoiul sortat, unde se duce, unde se prelucrează?

Slide 38: Obiective de investiţii pentru 2024
Reabilitare străzi – progr. „Anghel Saligny” (str. Eroilor, Gh. Barițiu, Zimbrului, Locul Târgului, Corbului, Gării). Finanţare FEN, PNRR de 20 mil lei. Sunt depuse proiectele şi aprobate?

Tot la slide-ul 38, scrie la „Denumire obiectiv”: DALI pentru  Şcoala cu 16 clase va fi finanţat cu 317,73 mii lei? Primăria întâi a construit şcoala, acum vreo 30 de ani, şi abia acum îsi pune problema ce va face acolo? Cine răspunde pentru anii când şcoala a fost liberă… jafului?

Slide 39: Obiective de investiţii pentru 2024
Se face Actualizare DALI pentru Sala de spectacole „Viorel Costin” şi se scot din bugetul Primăriei 120 mii lei. Din când în când se face câte un DALI şi apoi… NIMIC!!! Parcă a fost făcut și un SF?! Serios, mai mult nu puteţi?

Tot la slide-ul 39 scrie:
Îmbunătăţirea eficienţei energetice în mun. Sighet: 41,65 mii lei de la bugetul local. Ce se face, mai exact? Suma e cam… subţirică şi s-ar putea să fie frig în iarna din 2024-2025… Poate că din banii ăştia se vor cumpăra nişte pături care să acopere blocurile, casele… Oare ne va spune cineva în ianuarie 2025 cum s-a făcut îmbunătăţirea energetică în municipiu, nu la un bloc, două, nu pentru o stradă, un cartier! Tot municipiul Sighetu Marmaţiei se va îmbunătăţi energetic…

Slide 40: Obiective de investiţii pentru 2024
Dacă studiul de fezabilitate pentru şoseaua de centură costă 752 mii lei, bani daţi din puşculiţa Primăriei locale, cât va costa atunci lucrarea? Sau… ajunge studiul de fezabilitate?

Slide 41: Studiu de fezabilitate pentru Piaţa agro-alimentară costă 122,57 mii lei
Studiul de fezabilitate pentru Piaţa agro-alimentară care, dacă ar fi fost refăcută ar fi costat 11 milioane de euro, unde e? Cât a costat?

Tot la slide-ul 41 scrie: Lucrare de demolare clădire str Plevnei nr. 3 cu 100 mii lei. Nu vi se pare cam mare suma, domnilor?

Slide 43: Obiective de investiţii pentru 2024
Regenerare urbană – securitatea spaţiilor publice cu 178 mii lei. Ce-o fi aia? Am luat nişte informaţii de pe  https://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2020/10/Ghid-Regenerare-Urbana-Locuinte-Draft.pdf şi am găsit acolo ce înseamnă regenerare urbană: „Îmbunătăţirea confortului urban pentru marile ansambluri de locuinţe colective construite în perioada socialismului de stat”. Ca trăitor şi pe vremea „socialismului de stat”, n-am ştiut că puteam alege celălalt socialism, „socialismul particular”. Dacă prin securitatea spaţiilor publice se înţelege doar instalarea de camere de supraveghere video, asta nu împiedică infracţiunile. Singurul avantaj e că se pot prinde răufăcătorii mai uşor cu ajutorul înregistrărilor video. Pe aceeaşi temă a regenerării urbane, care e ceva de science – fiction, mai mult fiction, dacă vreţi mai multe informaţii, faceţi clic pe adresa de mai sus …

Slide 54: Lucrări de reparaţii şi întreţinere
Reparații (strat nou de asfalt) str. Al. Vlahuță, Căprioarei, Ignișului, Iapa (amenajare zona civică)
Cum se poate turna strat NOU de asfalt pe o stradă pe care n-a fost niciodată asfalt?? E vorba de strada Ignişului.

Slide 55: Lucrări de reparaţii şi întreţinere
Reparații cu asfalt str. Gh. Doja, Gh. Șincai, Șt. cel Mare  cu 500 mii lei.
Dacă nu se rezolvă problema cu fundaţia, tot timpul aceste străzi vor fi „vălurite”! În afară de asta, ajung oare banii? La slide-ul 41 se propune dărâmarea unei case cu 100 mii lei. Adică ori dărâmi 5 case, ori refaci 3 străzi care-s destul de lungi (scriu asta pentru cei din alte localităţi ale patriei), tot atâta costă!

Vom mai discuta la sfârşitul anului dacă promisiunile frumos prezentate în Power Point s-au realizat. Ar fi bine să fie toate, dar… să fim pregătiţi pentru orice. În fond, „promisiunea este capacitatea de a dezămăgi oamenii”. (Cyril V ernon Connolly; sursa:https://citate.ro/despre-promisiune/).

Horia Picu

Primăvara este anotimpul noilor începuturi. Primăvara este timpul când poți schimba ce te ține pe loc. Este anotimpul când poți încerca ceva nou. Când poți să-ți asumi visuri noi, când pământul râde prin flori.

Artizani, floriști, meșteri populari, vă aduc aproape de voi vestitori ai bucuriei, a căldurii sufletelor care au creat mărțișoare pentru o primăvară plină de sănătate și împliniri.

Sunteți așteptați zilnic, începând cu data de 26 februarie 2024 până în 02 martie 2024, în intervalul orar 10:00 – 18:00, pe platoul din fața Cinema MARA – Sighetu Marmației, pentru a admira și cumpără mărțișoare hand made.

Sumele obținute din vânzarea mărțișoarelor au destinație caritabilă!

Organizatorii

La începutul acestei săptămâni am participat la ședința discutării bugetului pe 2024 și am rămas cu niște mirări și întrebări, care-și caută răspunsul.

Departe de mine gîndul de a comenta sau a contesta cifrele seci din prezentarea făcută de consilierul local N. Iuga (n-am studiile necesare), dar din fericire, am alte „veleități” cu care m-a înzestrat mama-natură: văz, miros, auz!

M-a frapat disproporționalitatea sălii de consiliu. Prea mult spațiu alocat ,,tribunei” aleșilor, cu cei 19 ,,sfetnici” (consilieri) pe două flancuri, blindat cu tehnologie de ultimă oră (de a vota la comandă!). În comparație, doar cîteva scaune, locul destinat publicului spectator. Cam 80% și 20% împărțirea ,,echidistantă”.
„Fumoarul” este amplasat pe coridorul aferent sălii de consiliu, acolo se fumează ,,în draci”, în dreptul geamului. Păi, dacă fumatul este interzis în locurile publice, Primăria face excepție? Tot fumul intră în sală și pentru un nefumător este crunt!

Am remarcat… căldura excesivă în toată instituția! Risipă totală! Pentru că e de unde!?…

Bugetul este aproape cu 50% mai mare decât cel din anul trecut și ca toate din ultimii 30 de ani?!

Auzul mi-a fost atras de frecvența cu care se repetau planuri și sume legate de cîini, adăposturi, hrană, legate tot de aceștia. Nimic despre oameni bătrîni neputincioși, azile, programe pentru ei. Sau poate cîinii sunt de preferat, neputînd contesta cele ce li se pun în cîrcă?! Mai latră și ei dar cine să-i bage-n seamă. Cîinii latră, bugetul se împarte!

M-a uimit de-a dreptul ușurința cu care s-a votat mărirea capitalulului social la Mara-Nord, cu 500 mii lei (sper că nu greșesc), sub motivația ,,să se termine odată cu problemele și criza de acolo, să se repare odată (furăciunile?) și să fie bine!” Cine ne garantează că se vor stopa furăciunile? Au dat socoteală cei de dinainte? Cum au predat gestiunea de-a lungul anilor. Atîta timp cît se vor „repara” devalizările din bani publici, din păcate nu prevăd o soartă mai bună a orașului.

La final ne-a fost proiectată o imagine cu un purceluș (pușculiță) din care, oricît se scutura, nu ieșea decît praful.
Eu le-aș scutura buzunarele și conturile celor aleși (de mult), să văd dacă iese numai praful! Sau praful lor o fi mai galben?!…

Ileana PISUC

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina!
Sâmbătă, 24 februarie 2024

Programul evenimentului:

09:00 – 10:00 – la sediul Uniunii Ucrainenilor din România  (UUR), filiala Maramureș – Sighet, str. Dr. Pop Victor, nr. 18 (moment de reculegere, rugăciune pentru pace)

10:00 – 11:00 – în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) din Sighet (intonarea imnurilor de stat România și Ucraina, slujbă de pomenire în memoria victimelor invaziei, luări de cuvânt etc.)

11:00 – 13:00 – la sediul Uniunii Ucrainenilor din România  (UUR), filiala Maramureș – Sighet, str. Dr. Pop Victor, nr. 18 (contribuția UUR privind sprijinul acordat atât statului ucrainean cât și cetățenilor ucraineni refugiați în România, proiecție film, scurtmetraje etc)

Uniunea Ucrainenilor din România  (UUR), filiala Maramureș

Redau aici autograful acordat de George Enescu dnei Krause Wilhelmina, cu ocazia unui concert la Brașov. Era în anul 1939, Maestrul avea 58 ani.

Carnețelul cu autografe ne-a fost pus la îndemână de dl. Krause Hairald, sighetean, fiul Wilhelminei, la mica sa papetărie de la fosta Casă a pionierilor din Sighet. Domnul ex-contabil este un tezaur de amintiri…

A consemnat Marin Slujeru

Profitând de sfârșitul de săptămână cu vreme superbă, semnificativ mai caldă decât ar fi normal pentru mijlocul lunii februarie, am considerat că ar fi o zi perfectă pentru prima mea ieșire cu bicicleta din 2024.

Încărcat cu energie şi cu gândire pozitivă, am început să pedalez pe ruta Sighet – Coștiui, via Strada Mocăniței. Dar, din păcate, după aproximativ o jumătate de oră, această voie bună s-a transformat în tristețe şi chiar în oroare.

La marginea drumului, un imens morman de gunoaie cu o compoziție foarte variată. De la bucăți de moloz, plăci de azbociment, plastic, fier, inclusiv două picioare care, cândva, aparținuseră probabil unui cal.

Titlul articolului nu se referă doar la mizeriile pe care le vedeți în aceste poze, ci se referă și la persoanele care au fost capabile de o asemenea atrocitate.  Atrocitate nu numai  împotriva florei şi faunei, a pârâului Ronișoara, dar şi împotriva riveranilor. Locul unde s-au aruncat gunoaiele, probabil nu a fost ales la întâmplare… fiind plasat între două locații numite Bio Garden și Speranță pentru viitor. Chiar ironic!…

Dar nu putem să arătăm cu degetul numai la indivizii responsabili pentru această faptă. Probabil puținii neuroni din creierul unora nu pot să proceseze gravitatea şi impactul acțiunii lor.

Dacă e să analizăm situația la o scară mai mare, nici situația deșeurilor din Sighetu Marmației  nu este o poveste de succes. Deșeurile menajere selectate sunt  „deselectate” în drumul lor spre groapa comună… toate acestea „obligând” Sighetul să fie un oraș cu una dintre cele mai mari taxe de salubrizare din ţară.

Este profund trist și revoltător să vezi astfel de imagini cu gunoaie aruncate ilegal, având drept consecinţă degradarea mediului. Acțiunile iraționale și lipsite de grijă ale unor indivizi au un impact negativ major asupra naturii și comunității.

Aspectele cu privire la gestionarea deșeurilor în Sighetu Marmației sunt îngrijorătoare și merită atenția și implicarea autorităților și a comunității locale pentru a găsi soluții sustenabile. Este nevoie de EDUCAȚIE, reglementări clare, facilități adecvate de COLECTARE și RECICLARE, dar și SANCȚIUNI pentru cei care încalcă legea. Schimbarea vine prin eforturi colective – atât din partea instituțiilor, cât și a fiecărui cetățean care trebuie să fie conștient de impactul acțiunilor sale asupra mediului înconjurător. Prin conștientizare, respect reciproc și spirit civic putem păstra curățenia și proteja natura pentru generațiile viitoare.

Sighetul merită mult mai mult decât imaginile dezolante ale poluării!

Zoltan Navodarszky

Fostul deținut politic Petru CODREA, Cetățean de Onoare al Sighetului (din anul 2022), împlinește azi, 21 februarie, 93 de ani. Dl. Petru Codrea s-a născut la 21 februarie 1931 în comuna Vadu Izei, Maramureș, fiind unul dintre cei patru copii ai învățătorului Petru Codrea (1901 – 1993), ctitorul școlii de pe Șugău. Tânărul Petru Codrea a urmat Liceul „Dragoș – Vodă” din Sighet, pe care nu-l finalizează, fiind arestat în august 1948 (avea 17 ani), cu un an înainte de absolvire. Face parte din bine cunoscutul „lot Vișovan”, din primul grup de elevi dragoșiști arestați de autoritățile pro – bolșevice, instalate în România postbelică. Pentru apartenența la o „organizație subversivă” este condamnat la 3 ani de închisoare, parcurgând un cunoscut traseu al temnițelor „tradiționale” pentru acei ani: Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Canalul Dunăre – Marea Neagră (colonia Valea Neagră – Peninsula).

Este eliberat în decembrie 1951 după care urmează încorporarea și stagiul militar – pentru alți trei ani – la muncă grea,  destinată condamnaților politic indezirabili regimului comunist, trecând pe rând, câte un an, prin localitățile Făget – Timiș, Herja lângă Aiud și Arcuș în apropiere de Sfântu Gheorghe. În ultima parte a „stagiului militar”, reușește să-și ia bacalaureatul la liceul din Sfântu Gheorghe. Se întoarce la Sighet în anul 1955 iar după un an (1956) se căsătorește cu Lenuța, fiica învățătorului Vasile Fodoruț (din Desești) și el fost deținut politic.

După două tentative nereușite de-a trece de vigilența securității și de-a se înscrie la facultate (la Cluj și București) abandonează speranța de-a face mai mult pe plan profesional, rămâne acasă, la Sighet, dedicându-se familiei și meseriei de tipograf în care se perfecționează (a absolvit Școala Tehnică Poligrafică din București în anul 1961).
S-a pensionat în anul 1990, după 33 de ani de muncă la Tipografia din Sighet, după o viață discretă, retrasă, pentru a nu mai intra în atenția neobositelor autorități comuniste de supraveghere continuă.

La mulți ani cu sănătate, domnule Petru Codrea!

Salut, Sighet!