Pentru prima dată, un sit din România este inclus în prestigioasa listă a Siturilor Patrimoniului Geologic recunoscute de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS). Zăcământul hidrotermal Baia Sprie, din județul Maramureș, a fost selectat să facă parte din The Third 100 IUGS Geological Heritage Sites, adică „A Treia Sută” de situri geologice considerate remarcabile pentru valoarea științifică și importanța lor în înțelegerea Pământului și a istoriei sale.

O recunoaștere internațională pentru patrimoniul geologic

Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS) își completează prestigioasa listă a celor mai importante situri ale patrimoniului geologic din lume cu o nouă selecție.

În perioada 3–6 noiembrie 2026, Geoparcul UNESCO Algarvensis (Portugalia) a găzduit un eveniment deosebit, în cadrul căruia, pe 6 noiembrie, este anunțată lista care cuprinde A Treia Sută de Situri ale Patrimoniului Geologic recunoscute de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS) pentru valoarea lor științifică remarcabilă. Zăcământul hidrotermal Baia Sprie (Maramureș) se numără printre ele.

Contextul recunoașterii

Una dintre cele mai mari organizații științifice din lume, cu 74 de membri naționali activi, IUGS încurajează cooperarea și participarea internațională în domeniul științelor Pământului în beneficiul societății umane. Siturile Patrimoniului Geologic IUGS sunt răspândite pe întreg globul și reprezintă locuri deosebit de importante pentru înțelegerea Pământului și a istoriei sale.

The Third 100 (A Treia Sută) este un demers de anvergură globală, coordonat de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS). Programul a fost lansat în 2022, când s-a făcut desemnarea The First 100 (Prima Sută) de situri geologice, anunțate la Zumaia (Spania). În 2024, The Second 100 (A Doua Sută) a fost prezentată la Busan (Coreea de Sud). The Third 100 continuă succesul și impactul internațional al primelor două ediții.

„De la demararea programului și până în prezent, peste 1.000 de specialiști din 90 de țări și 20 de organizații internaționale au participat la acest proces colaborativ, prin propunerea de situri, participarea la procesul de selecție și evaluarea valorii lor științifice.” (Dr. Asier Hilario, Președinte al Comisiei Internaționale pentru Patrimoniu Geologic (IUGS)

Baia Sprie, alături de Muntele Fuji și fiordurile Norvegiei

Noua listă reunește 100 de situri, răspândite în 47 de țări și cuprinde 11 situri din Africa, 22 din cele două Americi, 22 din regiunea Asia-Pacific, 6 din Orientul Mijlociu, 34 din Europa, 2 din Antarctica și 3 din mările libere.

Printre minunile geologice ale planetei, incluse în această nouă și remarcabilă listă, se numără Muntele Fuji (Japonia), fiordurile Norvegiei, Falia San Andreas (SUA), Muntele Aconcagua (Argentina) și Dealurile de Ciocolată (Filipine).

În edițiile anterioare, au fost incluse situri emblematice, precum Marele Canion al Fluviului Colorado, vulcanul Kilimanjaro, Muntele Everest și Deșertul Namib.

Zăcământul hidrotermal Baia Sprie a fost inclus în această prestigioasă listă deoarece reprezintă „un sit de referință pentru înțelegerea evoluției zăcămintelor minerale hidrotermale, oferind o diversitate mineralogică excepțională”.

Situl prezintă numeroase caracteristici unice, cu o valoare patrimonială deosebită în domeniile geologiei, mineralogiei și istoriei mineritului: o asociație minerală extrem de bogată, cu circa 100 de minerale identificate, dintre care șase au fost descoperite aici pentru prima dată în lume. Este unul dintre cele mai vechi zăcăminte hidrotermale exploatate din Europa, printre primele descrise în literatura de specialitate (1774) și unul dintre cele mai studiate, fiind abordat în 107 lucrări științifice publicate în perioada 1774–2025. Totodată, aici se găsește unul dintre cele mai lungi filoane hidrotermale din Europa, cu o lungime de peste 5 km. Situl include și Lacul Albastru, un lac antropic, format prin prăbușirea unei vechi galerii de mină.

Echipa și participarea la eveniment

Propunerea de includere a Zăcământului hidrotermal Baia Sprie în The Third 100 IUGS Geological Heritage Sites a fost inițiată și elaborată de o echipă de geologi formată din conf. dr. Marinel Kovacs, conf. dr. Alexandru Szakács, lect. univ. dr. Ágnes Gál și conf. dr. Ioan Denuț. Cei patru specialiști fac parte și din echipa de proiect care urmărește înființarea Geoparcului UNESCO Gutâi-Maramureș. Documentațiile de candidatură au fost supuse unui proces de evaluare complex la care au participat 104 experți în geologie din întreaga lume.

La evenimentul IUGS dedicat patrimoniului geologic, organizat de Geoparcul Algarvensis la Loulé (Portugalia), România a fost reprezentată de trei dintre autorii propunerii, alături de primarul orașului Baia Sprie, Alin Sebastian Bîrda, susținător al întregului demers.

Evenimentul a reunit 156 de experți internaționali, din 49 de țări. Prezentările dedicate siturilor și colecțiilor geologice incluse în programul IUGS au fost completate de prelegeri susținute de personalități de referință la nivel mondial, reprezentând diverse discipline ale științelor geologice. Prezentarea Zăcământului hidrotermal Baia Sprie, în cadrul evenimentului, a fost susținută de conf. dr. Marinel Kovacs, care a subliniat importanța acestei recunoașteri pentru patrimoniul geologic al României: „Această recunoaștere pune România pe harta cu situri de mare valoare științifică și de istorie geologică de pe întreg globul și, totodată, atestă existența unor valori patrimoniale de excepție pe teritoriul zonei vulcanice a Munților Gutâi, ce justifică și demersul de înființare a unui Geoparc UNESCO în Maramureș.”

Vizibilitate, educație și conservare

Recunoașterea și promovarea celor 100 de noi Situri ale Patrimoniului Geologic IUGS pot contribui la o mai bună cunoaștere și apreciere a acestora, la valorificarea lor ca resurse educaționale și, cel mai important, la conservarea lor pentru generațiile viitoare.

Lista completă a celor 100 noi situri ale Patrimoniului Geologic IUGS poate fi consultată aici: https://iugs-geoheritage.org/

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile la: www.algarvensisevents.com.

Echipa Proiectului de Geoparc UNESCO Gutâi-Maramureș

Coordonator conf. dr. Marinel Kovacs
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

Asociația Valea Verde – Salut, Sighet! – Editura Valea Verde se pregătește pentru un eveniment aniversar dedicat istoriei, identității locale și creativității. Sâmbătă, 5 decembrie 2026, organizația noastră va marca ZECE ANI de activitate ai publicației online „Salut, Sighet!” – în contextul în care  comunitatea sigheteană sărbătorește 700 de ani de la atestarea documentară a orașului – printr-un proiect cultural care reunește jurnaliști, profesori, elevi și reprezentanți ai comunității locale.

Evenimentul este coordonat de „Salut, Sighet!” și Editura Valea Verde, în colaborare cu Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației.

Parteneri: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – Filiala Maramureș, Revista AxA, Cercul de Istorie „Gemina” și Clubul „Interact” Sighetu Marmației.

Programul aniversar începe sâmbătă, 05 decembrie 2026, la ora 12:00 și include deschiderea festivă, alocuțiuni ale organizatorilor și invitaților, precum și retrospectiva vizuală „10 ani în 10 minute”, dedicată activității publicației „Salut, Sighet!”.

Va urma un inedit  moment muzical. De la ora 12:45 va avea loc masa rotundă „Generații față-n față”, o dezbatere despre evoluția comunității din Sighetu Marmației și rolul presei locale în conservarea patrimoniului spiritual și istoric.

Un punct important al evenimentului îl reprezintă Gala Tinerilor Creativi și decernarea premiilor Concursului „SMART – Sighetul Meu Autentic Reimaginat de Tineri”. Concursul se adresează liceenilor din Sighetu Marmației și încurajează documentarea directă, gândirea critică, talentul scriitoricesc și jurnalismul vizual.

Participanții pot concura la două SECȚIUNI/ PROBE.

SECȚIUNEA A, Reportaj/ Eseu/ Interviu, are tema „Oamenii din spatele zidurilor orașului nostru”. Elevii vor realiza un material care vizează o organizație, o personalitate locală sau un membru remarcabil al comunității. Materialul va avea maximum 2 pagini A4, Times New Roman, font – 12, distanța între rânduri – single.

SECȚIUNEA B, Jurnalism Vizual (fotojurnalism), poartă titlul „Sighetul Ascuns” și presupune realizarea unui eseu fotografic cu o poveste în imagini originale surprinse în oraș.

Regulamentul pune accent pe autenticitate și pe verificarea modului în care au fost realizate lucrările. Finaliștii își vor susține lucrările în fața juriului înainte de decernarea premiilor.

Fondul de premiere este de 1.400 de lei. Marele Premiu „Salut, Sighet!” are valoarea de 700 de lei. Câștigătorii locului I la fiecare dintre cele două probe vor primi câte 350 de lei. Premiul de Excelență „AxA” constă în publicarea integrală a textelor și eseurilor foto câștigătoare în ediția tipărită a Revistei AxA.

Calendar

Concursul debutează azi, 5 noiembrie 2026, odată cu lansarea oficială a acestui comunicat și cu distribuirea Regulamentului.
Lucrările pot fi trimise până în 25 noiembrie 2026, ora 23:59, la adresele [email protected]  și [email protected].
Evaluarea și preselecția finaliștilor vor avea loc în perioada 26 noiembrie – 1 decembrie 2026.
Premierea se va desfășura în cadrul evenimentului festiv din 5 decembrie 2026.

Prin acest proiect, organizatorii aduc împreună memoria orașului și vocea noilor generații. Evenimentul propune un spațiu de dialog între cei care au contribuit la viața culturală și jurnalistică a Sighetului și tinerii care privesc orașul prin propriile experiențe și idei.

Pentru informații suplimentare:

Salut, Sighet! | [email protected]
Editura Valea Verde | [email protected]

Comunicat de presă

Foto: Tomi Hoffer

Am schimbat impresii, preţ de câteva minute, cu un fotoreporter polonez îndrăgostit de Maramureş. Din 1978 vine aici ca acasă aproape în fiecare an, uneori şi de două ori pe an. Are simţul umorului, precum se vede şi în această scurtă discuţie înregistrată la Breb.

Prima sa vizită în Sighet s-a soldat cu o noapte petrecută la Miliţie deoarece a îndrăznit să fotografieze închisoarea (actualul Memorial). Desigur acea rolă de film a fost compromisă (voalată).

Fotografiază pe film şi îşi developează singur rolele şi în zilele noastre. Îi place enorm să călătorească, stă de vorbă cu oamenii şi apoi imortalizează călătoriile în cărţi cu fotografii însoţite de scurte explicaţii.

O scurtă discuție o puteți urmări în următoarea înregistrare VIDEO:

Text, Foto & Video: dr. Sorin Markus

Activitățile educaționale dedicate copiilor români din sudul Franței din cadrul proiectului România în povești vii – Limbă, Tradiție și Dialog Cultural au continuat săptămâna trecută printr-o întâlnire cu patrimoniul cultural al Maramureșului, organizată în colaborare cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației.

Desfășurată înaintea vernisajului expoziției de fotografie MARAMUREȘ – Une terre, mille histoires (Un ținut, o mie de povești), activitatea de educație muzeală a fost susținută de Anamaria Pop, educator muzeal la Muzeul Maramureșan, venită din România special pentru această întâlnire cu copiii comunității românești de pe Coasta de Azur.

Demersul a pornit de la cartea de benzi desenate Noi cu a Noști O aventură SF la muzeu, ce propune o modalitate atractivă de familiarizare a copiilor cu Muzeul Satului Maramureșean, carte din care fiecare participant a primit câte un exemplar.

Prin intermediul personajelor și al poveștii ilustrate, copiii au descoperit arhitectura satului tradițional, casele de lemn, ocupațiile, obiectele de patrimoniu și obiceiurile comunităților maramureșene. Experiența a continuat cu fișe de lucru, quiz-uri despre arhitectura, gastronomia și portul tradițional, puzzle-uri cu imagini ale unor obiecte din patrimoniul muzeului, jocuri și un atelier de confecționare a brățărilor.

La finalul atelierului, copiii au vizitat expoziția MARAMUREȘ – Une terre, mille histoires, realizată pe baza fondului fotografic al Muzeului Maramureșan. Imaginile au completat informațiile și experiențele din atelier, oferindu-le ocazia să descopere, într-un alt registru, arhitectura, peisajul și universul cultural al Maramureșului. Aici au avut ocazia să se întâlnească și cu consulul general al României la Marsilia, doamna Aurelia Grosu și cu consulul onorific al României la Nisa, domnul Ștefan DeFay.

Mulțumim Muzeului Maramureșan, managerului Mirela Barz, pentru materialele puse la dispoziție și doamnei Anamaria Pop pentru activitatea frumoasă realizată împreună cu copiii!

Mulțumim părinților și copiilor, care au venit nu doar din Nisa, ci și din localitățile învecinate și Elenei Ioniță pentru facilitarea organizării acestei activități de educație muzeală!

Anuța Pop

Joi, 29 octombrie 2026, la Biserica Ortodoxă Română din Nisa a avut loc  vernisajul expoziției de fotografie „Maramureș – Une terre, mille histoires (Un ținut, o mie de povești)”, în prezența consulului general al României la Marsilia, doamna Aurelia Grosu, a consulului onorific al României la Nisa, domnul Ștefan DeFay și a unui public numeros.

Evenimentul a fost realizat de Asociația Vasile Tomoiagă în colaborare cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației, în cadrul proiectului România în povești vii – limbă, tradiție și dialog cultural, derulat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română din Nisa și Consulatul General al României la Marsilia și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Prin fotografii din fondul său documentar, semnate de Vasile Timur Chiș, Mark Varga și Petru Sîngeorzan, Muzeul Maramureșan a propus o incursiune, pe direcții tematice, în universul cultural al Maramureșului. De la bisericile de lemn, repere ale spiritualității și ale arhitecturii tradiționale, la Tânjaua Hotenarilor – sărbătoarea gospodarului care a ieșit primul la arat, de la călăreții de nuntă, la copiii și bătrânii satelor în momente de bucurie ori de tristețe, selecția realizată a oferit publicului român și francez acces la mărturii vizuale despre viața și identitatea comunității maramureșene.

Imaginile expuse „vorbesc” despre religie și spiritualitate, despre obiceiuri și tradiții, arhitectură și patrimoniu material, despre felul în care oamenii au construit și au păstrat o lume cu o identitate aparte. Iar dincolo de imagini, sunt poveștile oamenilor care au dat viață acestei lumi și ale celor care continuă să le păstreze memoria.
Publicul a descoperit, cu ocazia vernisajului, câteva dintre cele o mie de povești ale Maramureșului chiar de la managerul muzeului, dr. Mirela Barz, care, împreună cu Anamaria Pop, specialist în educație muzeală, a dialogat apoi cu toți cei interesați să afle mai multe despre sensul din spatele imaginilor.

Expoziția, ce se înscrie în componenta de identitate culturală a proiectului coordonat de dr. Anuța Pop, rămâne deschisă spre vizitare la Centrul cultural al Bisericii.

Mulțumim Muzeului Maramureșean, doamnei dr. Mirela Barz și doamnei Anamaria Pop pentru deschidere și colaborare, părintelui Radu Totelecan și întregii echipe a bisericii pentru contribuția deosebită la reușita acestui eveniment dedicat promovării patrimoniului românesc!

Anuța POP

UPDATE: Din pricina grabei s-a strecurat în text o regretabilă eroare. La Festivalul Internațional de la Dijon, 1976, conducătorul Ansamblului MARA a fost profesorul Alexandru Țiplea. Doamna Circa a fost cu Ansamblul în 1972, la Serbările Genevei, în Elveția. Cer scuze cititorilor (Autorul).

* * *

Până la Unire Sighetul nu a avut liceu românesc. În 1919, primul Liceu Românesc de Băieți, „Dragoș Vodă”, a pornit cu elevi români care frecventaseră gimnazii în limba maghiară și prunci de țărani din satele Maramureșului, absolvenți ai unor școli de stat cu predare în limba maghiară. Problema cea mai gravă a constituit-o însă lipsa profesorilor, pe care Ministerul Instrucțiunii a încercat să o rezolve trimițând aici profesori din celelalte provincii românești. Cu unii dintre aceștia, care au îndrăgit Maramureșul și s-au atașat de școlile Sighetului și, treptat, cu o serie de tineri maramureșeni care s-au calificat între timp, directorul Mihail Șerban, el însuși maramureșean, a reușit să formeze un colectiv didactic valoros, iar liceul sighetean s-a ridicat la nivelul celor mai bune din zonă.

Toamna anului 1940 și cedarea Ardealului de Nord a curmat brusc tot ce se realizase pe acest plan. Profesorii au fost nevoiți să se refugieze, apoi, în marea lor majoritate au fost înrolați în război și doar o foarte mică parte dintre ei s-au mai întors după 1945 la catedrele lor: profesorul Ioan Bilțiu-Dăncuș, de limba română și franceză, care a refuzat să plece în refugiu, profesorul de științe naturale Leon Ivasiuc (tatăl scriitorului Alex. Ivasiuc) întors din refugiu în 1945 și profesorul de limba Română și latină, Mihai Tomoiagă, ulterior și director al liceului între anii 1946-1950.

Astfel, liceul sighetean și-a reluat activitatea acoperindu-și disciplinele cu o serie de suplinitori. Repartizarea primelor cadre tinere calificate a început doar din 1950 și primul sosit a fost Dumitru Paraschiv, gălățean de origine, profesor de matematică-fizică, care a fost și director al liceului timp de peste 10 ani. În 1951 a mai sosit Vasile Petreuș, fost elev al liceului, care a predat istorie până în 1986, la pensionare. În același an a sosit și tânărul profesor Eracle Titircă. Cu studii de psihologie-filosofie, s-a căsătorit cu Lucreția Mihali, fata cunoscutului primar Găvrilă Mihali-Ștrifundă din Borșa și a rămas aici până la pensionare. A fost, ca profesor și ca om, un un adevărat reper intelectual și moral pentru mulți dintre elevii săi (unul dintre aceștia este și autorul acestor rânduri). Intelectual format în atmosfera Cercului literar de la Sibiu, profesorul Titircă a îndrumat cu tact și cu discreție o serie de tineri spre poezie, spre literatură și artă în general.

În 1952, au sosit la liceul sighetean (care se numea atunci Scoala Medie Nr.1 ): Cornelia Circa, profesoară de limba franceză, Ecaterina Melaniuc (căsătorită mai târziu Ciplea), de chimie, Eusebia Rebreanu (căsătorită Negrea), de limba română și limba rusă și Ion Șuteu, de limba română, un om de spirit și un nonconformist de mare rafinament, plăcut de elevi și apreciat de colegi și de intelectualii urbei pentru cultura sa dar și pentru umorul său inepuizabil. Iubitor și bun cunoscător al clasicilor literaturii noastre, Șuteu a fost profesorul care n-a ținut cont mereu de restricțiile cenzurii politice.

În anii imediat următori s-au adăugat discreta, eleganta și agreabila profesoară de germană Maria Miron și severa profesoară de biologie, Livia Balea, sub îndrumarea căreia, de-a lungul câtorva decenii de profesorat, au urmat medicina zeci și zeci de tineri.

Dintre profesorii amintiți mai sus ne vom opri puțin la Cornelia Circa, distinsa doamnă Circa, profesoară și mulți ani directoare a liceului, redevenit „Dragoș Vodă”. Născută în zona Blajului, în 1927, a venit la Sighet în 1952, împreună cu soțul, medicul Tiberiu Circa, fost mulți ani director al Spitalului din orașul nostru. Din 1952 până în 1984, când s-a pensionat, doamna Circa a fost o prezență marcantă în existența liceului, iar ca directoare (1965-1977) a fost inițiatoarea unui important proces de modernizare a instituției, reușind, cu tact, să mobilizeze colectivul didactic, iar ca femeie – frumoasă, elegantă, manierată – a știut să obțină și sprijinul factorilor de decizie. Un eveniment important din timpul directoratului Doamnei Circa a fost organizarea Semicentenarului liceului, în anul 1969. A fost prima aniversare importantă a acestei instituții-fanion a învățământului maramureșean și reușita ei s-a datorat în bună măsură domniei sale.

Profesoară temeinic pregătită profesional și de o exigență bine controlată la clasă, lăsa destul de ușor impresia unei seriozități excesive. În afara clasei și a școlii însă, știa să fie surprinzător de sociabilă, de caldă, de normală adică. În 1961, un grup de băieți și fete din clasa a XI-a, au invitat-o la o excursie în zona Agriș. A acceptat bucuroasă și, împreună cu doamna Moldovan (secretara liceului) și fiica acesteia, echipate corespunzător și cu toate cele necesare, am parcurs câteva zeci de km., am dormit în cabane și poduri cu fân, am mâncat în jurul focurilor aprinse pe loc, am jucat volei, fotbal și rugby și ne-am întors acasă plini de voie bună și energie. Și în tot acel timp petrecut împreună, cele două doamne din înalta societate a Sighetului, în afara formulelor politicoase de adresare, s-au încadrat total în atmosfera tinerească și degajată a grupului majoritar.

Câțiva ani mai târziu, când Doamna Circa a fost președinta Comitetelui Municipal de Cultură, am fost, câțiva ani, ca director al Casei de Cultură, sub îndrumarea directă a domniei sale și am realizat activități importante împreună. Amintesc doar pregătirea Ansamblului „Mara” pentru participarea la Festivalul de la Dijon (Franța) 1976, de unde s-a întors cu „Discul de Aur” și „Colierul de Argint” și unde acesta a fost însoțit de Doamna Circa în calitatea dublă: de conducător și de translator al grupului.

După pensionare a rămas multă vreme conectată la viața culturală a orașului și nu ezita să mă admonesteze (zâmbind) când era nemulțumită de ceva. Mai cu seamă după 1990! Dar a fost mereu prezentă la întâlnirile periodice ale promoției noastre și a rămas, mai mult sau (din ce în ce) mai puțin și în amintirile noastre, la rândul nostru tot mai puțini. S-a stins în 2017.
Un gând și frumoase aduceri aminte Doamnă Profesoară, în preZiua Luminației.

Ioan Ardeleanu-Pruncu
31 octombrie 2026

Ziua de 29 octombrie 2026 va rămâne un moment aparte în „povestea” Sighetului, în anul în care orașul nostru sărbătorește 700 de ani de atestare documentară. Consiliul Local a votat în unanimitate acordarea titlului de Cetățean de Onoare pentru trei personalități care, prin activitatea și realizările lor, au contribuit la păstrarea, cunoașterea și promovarea valorilor Maramureșului și ale Sighetului.

Academicianul prof. univ. dr. Ioan-Aurel POP, istoricul dr. Livia ARDELEAN și arhitectul Dorel CORDOȘ sunt cele trei personalități care se alătură comunității de onoare a municipiului nostru. Sunt trei destine profesionale diferite, unite însă prin respectul pentru istorie, identitate și patrimoniu. Trei Oameni, trei parcursuri profesionale remarcabile și o legătură aparte cu „Țara Maramureșului” și fosta ei „capitală”: SIGHETUL.

Pentru academicianul Ioan-Aurel Pop – oare cine nu-l cunoaște? – această distincție este o recunoaștere a unei impresionante cariere științifice, dar și a legăturii speciale cu Maramureșul Voievodal, căruia i-a acordat un loc important în opera sa istoriografică. Există și o amintire personală care îl leagă de Sighet. În urmă cu mai bine de jumătate de secol, pe când era student la Cluj, și-a făcut aici stagiul militar – probabil – un prim „semn” de apropiere de orașul nostru pe care – mai târziu – îl va „apăra” prin puterea cuvântului și a cercetării istorice.

Istoricul Livia Ardelean, născută la Sighet, s-a întors mereu, prin cercetările sale, la rădăcinile și trecutul acestui ținut. Cu o activitate îndelungată în domeniul istoriei și arhivelor, doctor în istoria Evului Mediu, aceasta a contribuit la descoperirea și valorificarea documentelor care dau consistență memoriei noastre colective. Și, nu în ultimul rând, din postura de membru în Comisia Regională de Heraldică a sprijinit elaborarea stemei actuale a municipiului nostru.

Arhitectul Dorel Cordoș a făcut din patrimoniul și arhitectura tradițională maramureșeană o preocupare definitorie a carierei sale. Prin proiectele sale, a demonstrat că lemnul, piatra și formele arhitecturii vernaculare pot păstra vie identitatea locului, dialogând în același timp cu lumea contemporană. Activitatea sa a fost deja recunoscută prin acordarea titlului de Cetățean de Onoare al județului Maramureș (2022) și – mai ales – prin binecunoscutele biserici ridicate prin toată țara dar și-n lume.

Proiectele de hotărâre au fost inițiate de primarul municipiului Sighet, av. Vasile Moldovan, iar la ședința Consiliului Local au fost prezenți și cei trei sigheteni care au susținut și înaintat propunerile: Ioan Ardelean-Pruncu, Ion Mariș și Dorel Todea.

La 700 de ani de istorie, Sighetul îi cinstește pe oamenii care au dus mai departe povestea acestui loc. Pentru că un oraș nu înseamnă doar clădiri, documente vechi etc. ci mai ales Oamenii care îi „recunosc” memoria, îi respectă valorile și îi duc numele mai departe. Poate că aceasta este una dintre cele mai frumoase forme de a marca un asemenea jubileu!

Ceremonia oficială de înmânare a distincțiilor va avea loc în 25 noiembrie 2026, la Școala Gimnazială de Muzică și Arte Plastice – sala „Monica Chifor”, în cadrul unui eveniment care va cuprinde și lansarea a două cărți conectate la… Istoria Sighetului.

Ion Mariș

Muzică, Dans, Poezie și Umor – patru anotimpuri ale sufletului, într-o toamnă de poveste!
Vă invităm marți, 27 octombrie 2026, ora 17:00, la Centrul Cultural Sighet – sala de spectacole a Casei Municipale de Cultură, Piața Libertății nr. 24A, Sighetu Marmației, la o seară în care muzica mângâie sufletul, dansul dăruiește grație, poezia înflorește în lumină, iar umorul aduce zâmbete.

Invitațiile pot fi ridicate de la sediul Casei de Cultură, iar accesul în sală se va face pe baza acestora.
Vă așteptăm să trăim împreună o seară în care toamna devine poezie, iar arta – bucurie!

Centrul Cultural Sighet

Un deținut politic maramureșean mai puțin cunoscut a fost Petru Hotico, fiul lui Ioan si Ioana, născut la Ieud în 1908 și trecut la Domnul în 1990 la Vișeu de Sus, unde a locuit cea mai mare parte a vieții de după detenție.

Îndeplinea funcția de grefier la Dragomirești în 1949 când este arestat, anchetat și apoi condamnat pentru susținerea partizanilor din grupul fraților Popșa, foarte activi în zona Ieud – Dragomirești în perioada 1948-1949. Tot atunci a fost arestat și fratele său Ioan.

Petru Hotico a fost condamnat inițial la 5 ani închisoare, sentință redusa ulterior la 4 ani, executați în perioada 1949-1953, cea mai mare parte la Canalul Dunăre Marea – Neagră, coloniile de muncă Poarta Albă și Valea Neagră. Jertfa lui Petru Hotico se alătură astfel ofrandei consistente pe care Ieudul a dat-o pe altarul libertății și demnității românești.

Veșnică odihnă și memoria binecuvântată!

Preot prof. Marius Visovan

Înțelepciune

Parcul plin de frunze, castane, prunci, copaci îmbrățișați… O prichindea;  „Da’ ați spus că ne jucăm!…”

Harnic, iute…

Prin supermarketuri se fac provizii de: albăstruc, horticoniac, rupt în două, luhău, Mona, șudri, lichior de viorele, Viața satului…

Farmacie

Toamna luminând seniorii. Voioșie, belșug de leacuri.

Noli tangere…

În fața blocului o fetiță desenează. „Diana!, Di-a-năă!” – o cheamă maică-sa. Ci, fetița nu o aude, adâncită în cercul ei.

*

Toamnă, grădini – se aude liniștea – weekend, șantier. S-a aprins „Vilaniul” în tot parcul!

Sala de așteptare

* Trec orele-n goană… „Vine?/ Nu vine?” Ce bine mă hodinesc aici! Acasă în veci n-am vreme…”

* „…Acuma atâția viruși sunt! Bieții oameni…”

                                                                Marin Slujeru

Statuia Sfintei Fecioare Maria este cu un pas mai aproape de… revenirea în Parcul Central din Sighetu Marmației. Studiul istoric al statuii a fost finalizat recent, iar următorul pas este pregătirea proiectului arhitectural, care costă 40.000 de lei. Pentru a începe pregătirea construcției, este necesară această sumă până la sfârșitul lunii decembrie 2026.

Inițiatorii lansează o campanie de strângere de fonduri, campanie care este derulată de Asociația Culturală Simonchicz Incze, partener al Parohiei Romano-Catolice din Sighet.

Statuia a fost ridicată în fața actualului Liceu „Taras Șevcenco” în anul 1776, cu suportul financiar al directorului trezoreriei regale Rudnyánszki Farkas şi al enoriaşilor romano-catolici, pentru a-i feri de epidemia de ciumă.
Statuia a fost demolată în anul 1938.

Inițiativa de reamplasare a statuii a primit un nou impuls în 2017, când Biserica Romano-Catolică, Asociația Culturală Simonchicz Incze și Asociația Hollósy Simon au lansat împreună o colectă de semnături. Drept urmare, Consiliul local de atunci a dat un acord de principiu. Inițiativa este susținută pe deplin și de actuala administrație a orașului.

Toți cei care poartă grija conservării patrimoniului religios, istoric și cultural al orașului, sunt rugați să sprijine inițiativa în limita posibilităților lor.

Număr cont bancar: RO05BTRLRONCRT0CZ3457601 (Asociația Culturală Simonchicz Incze)

Asociația Culturală Simonchicz Incze

Ambasadorul Israelului în România, Dr. Lior Ben Dor, a sosit într-o vizită la Sighet. Părinții diplomatului s-au născut în România. Mama sa, Bianca, s-a născut și a crescut în Buhuși, județul Bacău, iar tatăl în orașul Bacău.

Excelența Sa, a vizitat sinagoga sefardă din Sighet fiind primit de Comunitatea Evreiască din orașul nostru.

În continuare puteți urmări un material VIDEO de la primirea Ambasadorului Israelului în România la Sinagoga sefardă Vijnițer Klois:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Prof. univ. dr. Laurențiu STAICU, de la Facultatea de Filosofie a Universității din București, i-a oferit un interviu d-lui prof. univ. dr. emerit Petru DUNCA, de la domeniul Filosofie al Universității Tehnice din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare. Dialogul s-a purtat în jurul importanței practicii filosofice în societate și a unor programe de studiu, precum masteratul de Drepturile Omului de la Baia Mare sau masteratul de Consiliere Filosofică de la București, care aduc gândirea filosofică mai aprope de provocările cu care se confruntă omul contemporan, oferind astfel un filtrul în acestă avalanșă de informații de toate felurile.

„Funcția lămuritoare a filosofiei devine din ce în ce mai importantă cu cât crește dezordinea socială, politică și în cele din urmă mentală, fiindcă nu putem spune că toate acestea nu ne afectează, că rămânem indiferenți și că nu ne schimbă. Dacă lumea din jurul nostru devine haotică, atunci haosul acesta se răsfrânge asupra noastră, asupra lumii noastre lăuntrice – și tocmai aici poate interveni foarte bine filosofia.” – Prof. univ. dr. Laurențiu Staicu

Interviul în VIDEO-ul următor:

Imagine & montaj: lect. dr. Andrei Alexandru Achim