A da cu o mână și a lua cu cealaltă sau  erori legislative în acordarea indemnizației membrilor uniunilor de creație. (Errare humanum est…)

Da, ne face cunoscut Cicero în urmă cu 2000 de ani, „a greși este omenește” (de fapt dictonul ciceronian susține că „Orice om poate să greșească, dar numai prostul stăruie în greșeală”)! Prin urmare (cu necesara distincție dintre eroare și greșeală: eroarea este de ordin logic, greșeala este de ordin moral), doar la nivel politic erorile devin grave greșeli sau păcate față de cetățeni și țară, deoarece – ne încredințează Mihai Eminescu în scrierile lui politice – „Greșelile politice sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se frânează dezvoltarea unei țări întregi și se afectează, uneori pentru zeci de ani, viitorul ei”.

Vasăzică, fiind erorile inevitabile pentru condiția umană din totdeauna și pentru totdeauna (cu dreptate se spune că „Numai cine nu muncește nu greșește/ nu face erori”), iar instituțiile fiecărui stat sau conglomerat de state (UE, NATO), cu calitatea lor de factori decizionali, fiind formate din indivizi mai mult sau mai puțin capabili și din relații interumane mai mult sau mai puțin fructuoase pentru cei mulți (nu intră în discuție acei necușeri „descurcăreți”, care pretutindeni ba driblează, ba sfidează legile!), singura modalitate prin care erorile politico-instituționale sunt împiedicate să devină greșeli cu apetit genocidar o reprezintă statornica aplicare în practică a mereu actualului sfat confucianist din urmă cu aproape două milenii și jumătate: „A guverna înseamnă a rectifica”.

Riguros adevărat, deoarece este știut faptul că nicio decizie sau acțiune umană nu este perfectă, ci doar (la un moment dat ori într-o anumită conjunctură favorabilă) măsura cea mai potrivită, deseori cu speranța că este cea mai rentabilă, pe anevoiosul drum înspre perfectibilitate.

Desigur, rectificarea (mă rog, chiar recunoașterea publică a erorii săvârșite în mod neintenționat și nepremeditat) este absolut necesară atuncea când feedbackul/ avertismentul sistemului social al României postdecembriste, cu pretenții democratice, vine în anul electoral 2024 din partea unor membri valoroși ai celor nouă uniuni, legal constituite și cu personalitate juridică (UZPR – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Teatrală din România, Uniunea Cineaștilor din România, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, Uniunea Arhitecților din România), care prin Legea nr.8/2006 sunt îndreptățiți să primească o indemnizație egală cu 50 % din pensia lunară.

Atâta doar că, ne înștiințează domnul conf. univ. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița în irefutabilul articol (și nu numai) Probleme și soluții privind cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr.8/2006, cuvenită de la 1 septembrie 2024 (între timp, domnia-sa a trimis petiții la toate organele abilitate), această indemnizație a rămas la nivelul lunilor anterioare datei de 1 septembrie 2024 (data majorării, în unele cazuri chiar cu 100 %), adică nu a fost adusă la nivelul pensiei din luna septembrie, ceea ce – conchide distinsul autor – constituie deodată o ilegalitate și un abuz!
Ca lucrurile să fie cât se poate de clare pentru orice om cu discernământ, îndeosebi pentru factorii decizionali din această țară, domnul profesor demonstrează printr-un exemplu și un calcul elementar că, în cazul celor cu pensia dublată de la 1 septembrie, legiuita indemnizație nu mai reprezintă 50% din venituri, ci doar… 25%!
Pentru a trezi cât de cât simțul umanitar al actualilor cârmuitori în ceea ce privește ridicolele venituri ale atâtor artiști remarcabili, domnul N. Grigorie-Lăcrița dă cutremurătorul exemplu al longevivului și inegalabilului Gică Petrescu, care a avut o carieră întinsă pe aproape șapte decenii, a încântat generații de români cu melodiile și cu vocea sa și a locuit într-o garsonieră din centrul Bucureștiului, iar la bătrânețe, cum nu putea să se descurce cu pensia de mizerie ce-o primea, a trăit o bucată de vreme din mila vecinilor săi…

P.S.: Ca să nu fiu bănuit, ba chiar acuzat de unii cârcotași că aș urmări anumite foloase personale, eu, autorul prezentului articol, fac precizarea că nu sunt membrul niciuneia dintre cele nouă uniuni, lucru care în – opinia mea – îi garantează materialului obiectivitate și-i conferă maximă credibilitate.

George  PETROVAI

Foto: Ion Mariș

Sâmbătă, 28 septembrie 2024, Rotary Club Sighet, Rotary Club Sighet Voievodal, Rotaract Club Sighet și Interact Club Sighet (în parteneriat cu Primăria Sighet, sponsori: Plimob SA, Valmedy Prod SRL, TopMarket, Hotel Grădina Morii, Aska Grafika) au organizat „Promenada Inimilor”, ediția a X-a (prima Promenadă s-a desfășurat în orașul nostru în… 28 septembrie 2014). De fapt, acest proiect a demarat și în România tot în urmă cu 10 ani (în anul 2014), fiind adoptat „instant” de peste 30 de cluburi Rotary din Districtul 2241 (România & Republica Moldova). „Promenada Inimilor” este de altfel o activitate care se desfășoară în preajma Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie), pentru a conștientiza publicul în privința importanței prevenției apariției bolilor cardiovasculare.

Un număr important de sigheteni au participat la această plimbare, care a pornit de pe platoul de la Curtea Veche și s-a încheiat în Parcul Grădina Morii (parcurgându-se aproximativ cei 5000 de pași, „rețeta” zilnică pentru o stare de sănătate bună a… inimii).

Iar partea finală a Promenadei, în Parcul Grădina Morii, a fost amplificată de o expoziție în aer liber de pictură, a unui grup de 10 artiști vizuali profesioniști, prezenți într-o Tabără Internațională de Pictură (ediția a XVI-a) care s-a desfășurat la Sighet (tabără organizată de Martha Maria Mocanu – guvernator Rotary România & Moldova în anul 2008-2009), de o demonstrație de „prim ajutor” (dr. Sorin Dulugea și dr. Paul-Marius Rotaru) și de o mult așteptată… tombolă (obiecte oferite de Plimob SA și Valmedy Prod SRL). Și, la fel de important, doritorii au avut posibilitatea să-și monitorizeze tensiunea arterială și glicemia, pentru o evaluare a parametrilor de sănătate care pot semnala potențiale pericole.
Din spusele participanților Promenada a fost reușită, plăcută, soarele a „colorat” traseul și evenimentul iar inimile celor prezenți au rezonat cu… organizatorii.

Text, foto & video: Ion Mariș

„Noaptea Cercetătorilor Europeni” de la Sighet s-a bucurat de participarea multor vizitatori, în special tineri, elevi, care au relaționat activ cu „magicienii” de la standurile de prezentare ale realizărilor și succeselor celor care au venit să-și comunice ideile, experimentele, preocupările, din domenii de vârf ale științei și tehnologiei.
Interesul a fost la cote maxime iar explicațiile „lectorilor” au confirmat că „bucuria cunoașterii” este molipsitoare. I-am putut vedea pe tinerii preocupați de știință „exprimându-se” cu mult peste nivelul de… manual.

Un alt scurt material video ne va confirma că „Noaptea Cercetătorilor Europeni” cultivă… Lumina Cunoașterii:

Salut, Sighet!

Foto & Video: Vlăduț Negrea

Intenționat am denaturat titlul de la care vreau să pornesc. (Mușatescu ar înțelege compromisurile la care astăzi e musai să se apeleze)!
În vremurile trecute, în literatura interbelică, ironia și sarcasmul aveau și ele o savoare tragi comică, cu măsură însă.
Era de o fină eleganță mucalită, cu accente picante pentru cei ce „gustau” astfel de creații.

Și cum nimic nu e nou sub soare, istoria se repetă, dar farmecul unei astfel de opere dacă ar trebui pusă în scenă în zilele noastre, cu personajele actuale implicate în viața politică contemporană, ar fi mai mult un spectacol jalnic, care te-ar lăsa cu un gust amar.

Căci despre o piesă de teatru readusă în scenă (la TV) este vorba și anume despre „Titanic Vals”.
Excelentă ideea, salutară chiar, o reală motivație de a aduce în prim plan o temă veșnic de actualitate: campania electorală!

Într-o atmosferă boemă, de familie normală, scăpătată, aproape de pragul sărăciei, se prefigurează la orizont niște viitoare „situații”, unele chiar nedorite, dar toate în ansamblul lor, ne poartă în universul din jurul personajului „împricinat”, dom’ Spirache.  Umilul, blajinul, cinstitul funcționar de la Prefectură, care după cum singur recunoaște, n-a făcut nimic ieșit din comun și care nu-și arogă vreun merit deosebit pentru societate.

Spre nenorocul lui însă (prin moartea fratelui său bogat), intră în posesia unei averi fabuloase și de aici urmează întreaga sa dramă în a se menține ca om, ca persoană onestă, cinstită, cu un mare simț al adevărului.
În același timp, oportunitatea ivită prin moștenire îi pune în cap întreaga familie, care crede că prin bani le este îngăduită orice „mașinațiune” de a accede la treapta cea mai de sus a societății.
Se invocă faptul că e democrație și alegerile sunt libere. „Lumea votează pe cine vrea și din urnă iese cine trebuie!”
Sunt trase sfori, intră în angrenaj „chibiții” puși pe căpătuială, se aruncă în joc mari sume de bani, pentru a-l plasa pe sărmanul dom’ Spirache pe un loc cît mai în față ca deputat.
Din acel moment suntem martorii torturii psihice ale acestui personaj, care nu-și vrea schimbată condiția lui ca om, care repetă cu ostentație că nu vrea să candideze și nu vrea să fie ales! Ajunge chiar să amenințe că în cazul  în care ar fi ales, se va spînzura cu cureaua de la pantaloni de cîrligul candelabrului din minister!
Savuroasă replica soacrei: „să nu cumva să te sinucizi că te omor!”
Nu vrea să-și facă campanie electorală! După o luptă acerbă cu ai lui, sfîrșește prin a le promite că va ține o scurtă cuvîntare să le adreseze votanților măcar două cuvinte.
Întradevăr, ia cuvîntul și cele „două” cuvinte sunt: „vă rog să nu mă votați! Nu am făcut nimic pentru d-voastră și nu vreau să vă mint că voi face de acum înainte, n-aș putea pune capul liniștit seara pe pernă”!
Stupoare generală!
Familia în criză de isterie! Trepădușii și chibiții implicați în agonie! A înnebunit dom’ Spirache!? Cum să spui așa ceva?

Comicul situației însă nu uită să apară!
Situația se inversează și dom’ Spirache este ales cu majoritate de voturi pe lista de candidați pe un loc eligibil!
Prin însăși atitudinea defensivă și chiar imploratoare de a nu fi ales! Așa ceva nu s-a mai pomenit niciodată la un candidat!

…Concluzia, căci despre asta e vorba încă de la început este că, spre deosebire de de acest dom’ Spirache de atunci, Spiracii noștri de acum se înverșunează aproape să implore electoratul să-i voteze, motivîndu-se fiecare în felul său, sau mințind în felul său.
La fel însă ca atunci s-au mai păstrat aceleași metehne; a se folosi de banii statului în campanii, a promite și a da pomeni electorale, a face și a desface alianțe obscure la limita legalității și, mai nou, de a schimba legea pentru a favoriza un anumit candidat, care  s-a dovedit că a fost cam neprezent în post.
Poate pentru a crea un confort pentru cei care-l susțin!?

Am „progresat” totuși  și pentru satisfacerea vanității unora, se calcă pe cadavre (la figurat!), doar că se uită că toate funcțiile și demnitățile sunt vremelnice și că, o pernă moale și un somn fără coșmaruri sunt de preferat!

Ileana Pisuc

Curiozitatea este parte a ADN-ului uman!
Vino și tu la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2024!

Anul acesta, orașele Cluj-Napoca, Iași, Bistrița, Sighetu Marmației, Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi, Pașcani și Hârlău se alătură celor peste 400 de orașe europene dedicate științei și inovării.

Vineri, 27 septembrie 2024, între orele 13:00 și 24:00 (fizic, de la 14:00 la 19:00, on-line, în restul intervalului), la UBB – Extensia Sighetu Marmației, te invităm să explorezi alături de noi universul fascinant al cunoașterii și descoperirilor!

Fii parte din acest eveniment special și bucură-te de:

⭐ Prezentări captivante
⭐ Expoziții interactive
⭐ Experimente spectaculoase
⭐ Interviuri cu oameni de știință
⭐ Concursuri antrenante
⭐ Ateliere creative și jocuri educative

Nu rata șansa de a-ți alimenta curiozitatea și de a descoperi minunile științei!
Intrarea este liberă!

Te așteptăm cu drag!
#noapteacercetătorilor #științășiinovație

Organizatorii

Târgul de Științe din Sighetu Marmației, desfășurat în cel mai mare format de până acum, a „contat” pe munca a aproape 400 de elevi, studenți, profesori și specialiști ai domeniilor STEAM (Știință, Tehnologie, Artă și Matematică). Sâmbătă, 21 septembrie 2024, în intervalul orar 11:00 – 17:00, un public eterogen, de toate vârstele, a luat parte la peste 150 de experimente interactive și prezentări ale laboratoarelor RSF în aer liber. În premieră, Romanian Science Festival a avut secțiuni de Istorie, Arheologie, Inginerie și Sustenabilitate, prezentate în interacțiune cu Științele.

O scurtă dar relevantă înregistrare video de la evenimentul din Sighet puteți viziona în continuare:

Text, Foto & Video: Brîndușa Oanța

Este sezonul ambroziei și pericolul… plutește în aer.
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul ţării noastre, fiind extrem de adaptabilă. În România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele (cu excepția dealurilor înalte și a zonei montane), preferând totuși anumite tipuri de soluri. Crește spontan pe terenurile lăsate în paragină, de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute, dar și în grădini și parcuri neîngrijite etc.

Buruiana ambrozia produce mari cantități de polen începând de la mijlocul lunii iulie, în funcție de condițiile pedoclimatice și se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, secetoase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari. Ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante. Se evidențiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozie, care afectează sănătatea unei largi categorii populaționale. De obicei, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Există și cazuri când vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an.

Statisticile arată că din populația activă a României peste două milioane de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozie de aprox. 10 %  din populatia activă din România, ceea ce indică și o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.

Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozie se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing. Simptomele cutanate includ leziuni de urticarie, papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală, și extremitățile. Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală. Este important de menționat faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Multe persoane consideră primăvara ca fiind sezonul polenului. Ambrozia însă atinge perioada maximă de polenizare în lunile august – septembrie și se întinde până la sfârșitul lunii octombrie.

Dacă ați fost diagnosticat cu alergie la ambrozie cereți sfatul medicului despre momentul potrivit pentru a lua medicamentele. Pe lângă tratamentul recomandat de medicul alergolog, țineți cont de următoarele sfaturi pentru a gestiona cât mai bine alergia:

• În timpul sezonului de ambrozie, nivelurile de polen sunt cele mai ridicate dimineața. Evitați expunerea la polen în acest moment al zilei;
• Expunerea la polen mai poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor tot timpul și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului polinic;
• Rețineți că polenul poate fi adus în casă prin intermediul hainelor, părului sau poate fi transportat de animalul de companie – schimbați-vă cum intrați în casă, faceți duș înainte de culcare, spălați-vă pe mâini după ce îngrijiți animalul de companie care a petrecut mult timp afară.

În România autoritățile pot și trebuie să dea amenzi dacă descoperă că proprietarii terenurilor nu au grijă să elimine aceste plante din acele locuri „abandonate”.

Legea 62/2018 prevede amenzi de până la 5000 lei pentru persoanele fizice și de 20000 lei pentru firme și instituții dacă nu iau măsuri pentru combaterea anbroziei.

Salut, Sighet!

Surse de informație:
https://acaai.org (American College of Allergy, Asthma and Immunology)
www.ms.ro
https://www.reginamaria.ro

Nota redacției: în fotografie este vizibil terenul „abandonat” din apropierea Colegiului Național „Dragoș-Vodă”.

Studiu BCR, la începerea școlii: 66% dintre adolescenți primesc bani de buzunar de la părinții lor, dar 37% consideră că aceștia nu le cumpără tot ce își doresc.

• Banca Comercială Română prezintă un studiu care analizează relația dintre părinți și adolescenți, în ceea ce privește discuțiile despre bani
• Studiul arată că actuala generație de părinți de adolescenți este mai deschisă la discuții despre bani și aspecte financiare decât părinții lor
• Veniturile influențează tonul discuțiilor financiare în familie, iar în gospodăriile cu venituri mai reduse se discută mai frecvent despre economisire.

București, 10 septembrie 2024 – Banca Comercială Română (BCR) prezintă rezultatele unui studiu sociologic realizat în colaborare cu compania Cult Market Research, în contextul începerii școlii. Acesta explorează relația dintre părinți și adolescenți în ceea ce privește discuțiile despre bani.

Concluziile arată că părinții de astăzi sunt mai deschiși să poarte conversații despre bani și aspecte financiare decât au fost părinții lor. 46% dintre aceștia consideră că prima discuție despre bani cu copiii ar trebui să aibă loc între 7 și 10 ani, iar 24% sugerează că aceasta ar trebui să aibă loc între 11 și 14 ani. 22% dintre actualii părinți de adolescenți spun că ei nu au discutat niciodată cu părinții lor despre bani, iar aproximativ 30% au discutat cu părinții lor despre bani după vârsta de 15 ani.

66% dintre părinții care au copii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani le oferă acestora cel mai adesea un buget lunar mai mic de 300 de lei, iar 34% dintre părinții care au copii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani le oferă acestora un buget lunar cuprins între 301 și 600 lei. În ciuda faptului că veniturile părinților sunt suficient de mari cât să asigure tot ce trebuie în casă, 37% dintre adolescenți consideră că părinții nu vor să le cumpere tot ce își doresc.

Principalele cheltuieli ale adolescenților constă în „ieșiri în oraș” (51%), îmbrăcăminte și încălțăminte (47%), manuale sau caiete sau alte aspecte necesare pentru școală (22%).

Cercetarea realizată de BCR împreună cu Cult Market Research vine în contextul campaniei „Cea mai importantă conversație E ȘI despre bani”, lansată de bancă în septembrie, care subliniază importanța discuțiilor despre bani între părinți și copii, mai ales acum, în perioada de început a anului școlar, dar și în general, ca parte din educația celor mici.

Printre cele mai importante subiecte care sunt încă evitate de părinții în discuțiile cu copiii lor sunt: datoriile și câștigurile familiei (19%), cardurile de credit (12%) și investițiile (11%). De asemenea, percepția asupra banilor influențează semnificativ calitatea vieții și modul în care au loc aceste discuții, familiile cu venituri mai mici fiind mai predispuse să discute despre economisire.

Interesant este că mai mult de jumătate (64%) dintre persoanele care au un venit familiar lunar sub 5.000 de lei consideră că banii le ajung pentru un trai decent, iar 8% consideră că acești bani le ajung pentru tot ceea ce le este necesar fără să se restrângă. Doar 59% (cu 5% mai puțin) dintre cei care au venitul mediu lunar al familiei peste 8.000 de lei consideră că acești bani le ajung pentru un trai decent.

Alte concluzii ale studiului: 

• Subiecte discutate în familie: 85% dintre părinți le-au explicat copiilor cum câștigă bani, 84% le-au vorbit despre responsabilitatea financiară, iar 80% au discutat despre economisire;
• Subiecte pe care părinții doresc să le abordeze în viitor: investiții (42%), stabilirea unor obiective financiare (41%), carduri de credit și datorii (38%), pericolele înșelăciunii financiare (30%), donații și acte caritabile (30%);
• Subiecte pe care părinții nu vor să le discute niciodată: datoriile familiei (19%), carduri de credit (12%), venitul părinților (11%), investiții (11%).

Cercetarea Cult Research, realizată în august 2024, a utilizat metoda CAWI și a fost efectuată pe un eșantion de 404 părinți cu copii cu vârste între 12 și 17 ani.

Comunicat de presă – BCR

Suntem încântați să anunțăm un eveniment special, dedicat comunității, care va avea loc Vineri, 13 septembrie 2024, la Hotel Restaurant Grădina Morii, începând cu ora 18:00.

Expoziția de fotografie, intitulată „Fotografie pentru viitor: Acces la sănătate non-stop!” va aduce în fața publicului lucrările unor fotografi talentati, iar încasările obținute prin achiziționarea acestora vor fi direcționate către scopul din acest an: dotarea unei farmacii locale cu un vendomat pentru medicamente.

Ne dorim ca fiecare persoană din comunitate să aibă acces la medicamente și produse parafarmaceutice esențiale pentru sănătate, la orice oră și în orice zi.

Alături de noi avem invitați speciali:
– Bianca Mihai – Dirijor & profesor de muzică
– Andrea Bernadett Martin – Ambasador White Knights

Vă așteptăm cu drag să ne vizitați, să apreciați frumosul și să facem împreună diferența!

Intrarea este liberă!

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:
Tomoiagă M. Cristina, Președinte Rotaract Sighet 2024-2025,  0745 120 223
Stan Sorina, PR Rotaract Sighet 2024-2025,  (0753) 421 237

Comunicat de presă
Rotaract Club Sighet

A trecut recent la cele veșnice, la vârsta de 99 de ani, domnul inginer Constantin Popilian, deținut politic anticomunist din Ploiești (arestat pentru activitatea în cadrul Tineretului Național Țărănist și întemnițat mulți ani în închisorile regimului), multă vreme președinte pe județul Prahova al Federației Deținutilor Politici Anticomuniști. Mulți dintre noi l-am cunoscut în calitate de organizator al comemorării anuale de la închisoarea Târgșor (lângă Ploiești), unde noi maramureșenii ne deplasăm anual de multă vreme alături de seniorii noștri, elevii de atunci ai Liceului „Dragoș-Vodă” din Sighet.

Un aspect remarcabil al biografiei domnului Popilian, creștin ortodox,  este întâlnirea în detenție cu Fericitul episcop Ioan Suciu (a fost probabil ultima persoană în viață care a stat în aceeași celulă cu Fericitul), unul dintre martirii Bisericii Greco – Catolice. Mărturia sa a fost inclusă în dosarul de beatificare.

„În perioada 1-15 septembrie 1949 am stat în arestul MAI în zona „garsoniere” cu P.S. Episcop Suciu.  Eu fiind în „trecere” spre securitatea Rahova de la securitatea Craiova, l-am găsit pe P.S.Sa împreună cu colonelul Ungureanu din Garda Regală.

P.S. Sa mi-a arătat de la început afecțiune și multă căldură sufletească, iar eu m-am atașat foarte mult de dânsul, chiar și acum mă gândesc cu mari emoții, când îmi amintesc de acel moment. P.S. Sa era suferind, se pare colită și din această cauză nu putea să mănânce orice și se bucura de permisiunea de a i se cumpăra mâncare (brânzeturi și mezeluri) din banii săi. Din aceste bunătăți ne servea și pe noi, colegii săi de celulă. În scurt timp s-a creat o relație umană între noi și a început să povestească căte ceva din viața sa. Mi-a spus că are mai mulți frați și că în timpul studiilor a făcut sport. Mi-a povestit despre multe evenimente ce le-a petrecut în copilărie, apoi la studii și în timpul petrecut la Roma, precum și despre festivitățile (procesiunile) petrecute în zona Blajului cu ocazia unor sărbători sau evenimente. Uneori ne făceam rugăciunile împreună, mai ales după ce mă învățase Rozariul.

Era foarte demn, pregătit să-și ducă crucea până la capăt. Era convins că nu va fi eliberat niciodată. Această „mare” întâlnire a mea cu P.S. Sa episcopul Suciu, consider că a fost ca un dar de la Dumnezeu, pentru că după aceea, momentele petrecute în acea perioadă deși foarte scurte m-au ajutat foarte mult să îndur ceea ce a urmat. Dumnezeu să-l odihnească pe P.S. episcop Suciu.”

Acum trei ani l-am vizitat acasă la Ploiești pe domnul Popilian, împreună cu domnul Petru Codrea, seniorul nostru din Sighet… apoi treptat am avut tot mai rare informații despre dânsul și am bănuit… și apoi am aflat că a plecat spre cerul cu martiri, la cei cu care a pătimit împreună în anii marilor jertfe…

Episcopul Ioan Suciu a trecut la Domnul în 1953, la noi, în temnița din Sighet, dar domnul Constantin Popilian a mai trăit încă peste 70 de ani, ca să dea inclusiv această mărturie de suflet…, plan providențial, ca un arc peste timp care unește simbolic colțuri ale spațiului românesc. Veșnică odihnă de la Dumnezeu, onoare și respect din partea noastră!

Preot prof. Marius Vișovan

Mulți ani în urmă am avut privilegiul să stau de vorbă cu unul dintre martirii pușcăriilor comuniste: domnul Gheorghe Jijie, care executase 17 ani de detenție. Îmi aduc aminte discuția de parcă aș fi purtat-o ieri. Avea un aer etern, care făcea să îngenuncheze istoria.

Domnul Jijie, în pușcăriile comuniste dumneavoastră ca ortodox ați avut vreodată dispute teologice cu ceilalți confrați creștini, fie ei catolici sau greco-catolici?

Nu, domnul Dan, nu mai aveam timp pentru așa ceva. Timpul care ne rămăsese era să murim. Și în fața morții toate lucrurile se simplifică și ajung la esență. Ne dădeam pe furiș bucata de pâine uscată de la unul la altul, având o grijă frățească fiecare, nu atât față de suferința personală, cât față de suferința celuilalt. Nu mai era loc de dogme, ci numai de sufletul creștin. Îmi aduc aminte că în penitenciarul de la Aiud, după două zile de înfometare și de tortură fizică, eram într-o celulă cu un alt deținut care era catolic. Ne murmuram dimpreună cumplita singurătate și suferință. Și dintr-o dată, parcă Dumnezeu vrând să ne arate că există și suferințe mai mari, s-a deschis ușa de metal a celulei noastre și a fost aruncat în fața noastră un rest de om, desfigurat de bătaie. Era o rană deschisă, care nu mai avea nici măcar forța să geamă. Ne-am uitat la el amândoi și am înțeles că răutatea omului fără Dumnezeu nu are limite. Undeva sus, pe fereastra cu zăbrele, am văzut cum se așezase o cioară, care ținea o nucă în cioc. Și din cauza unui zgomot făcut în celulă, cioara s-a speriat și a scăpat nuca la noi pe podea.
Domnul Dan, știți ce era, în acea clipă, nuca aceea pentru noi? Echivala cu trei feluri de mâncare la un restaurant de lux. Asta era nuca aceea coborâtă din cer! Dar ea era una singură și noi eram trei. Și-atunci, în regim de urgență, eu cu colegul meu de celulă, catolicul, ne-am privit unul pe altul și într-o clipă am făcut cel mai fulgerător și important sinod ecumenic. Am hotărât dimpreună să dăm nuca celui din fața noastră, fratelui mult mai suferind decât noi, care era greco-catolic. Știți cine era omul acela aruncat aproape fără viața în celulă lângă noi? Era Aurel Vișovan! Domnul Dan, unul dintre cei mai nobili și demni oameni pe care i-am întâlnit. Unul dintre marii martiri pe care ni i-a dăruit Dumnezeu, care prin mărturisirea lui, plină de cinste și curaj, neclintită, a reușit să îngenuncheze atrocitatea pușcăriilor comuniste.

Asta mi-a relatat domnul Gheoghe Jijie, fie-i pomenirea eternă, lângă Drepții acestui neam! Mai târziu aveam să aflu că marele martir creștin Aurel Vișovan lăsase pe lumea asta trecătoare o candelă, care să-i țină aprinsă veșnica-i lumină a sublimei lui jertfe pentru credința creștină și pentru demnitatea acestui neam în lumea îmbeznată care avea să vină.
Personal, m-am întâlnit cu paznicul demn al acelei lumini, cu acea candelă testament, lăsată de marele martir și anume cu fiul său, părintele Marius Vișovan. Și de ce oare, întâlnindu-l pe părinte, parcă dintr-o dată, m-am întâlnit cu demnitatea neștirbită, cu tăria de caracter și cu durerea surdă și infinită a tatălui său. Scriu aceste rânduri ACUM, când în celula de pușcărie mare, care este astăzi România, îl văd lovit și suferind pe părintele Marius, precum odată domnul Jijie l-a văzut pe tatăl său.

Și de aceea, ceva mai adânc decât mine, din propria ființă, mă îndeamnă să spun, indiferent cine te-a neîndreptățit, părinte, cine ți-a deschis răni sufletești vechi, neținând seama de nimic, călcând peste demnitatea și curățenia dumneavoastră sufletească, eu, fratele dumneavoastră ortodox, vă dau din nou NUCA aceea, pe care la vremuri de crucificare a primit-o părintele dumneavoastră, marele martir Aurel Vișovan.

Cu dragoste creștină,
Dan Puric

REDIVIVUS este un grup de reenactori sigheteni, dedicat reconstituirilor istorice, care pune  accent în mod deosebit pe promovarea hainelor regale, a obiceiurilor de la curte și a artei medievale în general. Grupul a luat naștere la inițiativa doamnei Lia Stan, creatoarea costumelor medievale.

Invitându-ne pe noi, un grup de prieteni, să purtăm  aceste costume, am readus la viață unele personaje istorice. Având personajele și spunându-le povestea, am creat un spectacol… potrivit pentru a fi derulat în cadrul evenimentelor culturale promotoare de artă medievală.

În luna august, grupul Redivivus a avut  bucuria de a fi invitat să participe la două mari festivaluri: Festivalul Medieval „Ștefan cel Mare” din Suceava, derulat în perioada 15-18 august 2024 și la MedFest Făgăraș, în perioada 23-25 august 2024. Despre festivalul de la Suceava se spune că este unul dintre cele mai mari festivaluri de gen, din Europa. Anul acesta au fost peste 30 000 de spectatori, 38 de trupe din 7 țări, peste 200 de spectacole în 4 zile de poveste, toate desfășurate într-un loc de legendă: Cetatea de scaun a Moldovei.Ținând seama că grupul Redivivus a fost unul dintre cele 38 de grupuri acceptate, în fața altor zeci de grupuri respinse, am putea spunea cu mândrie că nu suntem doar norocoși, ci și…valoroși! Experiența participării la Festivalul medieval de la Suceava a fost una intensă, ușor istovitoare, dar plină de învățăminte și de conexiuni cu oameni iubitori de artă medievală.

La Făgăraș lucrurile au stat puțin diferit, totul s-a petrecut la o scară mai mică. Neexistând zonă comercială, aș putea spune că a fost un festival elitist, care și-a concentrat atenția  exclusiv pe obiceiuri, meșteșuguri, lupte, arte, toate cu caracter strict medieval. Aici am consolidat vechile prietenii și am creat altele noi, impulsionați de forța camaraderiei și a dragostei pentru arta medievală ce ne cuprinsese pe toți. Totul a fost la superlativ, ne-am bucurat de admirația spectatorilor și a participanților, copiii au interacționat cu noi cu mulă bucurie și curiozitate, am fost apreciați pentru prestația noastră de la scenă, am învățat jocuri și meșteșuguri la atelierele prietenilor noștri, seara am cântat și am râs împreună, am pus bazele unor noi proiecte și colaborări! Cetatea Făgărașului, numită și Cetatea Principeselor a devenit a noastră, atât la propriu, cât și la figurat!

Venind spre casă, mă întrebam cum au fost posibile aceste bucurii, de unde își trag ele seva, care e rădăcina lor? Răspunsul e acesta: pasiunea și talentul Liei Stan, munca și dedicația necondiționate, dragostea ei pentru frumos, au reverberat, s-au adunat și au generat bucurii, peste bucurii în atâtea locuri, contexte și situații încât doresc din toată inima să-i spun Liei: MULȚUMESC, om creator de FRUMOS și de BUCURIE! MULȚUMESC și în numele grupului Redivivus!

Așteptăm cu nerăbdare noile proiecte! Redivivus re-naște nu doar idei și concepte, ci înseși spiritele noastre! LIA, MULȚUMIM!

Delia POP

La Sighetu Marmației, ca în fiecare an la 29 august, a avut loc  întâlnirea anuală a supraviețuitorilor „lotului Vișovan”, tinerii din Maramureș arestați în 1948, elevi și studenți, trecuți cu toții prin ani mulți de temniță comunistă. Anul acesta se împlinesc 76 ani de la momentul încarcerării lor în sinistra închisoare din Sighet, la 29 august 1948 (de unde au fost ulterior duși la Cluj pentru proces și apoi repartizați la închisorile de executare a pedepselor – Pitești, Târgșor, Gherla, Canal, Aiud…).

Anul acesta singurul senior prezent a fost domnul profesor Nistor Man și împreună cu un grup de preoți și tineri greco-catolici au urcat în celula 74 de la etajul doi al Muzeului Memorial de la Sighet (celula unde fuseseră „cazați” în iarna ’48 -’49 ) pentru un moment de rugăciune condus de părintele Marius Vișovan. Rugăciunea din celulă a urmat Sfintei Liturghii celebrate jos pe celular de grupul de la Oradea și Zalău, aflați în pelerinaj la Sighet, la sfârșitul căreia domnul Nistor Man  a ținut un discurs tinerilor.

Cei trei supraviețuitori (din cei 18 cât totaliza „lotul Vișovan”), ajunși deja la vârste venerabile sunt: Petru Codrea – 93 de ani cu domiciliul în Sighet, Ioan Dunca – 92  ani la Vișeu de Sus, și Nistor Man – 95 ani, la Tg. Mureș. În afara celor din „lotul Vișovan” mai sunt în viață 4 deținuți politici din Maramureșul istoric.

preot prof. Marius Vișovan