După lupte/ conflicte politrucianiste care au durat mai bine de o lună (aprige dispute zilnice între liderii formațiunilor pretins proeuropene, de fapt pronicușorene, ce se sfârșeau după mai multe ore în coadă de pește, ba chiar cu amenințările clonțoșilor că se retrag din alianța guvernamentală), iată că de ceva timp avem pestrițul Guvern Ilie Bolojan, din care fac parte reprezentanții (cică cei mai cu moț) ai celor patru formațiuni parlamentare europeniste (PSD, PNL, USR, UDMR), plus codița bleagă a minorităților.
Crede cineva că acest scremut guvern politic majoritar constituie soluția salvatoare pentru foarte îndatorata Românie (o datorie externă de aproximativ 200 miliarde euro) și cu un deficit bugetar de peste 9%? Nicidecum, atâta timp cât pretinșii salvatori de acuma sunt de fapt fie colegii și urmașii celor care, în decursul timpului, au creat actuala catastrofă economico-socială (și nu numai), fie indispensabilii necalificați (precum Cătălin Predoiu), ce – în virtutea rolului și al jocului său politic – își continuă cu seninătate parcursul ministerial, indiferent de coaliția cârmuitoare și de culoarea ideologico-politrucianistă a premierului!
De altminteri, se mai poate vorbi în ultimii ani despre demnitate, pricepere, culoare politică sau principii ferme (nu din cele clamate, ci cu consecvență urmate), atunci când stânga devine dreptistă de câte ori i-o cer interesele, și viceversa (vezi defuncta Uniune Social-Liberală din iepoca Antonescu-Ponta sau „sora” ei mai tânără, moșită de sinistrul cuplu Ciucă-Ciolacu), când traseismul la centru este în floare și tâlhăria legalizată (de regulă în haite – clanuri, dinastii, partide, consilii, autorități, alianțe) este în continuare pe rod bogat?!…
Poate că au fost perioade în amarnica noastră istorie când politica se făcea (și) din plăcere sau cu elan patriotic (de pildă, Alexandru Vaida-Voevod pretindea că a intrat bogat în politică și a ieșit sărac, generațiile de Brătieni n-au acumulat averi colosale din această activitate eminamente umană etc.), însă negreșit că în bolșevism și postdecembrism totul s-a degradat (sentimente, valori morale, funcții, distincții, cultură, educație ș.a.m.d.), mulți dintre (ne)oamenii acestor perioade (alogeni, turnători, răufăcători descurcăreți, oportuniști, impostori, semidocți) pretându-se la ticăloșii ce mergeau până la dezumanizare prin trădare și înjosire moral-spirituală, căci vedeau (cei de azi văd) în politică doar rampa de lansare înspre belșugul ciocoiesc, indiferent de prețul uman plătit de ei și urmașii lor pentru această detestabilă pervertire.
Asta fiind starea de lucruri în profitabila aflare în treabă, poreclită politică, lesne se poate deduce că toți mâncătorii de rahat de pe aceste meleaguri (inclusiv opozanții auriști, potiști și șoșoci) își doresc să ajungă la guvernare. Da, pentru că numai astfel se pot înfrupta pe rupte din buget, unul din puținele bunuri naționale rămase în întregime la cheremul sforarilor de la butoanele puterii.
Atâta doar că actuala coaliție guvernamentală, împreună cu plecații sau exclușii din tabăra opozanților și la țanc absorbiți de PSD, deține o confortabilă majoritate de peste 60%, așa că nici nu vrea să audă de propunerea extremiștilor cu pretenții suveraniste – formarea unui guvern de uniune națională, chipurile în interesul exclusiv al țării și al tuturor cetățenilor…

În articolul Bani pentru România din 11 iunie 2025 am arătat principalele căi de reducere a deficitului bugetar și de achitare a datoriei externe (căi pe care le detaliez cu această ocazie), fără ca pentru asta să fie sporite taxele și impozitele, ticălos mijloc „democratic” la care recurg toate cârmuirile slabe și neinspirate (am spus „democratic”, deoarece prin declanșarea lanțului scumpirilor, după mărirea prețului la curent și hidrocarburi, se ia de la cei mulți și săraci pentru a se da celor puțini și bogați, deci se aplică principiul de bază al demonocrației noastre originale): (a) Economii la nivelul tuturor instituțiilor, printr-o substanțială reducere a numărului de mașini, a cotei de benzină și a deplasărilor în străinătate pe bani publici; (b) Reducerea numărului de funcționari publici  (parlamentari, miniștri, secretari de stat, directori, consilieri de toate calibrele și culorile, sinecuriști de teapa băgătorilor de seamă și ai membrilor consiliilor de administrație etc.), atât prin mult necesara schimbare a Constituție (România să fie republică parlamentară, parlamentul să devină unicameral și cu maximum 300 de aleși, numărul aleșilor/consilierilor la nivelele inferioare – județe, municipii, orașe și comune, să urmeze același algoritm), cât și prin noua împărțire administrativ-teritorială (cel mult 10 regiuni sau provincii în locul celor 41 de județe, comasarea comunelor care încalcă legea prin depopulare, desființarea sectoarelor din Capitală și a inutilei funcții de viceprimar, în prima fază măcar în localitățile mici); (c)Reducerea inumanului decalaj dintre veniturile bugetare minime și cele maxime (raportul, în tot mai multe cazuri, este de peste 1 la 100!), reglementare cu insistență cerută de oficialii europeni, fiindcă nerezolvarea ei într-un anumit termen, se știe foarte bine că poate să ducă la pierderea a peste 10 miliarde euro, bani alocați de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență; (d) Impozitarea progresivă, adică așa cum se procedează (nu de azi sau de ieri) în absolut toate țările dezvoltate ale lumii; (e) Scutirea României de datoria externă (dacă nu de toată, măcar de cea mai mare parte), prin demonstrarea faptului că împrumuturile făcute în decursul timpului (desigur, fără acordul cetățenilor) intră în categoria datoriilor odioase.

Numai că Guvernul Bolojan, care ține morțiș să devină un uriaș bolovan pentru cetățenii demni și onești ai acestei țări (cu taman cinci vicepremieri  și mai mulți miniștri fără urmă de vocație, ba chiar de-a binelea necalificați pentru noua funcție, precum Alexandru Nazare la Finanțe, Oana Țoiu la Externe și Ionuț Moșteanu la Apărare, ca să dau doar trei exemple stridente), are toate șansele ca, în foarte scurt timp, să devină extrem de impopular prin ajustarea  burselor și mărirea taxelor, îndeosebi dacă – aidoma altor cârmuiri postdecembriste – nu va îndrăzni să se atingă de sfidătoarele privilegii ale baștanilor.

George  PETROVAI

S-a dat startul înscrierilor la programul de studii de licență în filosofie, care durează până pe 11 iulie 2025. Iar înscrierea la masterat va avea loc între 15-23 iulie 2025. Intră pe admitereonline.utcluj.ro, creează-ți contul și familiarizează-te cu platforma – te poți loga oricând și încarci documentele pe rând, pe măsură ce le ai pregătite.

Descoperă lumea fascinantă a ideilor, dezvoltă-ți gândirea critică, argumentarea logică și abilitățile creative prin programele de studii universitare acreditate de Filosofie, din cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare – UTCN: licență, masterat, doctorat. Anul acesta universitar, specializarea Filosofie de la Baia Mare va aniversa 25 de ani de existență, fapt care va prilejui mai multe evenimente speciale și activități științifice în domeniu. Vă invităm alături de noi în acest an de sărbătoare a gândirii, a dialogului și a căutării adevărului.

De ce să studiezi Filosofia?

Specializarea Filosofie este atractivă, interdisciplinară, adaptată contextului socio-cultural actual, acoperind discipline precum: istoria filosofiei, logică, teoria cunoașterii, filosofia limbajului, metafizică, filosofia religiei, antropologie, filosofie politică, filosofia istoriei, estetică, consiliere dar și sociologie, psihologie și științele educației.
Disciplinele  studiate te vor ajuta să înțelegi mai bine lumea în care trăim, să te raportezi critic la ea și să o influențezi în mod pozitiv.
Vei dobândi abilitățile intelectuale de a putea lua o atitudine creativă și constructivă care să-ți facă viața ta și a celor din jur mai frumoasă și plină de sens. Respectiv să te descurci în vremuri de restriște.
Vei învăța că logica, retorica, comunicarea argumentată și cunoștințele solide despre om și societate sunt cu adevărat cheia succesului într-o lume în continuă schimbare, în care comunicarea joacă rolul central.
Învățarea continuă este calea adaptabilității și rețeta unei societăți sănătoase și civilizate. Nu doar dacă tocmai ați terminat liceul, ci și dacă ați mai studiat la o facultate, aveți deja o profesie sau chiar sunteți la pensie, porțile Filosofiei sunt deschise tuturor celor care doresc să exploreze lumea ideilor. Și nimic nu este mai benefic pentru sănătatea noastră psihică și fizică decât să facem parte dintr-o comunitate vie în care să se discute liber marile întrebări ale vieții.

 De ce la facultate la Filosofie în Baia Mare?

Comunitatea academică de la Filosofie Baia Mare este una tânără și dinamică, în care au loc nenumărate activități (conferințe, workshop-uri, seri de film, dezbateri și cluburi de lectură, etc.), campusul universitar este modern, iar căminele și cantinele studențești sunt de o înaltă calitate, oferind tinerilor o experiență studențească de neuitat.
Datorită alianțelor internaționale prestigioase ale universității, ca student la Filosofie la Baia Mare vei avea oportunitatea de accesa mobilități și internshipuri internaționale și de a obține burse Erasmus+ la universități de renume din Europa (Italia, Franța, Germania etc).
În continuarea studiilor de licență vei putea să te înscrii și la Masteratul de Filosofie și Drepturile Omului, iar apoi să aprofundezi tema preferată de cercetare științifică în domeniu printr-un Doctorat în Filosofie.
Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM) face parte din marea familie academică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), în prezent una dintre cele mai mari și bine cotate instituții superioare de învățământ din România (top 5), având în structura sa 12 facultăți și 219 specializări grupate în două centre universitare: Cluj-Napoca și Baia Mare – cele mai mari și dinamice orașe din nord-vestul țării.
Programele noastre universitare (licență, masterat, doctorat) sunt acreditate cu „grad de încredere ridicat” (nivel maxim), potrivit evaluării Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Oportunități și perspective de carieră

Programul de studii de Filosofie de la Baia Mare este un reper al educației și culturii din Nord-Vestul României, cu absolvenți care activează deja cu succes în diverse domenii: învățământ, cercetare academică, consiliere filosofică și consiliere școlară, jurnalism, media, instituții culturale și muzeale, industria cărții (scriitori, editori, redactori, librari, traducători), dar și în domeniul resurselor umane, marketing, publicitate/PR, politică, securitate națională, administrație, instituții publice naționale și internaționale. De asemenea, absolvenții de filosofie sunt activi și ca formatori de opinie (influenceri), creatori de conținut și în profesiile din industria creativă, tot mai prezente în societate. Într-o lume în continuă schimbare, dar bazată pe informație, cunoaștere și comunicare, absolvenții de filosofie au calea deschisă spre orice profesie de viitor în care primează inteligența, abilitățile de comunicare și creativitatea.

•  Înscrierile pentru licență se fac Online între 2 și 11 iulie 2025
• (și începutul lunii septembrie, în cazul în care mai rămân locuri disponibile)
• Înscrierile pentru masteratul în Drepturile omului (Filosofie): 15-23 iulie 2025
•  Admiterea se face pe baza mediei de la BAC.
•  Pentru înscrierea online urmărește pașii: Accesează https://admitereonline.utcluj.ro/cunbm-facultatea-de-litere-licenta/ → selectează domeniul de studiu Filosofie.
• Locație: Str. Victoriei nr. 76, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.
• Contact: 0264 202 973 / litere@admitere.utcluj.ro
• Info suplimentare: filosofiebaiamare@gmail.com
• Urmărește-ne pe facebook.com/FilosofieBaiaMare și instagram.com/filosofie.cunbm

Filosofia a fost din totdeauna calea înțelegerii prezentului și cheia viitorului! Scopul vieții este fericirea, iar Filosofia reprezintă calea regală spre fericire.

 Centrul Universitar Nord din Baia Mare – UTCN
Facultatea de Litere – specializarea Filosofie

În satul Remetea Chioarului știm din documente că trăia un comerciant evreu, Mihály Kálmán, și soția lui, Reiza. Aceștia dețineau un magazin, dar se ocupau și cu producția de pălincă, de magiun sau cu exploatarea lemnului din zonă.

Dintre cei 1.198 de locuitori înregistrați în anul 1941, 40 s-au declarat evrei. Toți evreii au fost deportați în anul 1944 de către autoritățile maghiare. Doar doi locuitori au supraviețuit: Margó Kálmán, care a supraviețuit lagărelor naziste, și fratele ei, József, care a reușit să evadeze din detașamentul de muncă forțată.

Câțiva localnici neevrei au încercat să ascundă familia Kálmán în pădure. Mihály Kálmán a refuzat propunerea acestora, dorind să rămână alături de ceilalți evrei din localitate. După război, în Remetea Chioarului nu au mai locuit evrei.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania

Privind fotografia, avem impresia că deosebit de interesanta construcție de patrimoniu din centrul Sighetului, cunoscută ca și „Casa Pălărierului”, se… micșorează. Construcție atipică pentru Sighet, cu influență săsească, ridicată în anul 1833, „Casa Pălărierului” (str. Bogdan Vodă,nr. 26) figurează pe Lista clădirilor de patrimoniu cu denumirea „spațiu comercial” dar este de fapt o „Casă cu boltă la poartă”, având codul MM-II-m-B-046923.

În urma semnalelor noastre și a implicării unor „actori” politici se pare că aceasta nu va dispărea și o primă sumă (nu foarte mare) de 375000 lei a fost alocată pentru „Lucrări de intervenție de urgență privind consolidarea construcției existente și construirea frontului din spate a șarpantei și a învelitorii casei monument, str. Bogdan Vodă, nr. 26”. Sunt necesare câteva documente care să completeze dosarul care va fi înaintat pentru aprobare în Consiliul Local al Sighetului. Dacă totul se va derula fără „sincope” – surpriză, lucrările pentru consolidare ar trebui să înceapă – sperăm – în curând. Sigur, acesta este primul pas, sume importante trebuie alocate pentru restaurarea și asigurarea funcționalității clădirii, iar pentru acest scop cei responsabili trebuie să identifice sursele de finanțare.
Vorbim de o clădire unicat din centrul vechi al Sighetului care ar putea fi pusă în valoare cu inteligență și respect pentru arhitectură. Vom vedea când și cum se va rezolva „renașterea” clădirii.

Text & foto: Ion Mariș

Marți, 17 iunie 2025, Memorialul Victimelor Comunismului și al  Rezistenței și-a onorat cu succes titlul de simbol al memoriei și al istoriei, al  dezbaterilor de idei, de purtător de mesaj al valorilor perene. Sala de conferințe a Memorialului a fost gazda, pentru a câta oară?, a unei  sesiuni de comunicări științifice de o largă respirație, o veritabilă istorie a credinței și identității, cu titlul generic de Vicariatul Ortodox Ucrainean – 35 de ani de la reînființare, eveniment moderat magistral de către pr. consilier Marius N. Lauruc.

În deschidere, P.S. Varlaam Ploieșteanul, episcop vicar-patriarhal, a vorbit despre unitatea creștinilor și unitatea de credință, a marcat semnificația anului 2025,  de la Conciliul de la Niceea încoace, autocefalia Bisericii Române sau sfințirea din toamnă a mozaicului Catedralei Neamului. Domnul Ciprian Vasile Olinici, Secretar de Stat pentru Culte, a punctat în discursul său, cum valorile testamentare, precum limba, memoria și credința, pot păstra vie identitatea unui popor, tot atâtea căi și mijloace regăsite în istoria Vicariatului Ortodox Ucrainean din România. Excelența Sa, Domnul Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, a insistat pe contactele strânse dintre cele două națiuni, română și ucraineană, de-a lungul istoriilor lor cultural-religioase, pe modelul oferit de Biserica Ortodoxă Română în obținerea Autocefaliei Bisericii Ucrainene (2019).

Vasile Moldovan, Primarul municipiului Sighetu Marmației, a transmis un mesaj de felicitare, în acest moment important,  comunității ucrainene, cu rol esențial în mozaicul etnic al orașului, după care au urmat șapte comunicări științifice, respectându-se ordinea cronologică a conținutului tematic. Domnul Teofil Ivanciuc, în Două vechi biserici de lemn ale ucrainenilor maramureșeni, a trecut în revistă istoricul cercetărilor, a inventariat bisericile existente, câte au mai rămas în urma disparițiilor bisericilor de lemn între anii 1950 – 1967, de pe Valea Ruscovei, și a prezentat cele două biserici de lemn demolate și identificate recent de către Domnia Sa: cea de la Rona de Sus (demolată în jurul anului 1890), respectiv cea de la Crăciunești (demolată în anul 1955). În fapt, destinul acestora: cea de la Rona, transformată în șură și o parte la Muzeul Maramureșan (cu lemn de 300 de ani, tăiat la 1699), și cea de la Crăciunești, in situ altarul și fundația, iar lemnăria în casă tradițională, azi tencuită. Oare se mai poate restaura așa cum se păstrează în fotografia din anul 1913? Pr. drd. Gheorghe Cinar a încântat audiența selectă cu prezentarea Cărți de cult cu însemnătate istorică din parohiile ortodoxe ucrainene maramureșene, de la Poienile de sub Munte, Repedea, Crasna Vișeului, Rona de Sus și Sighet.  Din arhivele parohiilor au fost prezentate Trioduri de secole XVII – XVIII, tipărite la Lvov,  sau câte un Octoih, Ceaslov, Apostol, Liturghier mai deosebit, din bogata zestre arhivistică, cu tot cu numele donatorilor și cu poreclele lor. Una dintre cele mai fascinante biserici de zid din Maramureș, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung la Tisa, ne-a fost adusă spre cunoaștere la 225 de ani de zidire, de către pr. Gheorghe Chascear. Este suficient să amintesc aici faptul că iconostasul, icoana Nașterii Domnului și cea a Adormirii Maicii Domnului au fost pictate de către Antin Pylykhovskyi. Lucrarea pr. consilier Marius N. Lauruc, Ucrainenii ortodocși din România în perioada comunistă, a fost structurată pe două paliere distincte: perioada 1949 – 1952 când, potrivit Deciziei 34695 a Ministerului Cultelor, Vicariatul avea 31 de parohii (15 în Maramureș, 5 în Bucovina, 7 în Satu Mare și 4 în Banat), respectiv 1952 – 1990, când, odată cu desființarea Vicariatului, au fost „inventariate” bunurile bisericești, iar unii preoți au fost urmăriți de Securitate, interogați, închiși pe motiv c-ar fi uneltit împotriva țării sau considerați naționaliști sau iredentiști. Oarecum firesc, pr. Vicar Nicolae Lauruc a trecut în revistă cele mai importante momente prin care a trecut Vicariatul  Ortodox Ucrainean din România în ultimii 35 de ani de la reînființare, fiind urmat în luările de cuvânt de pr. Protopop Petru Rosoca, care a creionat un scurt istoric al Protopopiatului Ortodox Ucrainean Lugoj.

„Într-o lume tot mai secularizată și dezorientată moral, în care tinerii credincioși au nevoie de repere clare, autentice și veșnice, educația religioasă devine o necesitate pentru formarea unei identități creștine puternice”, am selectat din prezentarea Pr. Protopop Petru Rahovan Importanța educației religioase în viața tinerilor creștini din cadrul Vicariatului Ortodox Ucrainean.

La finalul întâlnirii, Părintele Marius N. Lauruc a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări pentru cititorii Revistei online „Salut, Sighet!”, și nu numai, pentru a ne putea bucura împreună:

Marius Voinaghi (M.V.): Cum a evoluat identitatea religioasă și culturală a comunității ortodoxe ucrainene din România în ultimii 35 de ani?
Marius N. Lauruc (M.N.L.):  De la Revoluție și până astăzi, au avut loc câteva schimbări în cadrul populației ucrainene din România. Însă acestea oglindesc schimbările pe plan demografic și religios la nivelul întregii țări. În primul rând, observăm o scădere demografică, însă aceasta este proporțională cu scăderea întregii populații a țării. Mai apoi, pe plan religios, conform datelor obținute prin recensămintele realizate, se poate constata o relativă diversificare a opțiunilor confesionale în rândul populației ucrainene, deși cea mai mare parte e reprezentată de către creștinii ortodocși. Pe plan cultural avem de-a face, mai ales în ultimul deceniu și jumătate, cu o creștere a numărului organizațiilor constituite de către etnici ucraineni în vederea conservării identității etnice. Lucrul acesta este îmbucurător, deoarece demonstrează o creștere a ponderii persoanelor care doresc să se implice în viața comunității ucrainene și să devină factori decizionali  în procesul de conservare a identității etnice.

M.V.: Ce provocări majore a întâmpinat Vicariatul Ortodox Ucrainean în menținerea și promovarea tradițiilor religioase și limbii ucrainene în contextul românesc contemporan?
M.N.L.: Până acum câțiva ani, cei care nu aveau contact direct cu membrii comunității ucrainene din România, aveau dificultăți în a diferenția moștenirea culturală ucraineană de cea rusă, respectiv, poporul ucrainean de cel rus. Această confuzie, cu care aveam de-a face des, a dispărut odată cu războiul din Ucraina. Însă, cele mai mari provocări în acest sens au venit odată cu debutul agresiunii ruse în Ucraina. Vedem războiul informațional ca o realitate cotidiană. Dezinformarea diseminată cu scopul de a manipula și dezbina nu avea cum să ocolească Vicariatul Ortodox Ucrainean, cea mai mare instituție a ucrainenilor din România, cea mai mare comunitate a noastră, cu peste 30.000 de membri. Pentru noi este clar că simpla existență a unei comunități ucrainene de o aemenea amploare îi deranjează pe dușmanii istorici ai ucrainenilor, pentru că are cuvântul cel mai greu de spus în efortul de conservare a identității etnolingvistice.  Însă, asemenea fraților noștri din Ucraina, noi luptăm pe „baricade” și nu ne vom da învinși.

M.V.: Există inițiative concrete de colaborare între Vicariatul Ortodox Ucrainean și alte structuri religioase sau culturale din România și Ucraina pentru sprijinirea comunității ucrainene din diaspora?
M.N.L.: În ultimii 35 de ani, Vicariatul a colaborat cu diverse instituții bisericești din Ucraina și Polonia. Mulți din preoții noștri sunt școliți în Ucraina. Din păcate, după începtul războiului din Ucraina, odată cu escaladarea tensiunilor religioase din Ucraina, am fost nevoiți să suspendăm orice legături cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, până la limpezirea situației. Sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. În schimb, ne bucurăm de o relație foarte apropiată cu Ambasada Ucrainei în România. Meritul îi revine, în mare parte și Excelenței Sale, Dlui. Ihor Prokopchuk, care manifestă un interes real față de etnicii ucraineni din România; vizitează des comunitățile ucrainene din țară pentru a afla provocările cu care se confruntă și pentru a identifica posibile soluții. În toamna anului trecut, Ambasada Ucrainei, în colaborare cu Vicariatul și câteva organizații ale ucrainenilor din România (Asociația Ruscovan din Cluj Napoca, Asociația pentru Educație și Cultură „Lesia Ukrainca”, din Sighet, Asociația Dobrotoliubie Sighet) a organizat expoziția de fotografii „Cultură versus război”, în centrul Sighetului, pentru a sensibiliza oamenii cu privire la ororile războiului care se duce dincolo de Tisa.

M.V.: În ce măsură a contribuit Vicariatului Ortodox Ucrainean nu doar la păstrarea identității religioase, ci și la reziliența culturală și civică a comunității ucrainene din România în fața presiunilor istorice și contemporane?
M.N.L.: Ca și în cazul oricărei minorități etnice, cel mai mare pericol îl reprezintă, pentru ucraineni, pierderea identității etnice și asimilarea. Cea mai importantă stavilă în acest sens o reprezintă identitatea lingvistică, pe care Vicariatul o cultivă cu sfințenie, folosind limba ucraineană în cult și în predică. De aceea, fără exagerare, Vicariatul este factor determinant în acest sens. Datele recensământului din 2021 relevă faptul că acolo unde Vicariatul are parohii (Maramureș, Timiș, Caraș-Severin), ponderea ucrainenilor care folosesc ucraineana ca limbă maternă este ridicată. În schimb, în zonele țării în care Vicariatul nu are parohii, ponderea este mult mai scăzută. De pildă, în jud. Suceava, din aproape 8000 de etnici ucraineni, doar puțin peste 5000 folosesc limba ucraineană, iar în jud. Tulcea, din 900 de ucraineni declarați, doar 300 folosesc limba ucraineană. Această tragedie evidențiază, odată în plus, rolul de coeziune și de conservare pe care Vicariatul Ortodox Ucrainean îl are în cadrul comunității noastre.

M.V.: În încheiere, ce proiecte de viitor vă așteaptă?
M.N.L.: În viitorul apropiat urmează premierea cîștigătorilor concursului „Istoria văzută prin ochii bunicilor”, desfășurat în premieră, la nivelul Vicariatului. Acest concurs va fi încununat prin publicarea tuturor lucrărilor într-un volum, o veritabilă colecție de istorie orală. Mai apoi –  publicarea unui volum aniversar, despre Vicariat, în limba ucraineană.
Mă bucură enorm faptul că în ultimii patru ani a început să crească exponențial numărul activităților desfășurate în Vicariat, tocmai cu scopul de a oferi o vizibilitate crescută ucrainenilor din România, pentru a întări identitatea etnică, precum și faptul că începe să se coaguleze un grup de preoți și profesori pasionați de cercetarea istoriei noastre.

M.V.: Părinte, vă tare mulțumesc!

Marius Voinaghi

Foto: I. Mariș

Marți, 17 iunie 2025, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet s-a desfășurat Simpozionul „35 РОКІВ ВІДНОВЛЕННЯ УКРАЇНСЬКОГО ПРАВОСЛАВНОГО ВІКАРІАТУ – 35 DE ANI DE LA REÎNFIINȚAREA VICARIATULUI ORTODOX UCRAINEAN”.

Simpozionul a fost moderat de preotul Marius N. Lauruc.

În deschiderea lucrărilor a fost invitat să ia cuvântul P.S. Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar-patriarhal, care s-a referit la importanța simpozionului „Vicariatul Ortodox Ucrainean – 35 de ani de la reînființare”.

Au fost invitați – în continuare – și s-au adresat numerosului public: dl. Ciprian Vasile Olinici, Scretar de Stat pentru Culte; Excelența Sa Dl. Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România și dl. Vasile Moldovan, Primarul Municipiului Sighetu Marmației.

A urmat prezentarea unor teme interesante:  „Două vechi biserici de lemn ale ucrainenilor maramureșeni ” (Teofil Ivanciuc, istoric); „Cărți de cult cu însemnătate istorică din parohiile ortodoxe ucrainene maramureșene” (pr. drd. Gheorghe Cinar); „Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung la Tisa – 225 de ani de la zidire” (pr. Gheoghe Chascear); „Ucrainenii ortodocși din România în perioada comunistă” (pr. Consilier Marius N. Lauruc); „Vicariatul Ortodox Ucrainean din România – 35 de ani de la reînființare” (pr. Vicar Nicolae Lauruc); „Protopopiatul Ortodox Ucrainean Lugoj – scurt istoric” (pr. Protopop Petru Roșoca) și „Importanța educației religioase în viața tinerilor credincioși din cadrul Vicariatului Ortodox Ucrainean” (pr. Protopop Petru Rahovan).

Transmitem și noi gânduri bune și „LA MULȚI ANI!” Vicariatului Ortodox Ucrainean!

Salut, Sighet!

Foto: I. Mariș

Le povestea tuturor prietenilor despre acele locuri. Unde cerul e cel mai albastru, oglindit în IEZERUL de sub Vîrful PIETROSUL. Locuri de poveste, unde iarba e mai verde ca oriunde. Și unde, privind munții, poți gusta libertatea SPIRITULUI care animă locurile.

Se mai poate, DEOCAMDATĂ…

Toți îl ascultau, gîndindu-se intens la cele povestite. Ca la o MECCA din România. Unde orice român ar trebui să ajungă măcar o dată-n viață așa cum orice musulman trebuie să ajungă la Mecca…

„Batăr o dată-n viață…”
Doar așa poți înțelege magia care se ascunde în acele locuri.

Dacă putea, îi lua cu el și le arăta ce nu mai văzuseră. După care ei abia așteptau să treacă anul pentru a merge acolo împreună la vreun festival de literatură. Cum să uite cum fuseseră primiți, tratați și respectați de oamenii locului? Apoi povesteau, la rîndul lor, altora. Așa reușise, fără efort, să-i facă discipoli. Ca un misionar!…

Ieșise acum din Mînăstirea BÂRSANA unde-și dusese prietenii. Parcă se îndrepta de spate, plecînd. „Mi-or fi rămas acolo păcatele?”, gîndi el, cu speranță. Se simțea mai ușor acum. Parcă i se luase de pe umeri o greutate purtată prea multă vreme. „Ce păcat că nu conduce altul!… Aș privi stîncile de pe stînga drumului, aplecate deasupra șoselei. Oare de aici mi-o fi adus fetița aia două flori de colț, acum mai bine de 40 de ani? Sau bulbucii? Cînd mergea să pască  oile pe deal. De aceea-i zice STRÂMTURA („Strâmtură”, cum zic oamenii de pe-aici) că vezi cum e strînsă IZA între versanți. Apoi se lărgește valea de cum ieși către Rozavlea”.

Prin minte-i trecu povestea cu „podu’ miresii”, auzită cu vreo 45 de ani înainte în stație, așteptînd „rata”… Acum privea tufele de lîngă rîu. Era plin de „poluare” la vreo doi metri deasupra nivelului apei: tulei de porumb, resturi de folii de plastic și cîte altele. Privindu-l pe omul care se apropiase îl întrebă: „Uncheșù’, de ce aruncă lumea toate gunoaiele în IZA cea atît de frumoasă? Nu-i păcat?…”

„Nu aruncă oamenii, domnùle. Vin cu puhoaiele de pe unde se află. Cînd se umflă valea de ploi, de nu se mai poate, apa urcă pe mal, cărînd cu ea totul. Cînd se mai potolește, rămîn resturile sus, pe crengi, că nu-i cine le mîna la vale. N-ai văzut dumetale, domnùle, că așa-i și-n viață? Cînd se schimbă „vremurile”, cum se schimbă vremea cînd vin ploile, GUNOIUL e primul care iese la suprafață. Așa-i și la noi: au ieșit GUNOAIELE, domnùle, agățîndu-se ca scaiul de ce apucă. N-ai cum scăpa de ele. Numa’ să radem totul, clădind apoi cum se cere. Da’ nu-i cine face asta. Ne-am înglodat pîn’ la gît în gunoaie că ne-am obișnuit cu asta de nici nu mai băgăm de seamă. Vai de biata țară!…”

Și-a luat rămas bun, plecînd în biata sa. Eu am urcat în mașină. Îmi pierise cheful de stînci sau de Iza cea frumos curgătoare. Priveam țintă înainte, negîndindu-mă la nimic. Îmi trecuse pofta de torente. Care să măture din viață ce nu trebuie. De teamă ca nu cumva, după ce trec, să lase în urmă „gunoaiele timpurilor noi”…

Unele de care noi nu știm nimic încă…

Nicolae Rădoi

Titlul, anume ales pentru acest articol, ne duce de îndată cu gândul (mă rog, pe cei ce citesc mult și cu folos!) la povestirea (după unii romanul, mai exact miniromanul) Bani pentru Maria a scriitorului sovietic Valentin Rasputin, născut pe 15 martie 1937 în satul siberian Ust-Uda de pe malul râului Angara.

Da, căci la fel cum Kuzma, soțul Mariei, izbutește în trei zile (atâta durează acțiunea micului roman, parte din neoficiala păsuire de cinci zile pe care o acordă revizorul contabil „eroilor”) să facă rost de o mie de „ruble noi” pentru a acoperi lipsa depistată la inventarierea magazinului sătesc, magazin gestionat de Maria vreme de un an și jumătate (în toată această perioadă fără niciun inventar, chit că gestionara l-a cerut de mai multe ori), tot așa viitorul nostru guvern, negociat cu excesivă rigoare și încetineală de cele patru formațiuni pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR), trebuie ca, până la 1 iulie, să se „nască”, să fie „botezat”/ confirmat de Parlament (firește, după nominalizarea premierului de către președintele Nicușor Dan) și să identifice căile agreate de actualii negociatori (restrângerea cheltuielilor, posibil creșterea unor taxe), respectiv resursele financiare disponibile, întru reducerea imensului deficit bugetar (de aproape două cifre), nemicșorarea unor investiții strategice (autostrăzi, modernizări de drumuri, poduri și transporturi feroviare etc.) și încasarea a încă vreo 12 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o foarte posibilă pierdere națională, provocată ca de-atâtea ori (și niciodată imputată celor vinovați!) de nepriceperea, orgoliile stupide sau chiar de josnica trădare a unor nevrednici, instalați prin jocul politrucianist de culise, precum ăsta de-acuma, în fruntea mesei cu bucatele țării.

Pe scurt, situația să revină cât mai curând în matca normalului: fără alte împrumuturi externe (de altfel, cu o datorie externă de circa 200 miliarde euro, bașca actuala neîncredere a străinilor cu ștaif în dâmbovițeana bătută pe loc, România fie că uneori nu mai poate să se împrumute, fie că alteori se împrumută cu cele mai mari dobânzi), fără nesimțitele decalaje dintre veniturile minime și cele bugetare maxime (sfidătorul raport de 1 la peste 100), fără sporul șomajului și al inflației, în schimb cu recâștigarea încrederii celor mulți în instituțiile statului, prin respectul arătat legilor, inclusiv Legii indexării, de către făcătorii acestora, nu în ultimul rând prin liniștea comunicată faptic de cârmuitori tuturor cetățenilor, cum că grija lor de căpetenie este aceea să-i apere și să le asigure un trai decent (hrană ieftină și sănătoasă, servicii medicale de calitate, educație temeinică, siguranța zilei de mâine ș.a.), în primul rând prin plata la timp și nedijmuirea  drepturilor cuvenite: lefuri, pensii, alocații de stat.

Principala cale ce ar contribui simțitor și de îndată la însănătoșirea finanțelor României, totodată la reducerea decalajului bugetar, o reprezintă impozitarea progresivă, numită taxa de solidaritate (solidaritate cu cine?) de anumiți politruci dâmbovițeni. Nu numai că acest tip de impozit s-a aplicat și continuă să se aplice în toate țările dezvoltate (au fost perioade, ne informează profesorul Nicolae Grigorie-Lăcrița în textul Impozitarea progresivă, una dintre soluțiile esențiale pentru reducerea deficitelor bugetare și înfăptuirea echității fiscale, când se aplica în Statele Unite un impozit de 90%, ba chiar de 94% în timpul celui de-al doilea război mondial), dar este de-a dreptul inuman ca, prin cota unică, să fie la fel impozitat un venit lunar de 3000 lei și unul de 150.000 lei!

Desigur, la această cale lesnicioasă (a se citi „la îndemâna cârmuitorilor hotărâți și bine intenționați”) se adaugă mult mai laborioasa cale de reducere a cheltuielilor bugetare, respectiv de recuperare a prejudiciilor provocate statului.
Reducerea cheltuielilor și echilibrarea acestora cu veniturile se face de regulă prin disponibilizări și/ sau prin ciuntirea drepturilor salariale mai mult, mai puțin sau deloc cuvenite: prin neaplicarea Legii indexării chiar la începutul acestui an, prin corecta diminuare până la desființarea unor bănoase și fanteziste sporuri (precum cel pentru păstrarea confidențialității și pentru condiții grele de muncă la magistrați!), nu în ultimul rând prin lanțul scumpirilor, după majorarea accizelor și a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) la produsele de bază: energie electrică, benzină, motorină, gaz metan.
Întrucât numărul bugetarilor a tot crescut (la o populație de circa 20 milioane, aparatul nostru bugetar numără peste 1,3 milioane de angajați, din care aproape jumătate sunt în Capitală), se subînțelege că trebuie redus nu doar numărul ministerelor, al secretarilor de stat, consilierilor și direcțiilor din toate instituțiile centrale și locale, nu doar numărul parlamentarilor (o singură Cameră, cu cel mult 300 de aleși, adică așa cum au decis românii la referendumul consultativ din 2009, proporțional al tuturor consilierilor județeni, municipali, orășenești și comunali), ci mai ales cel al sinecuriștilor de pretutindeni: Parlament, Președinție, Guvern, Consilii județene, prefecturi, primării, comitete, comiții, agenții, autorități.
Însă calea cea mai generală de reducere conștientă a cheltuielilor la nivel politico-guvernamental, comunitar (județ, municipiu, oraș, comună), familial și individual, cale experimentată la noi strict ocazional, este aceea a economiilor, pe care cei puțini și bine educați și le autoimpun, pe când celor mulți și năbădioși trebuie impuse prin legi, hotărâri, decizii și sancțiunile prevăzute în ele: de la grobianism și agresivitate, până la făloșenie în societate și deplasările în străinătate. Doar astfel noi toți vom vedea în timp rezonabil enormele avantaje ale cumpătării pentru sănătate și civilitate: unii renunțând de bunăvoie la consumul pe rupte și la perfida comoditate mașinistă, alții urmând înțeleptul exemplu dat de primii, cei mai mulți (am în vedere legiunile de angajați din instituțiile centrale și locale) fiind readuși cu picioarele pe pământul patriei după severa diminuare a cotei de combustibil pentru mașinile de serviciu, precum și a celei cu deplasările în străinătate pe banii obștei.

Tot în categoria economiilor ar intra banii rezultați atât din regionalizare (aparatul bugetar al actualelor 41 de județe și al Bucureștiului s-ar reduce la cel strict necesar pentru opt, maximum zece regiuni) și din comasarea comunelor ce încalcă legea prin neîndeplinirea condiției privind numărul minim de locuitori (de exemplu, pe Valea Izei ar fi de-ajuns trei comune, iar pe Valea Marei doar două), cât și din desființarea funcției de viceprimar (în orașele mari sunt câte doi aflători în treabă), care nu numai că nu-și merită consistentele lefuri, dar – fiind de regulă desemnați de votul majoritar al consilierilor din tabăra potrivnică primarului – pe întreaga perioadă a mandatului ei se vor opune din răsputeri acestuia și inițiativelor sale, căci cei patru ani de huzureală sunt transformați de alde ăștia într-o subtilă și neîntreruptă campanie pentru fotoliul de prim edil.

În ceea ce privește recuperarea prejudiciilor provocate statului, apoi la acest capitol România chiar este de pomină prin miile de miliarde șutite de tâlharii interni și externi (peste 2000 de miliarde euro sau echivalentul a 46.000 tone aur în numai 30 de ani!), avere pierdută de poporul român pentru întreținerea infectului belșug al unora dintre cei mai mari patrihoți și trădători de pe aceste meleaguri: Adrian Năstase, Sorin Oprescu, Viorel Hrebenciuc, Sorin Ovidiu Vântu, Adriean Videanu, Gheorghe Ștefan, Dan Ioan Popescu, Radu Mazăre, Elena Udrea și mulți, mulți alții.

Cea de-a treia cale de revigorare economico-financiară a României, în sensul reducerii sau scutirii de o bună parte din datoria ei externă, o înfățișez în articolul Datoriile odioase ale României postdecembriste din 30 octombrie 2024, în care susțin următoarele: „(…) e clar că și pe meleagurile noastre ar trebui să fie activată doctrina «datoriilor odioase», dacă nu pentru toți banii împrumutați în peste trei decenii, atunci cu siguranță pentru majoritatea lor”.

N.B.: Iată cum explică datoriile odioase Alexander Nahum Sack, părintele doctrinei: „Dacă o putere despotică contractează o datorie nu pentru nevoile și în interesul statului, ci pentru a întări regimul său despotic, pentru a reprima populația care-l combate, această datorie este odioasă pentru populația din întregul stat. Această datorie nu este obligatorie pentru națiune: este una a regimului, o datorie personală a puterii care a contractat-o, în consecință ea cade odată cu căderea acestei puteri”.

                                               George  PETROVAI

Foto: I. Mariș

• Cei interesați pot depune proiectele până pe data de 20 iunie;
• Fondul total de sponsorizare este de 560.000 de lei;
• Finanțarea maximă pentru un proiect este de 10.000 de lei.
• Noua ediție a fost lansată în cadrul vernisajului expoziției care reunește operele artiștilor plastici susținuți în cadrul edițiilor anterioare

29 mai 2025, Iași – MOL România și Fundația Pentru Comunitate au deschis înscrierile pentru cea de-a 20-a ediție a Programului MOL de promovare a talentelor, prin care le oferă sponsorizare în valoare totală de 560.00 de lei tinerilor artiști și sportivi. Organizat pe bază de concurs de proiecte, se adresează tinerilor talentați cu rezultatele foarte bune obținute în ultimii doi ani. Selecția este realizată de un juriu, iar candidații pot depune aplicațiile până pe data de 20 iunie. Fondurile disponibile pot fi folosite pentru a finanța achiziția unor materiale, echipamente sportive, instrumente muzicale și/sau pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare și participare la concursuri, festivaluri, tabere de pregătire, cantonamente.

Programul MOL de promovare a talentelor a ajuns în acest an la ediția-a 20-a, fiind cel mai longeviv demers din domeniu, și este organizat de Fundația Pentru Comunitate din fondurile asigurate de MOL România, companie cu o prezență de 30 de ani pe piața locală. În decursul celor 19 ani de existență, prin această inițiativă au fost susținuți 3.936 de tineri talentați, prin 3.036 de proiecte care au beneficiat de un buget de 7,1 milioane de lei.

Evenimentul de lansare a ediției din acest an s-a desfășurat în Aula Carmen Sylva a Palatului Universitar de la Copou, Iași, odată cu vernisajul celei de-a 2-a expoziții colective de arte plastice a beneficiarilor Programului MOL de promovare a talentelor, organizat în Sala Pașilor Pierduți. Au fost expuse lucrările tinerilor artiști care provin din 10 județe și din București care au obținut finanțare în cadrul Programului MOL de promovare a talentelor între anii 2010-2024.

• Bandi András, fotografie, Târgu Mureș
• Berszán Árus Dániel, ilustrații de carte, Gheorgheni
• Sorina Teodora Călinescu, desen, pictură, Corbeni, Argeș
• Ștefania Mihaela Călinescu, desen, pictură, Corbeni, Argeș
• Radu Matei Caravațeanu, pictură, game design, Cluj
• Ada Maria Ciontu, pictură, București
• Maria Ioana Cîrstoiu, pictură, Târgu Ocna
• Csibi Melinda Emese, pictură, Târgu Mureș
• Dragoș Mihai Dobocan, pictură, Oradea
• Erdély Boróka, pictură, Târgu Mureș
• Maya Gherghel, grafică, pictură, Feleac, Cluj
• Alexandra Iulia Gherghinoiu, pictură, Corbeni, Argeș
• Petru Iordachi, pictură, Tansa, Iași
• Kentelki Gábor, pictură, Târgu Mureș
• Maria Sînziana Lupo, pictură, Alba Iulia
• Gregorio Petru Niculae, ceramică, sculptură, București
• Robert Constantin Niculae, pictură, București
• Andrei Pennazio, pictură, Iași
• Szabó Orsolya, fotografie, Sâncraiu, Covasna
• Szűcs Petra, desen, grafică, Moșnița Nouă, Timiș
• Maria Ilinca Țoța, pictură, București
• Ioana Vălimărescu, pictură, București

„Anul acesta este unul special pentru noi, deoarece sărbătorim trei decenii de activitate pe plan local și, implicit, 30 de ani de când Grupul MOL a făcut primul pas pe plan internațional. Ne-am dorit încă de la început să oferim produse și servicii de calitate, dar și să generăm valoare adăugată în comunitățile în care am intrat. Sunt mândru de rezultatele de până acum și, privind retrospectiv acum că am ajuns și la cea de-a 20-a aniversare a acestui program dedicat artiștilor, văd roadele investiției noastre în tineri.” a declarat Gábor Mozga, CEO al MOL România.

Pentru acest program sunt eligibili tineri sportivi și artiști care au vârste cuprinse între 8 și 18 ani, care pot concura atât individual, cât și în echipe sportive sau ansambluri artistice. Aceștia pot depune aplicațiile on-line pe site-ul Fundației Pentru Comunitate până pe data de 20 iunie 2025 inclusiv. Solicitările de finanțare trebuie să conțină descrierea rezultatelor solicitanților din ultimii doi ani, recomandări din partea profesorilor pregătitori sau antrenorilor, obiectivele de viitor și bugetul de care au nevoie pentru realizarea obiectivelor descrise în proiect. Fondul total de finanțare din acest an este de 560.000 de lei. Tinerii de peste 18 ani, care au obținut finanțare în cadrul edițiilor anterioare, pot depune proiecte într-o categorie specială, destinată lor.

„Avem bucuria și onoarea de a colabora prin acest program cu cei mai buni tineri sportivi și artiști din țară. Fiind cunoscut și așteptat în fiecare an atât de tineri cât și de părinți, profesori, antrenori, programul oferă finanțare și totodată dă posibilitate de a întocmi proiecte profesionale cuprinzând realizările din ultimii doi ani, scopul planificat pentru următoarea perioadă și bugetul necesar realizării Fiind o concurență foarte mare, atrag atenția solicitanților asupra importanței pregătirii documentelor opționale, care în unele cazuri pot constitui avantaje importante. Înscrierea proiectelor este o procedură simplă, iar echipa noastră poate fi contactată pe toată durata celor 30 de zile alocate. Cei interesați găsesc toate informațiile necesare înscrierii pe website-ul Fundației, iar în grupul de Facebook al Programului pot împărtăși experiența,” a declarat András Imre, directorul executiv al Fundației Pentru Comunitate.

Despre Programul MOL de promovare a talentelor

În cadrul Programului MOL de promovare a talentelor, un solicitant poate să obțină finanțare în valoare de cel mult 10.000 de lei pentru a acoperi cheltuielile de transport legate de activitatea sa sportivă sau artistică sau pentru a achiziționa echipamente și materiale. Membrii juriilor iau în considerare, pe lângă alte criterii, și corelarea cheltuielilor cu obiectivele stabilite.

Cererile vor fi evaluate de două jurii de specialitate. Președintele juriului la secțiunea Sport este Violeta Beclea-Székely, vicecampioană olimpică și mondială la atletism și doctor în sport, respectiv violonistul Márkos Albert, concertmaestrul Filarmonicii Transilvania din Cluj, la secțiunea Artă.

Din bugetul total disponibil pentru ediția a 20-a, 220.000 lei sunt destinați sportului, 200.000 lei sunt dedicați domeniului artelor și 140.000 lei categoriei de vârstă de peste 18 ani, în cadrul căreia pot solicita sprijin acei tineri care au beneficiat deja de sponsorizări în anii anteriori și au depășit vârsta majoratului.

Solicitările pot fi depuse până la data de 20 iunie 2025, iar detaliile programului pot fi găsite accesând: www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro

***

Despre MOL România

MOL România este o subsidiară a MOL Group și una dintre cele mai importante companii petroliere din România. MOL România este prezentă pe piața locală de 30 de ani și oferă un portofoliu comprehensiv de produse și servicii în domeniul comerțului de carburanți, lubrifianți, produse petrochimice și bitum.  În prezent, compania deține un număr de 236 de stații de servicii la nivel național, două depozite de carburanți la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd. În ultimul deceniu, de când MOL a introdus în România conceptul Fresh Corner, vizitele în stațiile de servicii sunt mai savuroase, deoarece clienții au la dispoziție o gamă variată de cafele și produse alimentare proaspăt preparate, precum hot-dog sau sandviciuri.  MOL România are sediul social la Cluj-Napoca, sediul de afaceri la București, un birou administrativ la Arad și un număr de 259 de angajați proprii. În 2005, MOL România a fost prima companie petrolieră care a implementat un program de loialitate, urmat, anul trecut, de lansarea platformei MOL MOVE, care oferă o experiență digitalizată de ultimă generație și beneficii exclusive. De cinci ani, compania a investit în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru posesorii de vehicule electrice, instalând puncte MOL Plugee în 41 dintre stații, care în prezent pot deservi simultan 96 de vehicule electrice.  MOL România este un membru activ al comunităților din care face parte și investește în programe de responsabilitate socială care vizează domenii precum: educația, sportul, sănătatea sau mediul. Unul dintre cele mai vechi programe de responsabilitate socială este Spații Verzi, care sărbătorește 20 de ani de existență în 2025. De-a lungul timpului, prin programul Spații Verzi au fost implicați peste 250.000 de oameni în activități create cu scopul de a-i ajuta să înțeleagă cum se pot implica în protejarea naturii.

Despre Grupul MOL

Grupul MOL este o companie internațională integrată de petrol, gaze naturale, petrochimie şi retail, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operațiuni în peste 30 de țări, o forță de lucru dinamică formată din 25.000 de angajați în întreaga lume şi peste 100 de ani de experiență în industrie. Grupul MOL controlează trei rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare în Ungaria, Slovacia și Croația. Compania are, de asemenea, o rețea de aproape 2.400 de stații de servicii în 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. Activitățile de explorare și producție ale Grupului MOL sunt susținute de o experiență de peste 85 de ani în domeniul hidrocarburilor și 30 de ani în injecția de CO₂. În prezent, activitățile de producție se desfășoară în 9 țări, iar cele de explorare în 14 țări. MOL se angajează să își transforme operațiunile tradiționale bazate pe combustibili fosili într-un model de afaceri sustenabil, cu emisii scăzute de carbon şi aspiră să devină neutru din punct de vedere la emisiilor nete de carbon până în 2050, contribuind totodată la formarea economiei circulare cu emisii scăzute de carbon în Europa Centrală și de Est.

Despre Fundația Pentru Comunitate

Fundația Pentru Comunitate este o organizație non-profit înființată la Cluj în 2008 cu scopul de a sprijini talentul, cunoașterea, solidaritatea, valorile comunitare, astfel încât lumea noastră să devină mai prietenoasă. Pentru realizarea scopurilor anunțate, Fundația sprijină activități în domeniul cultural, educativ, social, comunitar, sportiv și de recreație. Sprijină, de asemenea, copii și tineri în suferință, precum și acele organizații care se ocupă de însănătoșirea și de reabilitarea lor.

Comunicat de presă

Actualii guvernanţi, vremelnicii pe care i-am tot văzut stând în fotolii încălzite, formând un fel de horă a compromisului în jurul unora mai şefi decât ei, care se gândeau (cu schimbul) nu la ţară, ci mai mult la fotoliul ăl mai mare şi cel mai de durată, ne-au tot spus că trăim bine, că nu-s probleme, că vom trece peste obstacolele economico-financiare zâmbind.

Cine putea mai bine să ne spună ce se întâmplă cu datoria externă, dacă nu miniştii banilor din România? Pe site-ul https://mfinante.gov.ro/album-ministri-de-finante e o listă cu toţi miniştrii de finanţe ai ţărişoarei, frumoasă şi prost administrată, din 1862 şi până azi. De observat că sunt puţine nume care s-au perindat pe la finanţe şi care au rezistat în funcţie mai mult de un an. Unii au stat pe-acolo câteva luni. Nu ştiu dacă au plecat de bună-voie din guvern, sau li s-a deschis uşa, apoi li s-a aplicat şutul de rigoare în locul bine cunoscut. Am selectat câteva declaraţii din 2020 încoace, ale miniştrilor finanţelor publice, care ne arată ce-am avut şi (ce bine c-) am pierdut.

Dan Vâlceanu https://financialintelligence.ro în 24.08.2021: „Noi estimăm că datoria publică va ajunge la finalul anului undeva la 49,1-49,2% din PIB”. 

Eugen Orlando Teodorovici pe fecebook în 8 aprilie 2022: „Gata!! Începe criza economică şi socială!! Datoria publică: februarie 2022: 50,6% !!

Adrian Câciu https://www.gandul.ro 23 aug. 2022: „Datoria externă a României este de 45% din PIB, aproape 57 de miliarde de euro. Cea mai mare înregistrată vreodată”.

În 16 noiembrie, 2023, pe https://romania.europalibera.org: „Fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Florin Cîțu, Alexandru Nazare, atrage atenția că economia României a înregistrat o scădere a ritmului de creștere două trimestre la rând, iar riscul intrării în recesiune este clar”.

Tot Alexandru Nazare, plecat de la Ministerul de Finanţe la mai bine, la Banca Natională, spunea pentru https://www.ceccarbusinessmagazine.ro nr. 20 din 28 mai – 3 iun. 2025:

„România rămâne o destinație fantastică de investiții; investițiile străine directe o arată, România rămâne o destinație fantastică de investiții, absolut fantastică. Este o destinație de primă mână și nu spun asta pentru că sunt un reprezentant al României. Cifrele spun asta. Ce cifre? Cele referitoare la investițiile străine directe. Dacă ne uităm la soldul ISD de 118 miliarde (de euro – n.r.) în prezent, 71% din acest sold este reprezentat de capitaluri și profituri reinvestite. Dacă ne uităm la ISD-ul din 2023, avem 4,9 miliarde profituri reinvestite din 6,9 miliarde în acel an. Ce ne spun aceste cifre? Faptul că investitorii care au luat decizia de a investi în România sunt foarte fericiți. Ei reinvestesc”.

Adică e bine! Noi nu înţelegem ce bine e! Vin investitorii călcându-se pe picioare de atâta înghesuială la făcut afaceri în România.

Pe https://economedia.ro din 22 aprilie 2024 apărea un articol care, printre altele, spunea: „Aşadar, este imperios necesar ca ministrul Finanţelor să explice care sunt măsurile pe care le ia Guvernul în contextul în care datoria publică a trecut de pragul critic de 50% din PIB. De asemenea, ministrul finanţelor trebuie să răspundă şi la întrebarea pe ce au fost cheltuiţi toţi aceşti bani împrumutaţi, având în vedere că nu au fost făcute investiţii majore în România în ultimul an”.

Şi se încheia cu aceste date statistice: „Conform BNR, în primele două luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 6,766 miliarde de euro, până la 176,849 miliarde de euro”, etc.,etc.

Nu ştiu dacă ministrul a explicat de ce ne-am tot împrumutat, la marea veselie, în ultimii douăzeci de ani (aproximez). Sigur că fiecare ministru care a stat pe punga cu bani a ţării ar fi trebuit să ne spună că nu-i bine, că banii luaţi trebuie daţi înapoi cu dobândă. Probabil că au preferat să nu primească şutul de catapultare din scaunul ministerial. Şi de-atunci datoria publică şi minciuna trăiesc în bună armonie în spaţiul carpato-danubian.

Florin Cîţu a fost ministru (şi prim, şi de finanţe), şi şef la Senat. Pe https://www.factual.ro apărea pe 13.03.2021 următorul citat: Florin Cîțu (PNL, președintele Senatului) „Noi am reușit să ne împrumutăm mai ieftin într-o criză decât se împrumuta PSD pe creștere economică.” Doar că cei de la publicaţia online citată demonstrează că „Afirmația premierului Florin Cîțu este trunchiată. România s-a împrumutat cu dobânzi mai mici în perioada de guvernare a PNL, însă în toate statele UE rata dobânzii a început să scadă începând cu mai 2020”.

https://spotmedia.ro din 09.11.2020 îl citează pe Cîţu: „România este singura țară din UE unde investițiile au avut o contribuție pozitivă în prima parte a anului. Suntem țara care evită recesiunea tehnică. Nu știu dacă există o altă țară din UE care evită recesiunea tehnică. Cred că estimările noastre sunt mai aproape de adevăr, dar întotdeauna există volatilitate. Nu doar CE a îmbunătățit estimările, și FMI”.

Mai departe, Florin Cîţu o ţine tot aşa: „Exclud varianta unui acord internațional cu FMI. Am arătat în acest an că, dacă ai câștigat încrederea piețelor și investitorilor, poți să finanțezi un deficit mare fară să ai nevoie de instituții financiare internaționale. Acest deficit l-am finanțat pentru a plăti sănătate, scheme de ajutor, am avut investiții record. Deci nu e nevoie de un acord cu FMI. Nu există aceste discuții. Avem finanțare pentru anul acesta, aproape 97% din necesar e acoperit, deci nu avem nicio problemă de finanțare”, a asigurat ministrul Finanțelor.

Au fost miniştri care au atras atenţia că nu-i bine. Alţii au zis că-i bine când vedeam toţi că nu-i bine. Banii ăia mulţi, luaţi cu împrumut, trebuie daţi înapoi, cu dobândă!!! Unde-i economia aia care „duduia” după cum o auzea doar un singur sus-pus om din această ţară? Cine răspunde pentru ce ni se pregăteşte acum? De ce nu s-au luat măsuri din timp? Trebuia să trecem de alegeri, fără a fi deranjaţi de grija zilei de mâine?

Ni s-a spus că-i bine când începuse să fie rău. Am fost minţiţi. O minciună mare cât datoria externă a României!

Horia PICU

„Profu’ zăpăcit” (alias actorul Șerban Borda) a susținut sâmbătă, 31 mai 2025, în „pregătirea” Zilei Copilului (1 iunie), o lecție deschisă (în aer liber, în Parcul Grădina Morii) la invitația Clubului Rotary Sighet (parteneriat cu Primăria Sighet).
Primit cu entuziasm de iubitorii școlii… „altfel”, copiii și părinții prezenți au savurat argumentele împărtășite de „Profu’ zăpăcit” – numerosului public – pro… științele exacte.

Vremea frumoasă, zumzetul copiilor interesați de fizica și chimia experimentelor „zăpăcite”, prestația adecvată a profesorului – actor Șerban Borda – prezent contracronometru pe „scena” verde a Sighetului – au fost „ingredientele” unei formule magice (The Magic of Rotary) care (sperăm) vor determina o apropiere tacită a copiilor (și chiar a părinților!) de lumea… spectacolului/ teatrului.

Urmăriți un scurt video cu plecarea din Sighet, la fel de spectaculoasă, pe calea aerului, a celui mai iubit… profesor:

Foto & video: I. Mariș

Totul a început într-o marți. 

De unde știu? Păi, de fapt nu știu! Dar mirosea ca o marți, se auzea ca o marți… aș putea chiar să vă păcălesc, spunând că arăta ca o marți – dar sunt un cățel onest: nu aveam cum s-o știu pe asta, pentru că încă nu vedeam nimic!

Și de fapt nici nu era marți! Am aflat mai târziu.

Era luni. 10 iunie. Ziua în care am respirat pentru prima oară aerul acestei lumi care avea să mă înalțe și  să mă azvârle, să mă dezamăgească până la limita disperării – pentru ca mai apoi, printr-un miracol, să mă salveze. (Biro, A., Blue – manuscris)

Blue. Un suflet. Abandonat. Salvat. Renăscut. Devenit erou!

Ca s-o spun pe cea dreaptă, pentru mine chiar a început într-o marţi: 10 septembrie, 2024 – ziua în care m-a sunat buna mea prietenă Elvira Poienar, spunându-mi că intenţonează să pornească o campanie de conştientizare în şcoli, pe tema abandonului animalelor, care a căpătat, trebuie să o recunoaştem, proporţii catastrofice în oraşul nostru.

Urma să facă acest demers de mână cu Blue, un căţeluş salvat alături de surorile sale dintr-un tomberon, unde fuseseră lăsaţi pur şi simplu să moară…

I-am sugerat, mai în glumă, mai în serios, să-l promoveze pe micuţ la rangul de Ambasador al cauzei fraţilor săi, câini sau pisici, care suferă o soartă crudă, pe străzi, în adăposturi subdimensionate, flămânzi, înfriguraţi, terifiaţi şi singuri.

Ideea a … prins! Până să ne dezmeticim bine, eram deja în centrul unei campanii cu ambiţii mari, care a luat, mai întâi, forma unei piese de teatru. Piesa originală Blue urmează să reprezinte comunitatea şcolară sigheteană la festivalul naţional de artă dramatică în limba engleză “Come with us to Dramaland”.

Actorii – elevi ai Liceului Teoretic Leőwey Klára din Sighetu Marmaţiei, membri ai clubului şcolar Arts Club L.K, s-au implicat 100%, dovedind cu prisosinţă zicala copiii nu obosesc niciodată!

Textul, profund emoţional, reprezintă o provocare pentru nişte tineri de 12-13 ani, întrucât ei trebuie să îmbrace straiele unor căţei, ori ale salvatorilor lor; să gestioneze stări vecine cu durerea surdă, dar şi cu exuberanţa, ori biruinţa! În acelaşi timp, realismul acut al situaţiilor, faptul că personajele spun, cu subiect şi predicat, adevăruri cumplite, vine să completeze un tablou de ale cărui personaje (elevii) sunt, ca profesor, extrem de mândră!

O altă parte a proiectului Ambassador Blue o reprezintă o carte pentru copii, al cărei text a fost deja finalizat şi predat artistului grafic, buna mea prietenă şi neobosita mea colaboratoare, încă din zorii aventurii Cultura Gratia Urbis, Imola Şerban. Ulterior, lucrarea îşi va urma drumul spre tipar şi sperăm ca, la toamnă, să  putem invita publicul sighetean ca „martor” al lansării.

Înainte de asta însă, vor urma câteva reprezentaţii ale piesei de teatru aici, acasă, întrucât ideea de la care am pornit, cum spuneam, într-o marţi, a fost aceea a conştientizării concetăţenilor noştri, înainte de toate, asupra unor realităţi… mai puţin plăcute, pe care alegem să le trecem cu vederea.

Asta pentru populaţia şcolară în special. Pentru părinţi, bunici, într-un cuvânt, pentru adulţii care, alături de noi, au responsabilitatea uriaşă de a forma tinerii de azi, pregătim cel puţin o conferinţă – deşi poate termenul sună prea pretenţios! – întâlniri cu medici veterinari şi voluntari, dar şi cu reprezentanţi ai legii, care să explice pe înţelesul tuturor care sunt responsabilităţile proprietarilor de animale de companie, precum şi ce prevederi există pentru nerespectarea lor. Vom încerca de asemenea să chemăm, încă odată, autorităţile la aceeaşi masă cu voluntarii, în încercarea de a netezii opiniile contondente şi orgoliile absurde care, în prezent, împiedică soluţionarea inteligentă şi pe termen lung a problemei animalelor abandonate.

Nu în ultim rând, am început demersurile transformării conceptului Ambassador Blue într-un brand; ne vom adresa OSIM pentru a înregistra marca Blue şi, desigur, toate fondurile obţinute vor fi direcţionate către ajutorarea animalelor aflate în suferinţă.

Unde ne vor duce toate astea, rămâne de văzut! Cert este că ni s-a dovedit – dacă mai era nevoie – că tinerii, copiii zilelor noastre reprezintă o inepuizabilă sursă de inspiraţie, de energie pozitivă; pentru că ei nu cunosc cuvântul imposibil! Cu ei alături putem deveni o societate , o comunitate mai responsabilă, mai empatică, mai ancorată într-un prezent plin de provocări de tot soiul.

Andreea Biro
Preşedinte Cultura Gratia Urbis

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău va prezenta spectacolul „Dosarele Siberiei” pe scena Teatrului Municipal Baia Mare în data de 1 iulie a.c., în cadrul Turneului Memoriei. Acesta va începe oficial pe 27 iunie la Oradea, va continua pe 29 iunie la Cluj-Napoca, iar pe 1 iulie în municipiul reședință de județ. Biletele pentru reprezentația de la Baia Mare s-au pus deja în vânzare și pot fi achiziționate accesând site-ul https://www.bilet.ro/eveniment/dosarele-siberiei-15975-51173 . Turneul va ajunge pe 3 iulie la Satu Mare și se va încheia la Chișinău, pe 6 iulie.

Turneul Memoriei este organizat cu sprijinul Ambasadei  Republicii Moldova la București, iar reprezentațiile din Baia Mare și Satu Mare sunt susținute de Consulatul Onorific al Republicii Moldova la Baia Mare în colaborare cu administrațiile publice locale ale celor municipii reședință de județ. Regizat de Petru Hadârcă, „Dosarele Siberiei” este inspirat din memoriile Ecaterinei Chele, Margaretei Spânu-Cemârtan și ale lui Ion Moraru, supraviețuitori ai deportărilor staliniste. Această producție teatrală aduce în prim-plan suferințele românilor basarabeni deportați în Siberia în timpul regimului sovietic, oferind o mărturie artistică despre rezistență, memorie și asumarea trecutului.

Prin acest eveniment, atât Ambasada Republicii Moldova la București  cât și Consulatul Onorific al Republicii Moldova la Baia Mare își exprimă angajamentul de a promova memoria istorică și valorile comune care leagă românii de pe ambele maluri ale Prutului.

Pentru detalii privind ora și reprezentația de la Baia Mare, publicul este invitat să consulte și să achiziționeze online biletele de pe site-ul https://www.bilet.ro/eveniment/dosarele-siberiei-15975-51173 .

Consulatul Onorific al Republicii Moldova la Baia Mare
Florentin-Nicolae Tuș, Consul Onorific al Republicii Moldova la Baia Mare

Comunicat de presă