Joi, 21 mai 2026, s-au împlinit 139 de ani de la inaugurarea teatrului de vară sighetean Prielle Kornélia. Mai exact, într-o zi de sâmbătă, 21 mai 1887, deschiderea s-a făcut cu piesa „Bubobékok” de Csiky Gergely, având-o în rolul principal pe Prielle Kornélia, căci tot am sărbătorit 700 de ani de la prima atestare documentară. Dar nu despre asta doresc să vă vorbesc, ci despre a XXXIII-a ediție a „Zilei Memoriei – ziua porților deschise”, întâlnirea Fundației Academia Civică, la sărbătoarea Înălțării Domnului, cu ocazia Zilei Eroilor. Manifestările au debutat cu premierea Anei Blandiana de către primarul orașului, av. Vasile Moldovan, salutul asociațiilor și fundațiilor participante, după care s-a trecut la masa rotundă, „75 de ani de la deportările din iunie 1951”, moderator fiind Ioana Boca, director al Fundației Academia Civică.

În desfășurarea evenimentului, Președintele Fundației „Corneliu Coposu”, Ion-Andrei Gherasim, a prezentat volumul Moștenirea lui Corneliu Coposu. Principii și valori pentru eternitate, Editura Fundației Academia Civică, 2025; istoricul Andrea Dobeș a prezentat volumul Credință, rezistență și memorie. Viață consacrată în perioada comunistă. Destine de preoți, călugări și călugărițe de rit greco-catolic, Editura Fundației Academia Civică, 2026; doamna Niculina Moica, președinta Asociației Foștilor Deținuti Politici din România, a prezentat volumul apărut la Editura Polirom (2025), editori Alin Mureșan, Clara Mareș, Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica, volum câștigător al Premiului „Justiția memoriei”, ediția 2026, oferit de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino” și nominalizat la Premiile „Observator cultural” pentru Memorialistică/ Eseu, ediția 2026 și Premiul „Monica Lovinescu” acordat de Fundația Humanitas „Aqua Forte”, ediția 2025. A urmat vernisajul expoziției de artă plastică Memoria durerii, a tinerilor artiști băimăreni Cristian Răzvan Codrea, Mihail Sârb, Prykop Adrian, pe care v-o recomand călduros să o vizitați, respectiv vizitarea expozițiilor Fericiții martiri greco-catolici români (Muzeul Județean Satu Mare) și Ultima privire: sub gloanțele comunismului, a artistei franceze Madeleine Melot. Manifestarea s-a încheiat firesc, cu serviciul religios de pomenire a eroilor, la Cimitirul Săracilor de la Cearda.

„Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica” (editori Alin Mureșan și Clara Mareș, 334 p., Editura Polirom, 2025, Cuvânt-înainte de Ruxandra Cesereanu) beneficiază de 6 mari capitole de interviuri și povestea din dosarele Securității, un bogat index de nume și locuri, bibliografie; lucrarea ne este prezentată sub două forme: interviu și eseu, manual de rezistență în fața dictaturii și a detenției, lectură obligatorie pentru orice profesor de istorie din țară care predă disciplina „Istoria comunismului din România”. Și asta nu doar pentru traseul pe care adolescenta Nina Moica l-a parcurs între 15 iunie 1959 și 23 iunie 1964 (Târgu Mureș, Jilava, Botoșani, Arad, Oradea, ci și ca depozitar al unor „dușmance ale poporului”, ca martor al unor povești mai mult sau mai puțin pierdute (Sultana Fazâl, Maia Georgescu, Florica Pillat, Arlette Coposu și multe, multe altele).

Ce ne propune expoziția de artă plastică pe care o aminteam în prima parte a acestui articol? Demersul plastic al celor trei artiști se înscrie într-o zonă a abstracțiunii lirice, unde forma și culoarea devin purtătoare de emoție și reflecție. Realitatea istorică nu este neapărat ilustrată direct, ci mai degrabă ne este evocată prin tensiunea interioară, fragilitatea umană și rezistența spiritului în fața opresiunii. Fiecare lucrare este o încercare de recuperare simbolică a unei istorii personale și colective, o invitație la reculegere și introspecție. Astfel, se creează acel spațiu necesar pentru dialog, între trecut și prezent, regăsit în cartea elevei Moica dintr-a noua.

In Memoriam III, Am crescut în lacrimile mamei, Fragmented II, Oradea era foarte rece, Ce-ai făcut, Nina?, Forbiden, Habar nu aveam că există Jilava pe lume, Transcedental, Evadam, nu mai eram acolo, Zidul, Dacă ar fi fost și Iuda în închisoarea aia și vorbea cu mine, m-aș fi bucurat!, Mai ești aici…?, Pomelnic… vă las pe domniile voastre să discerneți titlurile capitolelor cărții Niculinei Moica de operele celor trei artiști plastici, prin a le parcurge propriu-zis, deoarece cred că numai așa ne putem elibera mințile de lanțurile dogmelor nocive și doar astfel putem aduce la suprafață acele straturi invizibile ale istoriei care continuă să ne modeleze.

Prof. Marius Voinaghi

Sighetu Marmației devine, la finalul lunii mai 2026, capitala folclorului pentru copii și tineret. Festivalul Național cu Participare Internațională „Am fost, s-om fi”, ajuns la ediția a XXVII-a, se desfășoară în perioada 30 mai 2026 – 1 iunie 2026, în Parcul Grădina Morii.

Evenimentul reunește ansambluri și artiști din județele Bihor, Bistrița, Brăila, Hunedoara, Olt, Prahova, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Suceava și București, dar și invitați din Republica Moldova și Ucraina.

Festivalul debutează sâmbătă, 30 mai 2026, la ora 11:00, cu vernisajul unei expoziții de pictură organizate la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” (str. Bogdan Vodă, nr. 1).

Deschiderea oficială are loc în aceeași zi, la ora 12:00, pe scena din Parcul Grădina Morii, urmată de concursul ansamblurilor folclorice și al soliștilor vocali și instrumentali.

Duminică, 31 mai 2026, programul continuă cu Concursul de pictură (ora 10:00, Clubul Copiilor, str. Gh. Doja, nr. 46), întâlnirea conducătorilor de formații cu oficialitățile la Primăria Sighetu Marmației (ora 12:00), Parada portului popular (ora 12:30 – de pe Aleea Pietonală până în Parcul Grădina Morii) și Gala Laureaților (ora 13:00, Parcul Grădina Morii).

Luni, 1 iunie 2026, de Ziua Internațională a Copilului, participanții și publicul sunt invitați la un spectacol folcloric și la ateliere dedicate copiilor.

Festivalul se desfășoară cu suportul financiar al Consiliului Județean Maramureș, Primăriei Sighetu Marmației, Inspectoratului Școlar Județean Maramureș și Ministerului Educației și Cercetării cu sprijinul Centrului Cultural Sighet, Muzeului Maramureșan Sighet și Școala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa – structura Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.
Evenimentul face parte din Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolară Naționale finanțate de Ministerul Educației și Cercetării pentru anul școlar 2025 – 2026, pentru elevii din învățământul secundar.

Salut, Sighet!

Vă invităm să trăiți o experiență autentică la stână, la a II-a ediție a evenimentului cultural „RUPTUL STERPELOR”, obicei pastoral străvechi păstrat cu sfințenie de pe vremea moșilor și strămoșilor noștri, care va avea loc luni, 1 iunie 2026, a doua zi de Rusalii, începând cu ora 13:00, în  comuna Petrova, Sub Plăiuț la stâna lu’ Pătraș.

Vă așteptăm cu drag!

Primăria și Consiliul Local – Comuna Petrova

Centrul Cultural Sighetu Marmației organizează joi, 28 mai 2026, de la ora 18.00, cea de-a doua ediție a Festivalului, Concurs Național de Interpretare Vocală „Cântecul Neamului”. Evenimentul va avea loc în sala de spectacole a Centrului Cultural Sighetu Marmației, din Piața Libertății nr. 24A, în fosta Casă a Armatei.

Publicul va putea urmări Gala Laureaților, dar și recitaluri susținute de interpreți de muzică populară apreciați. Pe scenă vor urca Paul Marincaș, Ileana Matus, Marius Iusco, Alexandra Șofron Rus și Traian Frâncu.

Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Orchestra Ansamblului Folcloric Mara, din cadrul Centrului Cultural Sighet, sub conducerea dirijorului Mihai Chiș.

Evenimentul este organizat de Centrul Cultural Sighetu Marmației, împreună cu Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației. Coordonarea artistică este asigurată de Școala de Artă „Gheorghe Chivu”, prin șeful de serviciu, prof. Ioan Dunca. Managerul Centrului Cultural Sighetu Marmației este prof. Matus Ileana.

Festivalul face parte din seria manifestărilor dedicate aniversării a 700 de ani de atestare documentară a municipiului Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

Marți, 26 mai 2026, principele Nicolae, nepotul Regelui Mihai al României, a poposit la  Sighetu Marmației pentru a vorbi despre… Regina Maria și Regele Mihai.
După amiază, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul losif Marturisitorul” din Sighet, a avut loc vizionarea filmului „Maria – Inima României” (film de John Florescu și Chainsaw Europe) și lansarea albumului „Bunicul meu – REGELE MIHAI” .

O înregistrare VIDEO de la acest eveniment puteți urmări în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Sâmbătă, 23 mai 2026, la Lacul Albastru din Baia Sprie, a avut loc o nouă activitate din cadrul proiectului Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș, organizată de către Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest, în parteneriat cu Primăria orașului Baia Sprie și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Evenimentul informativ, intitulat De la Marea Tethys la Lacul Albastru, și-a propus să aducă publicul mai aproape de fascinanta istorie geologică a zonei, prin prezentări susținute de specialiști despre o lume dispărută, Marea Tethys, care acoperea aceste locuri în era mezozoică, despre rolul acestei mări preistorice în evoluția reliefului Munților Gutâi și transformările care au modelat, de-a lungul timpului, peisajul pe care îl vedem astăzi. Participanții au aflat mai multe despre geneza Lacului Albastru, arie naturală protejată, monument al naturii și despre particularitățile acestui sistem lacustru. Sub coordonarea dr. ing. Valeria Brezoczki de Facultatea de Inginerie a Centrului Universitar Nord Baia Mare, s-au realizat observații directe privind culoarea și transparența apei lacului, mirosul acesteia, prezența depunerilor minerale și cromatica lor, vegetația și fauna acvatică, precum și influența condițiilor meteorologice asupra lacului.

Pe durata evenimentului, participanții au putut descoperi piese din colecția didactică a Muzeului de Mineralogie din Baia Mare, prezentate într-un stand amenajat special lângă Lacul Albastru: „Au fost expuse eșantioane reprezentative pentru Dealul Minei și pentru zăcământul polimetalic Baia Sprie, precum cuarț, baritină, stibină, calcit, gips, galenă, blendă, pirita și calcopirită. La stand, s-a organizat și un mic atelier dedicat proprietăților macroscopice ale mineralelor, cu ajutorul unor instrumente și dispozitive specifice.” (conf. univ. dr. Ioan Denuț, managerul Muzeului de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare)

Activitatea s-a adresat în mod special celor mai tineri membri ai comunității locale, așa că ne-am bucurat să avem parte de implicarea unui grup de elevi, membri ai Clubului Green Impact Baia Sprie, coordonați de d-na profesor Iolanda Strelenczuk.

Evenimentul De la Marea Tethys la Lacul Albastru face parte din seria de activități educative desfășurate prin proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș, finanțat prin „BRAVoluntar” ediția 2026 – program dezvoltat de Fundația OMV Petrom și Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) și implementat de Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest.

APTDD NV & Echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

Programul Vizitelor – Majestatea Sa Prințul Nicolae
Maramureș • 25-28 mai 2026

Luni, 25 mai 2026 — Baia Mare

• 18:30 — Vizionarea filmului și lansarea albumului la Biblioteca Județeană Petre Dulfu
• Seară — Cină și cazare la Hotel Rivulus, Baia Mare

Marți, 26 mai 2026 – Baia Mare – Sighetu Marmației
• 10:00 – 11:30 — Colegiul Național Mihai Eminescu, Baia Mare
• 12:00 – 13:30 — Colegiul Național Gheorghe Șincai, Baia Mare + prânz
• 17:00 — Vizionarea filmului și lansarea albumului la Centrul Cultural Pastoral Sfantul losif Marturisitorul
• Seară — Cină și cazare la Pensiunea La Gorgan, Vadul Izei

Miercuri, 27 mai 2026 — Sighetu Marmației » Baia Mare
• 09:00 – 10:30 — Vizită la Memorialul Durerii
• 11:00 – 12:30 — Liceul Tehnologic Marmației
• 13:00 – 14:30 — Colegiul Național Dragoș Vodă + prânz
• Opțional – Vizită la Cimitirul Vesel
• Seară — Deplasare, cină și cazare la Hotel Rivulus, Baia Mare

Joi, 28 mai 2026 — Târgu Lăpuş
• 10:00 – 11:30 — Liceul Tehnologic Grigore Moisil
• 11:45 – 13:15 — Liceul Teoretic Petru Rareș — discuții cu elevii
• 13:45 — Vizionarea filmului și lansarea albumului
• Deplasare Mănăstirea Rohia pentru a lua masa
• Plecare spre Satu Mare

De Praznicul Înălțării Domnului, Ziua Eroilor, 21 mai 2026, Parohia Ortodoxă Ucraineană Sighet a organizat o altfel de oră de istorie, în capela cimitirului. Celor prezenți le-a vorbit, la început, Dl. Teofil Ivanciuc (căruia Sighetul îi datorează găsirea copiei documentului care înregistrează prima atestare documentară a municipiului) despre situația Sighetului în cel de-al Doilea Război Mondial. Cu populația înjumătățită, grav afectat de urmările războiului, Sighetul a devenit, la un moment dat, punct de tranzit pentru sute de mii de soldați și civili în fiecare zi. Dl. Ivanciuc, un veritabil Magister Historiae Maramorosiensis, le-a explicat, în special zecilor de elevi prezenți la eveniment, de ce Sighetul și România trec prin cea mai bună perioadă a istoriei, bucurându-se de libertate și de unele drepturi la care înaintașii noștri nici nu visau.

Mai apoi, Dl. prof. Marius Voinaghi, inițiatorul și coordonatorul Cercului de Istorie Gemina, din cadrul Colegiului Național „Dragoș-Vodă” le-a vorbit celor prezenți despre lipsurile, foametea și bolile care au decimat școlile sighetene în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, Domnul Profesor, care le insuflă elevilor sigheteni dragostea pentru Istorie de peste două decenii, a prezentat un document despre existența unor morminte sovietice în parcul central al orașului, în anul 1945. La rândul său, Dl. Profesor le-a vorbit tinerilor și despre perioada întunecată a regimului comunist.

La sfârșit, am prezentat, pe scurt, componența și istoricul parcelei Eroilor și Victimelor din cel de-al Doilea Război Mondial, din cadrul cimitirului parohial, încercând să risipesc mitologia țesută în jurul acestuia în perioada comunistă. Acolo nu sunt înmormântați doar soldați, ci și civili, dintre care 112 copii. Iar după originea etnică a celor înmormântați, ucrainenii și rușii au aceeași pondere, urmați de români, turkmeni, kazahi ș.a.

În încheiere, prezentatorii au convenit, alături de cei prezenți, că este nevoie de mai multe astfel de întâlniri, pentru a vorbi despre ororile și greșelile trecutului.

La sfârșit, a fost săvârșită o Panihidă pentru odihna celor înmormântați în parcela cimitirului parohial care este o mărturie tăcută despre ororile trecutului.

pr vicar Marius N. Lauruc

5 muzee îi așteaptă pe sigheteni dar și pe turiști să descopere… expoziții spectaculoase, ateliere interactive, demonstrații tradiționale, filme, trasee tematice, lansări de carte și alte activități pregătite special pentru sâmbătă, 23 mai 2026.

Ce puteți vizita?

• Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș” ▶ 14:00 – 22:00
• Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” ▶ 17:00 – 00:00
• Muzeul de Istorie-Arheologie ▶ 17:00 – 00:00
• Muzeul de Științele Naturii ▶ 17:00 – 00:00
• Casa Memorială Elie Wiesel ▶ 17:00 – 00:00

Vă așteaptă multe experiențe… pregătite ca să impresioneze vizitatorii!

Intrare este liberă, dar pentru cei care doresc să susțină activitatea muzeului, se pot face donații!

Salut, Sighet!

Șavuot (Shavuot, ebraică: שבועות; în pronunția așkenază Șavuos, ad literam, „Săptămâni” Hag Hașavuot = Sărbătoarea săptămânilor”) este o sărbătoare evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan. (În calendarul gregorian ea cade la sfârșitul lunii mai- începutul lunii iunie).  În acest an, Shavuot este sărbătorită începând de joi seara, 21 mai 2026 și se încheie sâmbătă, 23 mai 2026.
Shavuot eternizează momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Este una din așa-numitele „șaloș regalim”, adică cele trei evenimente festivalice când evreii făceau pelerinaj la Ierusalim. În Statul Israel ea este o sărbătoare legală de o zi. În Diaspora evreiască este celebrată vreme de două zile – 6-7 Sivan.
Celebrarea Șavuotului este direct legată de ziua Pesahului (Paștelui). Tora poruncește să se numere șapte săptămâni numite „Omer”, începând cu a doua zi a Paștelui, până la data marcată ca Șavuot. La sărbătoarea Pesah, evreii serbează eliberarea din robia faraonului, iar la Șavuot – primirea Legii (Tora) care i-a consacrat, după tradiția iudaică antică, într-un popor dedicat slujirii lui Dumnezeu.

În continuare urmăriți un scurt montaj VIDEO de la sărbătorirea Shavuot-ului la Sinagoga Vijnițer Kloiz din Sighet și cuvântul președintelui Comunității evreiești din Sighet, dl David Liberman:

Happy Shavuot!

Foto & Video: dr. Sorin Markus

Joi, 21 mai 2026, de sărbătoarea Înălțării Domnului, când se cinstește și Ziua Eroilor – Ziua Memoriei, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației (str. Corneliu Coposu, nr. 4) va avea loc vernisajul expoziției de artă „Memorial”.
Expun: Cristian CODREA, Adrian PRYKOP, Mihail SÂRB, curator – Cristian Codrea.
Vernisajul va avea loc Joi, 21 mai 2026, ora 11:00.

Expoziția va fi deschisă în intervalul 21.05.2026 – 30.06.2026.

Organizatori: Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței în colaborare cu Fundația Hanns Seidel, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Cercul Gemina – Colegiul Național „Dragoș-Vodă” Sighet.

Salut, Sighet!

Joi, 21 mai 2026, de praznicul Înălțării Domnului, când se cinstește și Ziua Eroilor, Parohia Ortodoxă Ucraineană invită pasionații de istorie să descopere o pagină din trecutul Sighetului.

La ora 17:00 va avea loc o rugăciune de pomenire pentru cei care sunt înmormântați în Cimitirul Eroilor și Victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, iar de la ora 17:30 vor fi susținute scurte prezentări, în capela cimitirului, de către Teofil Ivanciuc, prof. Marius Voinaghi, prof. Maria Lauruc, preot vicar Marius N. Lauruc.

Salut, Sighet!

În după-amiaza și seara zilei de joi, 14 mai 2026, cele șapte secole (cel puțin!) de continuitate, identitate și memorie sigheteană au fost celebrate printr-un  Extraordinar Concert al Operei Naționale București – dirijor Daniel Jinga.

Nu este nevoie de multe cuvinte, imaginile vă vor convinge că Sighetul merita un asemenea „premiu” muzical aniversar.

La mulți ani, Sighet! La mulți ani, sigheteni!

Foto & Video: dr. Sorin Markus