Semestrul I al anului universitar 2024-2025 a fost unul plin de evenimente pentru Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) – Centrul Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM). La fel de bogată se anunță și primăvara anului 2025, în care vom avea susținerea publică a patru teze de doctorat (27-28 martie), Concursul de Eseu Filosofic pentru Liceeni „Emil Cioran (în aprilie), sesiunea internațională de comunicări științifice studențești „Nord – perspective interdisciplinare” (în mai), lansări de carte, dar și conferințele unor personalități culturale și universitare de renume în domeniul filosofiei, care vor fi invitate la Baia Mare.

La începutul toamnei 2024 au avut loc susținerile publice a două teze de doctorat în domeniul Filosofiei: „Fundamentarea ideii de unitate națională la românii din Transilvania, din perspectiva Filosofiei istoriei”, susținută de doamna Monica Mare, sub coordonarea prof. Petru Dunca, și „Perspective antropologice asupra eticii politicii românești”, susținută de doamna Dana Buzura-Gagniuc, lucrare coordonată de prof. Teodor Vidam. Cele două laborioase teze de doctorat au fost foarte bine apreciat de comisiile naționale de evaluare, constituite de personalități reprezentative ale filosofiei românești: prof. Petru Bejan, prof. Gabriel Hasmațuchi, prof. Ion Dur, prof. Teodor Vidam și prof. Gheorghe Clitan. Cele două comisii au fost prezidate de prof. Daiana Felecan, coordonatoare Departament Științe Umaniste, Școala Doctorală – Domeniul Filologie, din cadrul UTCN-CUNBM și de prof. Ion Dur, membru reputat al Școlii Doctorale – Domeniul Filosofie, din cadrul UTCN-CUNBM. Ordinul de ministru privitor acordării titlului de doctor în filosofie doamnei Monica Mare și doamnei Dana Buzura-Gagniuc a fost semnat de ministrul Educației, prof. Daniel David, la începutul anului 2025. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

La începutul lunii octombrie 2024 a avut loc examenul de presusținere a patru teze de doctorat în domeniul Filosofiei: drd. Ioana Grad, „Între Utopie și Realitate: idealurile politice și sociale în opera lui John Stuart Mill și Karl Marx. Influența lor asupra societății romanești (1918 – 1989)”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Adrian Toporan, „Fundamentele epistemice ale cunoașterii apofatice”, coord. științific prof. Dan Gabriel Sîmbotin; drd. Anișoara Maria Țiplea, „Constante filosofice în spiritualitatea tradițională romanească”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Paul Gheorghe Szaniszlo, „Argumentare și comunicare în Retorica Discursului politic romanesc”, coord. științific prof. Petru Dunca. Cele pentru teze de doctorat vor fi susținute public în datele de 27 și 28 martie 2025.

La data de 15 noiembrie 2024, prof. dr. Ion Dur, de la Școala Doctorală de Filosofie Baia Mare, și-a lansat volumul „M.Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu <metod științific>”, în sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Evenimentul a fost moderat de doamna Dana Gagniuc Buzura (managerul revistei „Nord Literar”) și au rostit prezentări prof. Petru Dunca, doamna dr. Delia Muntean (profesoară și critic literar), domnul conf. dr. Florian Roatiș (profesor și filosof) și domnul dr. Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare). Mai multe despre acest eveniment aflați accesând acest link.

În ziua de 20 noiembrie 2024, profesorului Petru Dunca i s-a acordat din partea Senatului Universității Tehnice din Cluj-Napoca titlul onorific de „Profesor Emerit” pentru excelență didactică și prestigioase realizări în cercetare.

Vineri, 24 noiembrie 2024, în cadrul Școlii Doctorale de Filosofie a avut loc susținerea tezei de abilitiare „Hermeneutica filosofică și filosofia practică. Cercetări critice” de către conf. univ. dr Vasile Cătălin Bobb, responsabilul specializării Filosofie din cadrul UTCN-CUNBM. Acest titlu academic îi conferă abilitatea conf. Vasile Cătălin Bobb de a coordona teze de doctorat în domniul Filosofiei. Comisia națională a fost constituită din președintele comisiei, prof. Petru Dunca și membri: prof. Ion Copoeru (UBB Cluj), porf. Ioan Alexandru Tofan (UAIC Iași) Au participat din partea Instituției Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat din cadrul UTCN, Director Școala Doctorală Prof. univ. dr. ing. Petru Dobra și Cancelar doctorate Livia Filip. La eveniment au participat, cadre universitare, doctoranzi, masteranzi, studenți. Mai multe informații aflația accesând acest link.

Pe 10 decembrie 2024, în sala de conferințe a Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare, avut loc lansarea cărții „Pâlpâiri ale ființei. Mihai Șora și problema omului” a conf. univ. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb. În fața unei numeroase audiențe formate din studenți, masteranzi, doctoranzi (în special din domeniul Filosofiei), evenimentul a fost moderat de lect. asoc. dr. Dan Siserman și au fost suținute prezentări de către prof. emerit. Petru Dunca și prof. dr. Daniela Dunca. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

Pe 13 decembrie 2024, a avut loc Conferința Internațională Human Rights in the Digital Era (Drepturile Omului în Era Digitală). Evenimentul, organizat de prof. emerit dr. Petru Dunca, prof. dr. Daniela Dunca, conf. dr. Vasile Cătălin Bobb și lect. dr. Simion Belea, a reunit 16 prezentări pe diverse aspecte filosofice ale provocărilor cu cu care se confruntă drepturile omului în epoca digitală. Conferința a fost onorată de prezența prestigioșilor profesori din Italia: prof. Paulo De Stefani și prof. Carlotta Rosato de la Universitatea din Padova și prof. Maria d’Arienzo (Universitatea din Napoli) și prof. Stefano Testa Bappenhein (Universitatea din Camerino). Evenimentul a fost elogios reflectat într-un articol publicat în Revista „Centro di Ateneo per i Diritti Umani” al Universității din Padova. Mai multe detalii aflați accesând următorul link.

16 ianuarie 2025: în librăria Cărturești din Value Centre Baia Mare a avut loc evenimentul de lansare a cărții „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei (1919–1929)” de Wolfram Eilenberger (editura Trei), în prezența traducătorului în limba română, lect. asoc. dr. Dan Siserman. Evenimentul, desfășurat în fața unei vaste audiențe, a fost moderat de conf. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb și a beneficiat de cuvântări ale prof. univ. dr. habil. Daniela Dunca și a prof. emerit dr. Petru Dunca, toți de la același domeniu al Filosofiei băimărene. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următorul link.

Pe 31 ianuarie 2025, avut loc conferința domnului prof. dr. Ion Copoeru (UBB Cluj), cu titlul „Întâlniri în sălbăticie. Un cadru conceptual pentru a investiga interacțiunile om-animal”. Conferința, o incitantă analiză fenomenologică a relației om-animal și, extrapolând, a relației om-natură, a fost moderată de prof. emerit dr. Petru Dunca și s-a bucurat de o consistentă audiență. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următrul link.

Nu în ultimul rând, la finalul semestrului, în perioada 24-25 februarie 2025, au avut loc presusținerile doctoranzilor de la Școala Doctorală de Filosofie: Popovici Luminita, Cozma Ioan, Florin Ghiurgiu, Amalia Babici Man, Bonto Anca, Ivașcu Onita Daniela, Ardelean Giani, Ilie Georgică. Comisia de analiză a fost formata din prof. emerit Petru Dunca, prof. habil. dr. Ion Dur, prof. habil. dr. Dan Gabriel Sîmbotin, prof. habil. dr. Daniela Dunca, conf. habil. dr. Vasile Cătălin Bobb .

Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, urează tuturor o primăvară rodnică și plină de înțelepciune!

Facultatea de litere – Filosofie

Citesc pe https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/ministrul-educatiei-daniel-david-despre-performanta-la-nivel-de-liceu-in-romania-modelele-pe-care-le-avem-nu-mai-sunt-adecvate-3144515, având  data actualizării: 04.03.2025, ora 19:13 şi data publicării: 04.03.2025, ora 19:01, declaraţia ministrului Educaţiei, Daniel David: „Intră în liceu tineri cu inteligenţă şi creativitate similare celor din țări vestice, nu ies la fel de performanți”.

Adică profesorii din liceu le cam taie elevilor din creativitate şi inteligenţă. Oare aşa să fie?

Dacă tot e amator de statistici domnul David, ar putea să informeze poporul de unde a luat informaţia asta? Cum s-au măsurat inteligenţa şi creativitatea în şcoala generală? Apoi, cum s-au reluat măsurătorile, tot la inteligenţă şi creativitate în liceu, aceloraşi elevi! – altfel statistica ar fi irelevantă! – şi unde pot fi găsite datele şi chestionarele care au dus la această alarmantă situaţie?

Ştie domnul ministru câţi elevi intră în licee cu note de 1 sau 2 la română şi matematică, dar media le saltă frumuşel cu media celor patru ani de şcoală generală?

S-a uitat domnul ministru pe nişte statistici clare, care arată că elevi cu note la Evaluarea Naţională sub 4 (nu sub 5!), au luat note bune (şi cât se poate de adevărate!) la bacalaureat? Ştiu cazuri concrete de la matematică.  Şi astea s-au întâmplat de când supravegherea video la bacalaureat funcţionează mai ceva ca la Trezoreria Naţională.

Astea sunt exemple clare că la nivel de liceu inteligenţa dezvoltată, chiar creativitatea, sunt în creştere.

Cu ce ţări s-a făcut comparaţia la inteligenţă şi creativitate? Putem vedea nişte documente lămuritoare?

„Noi nu avem geografia României, nu avem istoria României de 20 de ani. Haideţi să regândim istoria, să regândim geografia, să readucem gramatica la liceu fiindcă copiii noştri nu mai vorbesc corect limba română”, mai declară ministrul David.

Oare?… Internetul îmi dă rapid două contraexemple:

Geografie clasa a VIII-a, în care scrie:
„Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5703/07.10.2020 și este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobat prin Ordinul Ministrului Educatiei Naționale cu nr. 3393 din 28.02.2017”.
2017… şi suntem în 2025. Ce să mai zic?  Eventual, să pun aici o parte din cuprins:

3. Carpații Orientali ………………………………….20
4. Carpații Meridionali ………………………………23
5. Carpații Occidentali ……………………………….25

https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIII-a/Geografie/RURJVFVSQSBESURBQ1RJ/A921.pdf

Şi la istorie sunt manuale. Se pot găsi, se pot comanda. Nu mai insist cu exemplele. Insist însă punând alte întrebări domnului ministru:

1. Ce-i de regândit la geografie? Oltul tot pe-acolo curge, Carpaţii au aceleaşi înălţimi şi subsolul aceleaşi bogăţii (care vor ajunge… unde vor ajunge!).
2. Dacă istoria va fi regândită, dar… va rămâne tot aşa, mai bine să mergem cântând cântece patriotice mai departe. Despre istoria Transilvaniei se poate învăţa la şcoală? Trecutul nu se poate schimba, nu se poate regândi. A fost, şi aşa rămâne! Dar trebuie ştiut exact aşa cum a fost!
3. Nu vorbesc bine româneşte copiii de azi. Dar adulţii ce fac, domnule ministru? Aţi văzut cum se scrie pe la televiziuni? Aţi auzit dvs. de meseria de „antrolopog”? Precis că nu… Mi-am pozat televizorul într-o zi. Aşa scria acolo! Partidul care v-a propus pentru funcţia de ministru a avut până deunăzi un şef pe care nu-l puteai asculta din cauza prea multor „ă-uri” cu care ne zgâria urechile de fiecare dată când spunea ceva. Citiţi comentariile la articole, şi vă veţi lămuri asupra corectitudinii scrisului celor mari, de la care învaţă cei mici.

Înainte de întrebarea cu nr. 4, un citat din aceeaşi sursă, adică: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/ministrul-educatiei-daniel-david-despre-performanta-la-nivel-de-liceu-in-romania-modelele-pe-care-le-avem-nu-mai-sunt-adecvate-3144515

„…performanţa la nivel de liceu nu arată bine. Intră tineri inteligenţi, creativi, cu inteligenţă şi creativitate similare celor pe care le vedem şi în alte ţări vestice, nu ies oameni la fel de performanţi. Asta mie îmi spune că modelele pe care le avem în zona învăţământului liceal în acest moment nu mai sunt adecvate”.

4. Erau vremuri în ţara asta când se ştia că cine termină o facultate are un loc de muncă în domeniu. Astăzi, de ce-ar mai învăţa ca altădată tinerii, din moment ce diplomele înaltelor şcoli sunt bune doar pentru fala rudelor şi a posesorilor, în foarte multe cazuri? De ce să se străduiască să înveţe, din moment ce tot munci la care pregătirea de liceu, cu sau fără diplomă, le oferă societatea? Cine ar mai învăţa azi aşa, ca altădată, dacă ar şti că facultatea îl trimite direct în şomaj, sau la turnat cafele în ceşti?

Nu mai există legătura între facultate (sunt, totuşi, excepţii – a se vedea Medicina, Arhitectura, dar mai sunt şi altele) şi locul de muncă obţinut conform cu calificarea.

Când se va reglementa asta, atunci starea de lehamite, de dezinteres vizibilă pe feţele multor elevi, va dispărea. Nimeni nu învaţă (doar) de dragul învăţării. Se învaţă dacă se întrevede o finalitate care dă o siguranţă pentru viitor! Şi un salariu de care să nu-i fie ruşine!

Elevilor de azi, oricât ar învăţa, oamenii mari (ca vârstă şi ca funcţie), le oferă un singur lucru: Incertitudine!

Horia PICU

În perioada 10.03.2025 – 14.03.2025 va avea loc operațiunea de colectare suplimentară a deșeurilor vegetale rezultate în urma activităților de întreținere a grădinilor și a zonelor verzi.

În acest interval de timp se vor colecta toate deșeurile vegetale, în vederea prelucrării lor mecanice.

Graficul conform căruia Societatea de Salubrizare va acționa va fi același cu cel de colectare obișnuită a deșeurilor la case.

Deșeurile vegetale sunt resturi provenite din: toaletări de arbori, arbuști, tuns gard viu, cosit iarba etc.

Vă reamintim faptul că arderea vegetației uscate este interzisă!

Primăria Sighetu Marmației

O fotografie din albumul avocatului sighetean Oscar Dahinten: Sighetul și podul peste Iza văzute dinspre Dealul Cetății exact de Crăciunul anului… 1934. Nici în urmă cu aproape 100 de ani nu prea era zăpadă în orașul nostru! Și… deloc clădiri prin zonă.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie dintr-o colecție privată.

Bernard HOULIAT s-a născut la 17 iulie1954 în sudul Franței. Studiile sale s-au desfășurat în diferite universități și instituții din Franța, Spania și Italia, în principal la Pau, Bordeaux, Zaragoza, Teruel, Escalona, Oviedo și Padova. De asemenea, a studiat la Școala de Arte Plastice din Bordeaux. Cursurile pe care le-a urmat: geografie (amenajarea și dezvoltarea teritoriului), ecologie și biologie (ecosisteme de altitudine), greacă veche, istorie, istoria artelor, cinema.
Specialist în probleme legate de Holocaustul din Europa Centrală și de Est. Scriitor și jurnalist.

Activitatea sa profesională a început în Parcul Național al Munților Pirinei, unde a realizat studii legate de botanică și insectele de munte.
Apoi, în perioada 1977-1995, concepe și organizează călătorii (turism de aventură, turism cultural, alpinism etc.), pentru diferite agenții franceze, în țări precum: Franța, Spania, Portugalia, Italia, Bavaria, Grecia, Maroc, Nepal, Chile, Suedia, Finlanda, România. În acest context, el a practicat alpinism profesional și schiul de munte. În perioada 1996-1999 este coordonator de proiect în cadrul Programului PHARE « turism rural» finanțat de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea turismului rural în România.
În perioada 2000-2001, a realizat un studiu legat de turismului ornitologic în Franța și Marea Britanie, finanțat de Ministerul Mediului din Franța.
În perioada 2000-2003 este profesor asociat la Universitatea din Pau în domeniul turismului și dezvoltării teritoriale.
În perioada 1999-2006 este consultant independent la diverși parteneri din Franța, Spania, România, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Grecia.
Din anul 2006 până în anul 2011, este angajat al Ministerului francez al afacerilor externe și devine director al Centrului cultural francez din Cluj Napoca (România). Responsabilitățile sale sunt de conducere a unei instituții cu autonomie financiară și programare, negocieri cu autoritățile locale și internaționale, dinamizarea cooperării culturale și a schimburilor între Franța, România și alte țări ale UE, promovarea creației franceze și românești, cooperare descentralizată prin sprijin/retransmitere de parteneriate între autoritățile locale din Franța și zona Transilvaniei. El a conceput evenimente majore care au marcat viața culturală locală: „Cluj Baroc”, „Rencontres du patrimoine alimentaire” (întâlniri și dezbateri între actori europeni implicați în activități legate de biodiversitatea agricolă și promovarea patrimoniului alimentar), „Festival des Très courts” (cinéma), „Printemps des cafés” și altele.

Între 2013 și 2017, Ministerul francez al afacerilor externe îi încredințează conducerea „Alliance française”, din Lviv (Ucraina). Responsabilitățile acestei funcții au fost de management, organizare și revitalizare a unei unități create recent într-un context de criză (conflictul din Ucraina), negocieri cu autoritățile locale și internaționale, promovarea limbii franceze, dezvoltarea unei strategii culturale autonome: „Lviv Baroc”, „Printemps des poètes”, și altele. Este implicat în dezvoltarea proiectelor transfrontaliere cu ambasadele Franței din Polonia și României și alți parteneri francezi și ucraineni.

Bernard Houliat și-a dedicat o mare parte a activității sale profesionale Europei de Est. Bazându-se pe importante rețele de parteneriate, a coordonat în special proiecte internaționale, a organizat evenimente și schimburi în mai multe domenii (geopolitică, probleme de mediu, biodiversitate, cinema, literatură, muzică barocă, jazz, muzică tradițională, dezvoltare rurală, etc …).

De asemenea, este implicat în activitatea unei mici agenții de turism românești corespondentă a unor turoperatori francezi specializați în turism de aventură și turism cultural (Terres d’aventure, Balaguère, Explorator, Intermèdes, etc …) pentru România, Ucraina și Moldova.
În acest context, el sprijină turismul rațional, respectuos și responsabil.
Personal, s-a dedicat realizării unor cercetări semnificative asupra antisemitismului și Holocaustului din Europa Centrală și de Est, însoțind multe familii, martori, personalități, scriitori, jurnaliști și participând la realizarea unor documentare.
Menține o rețea de contacte și prieteni în aproximativ cincisprezece țări, incluzând numeroase personalități politice și din media, oameni de știință, specialiști în biodiversitate, scriitori, muzicieni, cineaști, istorici, etc.
Vorbește mai multe limbi străine datorită marii diversități a angajamentelor sale profesionale și personale.

Bernard Houliat s-a angajat în mod personal în marile chestiuni de mediu, culturale și cetățenești. În paralel cu toate aceste activități, Bernard Houliat este autor și coautor al unui număr important de lucrări publicate (cărți și articole), la mai multe edituri franceze (Hachette, Rouergue-Actes Sud, Atlas, Quelque part sur terre, Denoël, etc…) și articole în presa franceză.
Amintim câteva lucrări:

• Guide bleu évasion-Roumanie, Éditions Hachette, (2004 și 2006),
• Le tourisme ornithologique, Éditions de l’AFIT- Agence française de l’ingéniérie touristique (2001). § La Roumanie au petit Bonheur, Editions Quelque part sur terre (2000) (în colaborare).
• Randonnées autour des Gorges de l’Aveyron. Rando éditions (2000).
• Tsiganes en Roumanie, Éditions du Rouergue (1999).
• Guide Visa Midi-Pyrénées, Éditions Hachette (1996).
• Les 100 visages de Venise, Éditions Atlas (1994) (în colaborare)
• Réserve naturelle du Nouvelle. Synthèses scientifiques, Parc National des Pyrénées, 1989.
• Montagnes sauvages d’Europe, Denoël, 1988 (în colaborare) [52

În anul 1996 Bernard Houliat vizitează pentru prima dată Vadu Izei, fiind reprezentant al OVR-Internațional, specializat în turism (coordonator de proiect), în vederea implementării proiectului PHARE Turism rural II, „Constituirea regiunilor pilot în turismului rural din România”, și selectarea primelor patru regiuni pilot (Bucovina, Maramureș, Apuseni, Moieciu-Bran). În cadrul județului Maramureș este selectată zona pilot Valea Izei, cu localitățile Vadu Izei, Ieud, Botiza.

Împreună cu echipa sa, Bernard Houliat evaluează potențialul local și nevoile imediate pentru dezvoltarea activității de turism rural și propune: realizarea unor circuite turistice ale meșterilor artizani locali, realizarea unor panouri de informare turistică cuprinzând și harta turistică a Țării Maramureșului, realizarea unui ghid al Maramureșului (în limbile română și engleză), susține achiziționarea unor case tradiționale și transformarea lor în birou de informare turistică, realizarea unui festival al viorii și muzicii de la sate și face propuneri pentru includerea zonei turistice Maramureș în ghiduri turistice internaționale.

Localitatea Vadu Izei a fost reprezentată în cadrul parteneriatului de Fundația OVR (Opération Villages Roumains) Agro-Tur-Art. În urma concursului de oferte locale de proiecte în vederea realizarii unui circuit al artizanilor în Vadu Izei au fost selectate de echipa de coordonare a programului: „Atelier de sculptură Vasile Apan”, „Atelier de țesut covoare – Ileana Borlean”, „Atelier de țesătorie – Maria Moldovan”, „Atelier de împletit nuiele – Mihai Petreuș”, „Atelier de pictură pe sticlă – Ioan Borlean”, „Expoziție de instrumente muzicale – Ioan Covaciu”, „Atelier de gastronomie locală ’Șopron’ – Denisia Covrig”.

A fost montată în Vadu Izei o hartă turistică „Țara Maramureșului” și au fost introduse în Ghidul „Maramureșul Turistic” informațiile despre circuitul artizanilor, rețeaua de cazare, biroul de informare turistică. De asemenea, Bernard Houliat a susținut asigurarea finanțării pentru construirea Casei-birou de informare turistică și realizarea primului Festival al viorii și muzicii de la sate intitulat „Maramuzical” în satele Vadu Izei, Ieud, Botiza. Bernard Houliat a fost managerul acestui mare și inedit festival cu invitați din mai multe țări europene.Bernard a propus includerea localității Vadu Izei în Ghidul turistic de limbă franceză „Routard”.

Bernard Houliat, susținut de conducerea OVR-International, facilitează colaborarea și intâlnirile între actorii din zonele pilot (Maramureș, Bucovina, Apuseni, Moieciu-Bran) și partenerii din Rețeaua turistică Opération Villages Roumains (OVR).

Pe plan zonal, susține constituirea Asociației „Țara Maramureșului”, primul parteneriat public-privat încluzând localități de pe toate văile Țării Maramureșului.

În perioada 1998-2000, Bernard Houliat este responsabilul OVR International în cadrul proiectului de parteneriat cu titlul „Formare profesională și dezvoltare rurală integrată”, finanțat prin Programul PHARE LIEN al Uniunii Europene, proiect derulat în beneficiul locuitorilor din Vadu Izei. Partenerii proiectului au fost Comitetul OVR Braine-le-Comte din Belgia, Fundația Rurală din România, OVR International și Fundația OVR Agro-Tur-Art din Vadu Izei.

În cursul anului 2004, Bernard Houliat a lansat „Guide bleu évasion-Roumanie”, la editura Hachette, în limba franceză. Fiind apreciat de public și de specialiști, ghidul va fi reeditat și tradus în limbile engleză și germană în anii care au urmat. Ghidul menționează Maramureșul și Vadu Izei cu patrimoniul istoric, cultural, turistic, cu unități de cazare și gastronomia locală.[54]

În anul 2005, Bernard Houliat este coordonatorul unei delegații române de actori locali din turismul rural parteneri în „Rețeaua Verde” la un mare Festival Internațional de turism în Franța, organizat la Val d’Azun (în Pirinei). Din delegație au făcut parte și Liviu Bledea (care a expus lucrări monumentale de sculpură) și Ioan Borlean (cu lucrări de pictură pe sticlă).

Bernard Houliat rămâne în memoria comunității din Vadu Izei mai ales pentru reușita marelui Festival al viorii și muzicii de la sate „Maramuzical” derulat în vara anului 1997.

Bernard Houliat va rămâne în memoria comunității din Vadu Izei pentru implicarea în dezvoltarea turismului și promovarea culturii tradiționale, pentru contribuția sa la punerea în valoare a imaginii localității Vadu Izei pe plan național și internațional.

A plecat spre veșnicie sâmbătă, 22 februarie 2025.
Condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Ioan Borlean,
Vadu Izei

Ziua de 24 febrarie 2025 marchează trei ani de la demararea „acțiunii speciale” a Rusiei în țara vecină, Ucraina. Trei ani de suferință pentru un popor care a pierdut – pe lângă sute de mii de morți și răniți – aproximativ șapte milioane de locuitori din populația totală. Nu doar femei și copii ci chiar bărbați care au fugit din calea războiului. Am văzut chiar la frontiera noastră, la Sighet – în primele luni după declanșarea războiului – valurile de refugiați, spaima din ochii mamelor care, fără nicio altă variantă, au luat calea exilului de frica războiului și-a morții care amenința populația nevinovată a Ucrainei.

Pe malul românesc al Tisei, la punctul de frontieră Sighet de la trecerea spre Ucraina, a fost organizată o conferință de presă – en plein air – la care au fost prezente – prin reprezentanți – instituțiile implicate în gestionarea „crizei ucrainene”.
Au participat și au prezentat rapoarte/ evaluări concise chestorul de poliție Coman Florin – seful ITPF Sighetu Marmației, comisarul șef de poliție Simona Chioran – director al Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș, comisarul șef de poliție Daniel Cătană – seful IPJ Maramureș, colonel Dan Pop – adjunctul IJJ Maramureș, lt. col. Bizău Florin – prim adjunct ISU Maramureș și domnul Dan Benga, șeful Serviciului Public Salvamont Maramureș.
Tema acestei conferințe a fost ,,Gestionarea situatiei operative de la frontiera de nord a României cu Ucraina”. Am aflat multe lucruri din categoria „foarte grave”, un exemplu fiind cei 13.000 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera în România, în anul 2024. Și am aflat că au murit oameni care au încercat să treacă granița spre România pe căi lăturalnice, periculoase. Acest război a făcut deja prea multe victime.

Prezentăm în continuare Declarația chestorului de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, la conferința de presă:

„Stimați jurnaliști!

Sunt onorat să vă prezint o parte din activităț ile de supraveghere și control a frontierei desfășurate de către polițiștii de frontieră a ITPF Sighetu Marmației în anul 2024, la frontiera de nord a României.
Pe parcursul anului de referință, obiectivele noastre principale au fost acelea de a asigura securizarea și securitatea frontierei, de a combate migrația ilegală, criminalitatea transfrontalieră şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat.
Pentru realizarea acestor obiective foarte importante, misiunile și acțiunile noastre au avut la bază analiza de risc, exploatarea informațiilor operative, schimbul de date și informații cu toți partenerii noștri, încadrarea cu personal specializat, continuarea pregătirii personalului, tehnică de supraveghere și de mobilitate terestra performantă, și ceea ce este cel mai important, activitate desfășurată în sistem integrat cu celelalte structuri din sistemul de ordine publică și siguranță națională, de aceea am vrut ca la acesta conferința de presă alături de noi sa fie o parte din principalii noștri colaboratori.

CRIZA DIN UCRAINA – RĂSPUNS INSTITUȚIONAL
Pentru că astăzi se împlinesc 3 ani de la izbucnirea conflictului armat dintre Ucraina si Federația Rusă, iar pentru structurile implicate în gestionarea securității frontierei a fost o provocare nemaiîntâlnită, vreau să fac câteva precizări legate de modul în care ne-am organizat. Astfel, imediat după declanșarea conflictului militar, au fost puse în aplicare Planurile Strategice existente la nivel MAI și IGPF, planuri care conțin sinopticul activităților, structurile implicate, direcțiile de urmat, măsurile și responsabilități clare pentru toate structurile ministerului în situația în care la frontiera de nord ne vom confrunta cu un aflux mare de persoane strămutate de pe teritoriul ucrainean, care fug din calea războiului.
În principal, o parte din măsurile luate începând cu 24 februarie 2022, se mențin și în prezent, iar punerea lor în aplicare de către instituțiile statului a avut drept rezultat o gestionare eficientă a tuturor provocărilor care au apărut la frontieră, generând chiar un model de bune practici apreciat de toți partenerii noștri interni și internaționali.
Amintesc în acest context, o parte dintre activitățile desfășurate și măsurile luate în concordanță cu evoluția situației operative:
⮚ în punctele de trecere a frontierei de la frontiera cu Ucraina, în contextul unui aflux masiv de persoane (zile cu 15.000 – 20.000 de persoane, în principal femei și copii care s-au prezentat în punctele de trecere a frontierei), au fost dispuse în principal următoarele masuri:
• a fost suplimentat personalul;
• au fost deschise noi fluxuri pentru control;
• s-a suplimentat dotarea cu echipamente pentru control: tablete/telefoane portabile, autospeciale tip Schengen, suplimentare colante Tip VIZĂ;
• au fost intensificate controalele pentru identificarea dezertorilor, a combatanților, armelor și munițiilor, explozibililor, substanțelor periculoase, în cooperare cu autoritățile vamale și structurile informative.
⮚ s-a solicitat sprijin din partea celorlalte instituții (Poliție, Jandarmerie, ISU), pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în punctele de trecere a frontierei;
⮚ au fost deschise/ reabilitate/ construite noi puncte de trecere a frontierei (deschiderea PTF Vicovu de Sus, reabilitare/ renovare PTF Siret, demararea construcției noului Punct de Trecere a Frontierei din Sighetu Marmației care va fi, la terminare, cel mai mare punct de trecere a frontierei de la frontiera Româno-Ucraineană);
⮚ la frontiera verde s-a luat măsura suplimentării de personal, suplimentarea aparaturii de supraveghere a frontierei, organizarea de patrule mixte cu structurile poliției și jandarmeriei;
⮚ s-au efectuat schimburi de date și informații cu partenerii interinstituționali;
⮚ sprijin pentru tranzitarea operativă și în cele mai bune condiții a convoaielor umanitare
⮚ suplimentarea cu personal din partea Agenției FRONTEX;
⮚ organizarea de misiuni de supraveghere aeriană cu IGAV;
⮚ menținerea Centrului Telefonic pentru informații în limba ucraineană – 9590, înființat la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmației începând cu data de 28.02.2022;
În ceea ce privește situația operativa constatată în anul 2024 la frontiera cu Ucraina menționez că și anul care a trecut a fost caracterizat de eforturile conjugate ale structurilor M.A.I. și în mod deosebit ale I.T.P.F. Sighetu Marmației pentru gestionarea situației operative determinate de conflictul armat dintre Ucraina și Federația Rusă.
În anul 2024 au fost înregistrate 6.298 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați aproximativ 13.000 de cetățeni ucraineni (7.000 pe raza județului Maramureș, 4.500 pe raza județului Suceava și aproximativ 1.500 la granița județului Satu Mare cu Ucraina). În momentul în care au fost depistați în dispozitivul de supraveghere a frontierei de către polițiștii de frontieră, aceștia au solicitat o formă de protecție din partea statului român, reglementată prin Decizia UE 382/2022. Discutam despre protecția temporară, dar mai multe detalii legate de aceasta procedura legala urmează să vă transmită reprezentantul IGI. Din totalul detecțiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni.
Din datele statistice prezentate, se poate constata astfel o creștere semnificativa a numărului cetățenilor ucraineni depistați de polițiștii de frontieră la frontiera verde, în 2024 față de anul 2023 (așa cum am precizat 13.000 cetățeni ucraineni reținuți în 2024 față de 3.868 in 2023, adică vorbim de creștere de 3 ori).
De la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 21.000 cetățeni ucraineni (mai exact 21.123) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului. Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa râului Tisa sau prin Munții Maramureșului. Cea mai periculoasă zonă din Munții Maramureșului este Vârful Pop Ivan care are o altitudine de 1.937 de metri, în care terenul este greu accesibil, cu stânci, prăpăstii, râpe, văi cu cascade înalte, deci un teren greu de parcurs, mai ales pentru cineva care nu este echipat corespunzător.
Mai mult decât atât, în această perioadă, pe munte stratul de zăpadă măsoară chiar și 2 metri, iar condițiile meteo sunt extreme, cu vânt puternic și temperaturi foarte scăzute, mai ales pe timpul nopții.
Polițiștii de frontieră cunosc foarte bine terenul, știu fiecare versant, fiecare vale, fiecare prăpastie – informații care ajută la deplasarea grupelor operative în teren, iar împreună cu lucrătorii de la Salvamont Maramureș, care dau dovadă, de fiecare dată de devotamentul și competență, am reușit să salvăm anul trecut 150 de cetățeni ucraineni.
Acționăm în sistem integrat, fiecare structură având competența specifică meseriei, avem o reacție rapidă în teren, iar pregătirea fizică, implicarea și cooperarea lucrătorilor din aceste grupe operative duc, în final, la reușita misiunii.
De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 28 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 16 pe malul românesc al râului Tisa și 12 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 200 de acțiuni (71 în 2024) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm peste 250 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină.
Nu în ultimul rând, este important de reținut că toți cetățenii ucraineni care au fost reținuți la frontiera verde, dar și cei care au intrat legal prin punctele de trecere a frontierei, sunt verificați în bazele relevante de date, pentru identificarea tuturor amenințărilor active, precum și în scopul preîntâmpinării altor situații cu impact major asupra climatului de ordine și siguranță publică sau a celorlalte tipuri de amenințări la securitatea frontierelor.
Obiectivul principal pentru anul 2025, este acela ca împreună cu celelalte structuri din sistemul integrat de supraveghere a frontierei, cu sprijinul și coordonarea eșaloanelor de la nivelul IGPF și ministerului, să asigurăm securizarea frontierei de nord, frontieră externă a UE, și să facem față cu succes tuturor provocărilor care ar putea să apară. Avem dotarea necesară, personal pregătit și multă experiență acumulată iar toată activitatea noastra se desfășoară în interesul statului și al cetățenilor.

Stimați jurnaliști!
Închei această prezentare prin a transmite asigurările noastre și prin intermediul dumneavoastră, dorim informarea tuturor cetățenilor, cu privire la faptul că în continuare noi, polițiștii de frontieră vom depune toate eforturile necesare pentru a ne îndeplini sarcinile și misiunile încredințate la cel mai înalt nivel dar și prin a vă mulțumi pentru prezenta și pentru sprijinul acordat.”

S-au scurs trei ani tulburi, dramatici pentru Ucraina, trei ani de îngrijorare și presiune pentru țările vecine, trei ani care ne-au „demonstrat” că războiul corodează omenirea.
Oare câtă voință (politică) „investesc” actorii importanți ai lumii pentru a instaura o pace onestă, durabilă, în Ucraina? Cu ce costuri se va încheia conflictul și cine va… beneficia?
Doar timpul ne va da răspunsul… rezonabil!

Ion Mariș

O întâlnire emoționantă, sinceră, o întâlnire care a adus împreună cadre didactice, elevi, părinți și invitați, iubitori ai limbii (limbilor) materne, a fost organizată exemplar de Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) – filiala Maramureș, președinte dl. Petrețchi Miroslav-Nicolae, la Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” din Sighet.
La întâlnirea de la Liceul Pedagogic „Taras Șevcenko” (vineri, 21 februarie 2025), moderată de președintele UUR, s-a vorbit cu respect, fără prejudecăți, despre importanța diversității lingvistice și culturale, despre modalitățile de promovare a multilingvismului.

În pofida tuturor „turbulențelor” care au loc în lume, a disputelor pentru împărțirea resurselor, în care popoarele „mici” sunt trecute uneori – din păcate! – la categoria „second – hand”, singurul lucru esențial, care rămâne pentru orice comunitate, orice națiune, este limba maternă. Te naști în/ cu limba maternă și mori în/ cu limba maternă.
Poți pierde toate bunurile materiale, toate bogățiile „lumești”, limba maternă rămâne… intangibilă.
Vorbitorii de la întâlnirea organizată de Uniunea Ucrainenilor din România (filiala Maramureș) au subliniat ideea că pe lângă funcția de comunicare orice limbă maternă este purtătoare de identitate, istorie și tradiții bine conservate, contribuind la dezvoltarea culturală și socială a comunităților.
„Pledoariile” pentru limba maternă, pentru promovarea limbii ucrainene în acest context, au fost făcute de Krisztofer Levente Orosz (viceprimarul Sighetului), Semeniuc Lucreția (directorul Liceului Pedagogic „Taras Șevcenko”), Colopelnic Vasile (vicar al Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean din România), Sambor Anna (prim-vicepreședinte UUR), Bilici Mariana (consilier gradul I la Direcția Generală Minorități și Desegregare), Covaci Ana-Maria (inspector școlar pentru minoritatea ucraineană la ISJ Maramureș), Todea Ioan Dorel (publicist), Papariga Maria (director al Școlii Gimnaziale Valea Vișeului), Macioca Mihai (profesor pensionar) și… reprezentantul publicației online „Salut, Sighet!” Traducerea din ucarineană în română, acolo unde a fost cazul a fost făcută cu fidelitate de către dl. Gresciuc Nicolaie.

Întâlnirea s-a încheiat cu un vibrant program artistic, susținut de elevi de la școlile cu predare în limba ucraineană din zonă. O „mostră” (video) v-o prezentăm în continuare:

Foto, video, text: Ion Mariș

Fostul deținut politic Petru CODREA, Cetățean de Onoare al Sighetului (din anul 2022), împlinește azi, 21 februarie 2025, 94 de ani. LA MULȚI ANI!

Domnul Petru Codrea s-a născut la 21 februarie 1931 în comuna Vadu Izei, Maramureș, fiind unul dintre cei patru copii ai învățătorului Petru Codrea (1901 – 1993), ctitorul școlii de pe Șugău. Tânărul Petru Codrea a urmat Liceul „Dragoș – Vodă” din Sighet, pe care nu-l finalizează, fiind arestat în august 1948 (avea 17 ani), cu un an înainte de absolvire. Face parte din bine cunoscutul „lot Vișovan”, din primul grup de elevi dragoșiști arestați de autoritățile pro – bolșevice, instalate în România postbelică. Pentru apartenența la o „organizație subversivă” este condamnat la 3 ani de închisoare, parcurgând un cunoscut traseu al temnițelor „tradiționale” pentru acei ani: Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Canalul Dunăre – Marea Neagră (colonia Valea Neagră – Peninsula).

Este eliberat în decembrie 1951 după care urmează încorporarea și stagiul militar – pentru alți trei ani – la muncă grea,  destinată condamnaților politic indezirabili regimului comunist, trecând pe rând, câte un an, prin localitățile Făget – Timiș, Herja lângă Aiud și Arcuș în apropiere de Sfântu Gheorghe. În ultima parte a „stagiului militar”, reușește să-și ia bacalaureatul la liceul din Sfântu Gheorghe. Se întoarce la Sighet în anul 1955 iar după un an (1956) se căsătorește cu Lenuța, fiica învățătorului Vasile Fodoruț (din Desești) și el fost deținut politic.

După două tentative nereușite de-a trece de vigilența securității și de-a se înscrie la facultate (la Cluj și București) abandonează speranța de-a face mai mult pe plan profesional, rămâne acasă, la Sighet, dedicându-se familiei și meseriei de tipograf în care se perfecționează (a absolvit Școala Tehnică Poligrafică din București în anul 1961).
S-a pensionat în anul 1990, după 33 de ani de muncă la Tipografia din Sighet, după o viață discretă, retrasă, pentru a nu mai intra în atenția neobositelor autorități comuniste de supraveghere continuă.
La mulți ani cu sănătate, Domnule Petru Codrea!

Salut, Sighet!

În cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației au avut loc miercuri, 19 februarie 2025, o serie de activități implementate de echipa de specialiști ai Direcției de Asistență Socială (DAS) Sighet, activități didactice prevăzute în proiectul educațional pentru prevenirea abandonului școlar, „Împreună facem… OAMENI MARI”. Copiii prezenți au participat la activitatea „Creăm o școală prietenoasă”, unde au discutat despre abilitățile necesare pentru a deveni cetățeni responsabili și empatici, capabili să construiască un mediu școlar și comunitar sigur și prietenos pentru toți. Psihologul DAS Sighet  a scos în evidență printr-un joc de rol, efectele pe care discriminarea le poate avea și importanța comunicării asertive și a colaborării pentru o lume mai prietenoasă. O altă activitate în care au fost implicați copiii de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației s-a numit „Cutiuța cu Emoții”, cu scopul de a-i ajuta pe copiii cu CES să recunoască, să înțeleagă și să gestioneze emoțiile lor prin intermediul unor exerciții creative și vizuale. Toți participanții, de la mic la mare au fost încântați de activități și au promis la final că se vor mai întâlni pentru a învăța prin joacă și comunicare cum pot deveni „OAMENI MARI”.

• Proiectul educațional pentru prevenirea abandonului școlar „Împreună facem… OAMENI MARI” este un proiect propus de Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației, în parteneriat cu mai multe instituții din județul Maramureș.
• Din partea Direcției de Asistență Socială Sighet au participat la activități, psiholog Boja Mariana Diana, psiholog Boje Bogdan și educator Ana Ferenț, cu acordul și implicarea directorului Volcovinschi G. Marius Gabriel.

Comunicat de presă

Azi, 13 februarie (exclus ghinionul!) 2025, la Sighet s-au deschis „porțile către sănătate și relaxare”!
Ariela Salt Therapy a deschis Salina Ariela: „locul unde respirația devine mai ușoară, pielea mai sănătoasă și stresul dispare!”  Salina Ariela este deschisă în Sighet, str. Gheorghe Șincai, nr. 26 (subsol)
Oferta include: Haloterapie, Zonă pentru adulți și copii, Spațiu confortabil și relaxant, Microclimat de salină naturală.

În continuare puteți urmări un scurt material video de la deschiderea… Salinei Sighetene:

S-auzim numai de bine, s-auzim că totul va merge bine! Baftă acestui interesant „debut”… antreprenorial!

Foto & video: dr. Sorin Markus

Au trecut câteva luni de la alegerile locale (09 iunie 2024) și pentru a încerca să răspundem nerăbdării firești a locuitorilor Sighetului vizând „mecanismul” administrației publice locale, modul cum funcționează, am decis să-l abordez pe proaspătul viceprimar Krisztofer Levente Orosz (a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Local din 05 noiembrie 2024), pentru a lua pulsul echipei din primărie care s-a format pentru actualul mandat de patru ani, ținând cont că administrarea orașului necesită și „armonie” la nivelul celor care ocupă cele mai importante funcții. Știm cu toții că marea majoritate a sighetenilor manifestă încă multă neîncredere vizavi de schimbarea vizibilă, concretă, haideți să-i spunem în limbaj formal… sustenabilă, pe care și-ar dori-o locuitorii urbei. Pe bună dreptate, locuitorii privesc cu multă circumspecție spre „administratorii” municipiului nostru, ținând cont de „istoricul” conflictual al ultimelor mandate.
Poate că primele semnale, modul în care demarează „cursa” pentru o bună administrare a cetății, ne pot oferi motive de pesimism sau – dimpotrivă – de optimism.
Cu amabilitate, dl. Orosz, a răspuns întrebărilor  – mai puține și mai… ușoare – fiind la început de drum. 🙂

Ion Mariș (I.M.): D-le Krisztofer Orosz, ați preluat de doar câteva luni funcția de viceprimar. Ce atribuții vi s-au… delegat?
Krisztofer Orosz (K.O.): Concret, am următoarele atribuții: ofițer de stare civilă, coordonarea şi supravegherea activității din arhiva primăriei, servicii de salubrizare, inventarul domeniului public şi privat, conservare şi restaurare monumente istorice şi arhitecturale, spații verzi, locuințe sociale şi alte locații din proprietatea UAT-ului.
În plus, mai sunt membru în Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Local pentru Restituirea terenurilor dar și membru în Comisia mixtă pentru rromi din cadrul Prefecturii şi membru în Structura Consultativă Locală din cadrul DAS.
Și, nu în ultimul rând, conform Art.16 din Legea 153/2017, fac parte şi din Grupul de implementare a fondurilor nerambursabile

I.M.: Pentru că ați depășit, bănuiesc, perioada de acomodare cred că puteți să evaluați corect „problemele” cu care vă veți confrunta. Așadar, ce „provocări” ați identificat până acum?
K.O.: Perioada de acomodare mai durează, deoarece mereu apar unele situații la care trebuie să te adaptezi. Provocări sunt şi nu puține. Unele provin din situațiile apărute pe moment. Eu cred că totuşi cea mai mare provocare e să reuşim să trecem peste greutăți, indiferent de ce natură ar fi astea. Dat fiind faptul că avem multe de făcut, trebuie să ne facem calcule clare şi un plan bine gândit de acțiuni. Totul porneşte de la o bună concepție pe care trebuie să o adaptăm aşteptărilor şi nerăbdării cetățeniilor. Cred că asta este cea mai mare provocare pe lângă toate celelalte.  Chiar îmi doresc să formăm o echipă bună cu colegii din aparatul administrativ, în favoarea cetățeanului. Slavă Domnului, cu domnul primar Vasile Moldovan ne înțelegem foarte bine. Uneori când, eventual, avem păreri diferite, mereu reuşim să trecem peste asta dialogând permanent şi ajutându-ne reciproc. Soluții sunt şi noi ne străduim să le găsim. Asta contează enorm de mult. A doua mare provocare e identificarea surselor financiare. E greu să împarți 100 de lei în 30, ca să încerci să mulțumeşti mai mulți cetățeni cu diferite doleanțe. Ori când ai deja 1000 de lei este mai uşor. Dar eu zic că pas cu pas vom începe să punem lucrurile la locul lor. Şi ar mai fi o chestie de menționat la acest subiect al provocărilor. Să reuşeşti să convingi pe unii, că pentru binele nostru comun, toți trebuie să facem unele sacrificii. Dacă vrem un oraş frumos, uneori trebuie să renunțăm şi la ambițiile strict personale şi nu neaparat justificate. Dar eu şi în privința asta sunt optimist.

I.M.: Se pare – după cum ați menționat – că v-ați integrat bine în echipa primăriei Sighet, alături de primarul Sighetului. Ce vă propuneți pentru acest mandat?
K.O.: Aşa şi este. Da, m-am integrat bine, pentru că am găsit înțelegere. Asta mă ajută mult. Mi-am propus mai multe. Să muncesc pentru un oraş mai ordonat, mai curat, mai verde, mai prosper şi mai dezvoltat din toate punctele de vedere.  Eu cred că nu degeaba am aceste atribuții pe care le-am primit. Nu sunt uşoare deloc, dar aceste sarcini pe undeva mă şi onorează, nu doar mă obligă. Am venit aici cu dorința de a lăsa ceva remarcabil urmaşilor noştri. Pentru asta voi munci, ca să fim mândri de oraşul nostru. Sighetul merită mult mai mult!

I.M.: Sighetul ar trebui să atragă fonduri mai consistente față de anii precedenți având de acum doi parlamentari locali (un senator și un deputat). Din partea UDMR, în Parlamentul României a intrat d-na Brigitta Zahoránszki, la Camera Deputaților. Am aflat că a început deja să se „simtă” acest lucru și că s-au alocat bani – prin susținerea d-nei deputat Zahoránszki – pentru reabilitarea mult discutatei clădiri de patrimoniu, impropriu numită „Casa pălărierului”. Dați-ne, vă rog, câteva detalii.
K.O.: Da, aveți perfectă dreptate.  Din fericire colega noastră, sigheteanca Brigitta Zahoránszki acum ne reprezintă în Parlamentul României. Acest lucru pe undeva ne și avantajează, fapt ce s-a dovedit şi acum cu alocarea sumei de 375.000 de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la aşa numita „Casă a pălărierului”. Înainte să se voteze bugetul de stat, m-a sunat să discutăm despre necesitățile din oraş. După o mică analiză am ajuns la concluzia că această sumă este foarte necesară pentru a începe reabilitarea casei, motiv pentru care aceşti bani vor fi alocați începerii proiectului. Îi mulțumesc şi pe această cale că a înțeles importanța colabărării.  Ne vom strădui şi de acum să atragem fonduri, în măsura posibilităților, bineînțeles.

I.M.: Succes și sper să ne auzim cât mai des cu vești bune!
KO: Să dea bunul Dumnezeu!

Ion Mariș

În decursul timpului (cele trei decenii și jumătate de postdecembrism) am scris sute de articole despre catastrofala politică dâmbovițeană (de la un președinte moscovit și până la săsoiul adormit, de la întâiul premier necușer și până la prezentul mare gușter), politică materializată în următoarele „realizări”: economia pusă pe butuci și nivelul general de trai pe măsură, adică la coada țărilor din Uniunea Europeană (UE); un gol populațional, rezultatul enormelor și neîntreruptelor expatrieri, de peste cinci milioane suflete; o datorie externă ce depășește 180 miliarde euro.
Ce ar trebui să facă guvernanții de azi și de mâine ai României în această alarmantă situație? În primul rând să-și vadă limitele cultural-spirituale (de pildă, neonorarea promisiunilor făcute în campania electorală se cheamă descalificarea celui în cauză ca om, iar ca politician cu atât mai mult!) și, în pofida patalamalelor rostuite pe căi dosnice (licențe și doctorate la plesneală, prin comercializare și/ sau plagiere), să aibă decența și curajul de a-și lua sfetnici mai mintoși ca ei, chiar dacă gânditorul francez Henri Bergson se arăta dezamăgit la vremea lui de viciul incurabil al democrației occidentale – „Nu există un criteriu viabil de selecție a valorilor”, și – desigur – să respecte cu sfințenie legile pe care ei și ai lor le-au votat. Adică taman opusul celor ce s-a întâmplat și continuă să se întâmple, la modul sfidător, în România postdecembristă: necușeri granguri politici ce mereu cad în picioare, legi (ex. Legea indexării veniturilor) cu nerușinare încălcată de vremelnicii și nepricepuții cârmuitori ai acestei nații oropsite (chiar nu există pe plaiurile mioritice adevărați politicieni, ci doar impostori, demagogi, descurcăreți și leneși, precum cu îndreptățit dezgust afirmă Adrian Porumboiu că un puturos se pregătește să plece de la Cotroceni și un altul, Crin Antonescu, este susținut de coaliția guvernamentală ca să-i ia locul?!), lupii fără frontiere (geografice, legale, demonocratice) ce țin oilor lecții de morală, marii hoți neprinși, care – astfel făcând dovada descurcărelii și a cinstei lor cu cântec – la iuțeală sunt răsplătiți de ortacii-cârmuitori cu funcții și onoruri, deplasata grijă a autorităților față de nelegiuiți (pedepse ușoare, penitenciare aidoma sanatoriilor, drepturi cu toptanul chiar pentru recidiviști, anemica preocupare a decidenților întru recuperarea prejudiciului provocat de ticăloșii cu ștaif) ș.a.m.d.
În al doilea rând, guvernanții ar trebui, potrivit insistentelor directive venite de la UE și atâtor promisiuni făcute în campaniile electorale de absolut toate formațiunile politice, să purceadă la rezolvarea mult inechitabilei probleme a veniturilor nesimțite, respectiv a enormelor decalaje (de 1 la 100 sau chiar mai mari) dintre privilegiații/ oligarhii dâmbovițeni și cetățenii de rând, măcar în virtutea faptului că oficialii europeni condiționează alocarea granturilor pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin fireasca soluționare a acestei vechi chestiuni. Dacă nici de data asta nu se rezolvă nimic, deși în joc sunt multe miliarde de euro pentru țară, românii vor avea zdrobitoarea dovadă că actualii coalizați la guvernare (pesediști-peneliști-udemeriști-minorități), pun interesele lor de partid și clan, inclusiv ale statului paralel (magistrați, securiști, sinecuriști, ciocoi) și ale dubioșilor judecători de la Curtea Constituțională a României (CCR), mai presus de interesul național! Ceea ce, desigur, este o indiscutabilă dovadă de trădare, o trădare din familia celor care au pus economia pe butuci (guvernele Petre Roman, Nicolae Văcăroiu și altele), respectiv au secătuit România prin privatizări megafrauduloase (Guvernul Adrian Năstase).
Nu în ultimul rând, cu sau fără știrea actualilor cârmuitori (de teapa „La vremuri noi, tot noi” și „Pleac-ai noștri, vin ai noștri), se impune să se constituie în mare grabă un grup de specialiști (îndeosebi juriști și economiști), care – urmând exemplul Republicii Federale a Germaniei după al doilea război mondial, mai apoi al Greciei, Portugaliei, Irlandei, Mexicului, Nigeriei și Ecuadorului – să demonstreze că, dacă nu toate, atunci grosul împrumuturilor din perioada postdecembristă reprezintă datorii odioase (guvernele au contractat împrumuturi fără acordul cetățenilor, împrumuturile n-au fost făcute spre folosul real al cetățenilor, împrumuturile s-au acordat, deși creditorul cunoștea primele două caracteristici ale tranzacției), astfel încât poporul (actuala generație și următoarele) să beneficieze de corespunzătoarea reducere a datoriei acumulată în timp.
N.B.: Politrucii noștri din nou încalcă legea indexării (cică s-a trecut la politica de austeritate) și fac penibile aranjamente pentru alegerile (semi)prezidențiale din luna mai (la rândul lui, nezdravănul Călin Georgescu debitează aberații cu carul, pe care ba le retractează a doua zi, ba le nuanțează/ edulcorează în năstrușnica sa manieră), pe când clonțosul Donald Trump se răfuiește cu adversarii interni, are în aceste zile convorbiri la Casa Albă cu Beniamin (Bibi) Netanyahu (prima la cel mai înalt nivel de la preluarea mandatului) și duce o politică economică, bazată exclusiv pe amenințări și pe ridicarea tarifelor vamale, despre care profesorul Robert Shiller, laureat Nobel în Economie pe anul 2013, susține că „vor avea efecte negative asupra economiei mondiale”. Mai mult, Donald Trump, prin „ego-ul hipertrofic” și „dorința încăpățânată de-a merge la război împotriva oricărui bun simț”, este comparat de profesorul american cu Benito Mussolini… Și chiar că deja a început un război comercial între giganții lumii, prin promptul răspuns al chinezilor la ridicarea tarifelor vamale (în medie cu 10%) de către Trump, pentru toate produsele chinezești importate de americani: la rândul lor, asiaticii au ridicat cu 10-15% tarifele vamale la mărfurile americane importate.

George PETROVAI

Foto: preluare Digi24

În spațiul public românesc (și nu doar la noi), există un „cod” aparte de carieră, unul care nu se sprijină pe merit, competență sau etică profesională, ci pe un amestec toxic de relații, docilitate și… influență politică. Aceasta este sinecura, locul călduț, bine plătit și lipsit de responsabilități reale, destinat celor care trebuie răsplătiți pentru loialitate politică, nu pentru rezultate. Sinecurile au depășit – în pragmaticele abordări post comuniste – postura angajaților „discreți”, plasați în poziții anonime, „invizibile”, în organigramele instituțiilor de stat „concentrate” sau deconcentrate, poziții unde nu era nevoie să faci absolut nimic. Astăzi asistăm la transformarea lor într-o formă perversă de… „profesionalism”. Cei care ocupă astfel de funcții mimează competența, generează hârtii, participă la conferințe, merg în delegații, chiar semnează contracte prin delegare de atribuții, dar în realitate contribuie la stagnare, ineficiență și – adesea – corupție sistemică.

Această iluzie a „profesionalizării” sinecurilor este una dintre cele mai insuportabile ipocrizii a vremurilor noastre (a se vedea episodul Bolojan din Parlamentul României, când „profesioniștii” trecuți prin toate cotloanele bine plătite ale democrasției, și-au evidențiat trăinicia și… stabilitatea eternă printr-o demonstrativă grevă spontană).

Simplist vorbind, sinecura este un post care aduce un salariu bun, fără a presupune o muncă bine delimitată, având o fișă de post fluidă și fără o responsabilitate autentică. De fapt, sinecurile sunt protejate și recompensate de putere pentru serviciile „secrete” aduse „comandanților” zilei/ zilelor. Nu trebuie să facem mari eforturi pentru a identifica locurile „călduțe” – sinecurile sunt peste tot! – în agenții de stat, companii naționale, consilii de administrație, instituții publice și chiar în organizații private bine conectate politic, în general beneficiare de „dodoloațe” contracte cu statul.

Sinecurile nu sunt doar etalonul „descurcatului” și incompetenței, au… „evoluat”. Ele reprezintă un mecanism eficient, complex, prin care resursele statului sunt drenate către grupuri de interese, printr-o rețea de relații obscure, contracte supraevaluate și decizii menite să favorizeze clientela politică.

În zilele noastre, sinecurile nu mai sunt ocupate de indivizi care pur și simplu nu fac nimic. Dimpotrivă, cei care le ocupă sunt „eficienți” și „pro-activi”, dar activitatea lor este lipsită de… plusvaloare pentru societate. Avem destule exemple „standard”, manageri care „implementează strategii”, experți care „analizează tendințele pieței”, consilieri care „oferă suport decizional” , asistenți/ asistente pe comunicare (și – nota bene – mai ales marketing),  toate acestea în timp ce economia reală suferă, infrastructura șchioapătă iar unele instituții sunt grevate de cheltuieli care favorizează… incompetența.
Acest nou tip de sinecurist este mai periculos decât predecesorii săi (din „iepoca” de aur), deoarece el întreține iluzia unui sistem funcțional. Cu CV-uri umflate, spectaculoase titluri academice obținute pe filiere dubioase și un discurs preluat din jargonul corporatist, sinecuristul modern poate părea, la prima vedere, un profesionist autentic. Însă în spatele acestei fațade nu se află performanță, ci o rețea de relații și interese care mențin statu-quo-ul.
Sinecurile nu sunt acordate oricui, ci doar celor care demonstrează loialitate și abilitatea de a juca după regulile… sistemului. Pentru a supraviețui într-o astfel de poziție, sinecuristul trebuie să fie „capabil” de obediență absolută, retorică bombastică, muuultă influență inter-instituțională și o capacitate „modernă” în a-și diversifica veniturile.  Majoritatea sinecuriștilor  nu se mulțumesc cu un singur… job. Ei ajung să fie membri în mai multe consilii de administrație, să aibă funcții de conducere în mai multe instituții simultan și să beneficieze de contracte de asistență/ consultanță pe bani publici.

Păi, vor spune oamenii de bine, au și ei – „săracii!” – dreptul să trăiască! Doar copiii Celui de Sus suntem toți! Să trăiască, vrem, dar fiecare la locul și pe locul pe care-l merită prin profesionalism real și nu de fațadă!

Din păcate, prezența sinecurilor în sistemul public (și, uneori, în cel privat) are efecte devastatoare asupra economiei și încrederii în instituțiile… tradiționale.  În primul rând dispare încrederea populației în accesarea multor joburi pe fundament meritorcratic (oare de ce pleacă tinerii din țară?). Iar „rezultatele” se observă „pas cu pas”, deciziile sunt luate pe criterii politice, nu pe baze raționale, ceea ce duce la proiecte inutile, cheltuieli uriașe și lipsa reformelor. Sub masca unor contracte de consultanță, studii de fezabilitate sau chiar proiecte europene, banii publici sunt direcționați către grupuri de interese, fără rezultate durabile. Iar populația privește și se crucește (a se înțelege că-și face multe cruci, de obicei doar cu limba/ vorba!). Oamenii percep cu neîncredere orice inițiativă guvernamentală de reformă, presupunând (de prea multe ori justificat) că în spatele fiecărei potențiale bune intenții există interese strict mercantile.

De aceea, tentativa președintelui Senatului – pornind în mod firesc de la vârf – de-a elimina anumite locuri „călduțe”, pentru stoparea birocrației excesive, a generat o incredibilă solidaritate sinecuristă în care au fost implicate inclusiv sindicatele și „profesioniștii” care s-au insinuat în structurile statului prin intermediul celebrului și autohtonului „instrument – partid” PCR (pile – cunoștințe – relații). Pentru o ancorare reală a sistemului în contextul crizei/ crizelor care ne amenință în următorii ani este indiscutabil necesară o reformă „curată – de îndată” – in integrum – a statului (inclusiv sau mai ales o reformă administrativă).

„Survolând” în special ultimii ani ai „crudei” (la prospețime mă refer!)  noastre democrații, analizând statisticile oficiale, conștientizăm că s-a diminuat modelul meritocratic în societatea noastră („detaliul” observabil ni-l oferă creșterea spectaculoasă a birocraților –  sinecuriști  din sistem/e, comparând cifrele cu alte țări dezvoltate, funcționale). Aici vorbesc strict de fenomenul sinecurist și nu mă refer la „birocrații” necesari și utili. Vă invit să observați cu atenție evoluția (sau mai bine zis involuția) gradului de îndatorare al țării, deficitul bugetar nesustenabil și structura importurilor României pentru a ne face o idee despre managementul spectaculos al SC (Societate Constituțională) România SA (Sinecurist Autoimună).

În acest context să nu ne mire gradul crescut de nemulțumire al populației, surpriza votului (așa zis) suveranist (care se întinde de fapt în întreaga Europă) și „încrâncenarea” inter-umană generalizată care a cuprins țara.
Să urmeze oare resetarea sănătoasă a instituțiilor statului pe principii meritocratice și neartificiale sau așteptăm soluția… IA (nu I-HA!)?

Ion Mariș