Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei are în competență o frontieră cu lungimea totală de 464,306 km, din care 97,83 km frontieră internă – cu Ungaria şi 366,476 km frontieră externă a Uniunii Europene – cu Ucraina.
Obiectivul strategic al inspectoratului constă în asigurarea permanentă a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat, la frontiera de nord a României, frontieră externă a Uniunii Europene. Acesta s-a realizat prin: prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, executarea misiunilor şi acţiunilor în baza analizei de risc şi a exploatării informaţiilor operative, organizarea şi coordonarea aplicării prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate de România cu R. Ungaria şi R. Ucraina, precum şi cu alte state sau organizaţii internaţionale sau regionale, monitorizarea activităţii de supraveghere şi control la frontiera de stat din zona de competenţă și nu în ultimul rând menţinerea nivelului de pregătire al personalului la standardele profesionale, care să-i permită îndeplinirea eficientă a atribuţiilor şi misiunilor specifice.

CRIZA MILITARĂ DIN UCRAINA – MĂSURI

În toți acești ani, de când a început războiul în Ucraina, activitatea la frontieră a presupus eforturile conjugate ale tuturor structurilor M.A.I şi în mod deosebit ale I.T.P.F. Sighetu Marmației, pentru gestionarea situaţia operative provocată de conflictul armat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă.
Astfel, fiecărui cetățean ucrainean care a venit din Ucraina, i s-a permis accesul pe teritoriul României și, după caz, accesul la o formă de protecție din partea statului Român, respectiv la forma de protecție temporară implementată ca urmare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022.
La frontiera cu Ucraina, pentru supravegherea și controlul trecerii frontierei și asigurarea ordinii publice în zona de frontieră, au fost implementate mai multe măsuri printre care: întărirea dispozitivului de supraveghere si control la frontiera de stat, suplimentarea personalului în punctele de trecere a frontiere, suplimentarea cu personal din partea FRONTEX, menținerea centrului telefonic pentru informații în limba ucraineană înființat la ITPF Sighetu Marmației, în anul 2022, misiuni de supraveghere cu IGAv şi mijloace aeriene FRONTEX, menținerea și întărirea mecanismelor de sprijin pentru cei sosiţi din Ucraina, precum și utilizarea la maxim a arterelor de control – inclusiv a celor de pe sensul de ieşire pentru permiterea intrării
În cadrul măsurilor de gestionare a crizei din Ucraina, pentru fluidizarea traficului de la frontiera cu țara vecină, a fost deschis traficului la frontiera cu Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, din județul Suceava.
În același context se situează și măsurile de reamenajare din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, măsură menită să optimizeze și să fluidizeze traficul dintre cele două state.

SITUAŢIE OPERATIVĂ privind CETĂŢENII UCRAINENI

Peste 19.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontieră de nord.
În primele 10 luni ale anului curent, au fost înregistrate 9.500 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați 10.700 cetățeni ucraineni, din care 5.869 pe raza județului Maramureș, 3.767 pe raza județului Suceava și 1.064 la granița județului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării aceștia au solicitat protecție temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni.
De la începutul acestui an, la frontiera de nord a României se constată din nou o creștere a numărului de cetățeni ucraineni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera, față de aceeași perioadă a anul 2023. Daca în primele 10 luni ale anului trecut, la nivelul celor 3 județe (366 de km de frontieră cu Ucraina) au fost depistați 3.278 de cetățeni ucraineni, în acest an numărul s-a triplat, vorbim de 10.700 de cetățeni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera din Ucraina în România.
Analizând situația, constatăm că cei mai mulți dintre cetățeni ucraineni au fost depistați după ce au trecut frontiera în județul Maramureș (pe raza celor 163 de km de graniță a județului nostru cu Ucraina), asta și datorită terenului accesibil pe de partea ucraineană care este prevăzut cu drumuri forestiere până în apropierea frontierei de stat, lucru ce le permite să se deplaseze mult mai ușor pe teritoriul ucrainean.
Astfel că, de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava, 19.068 cetățeni ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului.
Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa rece și învolburată a râului Tisa sau prin Munții Maramureșului la altitudini de până la 1.900 de metri, nefiind echipați corespunzător pentru terenul greu accesibil, în condiții de iarnă cu temperaturi foarte scăzute. De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 25 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 15 pe malul românesc al râului Tisa și 10 în Munții Maramureșului.
De când a început războiul în Ucraina și până în prezent, în raza de competență a Sectoarelor Poliției de Frontieră Vișeu de Sus, Valea Vișeului și Poienile de sub Munte am avut împreună cu Salvamontul Maramureș 150 de intervenții în Munții Maramureșului, în care au fost salvați peste 200 cetățeni ucraineni (doar anul acesta am avut 65 de astfel de misiuni cu 80 de cetățeni ucraineni salvați).

Stimați jurnaliști,
Închei această prezentare prin a vă adresa asigurările mele că în continuare ne vom face datoria și vom depune toate eforturile necesare pentru a ne îndeplini sarcinile la nivelul cel mai înalt, dar și prin a vă mulțumi pentru sprijinul acordat.
Declarația chestorului de poliție Florin Coman, inspector șef al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației
 

* * *

Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș este o structură specializată a Ministerului Afacerilor Interne, aflată în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, destinatã sã asigure în zona de competență, aplicarea într-o concepție unitarã a legislației în vigoare pe linia procesării cererilor de azil și a integrării sociale a străinilor beneficiari ai unei forme de protecție.
În perioada ianuarie – octombrie 2024, sub aspectul gestionării afluxului de persoane strămutate din Ucraina, au fost înregistrate următoarele:

I. Pe linia protecției internaționale acordată cetățenilor ucraineni
În perioada de referintă, au fost înregistrați 9 cetățeni în procedură de azil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. În conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr. 44/2004 în programul de integrare au fost înscriși 8 beneficiari. În perioada similară din anul 2023, au fost înregistrate 26 de cereri de azil și 14 beneficiari în programul de integrare.
În perioada desfășurării procedurii de azil, cât și în perioada programului de integrare, străinii au o serie de drepturi, respectiv:
– să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistență socialã și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasã a copiilor săi;
– să beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;
– sã beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigräri, în condițiile stabilite de lege;
– sã își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;
– sã poată beneficia, la cerere, de asistență în vederea repatrierii voluntare;
– să aibă acces la dobândirea unei locuințe, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
– să beneficieze de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competență, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.

II. Pe linia protecției temporare acordată cetățenilor ucraineni, acordată în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor (Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, publicată in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, ur. 71 din data de 4 martie 2022)
În perioada de referință au fost eliberate 7.535 de permise de protecție temporară, din care 2.328 prin ghișeul de lucru aflat la sediul ITPF Sighetu Marmației. Această cifră de 2328 de permise de protecție temporară emise în perioada august – octombrie 2024, apreciem ca fiind un efort comun al celor două structuri implicate, sens în care mulțumim conducerii ITPF Sighetu Marmației și polițiștilor de frontieră maramureșeni pentru implicare și sprijinul acordat.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, anul acesta s-a constatat o creștere a numărului de cetățeni care s-au adresat centrului în scopul reemiterii permiselor de protecție temporară. În această situație s-au aflat 367 de cetățeni, care au apelat la procedura de emitere din diverse motive: fie documente pierdute, fie deteriorate, fie nevoia înscrierii unei adrese de reședință în noul permis.
De asemenea, a fost observată o creștere a numărului de beneficiari ai protecției temporare care au renunțat la această formă de protecție în România. Avem în această situație 414 cetățeni, gestionați în perioada ianuarie – octombrie 2024.
Beneficiile protecției temporare în România sunt prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 20 din 7 martie 2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară.
Declarația doamnei Simona Chioran – director al Centrului Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – IGI – Maramureș

* * *

Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii şi a celei transfrontaliere reprezintă una dintre prioritățile polițiștilor maramureșeni. În acest sens, Inspectoratul de Poliţie Județean Maramureş își canalizează în continuare resursele pentru a acorda sprijin acțiunilor desfășurate în direcția prevenirii și combaterii infracționalității în zona punctului de trecere a frontierei din Sighetu Marmației și implicit pentru limitarea efectelor generate de trecerea ilegală a frontierei de stat.
Un număr mai mare de cetățeni ucraineni care au ajuns pe teritoriul județului nostru a presupus manifestarea unei atenții sporite pentru îndeplinirea obiectivelor cadru pe care le are IPJ Maramureș, respectiv supravegherea și controlul traficului rutier în vederea fluidizării circulației și prevenirii accidentelor rutiere și menținerea climatului de siguranță publică, astfel încât cetățenii să se simtă în siguranță.
Pentru prevenirea implicării în activități infracționale, în cadrul activităților desfășurate cetățenii ucraineni au fost informați cu privire la legislația aplicabilă pe teritoriul României.
Un alt obiectiv îl constituie prevenirea comiterii de acte antisociale pe teritoriul județului, context în care gestionarea numărului mare de cetățeni ucraineni care trec ilegal frontiera implică o cooperare eficientă, prin schimb de date și informații, cu instituțiile care au competență în acest domeniu. În acest sens, colegii mei au sprijinit desfășurarea acțiunilor organizate de Poliția de Frontieră în zona punctului de trecere a frontierei de stat, asigurându-se de păstrarea unui climat de ordine și siguranță publică și prevenirea oricăror evenimente antisociale în zona frontierei.
În vederea prevenirii victimizării, pe teritoriul județului, împreună cu participarea celorlalte structuri MAI, au fost desfășurate activități specifice ce au vizat potențiale rute de deplasare a cetățenilor ucraineni, zone de îmbarcare precum gări, autogări, spații de cazare, zone publice frecventate de cetățeni ucraineni, societăți comerciale care intermediază ocuparea forței de muncă străină.
Au fost planificate și executate acțiuni punctuale pe principalele artere de circulație și în locurile de interes operativ, în scopul identificării persoanelor care, indiferent de naționalitate, pun în pericol siguranța traficului. Aceste verificări de monitorizare și control, se efectuează zilnic în cadrul acțiunilor desfășurate pe drumurile publice.
Punctual, în cursul acestui an, sub coordonarea Serviciului de Ordine Publică, polițiștii au fost angrenați în trei acțiuni de amploare, pe teritoriul orașelor Borșa, Vișeu de Sus și pe zona de competență a Secției 4 Poliție Rurală Leordina, în cadrul cărora au fost legitimați aproximativ 100 cetățeni străini, iar în urma verificărilor prin intermediul aplicației E-DAC nu au fost constatate HIT-uri pozitive.
Obiectivul Poliției Române rămâne creșterea gradului de siguranță pentru cetățenii care se află pe raza județului, indiferent de naționalitate, context în care le reamintim ca de fiecare dată când devin victime ale comiterii vreunor infracțiuni, să sesizeze poliția în vederea luării măsurilor legale.
Declarația comisarului șef de poliție Cătană Daniel Ovidiu, inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș

* * *

Serviciul Public Județean SALVAMONT Maramureș desfășoară activități de intervenție în situații de urgență în zonele montane și zonele greu accesibile, fiind membru în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și s-a înființat în baza HG 77/2003-privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți și a Hotărârii Consiliului Județean Maramureș cu numărul 234/25.10.2018,  fiind o instituție publică aflată în subordinea Consiliului Județean Maramureș, cu atribuții specifice de coordonare din punct de vedere administrativ și organizatoric a activității de salvare montană în județul Maramureș.
Instituția își desfășoară activitatea de prevenire a accidentelor montane și salvare prin cei 18 salvatori montani salariați, care împreună cu cei  26 de salvatori montani voluntari formează  echipele de salvare.
In ceea ce priveste actiunile de cautare -salvare a cetatenilor ucraineni, acestea s-au dublat față de anul trecut, fiind zile și cu două-trei acțiuni/zi (o acțiune durează în medie aproximativ 10-12 ore), iar de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent s-au desfășurat  150 de acțiuni de căutare și salvare a cetățenilor ucrainieni în Munții Maramureșului, acțiuni în care au fost salvați peste 200 cetățeni ucrainieni, fiind însă și situații tragice în care am găsit 10 cetățeni ucrainieni decedați (care au fost coborâți din munte sau zone fără acces tot de către salvatorii noștri, iar fiecare acțiune a durat peste 10 ore|), doar anul acesta am avut 65 de actiuni in care au fost salvati 80 de cetateni ucrainieni…
Pe lângă multitudinea de acțiuni deosebite de salvare pe care le realizează, unele la limita posibilităților fizice și psihice umane, salvamontiștii duc o muncă permanentă de prevenire a accidentelor montane realizând campanii de conștientizare și responsabilizare a celor care merg pe munte, deopotrivă turiști, practicanți ai sporturilor montane sau persoane care desfășoară activități profesionale sau locuiesc în zonele montane.
Declarația domnului Dan Benga, șeful Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș

Comunicat de presă

1) „Cînd scriu, nu mă gîndesc niciodată la nimic”, declarase renumitul scriitor atunci cînd fusese intervievat de „reporteritza” care știa precis că va face o carieră de succes. Avea cu ce!… Agresivitatea și lipsa oricărui sentiment al ridicolului erau o certitudine a reușitei.

„Realizez” abia după publicare ce avusesem în cap… După critica din presă, la care se adaugă reacțiile cititorilor cu care mă întîlnesc frecvent. Sînt mereu uimit de ideile care m-au inundat la scriere. Și de valoarea lor. Abia după publicare mi-am dat seama  de toate astea. Ce pierdere ar fi fost!…”, a mai spus , oftînd ușor. Apoi a încheiat, rostind cuvintele memorabile care arată chinul efortului creator: „Să nu credeți că-i așa de simplu să apeși tastele computerului atunci cînd  plictisul te omoară…”

2) În „efemul” care bîntuie mai tare decît pandemia abuziv trecută în uitare de parcă nici n-ar fi fost, vocea spartă și cu accente acute a comentatoarei vrea să arate că este trup și suflet cu ascultătorii ei, dominați de nivelul valoric al cunoașterii parțiale. Că, dacă nivelul se ridică la nivelul mării, poți avea rău de altitudine!… Răspunsul ei către ascultătorul imprudent îl va duce pe acesta în pragul lubricității, el povestind  tuturor pe „feisbuk” despre această reușită. În încheiere, aceasta îi adresează cuvintele memorabile („și de neuitat”!): „Te pup și eu înapoi!”.

Auzind-o, pot zice și eu: „Bravos, națiune! Halal să-ți fie. „Posterioritatea” își va aminti de tine! Și DE PROFUNDIS!…”

3) Epidemie de rabie într-o comună de lîngă Petroșani. „De unde provine?”, se miră toți, cutremurați de spaimă. „A fost adusă de un rabin”, deduce cunoscutul nostru reporter, René. Întrebat de unde știe, acesta clarifică astfel: „Trecînd prin piața de alimente pentru a cumpăra niște pătrunjel afro(disiac), am auzit un cumpărător spunînd că rabi e bolnav. Am dedus în consecință”.

4) Cînd la postul național de radio vrei să te arăți „firoscos în nervii capului”, mai bine întrebi un copil de clasa a cincea cum se pronunță „doamnelor și domnilor” în limba franceză. Ca să nu zici „me dam e mesieo”. Bănuiesc, fără  probe palpabile, că profica de acolo o fi auzit de „liezon”.

Să nu fie nimeni la RAD.ROM.CULT. care să remarce asta? Sau o fi o nouă formă de colegialitate care mie-mi scapă? Acum „politically correct” o fi însemnînd să nu mai fii atent la „nimicuri”… Am trecut de atîtea ori prin „schimbări” (la față!), încît acum facem „fețe-fițe” (!).

„Eu monsieur văd, monsieur citesc…” Am zis!

 5) Intervievată de „reporteritză”, doamna doctor ne liniștește, declarînd: „Puteți sta liniștiți. Acum se fac măsurători ACURATE” (!)

Auzind asta, mi s-a luat o piatră de pe inimă. M-am bucurat enorm că doamna în cauză a trecut pe lîngă limba engleză, probabil absolvind un curs de pe internet, garantînd stăpînirea limbii lui WILL în doar trei săptămîni. Am căzut instantaneu într-un „somn al națiunii care naște monștri”. (după cum se zice) În visul meu, piatra de pe inimă se dusese la rinichi, producîndu-mi dureri atroce.

A doua zi, la consult, medicul mi-a confirmat că așa este…

Nicolae Rădoi

Foto: Ion Mariș

Domnul Mihai Rus, azi  în vârstă de 85 de ani, locuiește la Sighet în zona Podul Ronișorii, împreună cu familia sa. Este fratele cunoscutului partizan Ioan Rus (1926-2001), una dintre figurile majore ale rezistenței anticomuniste din Maramureș, cu 5 ani de participare la lupta armată din munți și 11 ani de închisoare comunistă (unul dintre studenții din cadrul Grupului condus de profesorul Aurel Vișovan, alături de Vasile Popșa, frații Mihai și Grigore Șofron, Mihai Vlad, Alexandru Fonta și Mihai Pop).

Urmărind să afle cu orice preț informații despre cei fugiți în munți, Securitatea a persecutat familiile acestora, terorizând bărbați, femei, copii, bătrâni… din familia restrânsă dar și alte rudenii și persoane suspectate. Familia Rus a suferit și ea foarte mult, fiind supusă ani la rând multor percheziții și maltratări din partea Securității din Sighet, tatăl său fiind torturat în mod bestial, decedând în cursul aceluiași an 1953.

Domnul Mihai Rus, atunci copil de 14 ani, a fost el însuși martor  și victimă directă a acelor momente de groază pentru familia sa, momente întipărite clar în memorie și redate coerent după 7 decenii.

„În toată perioada cât fratele meu a fost fugit în munți, Securitatea din Sighet a arestat de mai multe ori pe mama și pe tata. Erau duși la sediul Securității și bătuți ca să spună unde e Ion. Pe tata l-au bătut atât de rău ca de acolo i s-a tras si moartea, nu după multă vreme.

 În martie 1953, când a aflat Securitatea că Ion e ascuns în Vad, la un unchi de-al nostru  (și până la urmă l-au înconjurat și s-a predat), atunci ne-au arestat aproape toată familia. În ziua aceea ne-au dus la sediul Securității din Sighet pe toți, tata, mama, eu, sora și cumnata, ne-au băgat în beci și ne-au ținut o zi și o noapte fără mâncare. Tata, mama și cumnata erau singuri, în celule separate, iar noi cei mai tineri – eu cu sora Mărie și cu sora lui Vasile Tivadar (care fusese multă vreme ascuns cu fratele meu) eram împreună într-o celulă. Am stat acolo toată noaptea, ziua următoare și o parte din a doua noapte, până l-au arestat pe Ion.

Nu am primit nimic de mâncare 24 ore, am tot bătut în ușă să ne dea mâncare dar nu am primit decât amenințări de la soldatul de pază. Spre seară un securist din Sighet m-a scos din celulă și m-a întrebat agresiv să spun tot ce știu despre fratele meu, că altfel o să mă bată… dar apoi a venit un maior de Securitate de la Baia Mare care a vorbit ceva mai frumos cu mine, mi-a spus că familia noastra va fi deportată pe Bărăgan, dar că acolo voi avea posibilitatea să învăț o meserie și m-a întrebat aparent prietenos ce meserie aș fi vrut să învăț la care eu am răspuns – „lăcătuș mecanic”. Noaptea pe la 4 ne-au eliberat, după ce Ion fusese prins, dar tata era zdrobit în urma bătăilor și necazurile noastre vor continua… “

După arestarea sa în martie 1953, Ioan Rus va trece prin mai multe închisori comuniste – Oradea, Jilava, Gherla, Aiud, Satu Mare, fiind eliberat în 1964, odată cu ultimele loturi de deținuți politici. Multă vreme mama sa și restul familiei nu au avut nicio informație despre el. Ioan Rus se va stabili mai târziu la Baia Mare, unde se va realiza profesional atât cât i se va permite și familial, alături de soție și cei doi copii.  O parte din frații lui – Mihai, Ileana și Anuța mai sunt în viață la Sighet, la vârste înaintate.

 Preot prof. Marius Vișovan

Maramureșul are aproape de toate, dar cele mai rare sunt casele sale de lemn cu adevărat vechi de prin sate.
Cândva, aici existau zeci de mii de astfel de locuințe, dar azi ele pot fi numărate pe degetele de la mâini.
Astfel, pe întreaga vale a Izei, azi mai există 5 (cinci!) case de lemn construite înainte de anul 1800, la Săliștea de Sus, Dragomirești, Bogdan Vodă, Bârsana și Vadu Izei.
Fiind așa puține, acestea au o valoare inestimabilă și trebuie să fie cunoscute și promovate peste tot.
Cea mai deosebită dintre ele este fosta școală confesională din Bârsana, care are o istorie fabuloasă.
Ridicată în anul 1758, a servit ca trapeză a vechii mănăstiri Bârsana, de unde a fost strămutată apoi în centrul satului, după părăsirea forțată a lăcașului, în anul 1795.
După mutare, casa a servit ca școală și casă parohială, iar, mai recent, a devenit muzeu școlar (momentan închis), aflat în subordinea Muzeului Maramureșean din Sighetu Marmației.
Construcția, monument istoric, se află în curtea școlii generale, la doi pași de primăria comunei.
Când treceți prin Bârsana, opriți-vă s-o vedeți și să vă imaginați cum învățau acolo pruncii carte, la lumina opaițului cu seu ori, în cel mai bun caz, la flacăra lumânării. Și priviți apoi peste drum, la școala contemporană, cu termopane, lumini LED, încălzire centrală și internet, acolo unde sunt instruiți azi – spre binele lor! – urmașii acestora…
Rareori mai poți vedea undeva în țară un asemenea instructiv contrast, față în față…

Text & foto: Teofil Ivanciuc

Trăim sub apăsarea neîndurătoare a politicilor şi mai mari şi mai mărunte, dar politicienii se dau de ceasul morţii să ne convingă că nu, dragi cetăţeni şi conpământeni, nu-i ceea ce vouă vi se pare, ci-i ceea ce noi vă spunem, că doar voi vă conduceţi după simţuri şi senzaţii, care se ştie prea bine ce curviştine sunt – azi aşa, mâine taman pe dos, pe când noi ne călăuzim ba după împrejurări, ba după interes, dar cel mai adesea după nemuritoarele învăţături ale lui Niccolò Machiavelli, cel care prin Principele său şi-a dobândit rangul de fondator al ştiinţei politice, chiar dacă pentru aşa ceva a trebuit să afirme cât se poate de răspicat că moralitatea este totuna cu a fi activ. Căci spunea el: „Principele să fie în stare a face oricând binele, dar şi a intra în sfera răului, când este nevoie”, dovedind astfel – spre încântarea unora ca Julien Benda – că după el, răul tot rău rămâne, chiar şi atunci când este slujitorul politicii.
De subliniat că în acest nod gordian al gândirii politice, Machiavelli vine în contradicţie atât cu gânditorii antici, cât şi cu realiştii moderni, aceşti adevăraţi moralişti ai realismului, pentru care – ne spune Julien Benda – „răul care slujeşte politica, trece din sfera răului în cea a binelui”.
Astfel, dacă Platon susţinea că morala determină politica, Machiavelli era convins că politica n-are nimic de-a face cu morala, pentru ca gânditorii moderni să susţină sus şi tare că politica determină morala! Însuşi Hegel considera că în politică practicul este moral şi că este imoral ceea ce se opune practicului, chiar dacă toată lumea îl apreciază pe acesta ca fiind moral…
Mai aproape de vremurile noastre s-a acreditat ideea că forţa este singura morală, fapt care l-a îmboldit pe istoricul şi teoreticianul german Treitschke să facă apologia raţiunii de stat, iar aserţiunea: Dreptul este politica puterii bine înţeleasă, să se constituie în coloana vertebrală a celebrei sale cărţi Politica, publicată în anul 1899. De altminteri, el, care timp de 20 de ani la Universitatea din Berlin a glorificat politica militaristă a „cancelarului de fier” (Otto von Bismarck), nu s-a sfiit să afirme: „Statului îi revin două funcţii: să facă dreptate şi să poarte război. Dar cu mult mai important este războiul (subl. mea, G.P.)”!
Chiar dacă s-a făcut observaţia că Machiavelli sacrifică pe individ statului până la punerea în circulaţie a conceptului de statolatrie, adevărul ne obligă să-i acordăm gânditorului florentin ceea ce i se cuvine de fapt şi de drept, anume că – ne încredinţează Alexandru Balaci în Prefaţa la Principele – pentru el „scopul politicii este acela de a crea şi consolida statul”, întrucât în concepţia lui „politica este o mare realitate autonomă, iar raţiunile ei pot fi legi determinante pentru acţiunea umană”.
Parcă aud cum vreun grangur dintr-ăștia se adresează locuitorilor planetei cu „Noi, făcătorii politicii mondiale din multitudinea de politici naţionale şi regionale, vă cerem să nu daţi crezare acelor rău-voitori, care forţează o nepermisă apropiere între «Regele a murit, trăiască regele» şi «Tirania a murit, trăiască tirania»! Ca şi cum politica ar fi o respingătoare tiranie, iar politicienii nişte unelte dezamăgitoare ale acestei forţe oculte şi strivitoare…”
Păi da, că dacă ăsta ar fi adevărul, pămîntenii s-ar dovedi oribil de nerecunoscători faţă de eforturile sisifice ale politicienilor, înşiraţi pe firul timpului ca mărgelele pe aţă. Totuși, întreb eu cu nevinovăție, chiar crede cineva că pustiitoarele încercări la care a fost supusă atât de des omenirea, precum cele două conflagraţii mondiale şi atrocele experiment bolşevic, ar fi fost cu putinţă fără jocurile de culise ale politicii mondiale?!…
E drept, suferinţele omenirii n-au luat sfârşit odată cu globalizarea „bunelor” intenţii politicianisto-demonocratice: războaiele şi actele teroriste continuă să secere vieţi omeneşti, foamea şi bolile incurabile îşi iau tainul lor anual de alte câteva zeci de milioane de vieţi, poluarea a devenit atotputernică şi tinde să ne dea planeta peste cap, iar criza şi-a înfipt colţii în trupul vlăguit al economiei mondiale şi – după toate probabilităţile – n-are de gând să-şi ia tălpăşiţa cu una, cu două.
Dar cine, mă rog, poate pretinde că întreaga responsabilitate pentru aceste teribile încercări ale omenirii de azi, ca şi pentru cele mult mai devastatoare de mâine, trebuie să revină doar politicienilor? Fără intenţia de-a justifica enormul eşec al actualei civilizaţii umane, merită să medităm mult mai des pe marginea afirmaţiei tranşante a lui Dostoievski: Toţi suntem vinovaţi pentru toate! Iar în plan moral-spiritual, vrând-nevrând trebuie să fim de-acord cu cealaltă celebră zicere dostoievskiană: Nici cele mai înalte idealuri ale omenirii nu preţuiesc cât lacrima unui copil chinuit fără de vină!
Pentru că, în definitiv, marea problemă a omenirii nu este criza economică, de materii prime sau alimente, nu este nici măcar omniprezenta criză ecologică, ci ea se cheamă criza moral-spirituală a fiecărui individ în parte şi cea a raporturilor interumane. Iar rădăcinile acestei crize de identitate umană sunt adânc înfipte în solul actualei civilizaţii: comoditatea şi confortul au generat lenea moral-spirituală în unele cazuri, trufia şi nerecunoştinţa faţă de Cel ce ne dă viaţă în alte cazuri, iar din ambele direcţii a rămas de făcut un pas mic până la totala nepăsare vizavi de semeni, mai apoi unul şi mai mic până la ură şi cruzime faţă de aceştia.
N.B.: Cu toate astea, peștele de la cap se împute, iar politrucii se cred capul omenirii…

George Petrovai

A da cu o mână și a lua cu cealaltă sau  erori legislative în acordarea indemnizației membrilor uniunilor de creație. (Errare humanum est…)

Da, ne face cunoscut Cicero în urmă cu 2000 de ani, „a greși este omenește” (de fapt dictonul ciceronian susține că „Orice om poate să greșească, dar numai prostul stăruie în greșeală”)! Prin urmare (cu necesara distincție dintre eroare și greșeală: eroarea este de ordin logic, greșeala este de ordin moral), doar la nivel politic erorile devin grave greșeli sau păcate față de cetățeni și țară, deoarece – ne încredințează Mihai Eminescu în scrierile lui politice – „Greșelile politice sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se frânează dezvoltarea unei țări întregi și se afectează, uneori pentru zeci de ani, viitorul ei”.

Vasăzică, fiind erorile inevitabile pentru condiția umană din totdeauna și pentru totdeauna (cu dreptate se spune că „Numai cine nu muncește nu greșește/ nu face erori”), iar instituțiile fiecărui stat sau conglomerat de state (UE, NATO), cu calitatea lor de factori decizionali, fiind formate din indivizi mai mult sau mai puțin capabili și din relații interumane mai mult sau mai puțin fructuoase pentru cei mulți (nu intră în discuție acei necușeri „descurcăreți”, care pretutindeni ba driblează, ba sfidează legile!), singura modalitate prin care erorile politico-instituționale sunt împiedicate să devină greșeli cu apetit genocidar o reprezintă statornica aplicare în practică a mereu actualului sfat confucianist din urmă cu aproape două milenii și jumătate: „A guverna înseamnă a rectifica”.

Riguros adevărat, deoarece este știut faptul că nicio decizie sau acțiune umană nu este perfectă, ci doar (la un moment dat ori într-o anumită conjunctură favorabilă) măsura cea mai potrivită, deseori cu speranța că este cea mai rentabilă, pe anevoiosul drum înspre perfectibilitate.

Desigur, rectificarea (mă rog, chiar recunoașterea publică a erorii săvârșite în mod neintenționat și nepremeditat) este absolut necesară atuncea când feedbackul/ avertismentul sistemului social al României postdecembriste, cu pretenții democratice, vine în anul electoral 2024 din partea unor membri valoroși ai celor nouă uniuni, legal constituite și cu personalitate juridică (UZPR – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Teatrală din România, Uniunea Cineaștilor din România, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, Uniunea Arhitecților din România), care prin Legea nr.8/2006 sunt îndreptățiți să primească o indemnizație egală cu 50 % din pensia lunară.

Atâta doar că, ne înștiințează domnul conf. univ. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița în irefutabilul articol (și nu numai) Probleme și soluții privind cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr.8/2006, cuvenită de la 1 septembrie 2024 (între timp, domnia-sa a trimis petiții la toate organele abilitate), această indemnizație a rămas la nivelul lunilor anterioare datei de 1 septembrie 2024 (data majorării, în unele cazuri chiar cu 100 %), adică nu a fost adusă la nivelul pensiei din luna septembrie, ceea ce – conchide distinsul autor – constituie deodată o ilegalitate și un abuz!
Ca lucrurile să fie cât se poate de clare pentru orice om cu discernământ, îndeosebi pentru factorii decizionali din această țară, domnul profesor demonstrează printr-un exemplu și un calcul elementar că, în cazul celor cu pensia dublată de la 1 septembrie, legiuita indemnizație nu mai reprezintă 50% din venituri, ci doar… 25%!
Pentru a trezi cât de cât simțul umanitar al actualilor cârmuitori în ceea ce privește ridicolele venituri ale atâtor artiști remarcabili, domnul N. Grigorie-Lăcrița dă cutremurătorul exemplu al longevivului și inegalabilului Gică Petrescu, care a avut o carieră întinsă pe aproape șapte decenii, a încântat generații de români cu melodiile și cu vocea sa și a locuit într-o garsonieră din centrul Bucureștiului, iar la bătrânețe, cum nu putea să se descurce cu pensia de mizerie ce-o primea, a trăit o bucată de vreme din mila vecinilor săi…

P.S.: Ca să nu fiu bănuit, ba chiar acuzat de unii cârcotași că aș urmări anumite foloase personale, eu, autorul prezentului articol, fac precizarea că nu sunt membrul niciuneia dintre cele nouă uniuni, lucru care în – opinia mea – îi garantează materialului obiectivitate și-i conferă maximă credibilitate.

George  PETROVAI

Foto: Ion Mariș

Sâmbătă, 28 septembrie 2024, Rotary Club Sighet, Rotary Club Sighet Voievodal, Rotaract Club Sighet și Interact Club Sighet (în parteneriat cu Primăria Sighet, sponsori: Plimob SA, Valmedy Prod SRL, TopMarket, Hotel Grădina Morii, Aska Grafika) au organizat „Promenada Inimilor”, ediția a X-a (prima Promenadă s-a desfășurat în orașul nostru în… 28 septembrie 2014). De fapt, acest proiect a demarat și în România tot în urmă cu 10 ani (în anul 2014), fiind adoptat „instant” de peste 30 de cluburi Rotary din Districtul 2241 (România & Republica Moldova). „Promenada Inimilor” este de altfel o activitate care se desfășoară în preajma Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie), pentru a conștientiza publicul în privința importanței prevenției apariției bolilor cardiovasculare.

Un număr important de sigheteni au participat la această plimbare, care a pornit de pe platoul de la Curtea Veche și s-a încheiat în Parcul Grădina Morii (parcurgându-se aproximativ cei 5000 de pași, „rețeta” zilnică pentru o stare de sănătate bună a… inimii).

Iar partea finală a Promenadei, în Parcul Grădina Morii, a fost amplificată de o expoziție în aer liber de pictură, a unui grup de 10 artiști vizuali profesioniști, prezenți într-o Tabără Internațională de Pictură (ediția a XVI-a) care s-a desfășurat la Sighet (tabără organizată de Martha Maria Mocanu – guvernator Rotary România & Moldova în anul 2008-2009), de o demonstrație de „prim ajutor” (dr. Sorin Dulugea și dr. Paul-Marius Rotaru) și de o mult așteptată… tombolă (obiecte oferite de Plimob SA și Valmedy Prod SRL). Și, la fel de important, doritorii au avut posibilitatea să-și monitorizeze tensiunea arterială și glicemia, pentru o evaluare a parametrilor de sănătate care pot semnala potențiale pericole.
Din spusele participanților Promenada a fost reușită, plăcută, soarele a „colorat” traseul și evenimentul iar inimile celor prezenți au rezonat cu… organizatorii.

Text, foto & video: Ion Mariș

„Noaptea Cercetătorilor Europeni” de la Sighet s-a bucurat de participarea multor vizitatori, în special tineri, elevi, care au relaționat activ cu „magicienii” de la standurile de prezentare ale realizărilor și succeselor celor care au venit să-și comunice ideile, experimentele, preocupările, din domenii de vârf ale științei și tehnologiei.
Interesul a fost la cote maxime iar explicațiile „lectorilor” au confirmat că „bucuria cunoașterii” este molipsitoare. I-am putut vedea pe tinerii preocupați de știință „exprimându-se” cu mult peste nivelul de… manual.

Un alt scurt material video ne va confirma că „Noaptea Cercetătorilor Europeni” cultivă… Lumina Cunoașterii:

Salut, Sighet!

Foto & Video: Vlăduț Negrea

Intenționat am denaturat titlul de la care vreau să pornesc. (Mușatescu ar înțelege compromisurile la care astăzi e musai să se apeleze)!
În vremurile trecute, în literatura interbelică, ironia și sarcasmul aveau și ele o savoare tragi comică, cu măsură însă.
Era de o fină eleganță mucalită, cu accente picante pentru cei ce „gustau” astfel de creații.

Și cum nimic nu e nou sub soare, istoria se repetă, dar farmecul unei astfel de opere dacă ar trebui pusă în scenă în zilele noastre, cu personajele actuale implicate în viața politică contemporană, ar fi mai mult un spectacol jalnic, care te-ar lăsa cu un gust amar.

Căci despre o piesă de teatru readusă în scenă (la TV) este vorba și anume despre „Titanic Vals”.
Excelentă ideea, salutară chiar, o reală motivație de a aduce în prim plan o temă veșnic de actualitate: campania electorală!

Într-o atmosferă boemă, de familie normală, scăpătată, aproape de pragul sărăciei, se prefigurează la orizont niște viitoare „situații”, unele chiar nedorite, dar toate în ansamblul lor, ne poartă în universul din jurul personajului „împricinat”, dom’ Spirache.  Umilul, blajinul, cinstitul funcționar de la Prefectură, care după cum singur recunoaște, n-a făcut nimic ieșit din comun și care nu-și arogă vreun merit deosebit pentru societate.

Spre nenorocul lui însă (prin moartea fratelui său bogat), intră în posesia unei averi fabuloase și de aici urmează întreaga sa dramă în a se menține ca om, ca persoană onestă, cinstită, cu un mare simț al adevărului.
În același timp, oportunitatea ivită prin moștenire îi pune în cap întreaga familie, care crede că prin bani le este îngăduită orice „mașinațiune” de a accede la treapta cea mai de sus a societății.
Se invocă faptul că e democrație și alegerile sunt libere. „Lumea votează pe cine vrea și din urnă iese cine trebuie!”
Sunt trase sfori, intră în angrenaj „chibiții” puși pe căpătuială, se aruncă în joc mari sume de bani, pentru a-l plasa pe sărmanul dom’ Spirache pe un loc cît mai în față ca deputat.
Din acel moment suntem martorii torturii psihice ale acestui personaj, care nu-și vrea schimbată condiția lui ca om, care repetă cu ostentație că nu vrea să candideze și nu vrea să fie ales! Ajunge chiar să amenințe că în cazul  în care ar fi ales, se va spînzura cu cureaua de la pantaloni de cîrligul candelabrului din minister!
Savuroasă replica soacrei: „să nu cumva să te sinucizi că te omor!”
Nu vrea să-și facă campanie electorală! După o luptă acerbă cu ai lui, sfîrșește prin a le promite că va ține o scurtă cuvîntare să le adreseze votanților măcar două cuvinte.
Întradevăr, ia cuvîntul și cele „două” cuvinte sunt: „vă rog să nu mă votați! Nu am făcut nimic pentru d-voastră și nu vreau să vă mint că voi face de acum înainte, n-aș putea pune capul liniștit seara pe pernă”!
Stupoare generală!
Familia în criză de isterie! Trepădușii și chibiții implicați în agonie! A înnebunit dom’ Spirache!? Cum să spui așa ceva?

Comicul situației însă nu uită să apară!
Situația se inversează și dom’ Spirache este ales cu majoritate de voturi pe lista de candidați pe un loc eligibil!
Prin însăși atitudinea defensivă și chiar imploratoare de a nu fi ales! Așa ceva nu s-a mai pomenit niciodată la un candidat!

…Concluzia, căci despre asta e vorba încă de la început este că, spre deosebire de de acest dom’ Spirache de atunci, Spiracii noștri de acum se înverșunează aproape să implore electoratul să-i voteze, motivîndu-se fiecare în felul său, sau mințind în felul său.
La fel însă ca atunci s-au mai păstrat aceleași metehne; a se folosi de banii statului în campanii, a promite și a da pomeni electorale, a face și a desface alianțe obscure la limita legalității și, mai nou, de a schimba legea pentru a favoriza un anumit candidat, care  s-a dovedit că a fost cam neprezent în post.
Poate pentru a crea un confort pentru cei care-l susțin!?

Am „progresat” totuși  și pentru satisfacerea vanității unora, se calcă pe cadavre (la figurat!), doar că se uită că toate funcțiile și demnitățile sunt vremelnice și că, o pernă moale și un somn fără coșmaruri sunt de preferat!

Ileana Pisuc

Curiozitatea este parte a ADN-ului uman!
Vino și tu la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2024!

Anul acesta, orașele Cluj-Napoca, Iași, Bistrița, Sighetu Marmației, Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi, Pașcani și Hârlău se alătură celor peste 400 de orașe europene dedicate științei și inovării.

Vineri, 27 septembrie 2024, între orele 13:00 și 24:00 (fizic, de la 14:00 la 19:00, on-line, în restul intervalului), la UBB – Extensia Sighetu Marmației, te invităm să explorezi alături de noi universul fascinant al cunoașterii și descoperirilor!

Fii parte din acest eveniment special și bucură-te de:

⭐ Prezentări captivante
⭐ Expoziții interactive
⭐ Experimente spectaculoase
⭐ Interviuri cu oameni de știință
⭐ Concursuri antrenante
⭐ Ateliere creative și jocuri educative

Nu rata șansa de a-ți alimenta curiozitatea și de a descoperi minunile științei!
Intrarea este liberă!

Te așteptăm cu drag!
#noapteacercetătorilor #științășiinovație

Organizatorii

Târgul de Științe din Sighetu Marmației, desfășurat în cel mai mare format de până acum, a „contat” pe munca a aproape 400 de elevi, studenți, profesori și specialiști ai domeniilor STEAM (Știință, Tehnologie, Artă și Matematică). Sâmbătă, 21 septembrie 2024, în intervalul orar 11:00 – 17:00, un public eterogen, de toate vârstele, a luat parte la peste 150 de experimente interactive și prezentări ale laboratoarelor RSF în aer liber. În premieră, Romanian Science Festival a avut secțiuni de Istorie, Arheologie, Inginerie și Sustenabilitate, prezentate în interacțiune cu Științele.

O scurtă dar relevantă înregistrare video de la evenimentul din Sighet puteți viziona în continuare:

Text, Foto & Video: Brîndușa Oanța

Este sezonul ambroziei și pericolul… plutește în aer.
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul ţării noastre, fiind extrem de adaptabilă. În România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele (cu excepția dealurilor înalte și a zonei montane), preferând totuși anumite tipuri de soluri. Crește spontan pe terenurile lăsate în paragină, de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute, dar și în grădini și parcuri neîngrijite etc.

Buruiana ambrozia produce mari cantități de polen începând de la mijlocul lunii iulie, în funcție de condițiile pedoclimatice și se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, secetoase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari. Ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante. Se evidențiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozie, care afectează sănătatea unei largi categorii populaționale. De obicei, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Există și cazuri când vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an.

Statisticile arată că din populația activă a României peste două milioane de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie. Aceste date evidențiază o prevalență crescută a alergiei la ambrozie de aprox. 10 %  din populatia activă din România, ceea ce indică și o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.

Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozie se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing. Simptomele cutanate includ leziuni de urticarie, papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală, și extremitățile. Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală. Este important de menționat faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Multe persoane consideră primăvara ca fiind sezonul polenului. Ambrozia însă atinge perioada maximă de polenizare în lunile august – septembrie și se întinde până la sfârșitul lunii octombrie.

Dacă ați fost diagnosticat cu alergie la ambrozie cereți sfatul medicului despre momentul potrivit pentru a lua medicamentele. Pe lângă tratamentul recomandat de medicul alergolog, țineți cont de următoarele sfaturi pentru a gestiona cât mai bine alergia:

• În timpul sezonului de ambrozie, nivelurile de polen sunt cele mai ridicate dimineața. Evitați expunerea la polen în acest moment al zilei;
• Expunerea la polen mai poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor tot timpul și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului polinic;
• Rețineți că polenul poate fi adus în casă prin intermediul hainelor, părului sau poate fi transportat de animalul de companie – schimbați-vă cum intrați în casă, faceți duș înainte de culcare, spălați-vă pe mâini după ce îngrijiți animalul de companie care a petrecut mult timp afară.

În România autoritățile pot și trebuie să dea amenzi dacă descoperă că proprietarii terenurilor nu au grijă să elimine aceste plante din acele locuri „abandonate”.

Legea 62/2018 prevede amenzi de până la 5000 lei pentru persoanele fizice și de 20000 lei pentru firme și instituții dacă nu iau măsuri pentru combaterea anbroziei.

Salut, Sighet!

Surse de informație:
https://acaai.org (American College of Allergy, Asthma and Immunology)
www.ms.ro
https://www.reginamaria.ro

Nota redacției: în fotografie este vizibil terenul „abandonat” din apropierea Colegiului Național „Dragoș-Vodă”.

Studiu BCR, la începerea școlii: 66% dintre adolescenți primesc bani de buzunar de la părinții lor, dar 37% consideră că aceștia nu le cumpără tot ce își doresc.

• Banca Comercială Română prezintă un studiu care analizează relația dintre părinți și adolescenți, în ceea ce privește discuțiile despre bani
• Studiul arată că actuala generație de părinți de adolescenți este mai deschisă la discuții despre bani și aspecte financiare decât părinții lor
• Veniturile influențează tonul discuțiilor financiare în familie, iar în gospodăriile cu venituri mai reduse se discută mai frecvent despre economisire.

București, 10 septembrie 2024 – Banca Comercială Română (BCR) prezintă rezultatele unui studiu sociologic realizat în colaborare cu compania Cult Market Research, în contextul începerii școlii. Acesta explorează relația dintre părinți și adolescenți în ceea ce privește discuțiile despre bani.

Concluziile arată că părinții de astăzi sunt mai deschiși să poarte conversații despre bani și aspecte financiare decât au fost părinții lor. 46% dintre aceștia consideră că prima discuție despre bani cu copiii ar trebui să aibă loc între 7 și 10 ani, iar 24% sugerează că aceasta ar trebui să aibă loc între 11 și 14 ani. 22% dintre actualii părinți de adolescenți spun că ei nu au discutat niciodată cu părinții lor despre bani, iar aproximativ 30% au discutat cu părinții lor despre bani după vârsta de 15 ani.

66% dintre părinții care au copii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani le oferă acestora cel mai adesea un buget lunar mai mic de 300 de lei, iar 34% dintre părinții care au copii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani le oferă acestora un buget lunar cuprins între 301 și 600 lei. În ciuda faptului că veniturile părinților sunt suficient de mari cât să asigure tot ce trebuie în casă, 37% dintre adolescenți consideră că părinții nu vor să le cumpere tot ce își doresc.

Principalele cheltuieli ale adolescenților constă în „ieșiri în oraș” (51%), îmbrăcăminte și încălțăminte (47%), manuale sau caiete sau alte aspecte necesare pentru școală (22%).

Cercetarea realizată de BCR împreună cu Cult Market Research vine în contextul campaniei „Cea mai importantă conversație E ȘI despre bani”, lansată de bancă în septembrie, care subliniază importanța discuțiilor despre bani între părinți și copii, mai ales acum, în perioada de început a anului școlar, dar și în general, ca parte din educația celor mici.

Printre cele mai importante subiecte care sunt încă evitate de părinții în discuțiile cu copiii lor sunt: datoriile și câștigurile familiei (19%), cardurile de credit (12%) și investițiile (11%). De asemenea, percepția asupra banilor influențează semnificativ calitatea vieții și modul în care au loc aceste discuții, familiile cu venituri mai mici fiind mai predispuse să discute despre economisire.

Interesant este că mai mult de jumătate (64%) dintre persoanele care au un venit familiar lunar sub 5.000 de lei consideră că banii le ajung pentru un trai decent, iar 8% consideră că acești bani le ajung pentru tot ceea ce le este necesar fără să se restrângă. Doar 59% (cu 5% mai puțin) dintre cei care au venitul mediu lunar al familiei peste 8.000 de lei consideră că acești bani le ajung pentru un trai decent.

Alte concluzii ale studiului: 

• Subiecte discutate în familie: 85% dintre părinți le-au explicat copiilor cum câștigă bani, 84% le-au vorbit despre responsabilitatea financiară, iar 80% au discutat despre economisire;
• Subiecte pe care părinții doresc să le abordeze în viitor: investiții (42%), stabilirea unor obiective financiare (41%), carduri de credit și datorii (38%), pericolele înșelăciunii financiare (30%), donații și acte caritabile (30%);
• Subiecte pe care părinții nu vor să le discute niciodată: datoriile familiei (19%), carduri de credit (12%), venitul părinților (11%), investiții (11%).

Cercetarea Cult Research, realizată în august 2024, a utilizat metoda CAWI și a fost efectuată pe un eșantion de 404 părinți cu copii cu vârste între 12 și 17 ani.

Comunicat de presă – BCR