Fondatorul Grupului „Iza” – Ioan Pop-Popicu, magicianul horelor, împlinește azi 70 de ani!
Născut pe 30 august 1956 și crescut în satul natal, Poienile Izei, acea pepinieră de muzicieni extraordinari, el a fondat Grupul „Iza” în anul 1988, după ce a trecut prin Ansamblurile „Mara” și „Maramureșul”.

De-a lungul anilor, Popicu și grupul său au performat în locuri precum: Expoziţia Mondială de la Sevilla, aula Parlamentului Francez de la Paris, Bienala de Muzică de la Lyon, International Early Music Festival din Glasgow și în multe alte locuri din Europa, în cele două Americi ori în Asia, dar şi acasă, în faţa a zeci de mii de spectatori, la Untold și la inaugurarea Cluj Arena, la Cerbul de Aur de la Braşov, pe scena Sălii Palatului din București etc.

Maestrul Ioan Pop-Popicu (cu sau fără membrii Grupului „Iza”), a imprimat o serie de albume în țară, inclusiv cu virtuozul româno-american Sherban Lupu, dar și în străinătate.

Iată numele câtorva dintre înregistrări: „Hori şi zîcăli moroșenești” (Ethnophonie, Bucureşti, 1992), „Fost-am şi eu oarecând” (Sonex, Zalău), „Romanian, Ukrainian and Jewish music from Maramureş” (Ethnophonie, Bucureşti, 2002), ”De pe Iza, de pe Mara” (Electrecord, Bucureşti), „O vară fierbinte pe Iza” (Societatea de Concerte, Bistriţa, 2009). „Când m-o făcut mama în lume” (Euromusic, Cluj-Napoca, 2015) și altele.

În 1994, Ioan Pop-Popicu a fondat grupul „Popeluc”, împreună cu muzicienii britanici Peter şi Lucy Castle, cu care a concertat vreme de câţiva ani în România şi în Anglia, performând inclusiv la BBC. Din colaborarea acestora au rezultat albumele: „Maramures et cetera” (Matso, UK, 1994), „Live at Pebble Mill” (Matso, UK, 1995) şi „Blue Dor” (Steel Carpet Music, Belper, UK, 1996). Tot în străinătate, Ioan Pop-Popicu a fost principalul protagonist pe albumele „Iza: Noël en Maramureș. Roumanie”, vol. 4 (Buda Records, Paris-Budapest, 1998) și, mai ales, „Romania. Festive music from the Maramureș region” (Smithsonian Folkways Recordings, Washington D.C, 2014), scos sub impresionanta etichetă „UNESCO collection of traditional music”.

Şi, tot peste hotare, Ioan Pop-Popicu, alături de alţi artişti români, şi-a înregistrat o parte dintre cântece pe albumele „Romania: Music for strings from Transylvania” (imprimat de prestigiosul CNRS – Musée de l’Homme, Harmo, Paris, 1995, sub eticheta “Le chant du monde”), „Fiddle music from Maramureş” (Steel Carpet, UK), „Autenthic Romania” (APM Music, Sonoton, Hollywood-New York, 1999), „The Edge of the Forest: Romanian Music from Transylvania” (Music of the World, SUA, 1999). „Original music from Romania” (Rosenklang, Rot-Haslach, D, 2010) etc.

Nici un alt artist maramureșean nu mai are un asemenea palmares!

Și el nu cântă muzică populară, ci folclor (e o diferenţă!)

Iar spectacolele de teatru în care Popicu joacă împreună cu Grupul „Iza” (mai ales tragedia antică „Electra”, repusă în scenă pe un tulburător fond muzical de către Mihai Măniuțiu de la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu), au făcut și continuă să facă turnee și săli pline prin toată lumea.

Da, maestrul Ioan Pop-Popicu merită din plin titlul de Tezaur Uman Viu, chiar dacă Ministerul Culturii nu i-a oferit, încă, recunoaşterea meritată…

E un mare privilegiu, mândrie și onoare să avem un asemenea talent gigantic printre noi!

La mulți ani, maestre Ioan Pop! La mulți ani, Popicu!

Teofil Ivanciuc

Sâmbătă la Sighetu Marmației, ca în fiecare an la 29 august, a avut loc la Muzeul Memorial întâlnirea supraviețuitorilor și urmașilor „lotului Vișovan”, tinerii din Maramureș arestați în 1948, elevi și studenți, trecuți cu toții prin ani mulți de temniță comunistă. Anul acesta se împlinesc 78 ani de la momentul încarcerării lor în sinistra închisoare din Sighet, la 29 august 1948 (de unde au fost ulterior duși la Cluj pentru proces și apoi repartizați la închisorile de executare a pedepselor – Pitești, Târgșor, Gherla, Canal, Aiud…).

Prezent sâmbătă la Memorial, ultimul supraviețuitor al „lotului Vișovan”, domnul profesor Nistor Man (13 ani în temnițele comuniste) a ținut un discurs la sfârșitul Sfintei Liturghii greco-catolice, celebrate jos pe celular de grupul de preoți și tineri de la Zalău și Oradea, aflați în pelerinaj la Sighet (a 26-a ediție !), într-o atmosferă emoționantă, fiind ascultat cu mult respect și aplaudat de preoții și tinerii prezenți. Din motive de sănătate evidente domnul Nistor Man (97 ani) nu a putut urca la etajul doi în celula 74 (celula unde fuseseră „cazați” în iarna ’48 -’49) pentru momentul de rugăciune tradițional, celebrat pentru cei deja plecați la Domnul, condus de părintele Marius Vișovan.

Liturghia a fost prezidată de episcopul greco-catolic de Oradea, PS Virgil Bercea, care  apoi a urcat în celula 74 pentru un scurt moment de meditație în locul de jertfă al tinerilor sigheteni și în celula 44 în care au pătimit episcopii martiri.

În afara domnului Nistor Man mai sunt în viață 2 deținuți politici anticomuniști din Maramureșul istoric, domnii Ioan Pop Arvinte (Timișoara) și Aurel Vlad (București ), tot elevi ai Liceului „Dragoș-Vodă” în acea perioadă dar arestați cu un an mai târziu, în 1949.

preot prof. Marius Vișovan

Vineri, 28 august 2026, au început lucrările celei de-a X-a ediții a reuniunii anuale de lucru și instruire cu tema „Strategii privind îmbunătățirea performanțelor administrațiilor publice locale și intensificarea cooperării transfrontaliere – Ucraina – Republica Moldova”, organizată de Uniunea Ucrainenilor din România, în perioada 27-30 august 2026. Evenimentul, dedicat consolidării capacității instituționale a administrației publice locale și dezvoltării cooperării transfrontaliere, reunește în acest an peste 200 de reprezentanți din cele trei țări și constituie o platformă importantă pentru dialog, schimb de experiență și dezvoltare comunitară transfrontalieră.

În alocuțiunea susţinută în deschiderea oficială a evenimentului, am subliniat încrederea tot mai mare în puterea mobilizatoare a parteneriatelor pe care le facilităm în cadrul acestor reuniuni. De-a lungul întregii sale activități, Uniunea Ucrainenilor din România a avut ca priorități dezvoltarea capacității administrative la nivelul comunităților noastre și consolidarea cooperării dintre administrațiile publice locale din România, Ucraina și Republica Moldova. Aceste demersuri produc rezultate concrete, de la atragerea de fonduri pentru investiții, până la dezvoltarea și implementarea unor proiecte locale. Zecile de acorduri semnate la ediția anterioară au reprezentat un veritabil punct de plecare pentru elaborarea unor proiecte cu beneficii reciproce, care vor aduce milioane de euro în comunitățile implicate. Continuăm acest proces și în acest an, prin facilitarea și semnarea de noi parteneriate.

Totodată, am evidențiat faptul că, prin facilitarea unor colaborări durabile, Uniunea Ucrainenilor din România contribuie, în mod concret, la consolidarea relațiilor de parteneriat strategic ale României cu Ucraina și Republica Moldova, precum și la cooperarea dezvoltată în cadrul inițiativei trilaterale. Am transmis convingerea că relațiile dintre țările noastre se bazează, în mod concret, pe legăturile tot mai strânse dintre administrațiile publice locale. În acest sens, reuniunile organizate de Uniunea Ucrainenilor din România creează o platformă solidă și sustenabilă pentru cooperare, dialog și inițierea unor proiecte comune.

Am subliniat importanța acestor reuniuni pentru susținerea parcursului european al statelor vecine. Astfel de evenimente contribuie, în mod concret, la apropierea Ucrainei și Republicii Moldova de Uniunea Europeană, oferind comunităților locale din aceste țări posibilitatea de a înțelege mai bine mecanismele administrației publice europene, arhitectura instituțională, valorile Uniunii Europene și modul de funcționare a comunităților europene. În acest fel, contribuim la conturarea unei agende corecte și realiste de așteptări privind integrarea europeană, iar interacțiunea directă cu experții în domeniul fondurilor europene poate genera noi propuneri de proiecte pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților.

Nu în ultimul rând, am arătat că, prin aceste demersuri, contribuim la consolidarea relațiilor dintre parlamentele și guvernele de la București și Kiev, a căror evoluție calitativă este deja evidentă.

Un moment important al reuniunii l-a constituit semnarea a 12 acorduri de colaborare între autorități publice locale din județele Maramureș, Satu Mare, Timiș şi Suceava, din România, și autorități publice locale din regiunile Cernăuți și Zakarpattia, din Ucraina. Noile parteneriate creează cadrul pentru dezvoltarea unor proiecte comune și pentru consolidarea cooperării directe dintre comunitățile de ambele parţi ale frontierei, inclusiv în vederea accesării finanțărilor europene. Sesiunea de semnare a acordurilor a fost urmată de dezbateri tematice dedicate cooperării instituționale și atragerii finanțărilor europene, eticii, transparenței și digitalizării în administrația publică, reprezentării minorităților naționale și implicării cetățenilor în procesul decizional local, precum și valorificării patrimoniului cultural ucrainean, ca resursă pentru dezvoltarea durabilă.

Am convingerea că timpul petrecut la această reuniune va fi valorificat cât mai eficient pentru identificarea și dezvoltarea unor noi proiecte, pentru consolidarea capacității de dialog și cooperare dintre țările noastre și pentru construirea unor parteneriate europene puternice și durabile.

Nicolae-Miroslav PETREȚCHI

Deținutul politic maramureșean Ioan (Nelu) Dunca – recent trecut la cele veșnice – a avut, din tinerețe și până în faza finală a vieții, după 90 de ani, un umor deosebit – inteligent, curat și reconfortant. Am apreciat mereu aceasta simpatică latură a personalității sale și am reținut câteva din aceste momente (unele publicate dar majoritatea nepublicate). Suflet de mare credință și de mare profunzime spirituală, Nelu Dunca ne demonstrează că și unele situații grave și dureroase din viață pot fi privite cu seninătate…

Arestarea

Auzind de arestarea camarazilor din „grupul Vișovan” la 19 august 1948 și în zilele următoare, elevul de 16 ani Nelu Dunca, aflat acasă la Ieud (40 km de Sighet) reușește să se ascundă vreo 2 săptămâni în pădurile din jurul localității, dar știind că Securitatea face percheziții violente la ei acasă și îi terorizează mama (tatăl era deja arestat), decide să se predea.
Merge cu autobuzul până la Sighet și se adresează primului milițian pe care îl vede pe stradă în oraș: „Eu sunt Nelu Dunca!” milițianul răspunde: „Să trăiești!” Nelu Dunca reia: „Păi, trebuie să mă arestați!” la care milițianul zice, un pic ezitant: „Nu știu, eu sunt de la circulație…”
Ajuns singur la sediul Securității (de pe strada Mihai Viteazu, lângă liceul „Dragoș Vodă”) , Nelu Dunca se predă, este identificat, înregistrat și băgat într-o celulă. I se cere să predea cureaua și șireturile. Nedumerit, întreabă: „De ce mi le luați?” Gardianul răspunde: „Ca să nu te spânzuri cu ele!” la care Nelu replică: „Păi nu puteam să mă spânzur în pădure, trebuia să vin aici la voi ca să mă spânzur??…”

Mămăliga

În perioada petrecută în celula 74 a închisorii Sighet (noiembrie 1948-mai 1949), Nelu Dunca a avut ca și coleg de pat pe Ghiță Andreica (dormeau câte doi într-un pat, fiind doar 9 paturi la 18 deținuți, după cum se poate vedea și azi la Muzeul Memorial, în camera 74) . Într-una din acele nopţi ce precedau sosirea pachetelor de acasă (când acestea  mai erau premise), Ghiță nu putea să adoarmă. Foamea pusese stăpânire pe el sub formă de obsesie.
Aşa l-a prins miezul nopţii. Orologiul bisericii romano-catolice din Sighet bătea ora. Deodată îl vede pe Nelu Dunca că se scoală de lângă el smucit şi grăbit, şi din doi paşi, ajunge la cofa cu apă. Şi unde nu bea vreo trei căni. Se gândea în sinea lui: oare ce-o fi păţit Nelu?
La întoarcere l-a întrebat: „Ce-i cu tine, Nelule, de-ai băut atâta apă?” Nelu a răspuns: „Ce să fie… Am visat că am mâncat o mămăligă cu brânză şi multe jumări gustoase. Mi s-a făcut o sete atât de mare încât m-am trezit din somn să-mi astâmpăr setea.”

Înmormântările

În ultimii ani de viață, când nu se mai putea deplasa prin țară la comemorări sau alte evenimente, îl vizitam pe domnul Ioan Dunca acasă la Vișeu și îi relatam ultimele știri din lumea noastră, știri între care (asta e, offf…) un loc important îl ocupa semnalarea trecerii în veșnicie a unor cunoscuți din alte colțuri ale țării, co-pătimitori ai dânsului de la Târgșor, Canal, Satu Mare sau Balta Brăilei și ajunși, ca și dânsul, la o vârstă venerabilă.
În ciuda senectuții avansate, simpaticul Nelu Dunca nu se dezminte și mai produce o „perlă”. Îmi spune pe un ton foarte serios: „Nu-mi plac înmormântările. Aș lipsi cu drag și de la a mea dacă s-ar putea …”

Preot prof. Marius Vișovan

PNRR. Fonduri pentru România modernă și reformată

COMUNICAT DE PRESĂ
ANUNȚ FINALIZARE IMPLEMENTARE PROIECT

Beneficiar: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ

Proiect: Memorialul Victimelor (Sighet).

Proiectul nr. 4/  PNRR / Pilonul IV/Componenta C11 – Turism și cultură/ Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale

Valoarea totală a proiectului: 10.274.690,37 lei

Asistența financiară nerambursabilă: 8.599.604,76 lei

Data începerii și finalizării proiectului: iunie 2022 – august  2026

Numele proiectului: Memorialul Victimelor (Sighet)

Numele beneficiarului: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ – MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ȘI AL REZISTENȚEI, SIGHETU MARMAȚIEI, JUDEȚUL MARAMUREȘ

Obiectivele proiectului: Fundația Academia Civică,  în calitate de beneficiar al contractului de finanțare nr. ordine 4 /  PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale,  încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență a implementat proiectul Memorialul Victimelor (Sighet), în Sighetu Marmației, jud. Maramureș.

Prin proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” s-au realizat următoarelor componente:

Componenta I: un Spațiu expozițional, la etajul II. din Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu o suprafața de aprox. 120 mp, deschis publicului în decembrie 2025.

Componenta II: Centrul Multifuncțional, pentru derularea de programe educaționale, culturale și de cercetare, deschis publicului în august 2026.

Investiția contribuie la consolidarea rolului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței ca reper cultural și educațional al municipiului Sighetu Marmației și al județului Maramureș și  completează patrimoniul și infrastructura culturală a orașului.

Valoarea totală a proiectului: este de 10.274.690,37 le, din care finanțarea nerambursabilă este 10.227.090,37 lei, iar contribuția Uniunii Europene (contribuție din P.N.R.R.- Planul Național de Redresare și Reziliență) este de 8.599.604,76 lei

Date de contact:

Fundația Academia Civică, București, str. JL Calderon nr. 66, sector 2, tel. 0213125854, email [email protected]
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet, str. Corneliu Coposu nr. 4, tel. 0262319424, email [email protected]

Joi, 27 august 2026, pornesc din Maramureș într-o nouă provocare de anduranță, iar povestea are și o legătură directă cu Sighetu Marmației.
Anul trecut am făcut Turul României cu bicicleta, parcurgând aproximativ 2.400 km. După doar două zile de pauză, am plecat în Ungaria la o probă de anduranță de 100 km de mers pe jos. Prin localități, păduri, dealuri și câmpii, am reușit să termin cei 100 km în 22 de ore.
Se pare că nu a fost suficient. :))

Anul acesta mi-am propus o nouă „nebunie”: să traversez România cu bicicleta, din Maramureș până la Mamaia, într-o călătorie de peste 1.000 de kilometri, pe care intenționez să o parcurg în aproximativ 10 zile.
Dar Mamaia nu va fi finalul!
După ce ajung la mare, voi participa la Autism24h, ultramaratonul caritabil de 24 de ore dedicat strângerii de fonduri pentru copiii cu autism, alături de Team MARAMU.
Iar aici este și legătura cu Sighetu Marmației: o mare parte dintre membrii echipei sunt chiar din Sighet și din zona Maramureșului. Așadar, la Mamaia nu voi ajunge doar pentru o provocare personală, ci mă voi alătura unei echipe de maramureșeni care aleargă pentru aceeași cauză.
Planul este, pe scurt: aproximativ 10 zile pe bicicletă, peste 1.000 de kilometri, apoi cobor de pe bicicletă și încerc să alerg 24 de ore. :))
Așa cum am făcut și anul trecut, voi documenta fiecare zi a călătoriei prin fotografii, filmări și povești de pe traseu.
Pentru mine, această aventură are și un scop caritabil. Sunt ambasador Autism24h și îmi doresc ca această provocare să contribuie la promovarea cauzei și la strângerea de fonduri pentru copiii cu autism.
Cei care doresc să susțină cauza pot face o donație prin pagina mea de ambasador:
https://www.autism24h.ro/alergator/kiss-janos-7916
Link Team MARAMU : https://www.autism24h.ro/echipa/maramu-758

Poate că nu este o metodă prea normală de a ajunge din Maramureș la mare, dar anul acesta am ales bicicleta.

Janos Kiss

Din Colecția fotografică a Muzeului Maramureșan, prin bunăvoința domnului prof. Alin Pralea, am intrat în posesia unei fotografii realizate cu ocazia sărbătoririi Semicentenarului Liceului „Dragoș-Vodă” (1969). Îi mulțumesc domnului profesor Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru sprijinul acordat în identificarea câtorva dintre personalitățile prezente în fotografie.

Dintre profesorii Liceului „Dragoș-Vodă”, numit la acea vreme Liceul de cultură generală, îl remarcăm pe Eracle Titircă, primul din dreapta, pe rândul de jos. Tot în primul rând, în stânga, se află figura impunătoare a lui Florentin Bodnar, absolvent al liceului, promoția 1928. În centru îl regăsim pe Andrei Radu, absolvent și profesor al Liceului de băieți în perioada interbelică.

Pe rândul al doilea îi distingem pe Mihai Tomoiagă și pe diplomatul Mihai Marina, absolvent al liceului, promoția 1926. Din rândurile al treilea și al patrulea îi amintim pe Francisc Nistor (prof educație fizică în perioada 1946 – 1950), Grigore Holdiș, Ioan Bota și Traian Bilțiu-Dăncuș, fost profesor de desen la „Dragoș-Vodă” în perioada 1927–1940.

Cei care recunosc și alte persoane din fotografie sau doresc să aducă completări ori să împărtășească amintiri sunt invitați să ne scrie la adresa redacției: [email protected].

prof. Marius Voinaghi

O clădire construită la începutul secolului XX pentru clubul de lectură al orașului Sighet și folosită, în anii ’50, de administrația închisorii politice este astăzi redată comunității, după un amplu proces de consolidare și reabilitare. Sâmbătă, 29 august 2026, între orele 10:00 și 14:00, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței își invită publicul să descopere noul Centru Multifuncțional, situat în strada Gheorghe Șincai nr. 19.

Imobilul a fost transformat într-un spațiu dedicat educației, cercetării și dialogului cultural, pentru desfășurarea de conferințe, școli de vară, activități de cercetare, programe educaționale și evenimente culturale.
Noua destinație a clădirii reprezintă și o recuperare a unui loc marcat de istoria regimului comunist. Aflată în imediata apropiere a fostei închisori politice, clădirea devine parte a ansamblului Memorialului și își recâștigă un rol activ în viața culturală a orașului, contribuind la continuarea misiunii Memorialului de a documenta și păstra memoria victimelor comunismului și a rezistenței anticomuniste.

Istoria clădirii, spusă publicului

Programul zilei de sâmbătă va include o expoziție de fotografie semnată de Linzenbold Szabolcs, fotograf și membru al echipei Memorialului, și o întâlnire cu dr. Andrea Dobeș, muzeograf șef, care va prezenta istoria clădirii și legăturile sale cu închisoarea politică din Sighet.
Pentru public, deschiderea Centrului Multifuncțional este o ocazie de a descoperi nu doar un spațiu nou, ci și povestea unui loc care a trecut, în mai bine de un secol, prin destinații foarte diferite: de la un spaţiu destinat lecturii și vieții intelectuale a orașului, la unul folosit de administrația închisorii politice și, astăzi, la un centru dedicat istoriei, culturii și educației.

Un nou loc pentru cultură și educație la Sighet

Centrul Multifuncțional face parte din proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)”, prin care Fundația Academia Civică a urmărit dezvoltarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Proiectul include două componente: amenajarea spaţiului expozițional de aproximativ 120 de metri pătrați la etajul al II-lea al Memorialului (inaugurat în decembrie 2025), și transformarea clădirii din strada Gheorghe Șincai într-un centru pentru activități educaționale, culturale și de cercetare.
Cele două noi componente permit Memorialului să își dezvolte programele educaționale, culturale și de cercetare și să își consolideze rolul de reper cultural și educațional pentru publicul interesat de istoria recentă a României.

Proiect finanțat prin PNRR

Proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” este implementat de Fundația Academia Civică, fiind finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonul IV – Componenta C11 „Turism și cultură”, Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale.
Valoarea totală a proiectului este de 10.274.690,37 lei, TVA inclus, dintre care 8.599.604,76 lei reprezintă asistență financiară nerambursabilă. Perioada de implementare este iunie 2022 – august 2026.
Prin finalizarea proiectului, o clădire cu o istorie complexă este reintegrată în circuitul cultural al orașului și devine un spațiu pentru întâlnire, cunoaștere și dialog.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței invită publicul sâmbătă, 29 august 2026, între orele 10:00 și 14:00, la Centrul Multifuncțional din strada Gheorghe Șincai nr. 19, Sighetu Marmației.

Mai multe detalii despre proiectul Memorialului Sighet, finanțat prin  Programul PNRR puteți citi accesând link-ul AICI.

si Răsfoiește broșura „Memorialul Victimelor (Sighet)” online: https://memorialsighet.netlify.app/

Beneficiar: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ
Proiect: Memorialul Victimelor (Sighet).
Proiectul nr. 4 /  PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale
Valoarea totală a proiectului: 10.274.690,37 lei
Asistența financiară nerambursabilă: 8.599.604,76 lei
Data începerii și finalizării proiectului: iunie 2022 – august  2026
Numele proiectului: Memorialul Victimelor (Sighet)
Numele beneficiarului: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ – MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ȘI AL REZISTENȚEI, SIGHETU MARMAȚIEI, JUDEȚUL MARAMUREȘ

Obiectivele proiectului:

Obiectivele proiectului: Fundația Academia Civică, în calitate de beneficiar al contractului de finanțare nr. ordine 4 / PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale, încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență a implementat proiectul Memorialul Victimelor (Sighet), în Sighetu Marmației, jud. Maramureș.
Prin proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” s-au realizat următoarelor componente:

Componenta I.: realizarea unui Spațiu expozițional, la etajul II. din Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu o suprafața de aprox. 120 mp.

Componenta II: Centrul Multifuncțional, pentru derularea de programe educaționale, culturale și de cercetare

Investiția contribuie la consolidarea rolului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței ca reper cultural și educațional al municipiului Sighetu Marmației și al județului Maramureș și  completează patrimoniul și infrastructura culturală a orașului.

Valoarea totală a proiectului: este de 10.274.690,37 le, din care finanțarea nerambursabilă este 10.227.090,37 lei, iar contribuția Uniunii Europene (contribuție din P.N.R.R.- Planul Național de Redresare și Reziliență) este de 8.599.604,76 lei

Date de contact:
Fundația Academia Civică, București, str. JL Calderon nr. 66, sector 2, tel. 0213125854, email [email protected]
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet, str. Corneliu Coposu nr. 4, tel. 0262319424, email [email protected]

Asociația SOLOVAN organizează „Orașul în Mișcare”, un eveniment dedicat bicicliștilor și tuturor celor care cred că un oraș poate deveni mai sănătos, mai prietenos și mai viu atunci când oamenii aleg să se deplaseze activ și să ocupe spațiul urban într-un mod responsabil.
Evenimentul va avea loc duminică, 30 august 2026, începând cu ora 19:00, în Sighetu Marmației și își propune să aducă împreună oameni de vârste diferite, bicicliști cu experiență, familii, tineri și persoane care folosesc bicicleta pur și simplu pentru plăcerea de a pedala.
Traseul este: Platoul Curtea Veche – Sens giratoriu CIL – Biserica Reformată/ Sala Studio – Parc Grădina Morii.

Mai mult decât o plimbare cu bicicleta

„Orașul în Mișcare” nu este gândit ca o simplă tură de bicicletă.
Pentru Asociația SOLOVAN, evenimentul reprezintă o invitație la dialog despre felul în care folosim orașul, despre mobilitate, respect reciproc în trafic și despre dreptul tuturor participanților la trafic de a se simți în siguranță.
Bicicleta este, în același timp, un mijloc de transport accesibil, o formă de mișcare și o modalitate prin care oamenii pot redescoperi propriul oraș. Pedalând împreună, participanții au ocazia să privească Sighetul și dintr-o altă perspectivă: mai lent, mai atent și mai aproape de comunitate.
Evenimentul pornește de la o idee simplă: un oraș nu este doar o rețea de străzi și clădiri, ci este, înainte de toate, un spațiu pentru oameni.

De ce „Orașul în Mișcare”?

Într-o perioadă în care deplasarea cu mașina a devenit pentru mulți o rutină cotidiană, Asociația SOLOVAN consideră importantă promovarea alternativelor simple și accesibile.

Prin „Orașul în Mișcare” vrem să încurajăm:

• folosirea bicicletei ca mijloc de deplasare urbană;
• un stil de viață mai activ și mai sănătos;
• respectul între bicicliști, pietoni și conducătorii auto;
• responsabilitatea și atenția în trafic;
• apropierea oamenilor de comunitatea în care trăiesc;
• utilizarea spațiului public într-un mod civilizat și responsabil;
• dialogul despre nevoile reale ale bicicliștilor din Sighetu Marmației.

Nu ne propunem să punem bicicliștii împotriva șoferilor și nici să transformăm traficul într-o competiție între categorii de participanți.
Dimpotrivă.
Ne dorim un oraș în care fiecare să ajungă acasă în siguranță!
Un mesaj important pentru traficul din Sighet
Unul dintre mesajele centrale ale evenimentului este acela că biciclistul nu este un „intrus” în trafic.
El este participant la trafic și are atât drepturi, cât și obligații.
În același timp, siguranța pe drumurile publice presupune responsabilitate din partea tuturor: bicicliști, conducători auto și pietoni.
„Orașul în Mișcare” își propune să contribuie, într-un mod pozitiv și neconflictual, la această cultură a respectului reciproc.
Pentru că, dincolo de regulamente, semne de circulație și marcaje, traficul înseamnă oameni.
Iar uneori, o distanță păstrată corect, o depășire făcută cu răbdare sau câteva secunde de atenție pot face diferența dintre o călătorie obișnuită și un accident.

Un eveniment pentru comunitate

Asociația SOLOVAN își dorește ca „Orașul în Mișcare” să devină mai mult decât un eveniment punctual.
Este un prim pas către o comunitate în care mișcarea, cultura urbană, implicarea civică și grija față de oraș să poată sta la aceeași masă.
Ne dorim ca oamenii să vină cu bicicleta, dar să plece și cu o idee.
Aceea că schimbarea unui oraș nu începe întotdeauna cu proiecte mari și bugete uriașe. Uneori începe cu oameni care ies din casă, se întâlnesc, discută și aleg să facă împreună un lucru bun pentru locul în care trăiesc.

Organizatori și parteneri

Evenimentul „Orașul în Mișcare” este organizat de Asociația SOLOVAN, cu prijinul Primăriei Sighetu Marmației, a Jandarmeriei și a Poliției Rutiere.
Evenimentul beneficiază de sprijinul Kis Pipa Restaurant, The Coffee Factory, Cafeneaua Granell, Florăria Lisega în calitate de sponsori. Aceștia vor oferi câte un premiu unora dintre participanți.
Partenerii media ai evenimentului sunt Salut Sighet, Radio Sighet și Sighet Online, cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat și pentru implicarea în promovarea unei inițiative dedicate comunității locale.
De asemenea, organizatorii mulțumesc tuturor celor care contribuie la desfășurarea evenimentului, precum și instituțiilor implicate în asigurarea condițiilor de siguranță pentru participanți.
Ca partener s-a alăturat și proiectul Sighet Run.

Informații despre eveniment

Eveniment: Orașul în Mișcare
Organizator: Asociația SOLOVAN
Data: duminică, 30 august 2026
Ora: 19:00
Plecare: Platoul Curtea Veche; Sosire: Parcul Grădina Morii
Participare: bicicliști și iubitori ai mersului pe bicicletă

Participarea este gratuită, iar organizatorii încurajează toți participanții să respecte regulile de circulație, indicațiile organizatorilor și recomandările autorităților implicate în desfășurarea evenimentului.

Despre Asociația SOLOVAN

Asociația SOLOVAN este o organizație neguvernamentală locală care își propune să dezvolte proiecte pentru comunitatea din Sighetu Marmației și Maramureș, la intersecția dintre cultură, educație, natură, implicare civică și valorizarea comunității locale.
„Orașul în Mișcare” face parte din această viziune: aceea de a crea proiecte accesibile, construite împreună cu oamenii și orientate către lucrurile care pot face comunitatea mai activă, mai conectată și mai atentă la spațiul în care trăiește.
Pentru că un oraș nu se schimbă doar prin clădiri noi.
Se schimbă și prin oamenii care aleg să-l trăiască altfel!

Asociația SOLOVAN
Sighetu Marmației
Sound Of Local Origins, Values, Arts & Nature

„Scriitorul spaniol Miguel Angel Garcia Brera ne-a vizitat de curînd țara. Două zile din programul vizitei au fost dedicate Maramureșului. L-am întîlnit în holul Muzeului Maramureșului din Sighetul Marmației și i-am solicitat un scurt interviu pentru ziarul nostru. A primit cu plăcere: „Sunt bucuros să pot mărturisi impresiile mele despre Maramureș”.

• Sunteți pentru prima dată în România?
• Am fost și anul trecut ca turist, dar scurta mea trecere de atunci nu m-a mulțumit. N-am putut vedea decît foarte puțin. De altfel, de cîte ori plec dintr-o țară, plec cu dorința de a o revedea și uneori reușesc. Cu România e altceva. Aici dacă vii o dată, te trage ața mereu.
• Acum, când plecați din Maramureș, ce au însemnat pentru dumneavoastră cele două zile petrecute aici?
• Aproape 48 de ore trăite intens. În cîteva detalii: Cimitirul de la Săpînța, care m-a dus cu gîndul la colosalul poem valeryan „Cimitirul marin”, porțile lui Gheorghe Borodi și felul lui de a fi asemeni lemnului pe care îl supune și îl modelează, Monumentul Eroilor de la Moisei, care mi-a lăsat o deosebită impresie prin tocmai simplitatea lui sobră, acest Muzeu din Sighet, pe care l-am vizitat acum și care m-a purtat prin lumea dumeavoastră, o lume în care lucrurile se spun domol și calm, o lume care te face să vorbești încet și să umbli în vîrful picioarelor, și-apoi bisericile de lemn, satele și oamenii dumneavoastră, splendidul peisaj natural… Păcat că nici timpul meu și, bănuiesc, nici spațiul gazetăresc de care dispuneți, nu ne permit să vorbim cum și cît s-ar cuveni să o facem.
• Temperamental, spaniolii și românii…
• Vreți să spuneți că se deosebesc. Nu! Eu cred că nu neaparat temperamental, ci mai ales din punctul de vedere al manifestării temperamentului. La noi lucrurile se spun mai dur, mai țipător, pe când ale dumneavoastră se rostesc domol. Avem însă multe puncte comune în modelele utilizate, originar vorbind. Deși ar putea părea paradoxal, ne deosebim atît de mult, încît ne asemănăm.
• Ca om de litere, cum veți da spațiu acestor impresii?
• De fapt, ceea ce fac eu acum este o călătorie de documentare și am în vedere cîteva lucruri: în primul rând o carte despre România pe care o vreau pe măsura subiectului. Ca primă formă a acestei cărți, probabil, voi publica în ziarele noastre o serie de articole. Intenționez, de asemenea, să deschid o emisiune la noi la radio cu un ciclu de expuneri și comentarii pe tema civilizației lemnului, unde Maramureșul se va bucura de spațiul cuvenit și această temă s-ar putea să devină o carte și cred că așa va fi.
• La plecare…?
• Impresii de neșters și o mare dorință de a reveni”.

Rândurile de mai sus sunt dintr-un scurt și ocazional interviu, doar că discuția a avut loc în urmă cu… 53 de ani și interviul a fost publicat integral în 26 septembrie 1973, în ziarul „Pentru socialism”, la care lucram atunci ca redactor. De ce l-am reluat acum, după o jumătate de secol? Pentru că, în urmă cu câteva zile, Miguel Angel Garcia Brera a murit la vârsta de 93 de ani considerăm că acest prieten al României și al Maramureșului merită evocat cu aceste câteva rânduri.
A fost un remacabil poet și scriitor spaniol: „Pasiunea pentru justiție”, „Geografia amorului” și „Tinerețe la ruletă” sunt cele mai cunoscute dintre cărțile sale. Dar a fost și unul dintre cei mai cunoscuți reporteri care au promovat turismul ca președinte, mulți ani, al FIJET ESPANA (Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism), care are de mulți ani o filială și în România și dacă, de-a lungul anilor, cel mai prestigios premiu al FIJET, numit „Mărul de Aur”, a fost atribuit și unor orașe din România, precum Târgu Jiu, Sibiu, Iași și altele, se găsește acolo și contribuția regretatului Miguel Angel Garcia Brera, care, așa cum a declarat în 1973 la Sighet, a revenit încă de multe ori în România și a promovat-o sincer și dezinteresat în scrierile sale.

Turistul, reporterul, călătorul împătimit care a fost de-a lungul vieții Miguel Angel Garcia Brera a pornit în 16 august a.c. în ultima sa călătorie, de data aceasta într-o lume a umbrelor, unde nu-l putem însoți decât cu gândurile noastre, ale celor care l-am cunoscut, pomenindu-i numele. Ceea ce și facem.

Ioan Ardeleanu-Pruncu

Uniunea Ucrainenilor din România a organizat, cu succes, cea de-a IV-a ediție a proiectului educațional național „Atelier de vară – UUR”, o inițiativă de suflet dedicată în mod special copiilor și tinerilor care studiază limba ucraineană sau în limba ucraineană. Ediția din acest an a reunit un număr impresionant de aproape 700 de elevi proveniți din opt județe în care trăiesc etnicii ucraineni din țara noastră, precum și tineri invitați din Ucraina, confirmând anvergura și importanța acestui program. Așa cum s-a întâmplat și la edițiile precedente, acest demers fundamental pentru păstrarea identității etnice și lingvistice a comunității ucrainene din România a avut o amplă desfășurare în județul Maramureș, unde, prin eforturile susținute și implicarea directă a Filialei Maramureș a UUR, activitățile s-au desfășurat la cele mai înalte standarde.

În perioada 10-14 august 2026, la nivelul Organizațiilor locale ale UUR din județul Maramureș, mai exact în localitățile Remeți, Crăciunești, Lunca la Tisa, Rona de Sus, Valea Vișeului, Bistra, Crasna Vișeului, Ruscova, Repedea și Poienile de Sub Munte, a avut loc o serie amplă de manifestări educaționale și culturale. Pe parcursul acestor cinci zile de vară, aproape 300 de copii din comunitățile maramureșene, îndrumați cu pasiune de cadrele didactice și de reprezentanții Uniunii, au luat parte la un program complex, conceput minuțios pentru a îmbina învățarea interactivă cu dezvoltarea personală, creativitatea și socializarea.

Aspectul cu adevărat definitoriu al ediției din acest an, care i-a conferit o încărcătură emoțională și simbolică cu totul specială, l-a constituit participarea copiilor din Ucraina alături de tinerii din comunitățile ucrainene din Maramureș. Astfel, la data de 12 august, la nivelul organizației din Remeți, reprezentanții UUR și cadrele didactice au avut marea bucurie de a-i avea ca oaspeți 40 de tineri din Ucraina care au participat la tabăra internațională organizată sub egida Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Aceștia s-au integrat în activitățile de cunoaștere și coeziune, vizitând alături de gaze centrul de informare și documentare, cabinetul de limba ucraineană, mini-muzeul școlii și Biserica Ortodoxă Ucraineană din localitate, realizând desene ornamentale și participând la activități pe terenul de sport. Ulterior, în data de 14 august, la Rona de Sus, tinerilor ucraineni li s-a alăturat un alt grup format din 10 copii veniți din localitatea Iasinia, Ucraina. Întâlnirea a reprezentat un nou prilej de apropiere, în care barierele au dispărut instantaneu, lăsând loc zâmbetelor, jocurilor și bucuriei de a comunica în aceeași limbă maternă.

Fiecare zi a atelierului a fost structurată în jurul unei tematici specifice, punând accent pe valori esențiale precum prietenia, creativitatea, protejarea mediului înconjurător, respectul pentru tradițiile culinare, portul și folclorul ucrainean. Tinerii participanți au fost antrenați în ateliere de desen, pictură și creație manuală, jocuri de cunoaștere și lucru în echipă, precum și în activități sportive, momente muzicale și de karaoke. Aceste experiențe de educație non-formală au avut un efect marcant asupra formării tinerelor generații, oferindu-le nu doar posibilitatea de a-și aprofunda, într-un mediu prietenos, cunoștințele de limba ucraineană, ci și ocazia unică de a descoperi și valorifica elemente inestimabile ale patrimoniului cultural ucrainean, consolidând totodată sentimentul de mândrie și de apartenență la comunitate.

Prin integrarea acestor activități comune, Uniunea Ucrainenilor din România a demonstrat, încă o dată, rolul său activ și esențial în susținerea și dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-ucrainene, inclusiv la nivel educațional și cultural. Aceste inițiative reconfirmă faptul că UUR reprezintă o veritabilă și solidă punte de legătură între comunitatea ucraineană din România și poporul ucrainean. Oferindu-le tinerilor oportunitatea de a interacționa firesc, de a lega prietenii trainice și de a împărtăși frumusețea acelorași rădăcini istorice, UUR a dovedit că solidaritatea și valorile noastre culturale transcend granițele. La finalul acestor activități încununate de succes, toți participanții au primit diplome, în semn de înaltă apreciere pentru entuziasmul și dragostea cu care duc mai departe identitatea ucraineană.

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR)

Iubitorii mersului pe bicicletă sunt invitați să participe la o nouă ediție a evenimentului Critical Mass, organizată vineri, 28 august 2026, de la ora 19:00, în municipiul Sighetu Marmației.

Punctul de plecare va fi Platoul Curtea Veche, iar participanții vor parcurge un traseu de aproximativ 12 kilometri. Acesta include Curtea Veche, Cartierul Independenței, zona Kaufland și Primăria Sighet.

Evenimentul promovează utilizarea bicicletei ca mijloc de transport și încurajează un oraș mai prietenos cu bicicliștii. Organizatorii transmit mesajul: „Orașul este al tuturor. Hai să-l pedalăm împreună!”.

Siguranța participanților va fi asigurată cu sprijinul Crucii Roșii Sighet, care va oferi asistență de prim ajutor pe durata evenimentului.

Mai multe informații pot fi găsite pe pagina de Facebook „Critical Mass Sighet”.

Salut, Sighet!

Apă moartă
Gugulaș, rezemat de stâlpul panoului de baschet, un tânăr citește. Își tot ridică creștetul în sus. Învață, i. e. memorează pe de rost – metoda românească. Asemenea unei găini bând apă.

Chi–kong la Grădina Morii
Aplauze din încheieturi, unduiri, răsuciri… – Grație niponă în slow motion, în ralanti… Căutând Tao, căutând Zen…

Mândrie
Pe banca de sub bustul lui Eminescu șade un bătrân. Îl iau cu „Toate-s vechi și…” Îmi răspunde: „Asta bancă eu făcut. Are cam 15 ani și-i ca nouă, ni!”

Bicicliști în parc
Copiii mici rulând a suta tură – atât de serioși! Cei mari făcând salturi cât mai periculoase – atât de conștiincioși!… Se dedau cu toții la ritual.

Cocoane…
Două bcicliste vesele, la vreo 50 de ani, coboară panta digului spre Grădina Morii:
– Ce-mi place să cobor, tu! (annyira tetszik lejönni!)
– Hai la Câmpulung (Hosszúmező), dacă vrei să te joci! (ha játszani akarsz!)

Orașul
Cum ne preumblăm pe corzo, deasupra noastră planează mici cete de îngeri sau de drăcușori. Au sarcini precise de sus să coboare la cei ce au făptuit binele sau la cei care au făcut rău. Ești milos, ai dat pomană, – pac!, întâlnești o persoană minunată și ea pe tine sau: găsești bani pe caldarîm de câte ori te gândești la prietenul tău singur. Ai fost câine – pac!, îți pierzi inspirația sau telefonul. Ci, toți primesc buline: roșii, verzi, triste sau vesele. Nu scapă nimeni.

Prima Sport TV
„Dacă nu vrea să intre (mingea), nu intră neam.”

Prima Sport TV și latina
„Urmează să vedem partida Csikszereda – Sepsi, un derbi ad hoc”. Adică creat special pentru acest eveniment? Corect: „derby local” în latină este „derby loci”.

Demonstrație
Kocsor báci, vopsitor la o fabrică din oraș și pictor de lozinci, locuia la Palatul Cultural, undeva sus, în pod. Creștea pisici cu porumbei laolaltă. Era plin de lozinci și marionete în lucru de jur împrejur. Fiecărui porumbel îi dădea un nume. Uneori ne făcea câte o demonstrație copiilor din vecini. „Gyere ide, Pintenke!” – chema el cu un glas mormăit vreun porumbel împintenat. Acesta venea negreșit și se așeza cuminte în brațele uriașului.

(NOTĂ: ca un exercițiu de genius loci, vă propun să alcătuim o colecție de medalioane  numită „Ciudații Sighetului”. Email: [email protected] sau prin Messenger,  pe pagina mea de fb. Fără batjocuriri, vă rog…)

                                                                             Marin Slujeru
(după  fb)

Foto: I. Mariș