Semn de carte: Teofil IVANCIUC – „SIGHETUL MARMAȚIEI 700 (1326 – 2026). PAGINI DE ISTORIE”

În anul 700 de la atestarea documentară a Sighetului, la Editura Valea Verde (Sighet) vor apărea două cărți de referință pentru istoria orașului nostru.

Prima și cea mai importantă (și așteptată!) apariție a lunii noiembrie 2026 este… „SIGHETUL MARMAȚIEI 700 (1326 – 2026) PAGINI DE ISTORIE”, autor Teofil IVANCIUC (referenți științifici – prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, dr. Livia Ardelean, prefața – acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, dr. Livia Ardelean, editor – Ion Mariș, lector de carte – Brîndușa Oanță, DTP – Typro Digital Foundry SRL, traduceri – StartFirstTrad, tipar – Tipografia Surorilor Lauretane).

Volumul a fost publicat cu sprijinul Primăriei Sighet și Centrului Cultural al municipiului Sighetu Marmației, „Prefața” fiind semnată de Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighet.

Nota bene: Lansarea cărții va avea loc miercuri, 25 noiembrie 2025, în cadrul unui eveniment mult mai amplu. Vom reveni cu detalii!

* * *

Teofil Ivanciuc s-a născut la 27 mai 1970 la Sighetu Marmației, într-o familie mutată în oraș în anul 1925, înaintașii săi, vechi donatari români, fiind originari din satele Apșa de Mijloc, Apșa de Jos, Slatina, Iapa și în satele de pe Valea Marei.
Este licențiat al Universității „Babeș-Bolyai” și are un masterat la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
A activat în jurnalism și în turism, în al doilea domeniu profesând și în prezent.
De-a lungul anilor, a publicat sute de articole de presă și peste 50 de studii științifice.
A publicat studii despre: primul document de atestare a Sighetului (1326), prima istorie a orașului Sighet, diplomatariul medieval, satele maramureșene dispărute (printre care, satul necunoscut Valea Judelui), lista familiilor nobile maramureșene, istoria Republicii Valea Porcului, a identificat pe teren două vechi biserici de lemn pierdute etc.
A descoperit peste 30 de situri arheologice în județul Maramureș, a participat la descoperirea primelor stațiuni paleolitice din nordul regiunii și a semnalat 5 din cele 17 puncte de pe raza Sighetului înscrise în Repertoriul Arheologic Național.
A publicat următoarele cărți: Ghidul turistic al Țării Maramureșului, editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, Sighetul Marmației. Ghid cultural-turistic, editura Echim, Sighetu Marmației, 2007, Sighetul Maramureșului. Patrimoniu și turism, editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2012, Meșteșuguri tradiționale din Țara Maramureșului (fotografii Radu Lazar, text Teofil Ivanciuc), editura Proema, Baia Mare, 2016, Vederi din Maramureș, editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2020 și Istoria Maramureșului. Manual pentru liceeni, M. Voinaghi (coord.), L. Ardelean, A. Costin Hendea, F. Dragoste, K. Gușeth, T. Ivanciuc, editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2020, primul manual opțional de istorie a Maramureșului pentru liceeni, acreditat de către Ministerul Educației.

Salut, Sighet!

Nota redacției: Echipa „Salut, Sighet!” îl felicită pe colegul nostru de redacție Teofil Ivanciuc!… și-i dorim la cât mai multe volume de autor în anii următori!

 




Nord Literar – 281

Un nou număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de la tipar, ca o ofertă de lectură pentru cititorii noștri. Revista poate fi achiziționată de la o parte din chioșcurile de ziare din Baia Mare, de la librăriile Cărturești din întreaga țară, precum și de la librăriile Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș și Gherla.

Abordând tema corectitudinii politice, Irina Petraș spune: „Recunosc și îmi asum riscul acestei mărturisiri că nu mi-a fost niciodată prea simpatic conceptul”.

Gheorghe Pârja vine cu trei subiecte în acest număr: povestea „Serilor de Poezie de la Desești”, un gând la aniversarea a 145 de ani ai revistei „Contemporanul” și un altul pentru poetul Echim Vancea ajuns la 75 de ani. Un gând frățesc întru poezie îi transmite și Gheorghe Mihai Bârlea. De altfel, pagina „Orfeu” și parodia lui Lucian Perța îi sunt dedicate poetului Echim Vancea.

În urmă cu puțin timp, a plecat dintre noi Vasile Muste, unul dintre poeții importanți ai Maramureșului. Două pagini îi sunt dedicate: cronica Deliei Muntean la volumul „Inima Luanei” și evocările lui Flaviu Claudiu Mihali și Nicolae Scheianu, pornind de la recupararea poeziilor sale de debut în volumul „Ziua când îngerii au rămas flămânzi”.

Eseul lui Gheorghe Glodeanu despre             maeștrii fantasticului în literatură are ca punct de pornire volumul „Les maîtres du fantastique en littérature”.

Volumul „Aducerea acasă a lui Brânuși – 150 de ani de la naștere” reunește diversitatea vocilor care au definit conferința cu același titlu, organizată la Baia Mare. Daniela Sitar-Tăut oferă informații despre acesta în cronica sa.

„AI și teama de AI” este eseul în care Laura Poantă ne provoacă să punem în balanță beneficiile și problemele care apar urmare a proliferării AI.

În reportajul său, Dana Buzura-Gagniuc oferă o perspectivă personală asupra zilelor petrecute la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.

Continuă seria materialelor din ciclul „Cuvinte din exil” semnate de Mihaela Albu, de data aceasta cu „Recuperări necesare: din nou despre «dezbinarea» exilului românesc”.

Mircea Popa îi dedică un eseu lui Nicolae Breban, cel care „a știut să ocolească toate tezele și poncifele unei literaturi aservite.

Volumul lui Ion Simuț, intitulat „Liviu Rebreanu dincolo de realism”, este analizat critic în paginile revistei, iar Florian Copcea se oprește asupra volumului lui Carmen Firan, „Cuvinte locuite”.

Două recenzii în acest număr: Mircea Teculescu despre „În cădere, becurile se aprind” de Savu Popa și Antoaneta Turda despre „Prima aventură europeană a românilor 1918-1940: ideea europeană ca proiect și acțiune politică în memorialistica elitelor românești interbelice”.

Iubitorii de proză pot citi textul Anei Ludușan, „Cu frigul în spate”, cei de poezie, versuri de Adela Conciu, Anda Comșa-Chiș și Otilia-Vanda Ciuban, iar cei de aforisme, creații de George Vigdor.

Un interesant eseu, „Muzica – spațiu spiritual al ecleziei”, propune Dan Anghelescu.

Poemul lunii aparține lui Vasile Trif.

Pagina dedicată traducerilor cuprinde versuri din creația poetei italiene Antonella Rizzo, traduse de Maria și Valeriu Stancu.

Acest număr este ilustrat cu imagini din Memorialul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmației, iar Ana Blandiana punctează în paginile revistei importanța fotografiilor și rolul autorului lor.

Comunicat de presă




„Salut, Sighet!” – 10 ani de jurnalism online! Concurs aniversar!

Asociația Valea Verde – Salut, Sighet! – Editura Valea Verde se pregătește pentru un eveniment aniversar dedicat istoriei, identității locale și creativității. Sâmbătă, 5 decembrie 2026, organizația noastră va marca ZECE ANI de activitate ai publicației online „Salut, Sighet!” – în contextul în care  comunitatea sigheteană sărbătorește 700 de ani de la atestarea documentară a orașului – printr-un proiect cultural care reunește jurnaliști, profesori, elevi și reprezentanți ai comunității locale.

Evenimentul este coordonat de „Salut, Sighet!” și Editura Valea Verde, în colaborare cu Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației.

Parteneri: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – Filiala Maramureș, Revista AxA, Cercul de Istorie „Gemina” și Clubul „Interact” Sighetu Marmației.

Programul aniversar începe sâmbătă, 05 decembrie 2026, la ora 12:00 și include deschiderea festivă, alocuțiuni ale organizatorilor și invitaților, precum și retrospectiva vizuală „10 ani în 10 minute”, dedicată activității publicației „Salut, Sighet!”.

Va urma un inedit  moment muzical. De la ora 12:45 va avea loc masa rotundă „Generații față-n față”, o dezbatere despre evoluția comunității din Sighetu Marmației și rolul presei locale în conservarea patrimoniului spiritual și istoric.

Un punct important al evenimentului îl reprezintă Gala Tinerilor Creativi și decernarea premiilor Concursului „SMART – Sighetul Meu Autentic Reimaginat de Tineri”. Concursul se adresează liceenilor din Sighetu Marmației și încurajează documentarea directă, gândirea critică, talentul scriitoricesc și jurnalismul vizual.

Participanții pot concura la două SECȚIUNI/ PROBE.

SECȚIUNEA A, Reportaj/ Eseu/ Interviu, are tema „Oamenii din spatele zidurilor orașului nostru”. Elevii vor realiza un material care vizează o organizație, o personalitate locală sau un membru remarcabil al comunității. Materialul va avea maximum 2 pagini A4, Times New Roman, font – 12, distanța între rânduri – single.

SECȚIUNEA B, Jurnalism Vizual (fotojurnalism), poartă titlul „Sighetul Ascuns” și presupune realizarea unui eseu fotografic cu o poveste în imagini originale surprinse în oraș.

Regulamentul pune accent pe autenticitate și pe verificarea modului în care au fost realizate lucrările. Finaliștii își vor susține lucrările în fața juriului înainte de decernarea premiilor.

Fondul de premiere este de 1.400 de lei. Marele Premiu „Salut, Sighet!” are valoarea de 700 de lei. Câștigătorii locului I la fiecare dintre cele două probe vor primi câte 350 de lei. Premiul de Excelență „AxA” constă în publicarea integrală a textelor și eseurilor foto câștigătoare în ediția tipărită a Revistei AxA.

Calendar

Concursul debutează azi, 5 noiembrie 2026, odată cu lansarea oficială a acestui comunicat și cu distribuirea Regulamentului.
Lucrările pot fi trimise până în 25 noiembrie 2026, ora 23:59, la adresele [email protected]  și [email protected].
Evaluarea și preselecția finaliștilor vor avea loc în perioada 26 noiembrie – 1 decembrie 2026.
Premierea se va desfășura în cadrul evenimentului festiv din 5 decembrie 2026.

Prin acest proiect, organizatorii aduc împreună memoria orașului și vocea noilor generații. Evenimentul propune un spațiu de dialog între cei care au contribuit la viața culturală și jurnalistică a Sighetului și tinerii care privesc orașul prin propriile experiențe și idei.

Pentru informații suplimentare:

Salut, Sighet! | [email protected]
Editura Valea Verde | [email protected]

Comunicat de presă

Foto: Tomi Hoffer




Fotoreporterul polonez Andrzej POLEC se află în aceste zile în Maramureș! |VIDEO – dr. Sorin Markus|

Am schimbat impresii, preţ de câteva minute, cu un fotoreporter polonez îndrăgostit de Maramureş. Din 1978 vine aici ca acasă aproape în fiecare an, uneori şi de două ori pe an. Are simţul umorului, precum se vede şi în această scurtă discuţie înregistrată la Breb.

Prima sa vizită în Sighet s-a soldat cu o noapte petrecută la Miliţie deoarece a îndrăznit să fotografieze închisoarea (actualul Memorial). Desigur acea rolă de film a fost compromisă (voalată).

Fotografiază pe film şi îşi developează singur rolele şi în zilele noastre. Îi place enorm să călătorească, stă de vorbă cu oamenii şi apoi imortalizează călătoriile în cărţi cu fotografii însoţite de scurte explicaţii.

O scurtă discuție o puteți urmări în următoarea înregistrare VIDEO:

Text, Foto & Video: dr. Sorin Markus




C. N. „Dragoș-Vodă” – Rezultate deosebite pentru DV Makers la Finala Națională de Robotică NEXTLAB.TECH 2026

Elevii Clubului de Robotică DV Makers, de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, au obținut rezultate deosebite la Finala Concursului Național de Robotică NEXTLAB.TECH 2026, desfășurată în data de 31 octombrie, la Academia de Studii Economice din București.

Concursul, inclus în Calendarul competițiilor școlare naționale cu finanțare din partea Ministerului Educației și Cercetării, conform O.M.E.C. nr. 3153/28.01.2026, reprezintă una dintre cele mai ample competiții de robotică școlară din România.
La ediția din acest an s-au înscris inițial peste 11.000 de elevi, dintre care 1.200 au fost selectați pentru etapa de construire și programare a roboților. Peste 500 de elevi din România și din străinătate au obținut calificarea la finala națională.
Competiția s-a desfășurat în mai multe etape de selecție, incluzând teste online, realizarea și programarea roboților, prezentări video ale funcționalității acestora și evaluarea practică din finala desfășurată la București.
Cei nouă elevi ai clubului DV Makers au concurat la secțiunea MIRO – Line-Follower Basic, destinată categoriei de vârstă 8–12 ani. Pentru finala acestei probe s-au calificat 161 de concurenți, dintre care 145 s-au prezentat la competiție.
Proba a presupus programarea individuală a unui robot autonom, capabil să urmărească un traseu marcat printr-o linie neagră, cu o precizie cât mai bună și într-un timp cât mai scurt. Dificultatea a fost sporită de faptul că traseul de concurs a fost diferit de cele utilizate în pregătire, fiind cunoscut de participanți cu numai o oră înainte de evaluare.

Rezultatele elevilor sigheteni au fost remarcabile: opt dintre cei nouă concurenți DV Makers s-au clasat în primele 14 poziții, într-o probă cu 145 de participanți prezenți.
Un rezultat deosebit l-a obținut Tudor Botiuc-Vlad, câștigător al Premiului III. Ceilalți elevi au înregistrat, de asemenea, clasări foarte bune, obținând Mențiuni: Matus David-Ionuț, Pop Maya Karina, Feher Tudor Adrian, Cânța Anastasia Maria, Mihu Rareș Andrei, Dunca Dragoș Mathias, Țiplea Ionuț Grigore.

Performanța este cu atât mai valoroasă cu cât DV Makers este un club de robotică înființat în septembrie 2026, iar elevii au ajuns la faza națională după o perioadă relativ scurtă, dar intensă, de pregătire, experimentare și perfecționare a programelor roboților.

Clubul este coordonat de prof. Mihu Amalia Mirela, cu sprijinul mentorului Rareș Pintea, de la echipa Tech-X.

Dincolo de premiile și pozițiile obținute, participarea la această competiție a însemnat pentru elevi o experiență valoroasă de învățare, dezvoltare a gândirii algoritmice, a perseverenței și a capacității de a găsi soluții în situații noi.
Rezultatele obținute la București demonstrează că pasiunea pentru tehnologie, munca susținută și colaborarea pot transforma un proiect educațional aflat la început de drum într-o experiență de performanță la nivel național.

Felicitări tuturor elevilor pentru rezultatele remarcabile, ambiția și perseverența demonstrate! Aprecieri și mulțumiri se cuvin prof. Mihu Amalia Mirela, inițiatoarea și coordonatoarea clubului DV Makers, pentru dedicarea, implicarea și efortul susținut în pregătirea elevilor, mentorului Rareș Pintea pentru sprijinul tehnic oferit, precum și părinților și conducerii Colegiului Național „Dragoș Vodă” pentru susținerea acestui proiect educațional.

Performanța tinerilor pasionați de robotică reprezintă un motiv de mândrie pentru Colegiul Național „Dragoș Vodă” și pentru întreaga comunitate sigheteană.

Salut, Sighet!




NOI CU A NOȘTI – O AVENTURĂ LA MUZEU. Educație muzeală și patrimoniu maramureșean la Nisa (Franța)

Activitățile educaționale dedicate copiilor români din sudul Franței din cadrul proiectului România în povești vii – Limbă, Tradiție și Dialog Cultural au continuat săptămâna trecută printr-o întâlnire cu patrimoniul cultural al Maramureșului, organizată în colaborare cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației.

Desfășurată înaintea vernisajului expoziției de fotografie MARAMUREȘ – Une terre, mille histoires (Un ținut, o mie de povești), activitatea de educație muzeală a fost susținută de Anamaria Pop, educator muzeal la Muzeul Maramureșan, venită din România special pentru această întâlnire cu copiii comunității românești de pe Coasta de Azur.

Demersul a pornit de la cartea de benzi desenate Noi cu a Noști O aventură SF la muzeu, ce propune o modalitate atractivă de familiarizare a copiilor cu Muzeul Satului Maramureșean, carte din care fiecare participant a primit câte un exemplar.

Prin intermediul personajelor și al poveștii ilustrate, copiii au descoperit arhitectura satului tradițional, casele de lemn, ocupațiile, obiectele de patrimoniu și obiceiurile comunităților maramureșene. Experiența a continuat cu fișe de lucru, quiz-uri despre arhitectura, gastronomia și portul tradițional, puzzle-uri cu imagini ale unor obiecte din patrimoniul muzeului, jocuri și un atelier de confecționare a brățărilor.

La finalul atelierului, copiii au vizitat expoziția MARAMUREȘ – Une terre, mille histoires, realizată pe baza fondului fotografic al Muzeului Maramureșan. Imaginile au completat informațiile și experiențele din atelier, oferindu-le ocazia să descopere, într-un alt registru, arhitectura, peisajul și universul cultural al Maramureșului. Aici au avut ocazia să se întâlnească și cu consulul general al României la Marsilia, doamna Aurelia Grosu și cu consulul onorific al României la Nisa, domnul Ștefan DeFay.

Mulțumim Muzeului Maramureșan, managerului Mirela Barz, pentru materialele puse la dispoziție și doamnei Anamaria Pop pentru activitatea frumoasă realizată împreună cu copiii!

Mulțumim părinților și copiilor, care au venit nu doar din Nisa, ci și din localitățile învecinate și Elenei Ioniță pentru facilitarea organizării acestei activități de educație muzeală!

Anuța Pop




ZIUA ARTISTULUI MARAMUREȘEAN – „În culorile Maramureșului”, ediția a IV-a

Există proiecte care cresc de la un an la altul nu doar prin numărul celor care li se alătură, ci și prin felul în care reușesc să-și găsească rostul și propria identitate.

„Ziua Artistului Maramureșean” a pornit din dorința de a aduce artiștii împreună, de a crea legături și de a oferi un loc în care creația să fie văzută, întâlnită și apreciată. An de an, am căutat să regândim acest proiect, să-i aducem ceva nou și să facem fiecare ediție să însemne mai mult decât o simplă expoziție.

Anul acesta, am ales să acordăm mai mult spațiu fiecărui artist și universului său creativ. Mai puțini expozanți, dar mai multe lucrări semnate de fiecare dintre ei. Ne dorim ca publicul să aibă răgazul să privească, să descopere și să înțeleagă mai bine fiecare demers artistic, fiecare sensibilitate și fiecare fel de a vedea lumea.

Ediția din acest an se desfășoară într-un moment aparte pentru Sighetu Marmației, oraș care marchează 700 de ani de atestare documentară. Șapte secole de istorie, memorie și identitate, într-un ținut în care cultura și arta continuă să creeze punți între generații și între oameni de pretutindeni.

Maramureșul nu înseamnă doar un loc pe hartă. Înseamnă rădăcini, memorie, oameni și o identitate care călătorește odată cu cei care o poartă în suflet. Iar artiștii care îi duc numele mai departe, în țară și peste hotare, fac parte din această poveste vie.

Vă invităm să ne fiți alături la o nouă întâlnire cu arta, cu diversitatea expresiilor artistice și cu acea frumusețe care nu poate fi cuprinsă într-o singură culoare, joi, 26 noiembrie 2026, ora 15:00, la Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, Sighetu Marmației

„Ziua Artistului Maramureșean” – „În culorile Maramureșului”, ediția a IV-a este organizată de Asociația Ancestral.

Expoziția va putea fi vizitată până la 11 ianuarie 2027!

Vă așteptăm să descoperim împreună Maramureșul prin ochii și prin creația artiștilor săi\!

Asociația Ancestral Sighet




Expoziție foto pe Coasta de Azur (Franța): Maramureș – un ținut, o mie de povești!

Expoziția foto „Maramureș – un ținut, o mie de povești” se înscrie în componenta de identitate culturală a proiectului coordonat de dr. Anuța Pop, „România în povești vii – Limbă, tradiție și dialog cultural”, realizat de Asociația Vasile Tomoiagă în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română din Nisa, Consulatul General al României la Marsilia și Consulatul General al României la Lyon și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Muzeul Maramureșan Sighet, instituție reprezentativă pentru cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural al Maramureșului și membru al Asociației Muzeelor în Aer Liber din Europa (AEOM), aduce în fața publicului de pe Coasta de Azur o parte din bogatul său fond fotografic, transformând imaginile în mărturii vizuale ale patrimoniului și identității culturale maramureșene.

Prin imagini dedicate arhitecturii tradiționale, obiceiurilor, portului popular, oamenilor și locurilor, expoziția oferă publicului o perspectivă asupra valorilor și reperelor care definesc acest ținut. Căci… fiecare casă are o poveste. Fiecare chip păstrează o memorie. Fiecare tradiție vorbește despre cei care au creat-o și despre cei care o duc mai departe.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 29 octombrie 2026, la ora 18:30, la Biserica Ortodoxă Română din Nisa.

Asociația Vasile Tomoiagă




Armonii de Toamnă la Sighet

Muzică, Dans, Poezie și Umor – patru anotimpuri ale sufletului, într-o toamnă de poveste!
Vă invităm marți, 27 octombrie 2026, ora 17:00, la Centrul Cultural Sighet – sala de spectacole a Casei Municipale de Cultură, Piața Libertății nr. 24A, Sighetu Marmației, la o seară în care muzica mângâie sufletul, dansul dăruiește grație, poezia înflorește în lumină, iar umorul aduce zâmbete.

Invitațiile pot fi ridicate de la sediul Casei de Cultură, iar accesul în sală se va face pe baza acestora.
Vă așteptăm să trăim împreună o seară în care toamna devine poezie, iar arta – bucurie!

Centrul Cultural Sighet




România, mai aproape prin cultură și comunitate – Toamna Culturală Românească la Viena, ediția a IV-a! (autor, Ioan Godja)

În zilele de 17 și 18 octombrie 2026, o bucată de România s-a regăsit la Viena în glasuri, în versuri, în pagini de carte și în bucuria oamenilor de a fi împreună. Cea de-a IV-a ediție a Toamnei Culturale Românești a reunit scriitori, muzicieni, artiști plastici și iubitori de cultură din România și din Austria, într-o întâlnire în care creația artistică a apropiat generații, experiențe și destine.

Manifestarea, organizată de Cercul Cultural Româno-Austriac „UNIREA”, la inițiativa lui Ioan Godja și prin implicarea sa, alături de oameni care simt cu adevărat românește, s-a desfășurat în spațiul oferit cu generozitate de Parohia Greco-Catolică Română din Kagran. Pentru public, cele două zile au însemnat descoperiri și revederi; pentru invitați, prilejul de a împărtăși ceea ce creează unei comunități care păstrează o legătură vie cu limba și cultura română.

În deschiderea de sâmbătă, Lukas Marcel Vosicky, secretar general al Societății Austro-Române din Viena – Österreichisch-Rumänische Gesellschaft -, organizație parteneră a evenimentului, a adresat un salut de bun venit și cuvinte de apreciere tuturor celor prezenți. Felicitările transmise organizatorilor au însoțit începutul unei manifestări dedicate dialogului cultural și prieteniei româno-austriece.

Debutul artistic a aparținut Mariei Petchescu și celor cinci tinere interprete din Giarmata, membre ale Ansamblului „Sânziene Bănățene”: Carina Moroiu, Iris Lungu, Selina Iuhanyuc, Sara Brihac și Ștefania Ciceo. Glasurile lor au adus prospețime și emoție, iar bucuria de a cânta s-a transmis în sală. Momentul a pus în valoare talentul fetelor și munca de îndrumare prin care cântecul popular este încredințat unei noi generații.

Programul a continuat cu prezentări de carte, lecturi și recitaluri, într-o alternanță care a oferit publicului experiențe artistice diferite. Întâlnirea directă cu autorii a deschis conversații despre cărți și despre preocupările din care se naște literatura, iar muzica a dat o altă expresie emoțiilor împărtășite prin cuvânt.

Soprana Marilena Chircă, acompaniată la pian de Iulia Cușnir, a susținut un recital de lieduri în care rigoarea muzicală s-a împletit cu sensibilitatea și expresivitatea vocală. Vocea și pianul au construit împreună atmosfera lucrărilor, într-un dialog atent la sensul textului și la nuanțele muzicale. Contribuția pianistei a întregit acest moment de rafinament, primit cu căldură de public.

Folclorul bănățean a revenit prin doinele Adelei Rădmăneștean, interpretate cu sensibilitate și putere de a transmite trăirea cântecului. Mama sa, Delia, a recitat poezii în grai bănățean cu naturalețe, bucurie și dăruire. Farmecul rostirii a trezit zâmbete și amintiri, dar și emoție până la lacrimi, apropiind publicul de lumea păstrată în cuvintele și în spiritul Banatului.

Artele plastice au completat programul prin participarea grupului Asociației „Prezent” din Timișoara, coordonat de ing. Steluța Guțiu. Lucrările reunite sub genericul „Armonii cromatice” au adus în fața publicului preocupările creatorilor participanți. Alături de coordonatoare s-au aflat Aurelia Mateiu, Simioana Tincău Gabriela, Karkus Miroslava Blazena, Dan Handabura, Ana-Maria Apostol și tinerii Paul Apostol, Paula Apostol și Daria Pană.

Karkus Miroslava Blazena, din Pecica, județul Arad, și-a întregit prezența prin recitarea unei poezii. Daria Pană a interpretat două cântece de folclor, adăugând acestei întâlniri dintre arte prospețimea și emoția unei voci tinere.

Andreea Borza-Meluț și Loredan Meluț, reuniți sub numele Voyage Solaire, au contribuit la atmosfera primei zile prin muzică și bună dispoziție. Deschiderea cu care au comunicat cu publicul și plăcerea de a cânta împreună au pregătit firesc seara dedicată folkului.

Concertul a fost deschis de Harry Danciu, urmat de Voyage Solaire, încheierea aparținându-i lui Silvan Stancel, invitat special și partener cultural al manifestării. Cele trei prezențe au dat serii varietate și căldură, fiecare prin propria expresie artistică.

Harry Danciu a apropiat poezia de cântec prin naturalețea interpretării, iar Andreea Borza-Meluț și Loredan Meluț au continuat dialogul cu sala prin energie și sensibilitate. Silvan Stancel a încheiat programul cu un repertoriu bogat, pe muzică proprie și versuri ale lui Matei Vișniec. Cuvântul, chitara și expresivitatea interpretării au dat profunzime recitalului, încheind prima zi în bucuria unei experiențe trăite împreună.

Duminică, întâlnirea s-a reluat în atmosfera de reculegere a Sfintei Liturghii, în timpul căreia Marilena și Corneliu Chircă au dat răspunsurile liturgice din strană. După slujbă, participanții au luat masa împreună, într-un răgaz de conversație și apropiere, înainte de continuarea programului cultural.

Soprana Marilena Chircă a deschis partea artistică printr-un recital de pricesne, acompaniată la pian de soțul său, dirijorul Corneliu Chircă. Momentul a păstrat legătura cu atmosfera spirituală a dimineții, aducând liniște și emoție în sala în care aveau să se întâlnească din nou cartea, poezia și cântecul.

Ioan Gligor Stopiță, revenit după participarea la ediția precedentă, a adus volume și a vorbit despre revista literară „Rapsodia”, aflată în cel de-al 22-lea an de apariție. Felul în care o evocă dezvăluie devotamentul aproape părintesc cu care o îngrijește. Fiecare număr ajuns lună de lună la cititori înseamnă muncă, perseverență și grija de a păstra continuitatea și valoarea unei publicații căreia îi dedică o parte importantă din viață.

George V. Precup a oferit un recital de poezie primit cu emoție, punând în lumină forța versului rostit și legătura directă dintre poet și ascultători.

Ion Dulugeac, autor a 39 de romane, a adus la Viena o parte dintre volumele sale, în centrul participării din acest an aflându-se romanul „Sofia”. Întâlnirea cu cititorii a deschis o perspectivă asupra unei activități literare susținute și asupra universului uman din care se hrănește creația sa.

Contribuțiile literare din Austria au întregit dialogul. Sifora Sava a oferit un moment de poezie, Andreea Loredana Ruhrberg a adus versuri și volumul „Suflet liber”, iar Anca Păscuț a prezentat romanul „Gara studenției”. Experiențele și sensibilitățile lor au dat întâlnirii noi nuanțe, prin creații care își găsesc cititorii în aceeași limbă, dincolo de granițe.

Silvan Stancel și-a completat participarea muzicală prin prezentarea unor volume proprii. O parte dintre cărțile aduse au fost oferite în dar bibliotecii asociației, un gest de generozitate care prelungește această ediție prin lecturile viitoare.

Programul de duminică i-a readus în fața publicului pe Andreea Borza-Meluț și Loredan Meluț, de această dată cu muzică populară. După recitalul folk din prima zi, cei doi au oferit o nouă expresie a bucuriei lor de a cânta, întreținând atmosfera de sărbătoare.

Harry Danciu a susținut un moment de poezie și cântec care a emoționat publicul până la lacrimi. Naturalețea, căldura și stilul său de interpretare au creat o apropiere firească între artist și cei prezenți. Sinceritatea rostirii a dat cuvintelor o rezonanță aparte, adăugând întâlnirii un moment de profundă sensibilitate.

Gânduri de prietenie au ajuns la Viena și de peste ocean. Dana Opriță, vicepreședinte al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni pentru SUA, a transmis un mesaj în care mulți dintre românii din diaspora își pot recunoaște propriile trăiri:

„Pentru noi, cei ce trăim departe de țara unde ne-am născut, orice gând, amintire sau veste de acolo înseamnă o strângere de inimă. Însă dorul devine mai ușor atunci când ne putem întâlni să împărtășim ceea ce ne unește: limba, cultura, spiritul românesc.”

Mesajul său a cuprins aprecierea pentru organizatori și pentru continuitatea manifestării, precum și urarea ca participanții să se bucure din plin de frumusețea românească a celor două zile de toamnă.

Un mesaj personal de susținere i-a adresat lui Ioan Godja și scriitorul și jurnalistul Dorel Cosma, membru al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, cu sediul central în Canada, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Uniunii Scriitorilor din România, precum și președinte al Uniunii Mondiale de Folclor, cu sediul central în Franța:

„Mult succes la evenimentul excelent, devenit tradițional! Regret că nu pot fi prezent. Aștept cu interes materiale de la desfășurarea evenimentului.”

Volumul său „Catedrala de apă” a ajuns la Viena prin Ioan Gligor Stopiță, care, cu acordul organizatorului, a rostit câteva cuvinte despre carte, adăugând întâlnirii acest gest de prietenie literară.

Finalul ediției a adus înmânarea diplomelor de onoare și de excelență, îmbrățișări și mulțumiri. Distincțiile au exprimat recunoștința pentru timpul, munca și talentul dăruite publicului. Fiecare contribuție a avut locul său în această întâlnire construită împreună.

Din partea lui Ioan Godja și a Cercului Cultural Româno-Austriac „UNIREA”, un cuvânt aparte de mulțumire se îndreaptă către părintele Ovidiu Pintea, pentru găzduire, buna colaborare și sprijinul acordat. Ospitalitatea parohiei din Kagran a oferit manifestării cadrul primitor în care oamenii s-au putut regăsi în jurul culturii și al comunității.

Recunoștința se îndreaptă și către Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, reprezentată de Silvan Stancel, pentru parteneriatul cultural, precum și către acesta pentru contribuția literară și muzicală și pentru cărțile dăruite. Mulțumiri revin Societății Austro-Române din Viena și lui Lukas Marcel Vosicky pentru colaborare și prezență.

Ioan Godja le mulțumește tuturor scriitorilor, muzicienilor, interpreților și artiștilor plastici participanți, celor care au îndrumat și însoțit tinerele talente, colaboratorilor și prietenilor care au ajutat la pregătirea și desfășurarea evenimentului. Aceeași recunoștință îi cuprinde pe toți cei care i-au fost alături și publicul care a primit cu atenție și căldură programul celor două zile.

La despărțire a rămas dorința de a păstra legăturile începute aici și de a reveni cu alte cărți, alte cântece și aceeași bucurie de a fi împreună. Fiecare a luat cu sine ceva din această întâlnire: o dedicație, un vers, o melodie, o conversație. Iar pentru două zile de toamnă, prin oamenii și cultura ei, România și-a găsit un loc cald la Viena.

Ioan Godja
Viena, 20 octombrie 2026




Statuia Fecioarei Maria va fi (re)amplasată în centrul Sighetului!…

Statuia Sfintei Fecioare Maria este cu un pas mai aproape de… revenirea în Parcul Central din Sighetu Marmației. Studiul istoric al statuii a fost finalizat recent, iar următorul pas este pregătirea proiectului arhitectural, care costă 40.000 de lei. Pentru a începe pregătirea construcției, este necesară această sumă până la sfârșitul lunii decembrie 2026.

Inițiatorii lansează o campanie de strângere de fonduri, campanie care este derulată de Asociația Culturală Simonchicz Incze, partener al Parohiei Romano-Catolice din Sighet.

Statuia a fost ridicată în fața actualului Liceu „Taras Șevcenco” în anul 1776, cu suportul financiar al directorului trezoreriei regale Rudnyánszki Farkas şi al enoriaşilor romano-catolici, pentru a-i feri de epidemia de ciumă.
Statuia a fost demolată în anul 1938.

Inițiativa de reamplasare a statuii a primit un nou impuls în 2017, când Biserica Romano-Catolică, Asociația Culturală Simonchicz Incze și Asociația Hollósy Simon au lansat împreună o colectă de semnături. Drept urmare, Consiliul local de atunci a dat un acord de principiu. Inițiativa este susținută pe deplin și de actuala administrație a orașului.

Toți cei care poartă grija conservării patrimoniului religios, istoric și cultural al orașului, sunt rugați să sprijine inițiativa în limita posibilităților lor.

Număr cont bancar: RO05BTRLRONCRT0CZ3457601 (Asociația Culturală Simonchicz Incze)

Asociația Culturală Simonchicz Incze




Vizita la Sighet a Ambasadorului Israelului în România |VIDEO – dr. Sorin Markus|

Ambasadorul Israelului în România, Dr. Lior Ben Dor, a sosit într-o vizită la Sighet. Părinții diplomatului s-au născut în România. Mama sa, Bianca, s-a născut și a crescut în Buhuși, județul Bacău, iar tatăl în orașul Bacău.

Excelența Sa, a vizitat sinagoga sefardă din Sighet fiind primit de Comunitatea Evreiască din orașul nostru.

În continuare puteți urmări un material VIDEO de la primirea Ambasadorului Israelului în România la Sinagoga sefardă Vijnițer Klois:

Foto & Video: dr. Sorin Markus




Rezultat remarcabil pentru sigheteanul Jóna Bálint: a finalizat ultramaratonul LIS Alpokalja Ultra, o cursă de 102 kilometri prin Ungaria și Austria!

Sigheteanul Jóna Bálint a reușit o performanță remarcabilă în cadrul ultramaratonului LIS Alpokalja Ultra, desfășurat pe 17 octombrie 2026, reușind să treacă linia de sosire a uneia dintre cele mai dure competiții de anduranță din regiune. Într-o cursă în care abandonul a făcut ravagii, sportivul nostru a demonstrat o determinare de fier și o pregătire fizică excepțională. A fost o cursă de uzură: doar 23 de „supraviețuitori” din 40 de la start.

Startul competiției s-a dat în creierul nopții, la ora 02:00, din localitatea Bozsok (Ungaria). Traseul de 102,33 kilometri a purtat alergătorii dincolo de graniță, în Austria, readucându-i ulterior în Ungaria pentru un finiș spectaculos în aceeași localitate de start.

Dincolo de distanța impresionantă, traseul a fost o adevărată piatră de încercare din cauza reliefului montan, acumulând o diferență de nivel de +3406 metri (urcare și coborâre) și un nivel de dificultate montană evaluat la 4 puncte ITRA (International Trail Running Association). Condițiile extreme și ritmul infernal și-au spus cuvântul: din cei 40 de participanți înscriși la proba Solo, doar 23 au reușit să finalizeze cursa în timpul regulamentar, restul fiind  renunțând din cauza epuizării sau accidentărilor.

Organizatorii au impus o limită strictă de timp de 17 ore pentru parcurgerea celor 10 puncte de revitalizare ale traseului. Sigheteanul Jóna Bálint a oprit cronometrul la 16 ore și 12 minute, încadrându-se cu succes în barem și demonstrând o gestionare perfectă a resurselor de energie pe parcursul întregii zile.

Cu acest timp, Bálint a ocupat locul 21 în clasamentul Open (general, fără categorii de vârstă), obținând un punctaj de performanță (Finisher Level) de 490 de puncte.

Această reușită pune din nou Sighetul pe harta alergării ultra-montane internaționale și reprezintă o dovadă vie a faptului că limitele umane sunt făcute pentru a fi depășite.

Felicitări, Jóna Bálint!

Salut, Sighet!