„Trebuie să renunțăm la ambițiile personale” – interviu cu viceprimarul Sighetului (autor, Ion Mariș)

Au trecut câteva luni de la alegerile locale (09 iunie 2024) și pentru a încerca să răspundem nerăbdării firești a locuitorilor Sighetului vizând „mecanismul” administrației publice locale, modul cum funcționează, am decis să-l abordez pe proaspătul viceprimar Krisztofer Levente Orosz (a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Local din 05 noiembrie 2024), pentru a lua pulsul echipei din primărie care s-a format pentru actualul mandat de patru ani, ținând cont că administrarea orașului necesită și „armonie” la nivelul celor care ocupă cele mai importante funcții. Știm cu toții că marea majoritate a sighetenilor manifestă încă multă neîncredere vizavi de schimbarea vizibilă, concretă, haideți să-i spunem în limbaj formal… sustenabilă, pe care și-ar dori-o locuitorii urbei. Pe bună dreptate, locuitorii privesc cu multă circumspecție spre „administratorii” municipiului nostru, ținând cont de „istoricul” conflictual al ultimelor mandate.
Poate că primele semnale, modul în care demarează „cursa” pentru o bună administrare a cetății, ne pot oferi motive de pesimism sau – dimpotrivă – de optimism.
Cu amabilitate, dl. Orosz, a răspuns întrebărilor  – mai puține și mai… ușoare – fiind la început de drum. 🙂

Ion Mariș (I.M.): D-le Krisztofer Orosz, ați preluat de doar câteva luni funcția de viceprimar. Ce atribuții vi s-au… delegat?
Krisztofer Orosz (K.O.): Concret, am următoarele atribuții: ofițer de stare civilă, coordonarea şi supravegherea activității din arhiva primăriei, servicii de salubrizare, inventarul domeniului public şi privat, conservare şi restaurare monumente istorice şi arhitecturale, spații verzi, locuințe sociale şi alte locații din proprietatea UAT-ului.
În plus, mai sunt membru în Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Local pentru Restituirea terenurilor dar și membru în Comisia mixtă pentru rromi din cadrul Prefecturii şi membru în Structura Consultativă Locală din cadrul DAS.
Și, nu în ultimul rând, conform Art.16 din Legea 153/2017, fac parte şi din Grupul de implementare a fondurilor nerambursabile

I.M.: Pentru că ați depășit, bănuiesc, perioada de acomodare cred că puteți să evaluați corect „problemele” cu care vă veți confrunta. Așadar, ce „provocări” ați identificat până acum?
K.O.: Perioada de acomodare mai durează, deoarece mereu apar unele situații la care trebuie să te adaptezi. Provocări sunt şi nu puține. Unele provin din situațiile apărute pe moment. Eu cred că totuşi cea mai mare provocare e să reuşim să trecem peste greutăți, indiferent de ce natură ar fi astea. Dat fiind faptul că avem multe de făcut, trebuie să ne facem calcule clare şi un plan bine gândit de acțiuni. Totul porneşte de la o bună concepție pe care trebuie să o adaptăm aşteptărilor şi nerăbdării cetățeniilor. Cred că asta este cea mai mare provocare pe lângă toate celelalte.  Chiar îmi doresc să formăm o echipă bună cu colegii din aparatul administrativ, în favoarea cetățeanului. Slavă Domnului, cu domnul primar Vasile Moldovan ne înțelegem foarte bine. Uneori când, eventual, avem păreri diferite, mereu reuşim să trecem peste asta dialogând permanent şi ajutându-ne reciproc. Soluții sunt şi noi ne străduim să le găsim. Asta contează enorm de mult. A doua mare provocare e identificarea surselor financiare. E greu să împarți 100 de lei în 30, ca să încerci să mulțumeşti mai mulți cetățeni cu diferite doleanțe. Ori când ai deja 1000 de lei este mai uşor. Dar eu zic că pas cu pas vom începe să punem lucrurile la locul lor. Şi ar mai fi o chestie de menționat la acest subiect al provocărilor. Să reuşeşti să convingi pe unii, că pentru binele nostru comun, toți trebuie să facem unele sacrificii. Dacă vrem un oraş frumos, uneori trebuie să renunțăm şi la ambițiile strict personale şi nu neaparat justificate. Dar eu şi în privința asta sunt optimist.

I.M.: Se pare – după cum ați menționat – că v-ați integrat bine în echipa primăriei Sighet, alături de primarul Sighetului. Ce vă propuneți pentru acest mandat?
K.O.: Aşa şi este. Da, m-am integrat bine, pentru că am găsit înțelegere. Asta mă ajută mult. Mi-am propus mai multe. Să muncesc pentru un oraş mai ordonat, mai curat, mai verde, mai prosper şi mai dezvoltat din toate punctele de vedere.  Eu cred că nu degeaba am aceste atribuții pe care le-am primit. Nu sunt uşoare deloc, dar aceste sarcini pe undeva mă şi onorează, nu doar mă obligă. Am venit aici cu dorința de a lăsa ceva remarcabil urmaşilor noştri. Pentru asta voi munci, ca să fim mândri de oraşul nostru. Sighetul merită mult mai mult!

I.M.: Sighetul ar trebui să atragă fonduri mai consistente față de anii precedenți având de acum doi parlamentari locali (un senator și un deputat). Din partea UDMR, în Parlamentul României a intrat d-na Brigitta Zahoránszki, la Camera Deputaților. Am aflat că a început deja să se „simtă” acest lucru și că s-au alocat bani – prin susținerea d-nei deputat Zahoránszki – pentru reabilitarea mult discutatei clădiri de patrimoniu, impropriu numită „Casa pălărierului”. Dați-ne, vă rog, câteva detalii.
K.O.: Da, aveți perfectă dreptate.  Din fericire colega noastră, sigheteanca Brigitta Zahoránszki acum ne reprezintă în Parlamentul României. Acest lucru pe undeva ne și avantajează, fapt ce s-a dovedit şi acum cu alocarea sumei de 375.000 de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la aşa numita „Casă a pălărierului”. Înainte să se voteze bugetul de stat, m-a sunat să discutăm despre necesitățile din oraş. După o mică analiză am ajuns la concluzia că această sumă este foarte necesară pentru a începe reabilitarea casei, motiv pentru care aceşti bani vor fi alocați începerii proiectului. Îi mulțumesc şi pe această cale că a înțeles importanța colabărării.  Ne vom strădui şi de acum să atragem fonduri, în măsura posibilităților, bineînțeles.

I.M.: Succes și sper să ne auzim cât mai des cu vești bune!
KO: Să dea bunul Dumnezeu!

Ion Mariș




Traista cu bunătăți – Piața producătorilor locali din Sighet

Luni, 10 februarie 2025, între orele 11:00 – 16:00 pe Platoul din Parcul Central al Sighetului va avea loc un eveniment binevenit și bine-primit în orice comunitate, vom descoperi împreună produsele din TRAISTA CU BUNĂTĂȚI din PIAȚA PRODUCĂTORILOR LOCALI.

Fără magie, doar cu/ prin muncă, producătorii locali au umplut „Traista” cu legume, fructe, ouă, dulcețuri și multe alte produse. Le vom descoperi împreună și, foarte important, organizatorii (producătorii locali și Adriana Curmei) își doresc să repete evenimentul… în fiecare lună. „Cele mai bune produse ale producătorilor”… pot fi pe masa noastră!

La această „întâlnire” – din centrul municipiului nostru – cu producătorii locali și-au dat concursul Primăria și Consiliul Local Sighet.

S-aveți vremuri bune… harnici producători!

Salut, Sighet!




Prezentare de carte: „Trecutul ne-ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei, 1921-1947”

Vineri, 07 februarie 2025, ora 13:00, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet (str. Corneliu Coposu, nr. 4) va avea loc prezentarea cărții „Trecutul ne-ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei, 1921-1947”, autor VIRGIL SOLOMON. Volumul a apărut la Editura Humanitas, 2024, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Claudiu Secașiu, prefața fiind semnată de Michael Virgil Solomon.

Michael V. Solomon, Claudiu Secașiu și Ion Andrei Gherasim vor discuta despre volumul „Trecutul ne-ajunge din urmă. Memoriile unui martor privilegiat al istoriei, 1921-1947”. Moderatorul evenimentului: Andrea Dobeș.

Salut, Sighet!




Despre Vișeu de Jos, la 660 de ani de atestare documentară: VIȘEU DE JOS. ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR (autor, Anuța POP)

Se împlinesc azi (02 februarie) 660 de ani de la atestarea documentară a „Ambelor Vișaie”, 660 de ani de la atestarea documentară a Vișeului de Jos. Prima mențiune a Vișeului, ca localitate, apare în 2 februarie 1365, în diploma prin care regele Ludovic I al Ungariei dăruieşte voievodului maramureşean Balc, fiul lui Sas, şi fraţilor săi Drag, Dragomir şi Ştefan, ca recompensă pentru serviciile lor, mai multe sate, printre care şi Ambele Vişae (Ioan Mihalyi de Apşa, „Diplome maramureşene din secolele XIV şi XV”).

Și cât de importante sunt înscrisurile ce rămân peste timp! Diplome, documente, cărți…
De aceea, „ziua Vișeului de Jos”, ziua în care împlinesc 660 de ani, este un moment potrivit pentru a vă anunța o apariție editorială dedicată acestei localități: VIȘEU DE JOS. ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR (cartea întâi), darul pe care Lazăr Năsui, Gheorghe Pop, Grigore Coman, Vasile Coman și Vasile Tomoiagă – autorii cărții  – îl fac tuturor vișeuanilor, de azi și de mâine.
Scopul cărții, mărturisit explicit cititorilor în ultimele pagini, este acela de a înregistra urmele civilizației satului spre a salva elemente de folclor și etnografie locală, prinse, inevitabil, în procesul de schimbare a societății.
Volumul are la bază caiete personale (Lazăr Năsui, Grigore Coman, Vasile Coman, Vasile Tomoiagă), Caiete folclorice (Maria Năsui-Bora), Monografia comunei Vișeu de Jos (1973 – Ioana Năsui), Contribuții la Monografia muzicală a comunei Vișeu de Jos – 1973 și Folclor muzical din zona Maramureș (Gheorghe Pop) și Monografia onomastică a comunei Vișeu de Jos (1973 – Marta Viola Gyöngyösi).
Informațiile scoase la lumină din caiete nepublicate, de la începutul anilor 70 (deci conținând date ce coboară în timp, probabil, către prima parte a secolului trecut) sunt completate cu date mai vechi, din surse edite, ori din arhive, dar și cu informații obținute în prezent de la oameni ai locului și presărate cu experiențe și amintiri personale ale lui Lazăr Năsui, încă din anii 1960.
Portul tradițional, modul de organizare a gospodăriei și ocupațiile vișeuanilor de jos sunt descrise în prima parte a volumului, descrierile fiind completate și cu date istorice (de la mențiuni ale unor zone ale Vișeului de Jos încă dinainte de anul 1365, când localitatea este  atestată documentar, la istoria plutăritului pe Vaser și Vișeu, ori la construcția căii ferate Salva-Vișeu, etc).Uneori, descrierile făcute sunt atât de detaliate, încât citindu-le, pare că ne trec, aievea, prin fața ochilor file din viața străbunilor noștri (exemplu: descrierea stânei, ruptu’ sterpelor, focu’ viu, descrierea modului de realizare a unei plute, etc).
În cea de-a doua parte, folclorului obiceiurilor (atât obiceiurilor din ciclul vieții, cât și obiceiurilor legate de sărbătorile de peste an) îi este dedicat un număr important de pagini. Găsim aici, pe lângă descrieri, o colecție importantă de versuri: de la strigături specifice fiecărei secvențe din ceremonialul nunții ori strigături la joc, la botejune, la horile de bucurie ori de jale, până la „cântatu morțește”. Versurile „salvate” în carte sunt foarte valoroase pentru oricine ar dori să descopere secvențe din viața anilor trecuți a vișeuanilor de jos. Și, în multe cazuri, din fericire, și din viața vișeuanilor de azi. Pentru că o mare parte din obiceiuri sunt practicate încă. Trebuie doar să vrem să le descoperim sensul.
Ultimele pagini ale cărții conțin o micro-colecție de fotografii, vechi și noi – cele noi fiind realizate de prof. Aurel Ghilezan (între acestea se află și fotografia ce însoțește materialul).
Iar autorii nu se opresc aici. Ne promit deja Vișeu de Jos – Etnografie și Folclor. Cartea a II-a și ne dezvăluie că aceasta va cuprinde și valoroasa colecție de cântece culese din Vișeu de Jos de profesorul Gheorghe Pop, dar și cântecele culese, cu mai bine de un secol în urmă, de marele muzicolog Béla Bartók.

Le urăm mult succes!

Dr. Anuța Pop

 




Poemul de duminică: Mircea PETEAN

Vă propunem, dragi cititori, o nouă secțiune în publicația noastră online, o altă „secvență” dedicată Poeziei. La această nouă secțiune – Poemul de duminică – vom publica în fiecare duminică poetul și poemul pe care-l vom selecta pentru a încheia săptămâna într-un mod plăcut, optimist, creativ.
Pentru că azi poetul, prozatorul, eseistul, publicistul, editorul Mircea PETEAN își aniversează ziua de naștere, dăm startul acestei secțiuni cu… poetul Mircea PETEAN, cel care cunoaște foarte bine și iubește Maramureșul, dorindu-i prietenește și cu mult respect LA MULȚI ANI! (Salut, Sighet!)

* * *

fanfara a tăcut
muzicienii s-au retras
iată fața văzută a invizibilului –

trompetele înfulecă tot ce apucă
trombonul cască și adoarme instantaneu
cornul se răsucește în jurul propriei axe
toba mică se odihnește pe toba mare

tuba iese din rând
pășește alungul țărmului
pimbându-și prin gură țigara stinsă

rămas singur
dirijorul se îndreaptă spre țărm
aruncă pietricele în mare
apoi începe să adune materiale
pentru Corabia „piraților”

sunetele muzicii continuă să răsune deasupra mării
de parc-ar fi mânate de tăcere pe fața ei

Mircea Petean
(din volumul Mai vorbim. Alte poeme ligure)

 

* * *

Mircea PETEAN este poet, prozator, eseist, publicist și editor. S-a născut la 2 februarie 1952 în Jucu de Mijloc, jud. Cluj. Absolvent al Facultății de Litere din Cluj-Napoca, specialitatea română-franceză, promoția 1976. A predat limba și literatura română, limba franceză și limba „poezească” la Moisei și Borșa, în Maramureș (1977-1989). Inspector școlar în Maramureș, pentru scurtă vreme, imediat după Revoluția din 1989. Redactor și șef de secție la Editura Dacia din Cluj Napoca (1990-1998). Secretar general de redacție la Editura Cartimpex din același oraș (1998), redactor la Radio Renașterea (1999-2009). Actualmente este directorul Editurii LIMES, pe care a fondat-o la finele anului 1998. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Debutul absolut în revista „Echinox” (1974), Cluj-Napoca, cu o pagină de poeme.
Debutul în volum: Un munte, o zi (poezie), Cluj-Napoca, Dacia, 1981.
Colaborări la: „România literară”, „Viața Românească”, „Ziarul de duminică”, „Echinox”, „Euphorion”, „Steaua”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Familia”, „Poesis”, „Ex Ponto”, „Argeș”, „Nord literar”, „Poesia Universal Contemporanea” (Argentina), „Chrysanthemum” (Austria), „Terra Nova” (Canada), „Horizontes Poéticos”, „Crátera” (Spania), „Rhein (Germania) etc. A deținut rubrici permanente în „Steaua”, „Apostrof”, „Convorbiri literare” etc.

Volume publicate:

POEZIE
Un munte, o zi (Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1981); Cartea de la Jucu Nobil I (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990); S-au produs modificări (Dacia, Cluj-Napoca, 1991); Călător de profesie (Ed. Albatros, București, 1992); Zi după zi (Ed. Euphorion, Sibiu, 1993); Lasă-mi, Doamne, zăbava! (Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 1995); Dincolo de marginea marginii (antologie de autor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996); Ploi, zăpezi, felurite (carte de haiku trilingvă: română, franceză, engleză, însoțită de Însemnări despre haiku, Ed. Euro Tami Press, Târgu-Mureș, 1998); Cartea de la Jucu Nobil II (Ed. Paralela 45, Pitești, 2000); Cartea de la Jucu Nobil I-II-III (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2003, ed. a doua, cu titlul Trilogia transilvană, 2018); Lovituri de nisip (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004); Poemele Anei (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007, ed. a doua, 2019); Câmp minat (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009); Liniște redusă la tăcere (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011); Catedrala din auz. Poeme ligure (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2012, ediția a doua adăugită, Limes, 2014); Munți și zile (antologie de autor, ED. Limes, Florești – Cluj, 2012); Nerostitele. Noi poeme ligure (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2018); Mai vorbim. Alte poeme ligure (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2020); Balade (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2021); Trilogia ligură (Ed. Limes, Florești – Cluj, 2022); O sută și una de poezii (pref. de Ovidiu Pecican, Editura Academiei Române, București, 2022).

PROZA
Cartea întâlnirilor (roman epistolar scris în colaborare cu Andreas Wellmann, Ed. Limes, 1999); Drumul spre Nghe An. Patru scriitori români descoperă Vietnamul (în colaborare cu Valeriu Butulescu, Horia Gârbea și Mircea Ghițulescu, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2004); Nicanor, ultimul om (proză scurtă, Ed. Limes, Florești – Cluj, 2014); La drum! (jurnale de călătorie, Ed. Limes, Florești – Cluj, 2016); Lumea lui Fa și Pi (povești, povestiri, prevestiri, Ed. Limes, Florești – Cluj, 2022).

ESEU
Ocolul lumii în 50 de jocuri creative (în colaborare cu Ana PETEAN, Ed. Dacia, 1996; ediția a II-a, Limes, 2004; ediția a III-a, Limes, 2010).

A fost tradus în franceză, engleză, germană, albaneză, maghiară, spaniolă etc., a fost inclus în numeroase antologii de poezie din țară și străinătate, în volume de referințe critice. A fost distins cu numeroase premii.

Salut, Sighet!

 

Sursa foto: Internet („Sălajul pur și simplu” și „Răsunetul”)




Colegiul Național „Dragoș Vodă” a primit acreditare în domeniul Educației Școlare (Erasmus+)

Colegiul Național „Dragoș Vodă” a depus o candidatură pentru acreditare Erasmus + în domeniul Educației Școlare, Acțiunea Cheie 1, runda 1, cu termen limită 8 octombrie 2024. Propunerea a fost aprobată vineri, 31 ianuarie 2025, de către Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).

Programul Uniunii Europene Erasmus +, în domeniile educație, formare, tineret și sport se desfășoară în perioada 2021-2027, oferind oportunități de mobilitate pentru toți cei implicați, elevi și profesori.

Elevii de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” vor beneficia, pe parcursul a 2 ani școlari, 2025-2026 și 2026-2027, de mobilități de grup cu scopul învățării și de activități care răspund obiectivelor propuse în candidatură.

Colegiul Național „Dragoș Vodă” este singura instituție de învățământ din Maramureș care a beneficiat, în această rundă, de aprobarea proiectului de acreditare Erasmus+ .

Felicitări echipei de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” și mult succes în implementarea acestui proiect!

Coordonator proiect, director prof. Voinaghi Crina Marilena




O nouă inițiativă pentru conservarea tehnicilor și instrumentelor tradiționale de prelucrare a lemnului în Euroregiunea Carpatică – DRANICA.24

Cofinanțat prin PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ INTERREG VI-A NEXT UNGARIA-SLOVACIA-ROMÂNIA-UCRAINA, cu un buget de 476 809,20 EUR (buget total: 529 788,00 EUR), proiectul DRANICA.24 va consolida cooperarea în Euroregiunea Carpatică, prin conservarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al lemnului al regiunii transfrontaliere Ungaria-România-Ucraina (Borsod-Abaúj-Zemplén, Maramures și Transcarpatia).

Pe parcursul a 24 de luni (ianuarie 2025 – decembrie 2026), parteneri din Ungaria, România și Ucraina (Camera de Comerț și Industrie Maramureș – RO, Muzeul Maramureșean – RO, Universitatea Națională Ujhorod – UA și Universitatea Miskolc – HU) vor lucra împreună, sprjinind transferul de cunoștințe și apropiind comunitățile locale. Proiectul este coordonat de către Camera de Comerț și Industrie Maramureș.

În general, patrimoniul cultural imaterial este înțeles ca referindu-se la tradițiile populare (muzică, dans). Totuși, părți esențiale ale acestui patrimoniu sunt și meșteșugurile tradiționale din domeniul construcțiilor. Lemnul este o parte esențială a culturii noastre regionale, vorbind cel mai bine despre noi prin clădirile vernaculare. Nivelul înalt al măiestriei locale în prelucrarea lemnului este materializat în bisericile de lemn. Abilitatea de a construi structuri ample din bușteni cu pereți plani și bine etanșați, utilizând cele mai simple instrumente manuale, este o realizare extraordinară. Astăzi, când se vorbește despre meșteri în lemn, ne gândim doar la meșteri în sensul artistic. Lipsa lucrătorilor calificați în lemn este rareori considerată o problemă, văzând abilitățile acestor meșteșugari ca fiind pur practice. Este important să înțelegem că meșteșugul tradițional este extrem de dificil de recuperat odată ce el este pierdut. Practica continuă este singura modalitate de a păstra vii astfel de cunoștințe.

DRANICA.24 va conserva acest patrimoniu imaterial prin colectarea de cunoștințe (realizarea unui ghid de prelucrare a lemnului prin metode tradiționale) și prin crearea unui produs turistic ca loc de întâlnire între turiștii specializați și meșteșugarii locali în lemn. Pentru a-și atinge scopul, proiectul nostru are trei obiective specifice: 1. îmbunătățirea cunoștințelor despre patrimoniul imaterial al lemnului din regiune, prin cercetarea metodelor de prelucrare a lemnului, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra instrumentelor, tehnicilor și metodelor tradiționale de prelucrare a lemnului (tâmplărie, dulgherie și sculptură); 2. transferul de cunoștințe despre patrimoniul cultural imaterial al lemnului din regiune către părțile interesate, prin realizarea unui ghid de prelucrare a lemnului prin metode tradiționale (instrumente, tehnici și metode) și prin organizarea de ateliere de lucru specializate; 3. îmbunătățirea imaginea culturii regionale și a potențialului său turistic cultural printr-o campanie de comunicare, promovând regiunea ca destinație turistică comună pentru moștenirea sa culturală imaterială, în special prin conectarea meșteșugarilor locali în lemn cu o piață turistică specializată (lucrători în lemn care caută cunoștințe specializate).

Pentru mai multe informații despre obiectivele proiectului, rezultatele și activitățile viitoare, vă rugăm să ne contactați la: dranica@ccimm.ro.

Comunicat de presă
Camera de Comerț și Industrie Maramureș




Zeci de mii de pachete cu țigări descoperite ascunse într-un camion încărcat cu varză

Zeci de mii de pachete cu țigări, în valoare de peste 1,3 milioane lei, descoperite ascunse într-un camion încărcat cu varză.

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Petea au descoperit, ascunse într-un camion încărcat cu varză, 67.500 pachete cu țigări fără marcaj fiscale, în valoare totală de 1.350.000 de lei.

În cursul nopții trecute, polițiștii de frontieră din cadrul SPF Petea au oprit pentru verificări, în cadrul unor controale specifice desfășurate la frontiera internă a României, pe comunicația Petea – Satu Mare, un camion cu remorcă înmatriculat în Republica Moldova.
La volanul mijlocului de transporta se afla un cetățean român în vârstă de 62 de ani, care transporta varză din Ungaria. Polițiștii au constatat că sigiliul vamal aplicat pe mijlocul de transport este rupt, motiv pentru care au condus camionul la sediul sectorului pentru efectuarea unui control amănunțit.
În interiorul remorcii, printre cutiile încărcate cu varză, au fost descoperite 135 de baxuri (67.500 pachete) cu țigări inscripționate cu numele unei mărci cunoscute, pe care nu erau aplicate marcaje fiscale. Valoarea totală a țigaretelor se ridică la 1.350.000 de lei, acestea fiind reținute în vederea continuării cercetărilor.
Șoferul a declarat că nu are cunoștință despre prezența coletelor cu țigări în interiorul mijlocului de transport și nici despre faptul că sigiliul vamal este rupt.
Activitatea a beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare și Direcției Regionale Vamale Cluj.
În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă și ruperea de sigilii, iar în continuare se fac verificări pentru documentarea întregii activități infracționale sub directa coordonare a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare.

Comunicat de presă – Poliția de Frontieră

 




Sighet: 27 ianuarie – Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului |VIDEO – dr. Sorin Markus|

Prin Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului a Adunării Generale a ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), din anul 2005, s-a decis ca data de 27 ianuarie să fie fixată în calendarul global ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Decizia s-a luat pentru a imprima în memoria colectivă conexiunea cu 27 ianuarie 1945, zi simbolică, în care forţele aliate (Uniunea Sovietică, SUA, Marea Britanie) au eliberat lagărul de concentrare – exterminare Auschwitz-Birkenau.
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului sunt organizate, în fiecare an, diverse manifestări inclusiv la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite (New York) dar şi la birourile ONU din întreaga lume.

La Sighet, azi, 27 ianuarie 2025, Comunitatea Evreilor din Sighet împreună cu reprezentanții principalelor instituții și organizații din Sighet au comemorat victimele Holocaustului (video):

Foto & video: dr. SorinMarkus




Virgilio BARDOSSI, renumitul artist fotograf italian și mare prieten al Maramureșului, a împlinit 80 de ani!

Virgilio Bardossi, renumitul artist fotograf italian și mare prieten al Maramureșului, a împlinit ieri frumoasa vârstă de 80 de ani.

Unul din cei mai premiați fotografi de către Federația Internațională de Artă Fotografică (FIAP), Virgilio s-a îndrăgostit de Țara din Nord încă de la prima vizită, pozele sale realizate aici fiind apoi expuse în mai multe țări, începând, desigur, din Italia.
Virgilio va rămâne în istoria fotografiei, dar și în cea artistică și antropologică a României, prin lucrarea sa de căpătâi, albumul foto “1995-2001 Maramures – 2016, back again. Same place, same people”, o carte „în oglindă”, în care a surprins magistral aceleași personaje, în aceleași locuri, la distanța de 15-20 de ani.
Prin tot ceea ce a făcut și continuă neobosit să facă (peste câteva săptămâni el va reveni iar la noi), artistul a acționat permanent ca un adevărat ambasador al Maramureșului.

La mulți ani, Virgilio, îți mulțumim pentru tot!

Teofil Ivanciuc

Foto: Virgilio Bardossi, Maramureș, 1995




Mica Unire – 24 ianuarie la Sighet | VIDEO – dr. Sorin Markus |

Ziua Unirii Principatelor Române sau Ziua Micii Uniri este o sărbătoare importantă a României, celebrată anual în ziua de 24 ianuarie, pentru a aniversa unirea Moldovei cu Țara Românească. Visul Unirii, primul pas, s-a realizat la 24 ianuarie 1859 prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate.

La Sighet, sărbătoarea Micii Unirii a fost marcată de o prezentare succintă a evenimentelor premergătoare anului 1859 care s-au finalizat cu o mare realizare pentru națiunea română și de un program cultural – artistic, la care au participat autoritățile locale și reprezentanții principalelor instituții din municipiu. Sărbătoarea s-a încheiat cu binecunoscuta „Hora Unirii”, în care și-au dat „mână cu mână” toți participanții.

Un montaj video de la sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române puteți viziona în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS




ANDRÉ RIEU scrie istorie la CLUJ-NAPOCA!

ANDRÉ RIEU scrie istorie la CLUJ-NAPOCA: cu peste 30.000 de bilete vândute, celebrul artist anunță data celui de-al cincilea concert! Între 11 – 15 noiembrie 2025, la BT-ARENA, CLUJ-NAPOCA.

Maestrul André Rieu, alături de minunații săi muzicieni Johann Strauss Orchestra, pregătește o serie de spectacole unice, ce vor transforma luna noiembrie a acestui an într-un adevărat regal al muzicii și al emoției la BT-Arena din Cluj-Napoca.

Deși, concertele programate în zilele de 13, 14 și 15 noiembrie 2025 sunt deja SOLD-OUT, iar pentru show-ul din data de 12 noiembrie mai sunt disponibile doar câteva locuri, maestrul André Rieu nu ezită să își manifeste recunoștința față de publicul din țara noastră.

Ca urmare a cererii extraordinare, artistul completează seria de concerte de la BT-Arena, Cluj-Napoca, cu un nou show ce va avea loc pe 11 noiembrie 2025, începând cu ora 19:30.

Biletele pot fi achiziționate începând de vineri, 17 ianuarie 2025, online din rețeaua Eventim.ro, cât și în format fizic din outlet-urile partenere Eventim – librăriile Cărturești, librăriile Humanitas, magazinele Good2Go și Carrefour. Organizatorii evenimentului precizează că EVENTIM este singura agenție de bilete autorizată să vândă bilete pentru concertele artistului André Rieu din România, și semnalează faptul că achiziționarea biletelor de pe alte platforme online nu reprezintă o garanție în privința validării acestora la momentul accesului în locație.

„Mă bucur enorm să revin în România și să împărtășesc pasiunea mea pentru muzică cu acest public extraordinar. Împreună cu orchestra mea, pregătim un spectacol special, plin de surprize, care sper să atingă inimile tuturor.” a declarat André Rieu.

În concertele programate, în perioada 11-15 noiembrie 2025, pe scena Sălii Polivalente BT-Arena din Cluj-Napoca, artistul promite publicului cinci seri magice. Muzica, dansul, emoția și veselia se vor reuni pe aceeași scenă într-o explozie a bucuriei. Cu un nou repertoriu muzical, invitați surpriză și momente pline de energie, cele cinci reprezentații de la Cluj vor fi prezentate într-o combinație perfectă de divertisment, cu momente emoționante și muzică de cea mai înaltă calitate, menite  să creeze experiențe memorabile pentru publicul de toate vârstele.

Supranumit „Regele Valsului”, André Rieu, este unul dintre cei mai iubiți artiști ai lumii, celebru pentru spectacolele sale grandioase, care au transformat muzica clasică într-un fenomen global. Violonist și dirijor de excepție, artistul olandez a cucerit inimile a milioane de oameni prin carisma sa, talentul său unic și abordarea inovatoare a muzicii clasice.

Johann Strauss Orchestra este cea mai mare orchestră privată de muzică clasică din lume, cu peste 60 de muzicieni din diverse țări. Inspirată de epoca balurilor vieneze, orchestra creează o atmosferă spectaculoasă, plină de eleganță și veselie, sub bagheta maestrului André Rieu. Împreună, reușesc să aducă pe scenă o combinație fermecătoare de valsuri, arii de operă, cântece tradiționale, muzică de film și piese contemporane, transformând fiecare moment artistic într-un adevărat spectacol de divertisment.

În show-urile artistului André Rieu din întreaga lume, spectatorii pot fi observați cu ușurință cum trec de la o stare la alta; cântă, dansează, râd, plâng, aplaudă și se îmbrățișează atunci când ascultă frumoasele valsuri sau coloane sonore ale unor filme celebre, melodii spirituale, cântece populare sau marșuri, completate prin acordurile magice ale prețioasei sale viori Stradivarius ce datează din anul 1692. Această vioară este faimoasă pentru sunetul cald, bogat și deosebit, iar André Rieu a menționat în numeroase interviuri că vioara sa este o parte esențială a interpretării și a emoției pe care o transmite în fiecare concert. Fiecare notă pe care o cântă la acest instrument legendar contribuie la magia spectacolelor sale, captivând milioane de spectatori din întreaga lume.

Cu peste 40 de milioane de albume vândute, mai mult de 500 de discuri de platină, aproape 10 milioane de urmăritori pe Facebook, miliarde de vizualizări pe YouTube și cu aproximativ jumătate de milion de spectatori anuali în întreaga lume, carismaticul violonist olandez este, fără îndoială, unul dintre cei mai de succes artiști din lume, un simbol al excelenței și al bucuriei de a trăi prin muzică.

Eveniment organizat de Tazama Productions cu sprijinul: Primăria Cluj-Napoca, Visit Cluj. Recomandat de: Europa FM și Antena3 CNN.

COMUNICAT DE PRESĂ




A demarat proiectul „Dotări moderne pentru învățământul profesional și tehnic la Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației”

LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER SIGHETU MARMAȚIEI, în calitate de Beneficiar, anunță demararea proiectului „Dotări moderne pentru învățământul profesional și tehnic la Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației”, cod proiect F-PNRR-DOTLAB-2024-0094, proiect finanțat prin PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ, Pilonul VI. Politici pentru noua generație Componenta C15: Educație, Reforma 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior, Investiția 13 – Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP), Investiția 14. Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic.

Proiectul se desfășoară în perioada DECEMBRIE 2024 – MARTIE 2025, valoarea totală a contractului de finanțare fiind de 587.392,20 lei, fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene – Următoarea Generație UE.

Obiectivul general al proiectului: Dotarea cu laboratoare de informatică și ateliere de practică a unităţilor de învăţământ din rețeaua învățământului profesional și tehnic.

În cadrul proiectului se dorește îndeplinirea următoarelor obiective:

  • ce didactice moderne în vederea creării unui mediu atractiv, favorabil unui proces instructiv-educativ de calitate
  • Dezvoltarea competențelor elevilor de utilizare și integrarea mijloacelor tehnologice de ultimă generație în procesul de pregătire
  • Achiziționarea de conținut educațional care va acoperi domenii din programa școlară

Prof. Roman Maria (director)
Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmației