1

Bursa locurilor de muncă la… Desești!

Ȋn continuarea demersurilor făcute în cadrul proiectului: «Biserica alături de comunităţile marginalizate din teritoriul GAL Mara-Gutȃi», contract – POCU/303/5/2/127617, prin furnizarea de măsuri integrate pentru creşterea şanselor de obţinere al unui impact pe termen lung la nivel de calitate a vieţii în zona Maramureşului, organizăm primul din cele 2 evenimente „bursă locuri de muncă”, în cadrul cărora vor fi întruniţi agenţi economici din zonă, în calitate de potenţiali angajatori, precum şi beneficiarii din comunităţile marginalizate din arealul proiectului, în calitate de potenţiali angajaţi.

Bursele locurilor de muncă vor viza armonizarea intereselor angajatorilor cu nevoile grupului ţintă, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă vor avea ocazia să compare şi să aleagă postul dorit în funcţie de pregătire şi experienţa profesională.
Aceste burse vor deveni o bună ocazie de cunoaştere, prospectare şi identificare a oportunităţilor de angajare. Din prisma angajatorilor, acestea sunt o bună ocazie de a selecta candidati într-un timp scurt si fără costuri.

Echipa de proiect care organizează această primă „bursă a locurilor de muncă” se va ocupa de:
– realizarea conceptului evenimentului
– asigurarea locaţiei de desfăşurare cu dotări pentru eveniment
– promovarea evenimentului
– selectare angajatori
– promovare rezultate eveniment.
Bursa locurilor de muncă va avea loc în data de 29 septembrie 2022, la Centrul de zi pentru familii cu copii „Sfinţii Brȃncoveni”, în Deseşti, în intervalul orar: 11:00 – 15:00.
Pentru mai multe detalii, la telefon: 0732-567131.
Vă aşteptăm pe cei interesaţi!

Comunicat de presă




Sighetenii sunt așteptați la „Noaptea Cercetătorilor Europeni”!

Universitatea Babeș – Bolyai Cluj Napoca – Extensia Sighetu Marmației este partener în proiectul european SCIENCE4FUTURE-II urmând să organizeze, în data de 30 septembrie 2022, un interesant și provocator eveniment de promovare a cercetării științifice: Noaptea Cercetătorilor Europeni.
Pentru a oferi mai multe detalii cititorilor noștri și pentru atragerea unui public cât mai numeros la această acțiune, am solicitat informații suplimentare d-nei conf. univ. dr. Gabriela Ilieș, coordonatorul proiectului la Sighet.

Salut, Sighet: „Noaptea Cercetătorilor Europeni” din cadrul proiectului european Science4Future-II, are loc pentru prima dată la Sighet. Dați-ne, vă rog, câteva detalii organizatorice.
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: SCIENCE4FUTURE-II este un proiect inițiat de Comisia Europeană în cadrul programului european Horizon Europe și presupune organizarea unui set de activități de popularizare a științei: evenimentul denumit Noaptea Cercetătorilor Europeni din 30 septembrie, concursuri și surprize de-a lungul întregului an. Este unul dintre cele mai populare evenimente de aceste gen din Europa și se desfășoară neîntrerupt de 15 ani.

Salut, Sighet: Care este rolul practic al Universității „Babeș-Bolyai”/ Extensia Sighet?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Anul acesta Extensia Sighetu Marmației a UBB – Facultatea de Geografie este implicată direct alături de instituții de prestigiu din țară: Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (cu facultățile și extensiile sale), Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud. Timp de o zi, copiii de toate vârstele, adolescenții și adulții vor avea oportunitatea de a participa activitățile care se centrează pe cercetarea interdisciplinară: turismul experiențial și co-crearea experiențelor, digitizarea patrimoniului și interactivitatea, știința din spatele activităților tradiționale.

Salut, Sighet: Am văzut câteva instituții din Sighet care și-au anunțat prezența. Care sunt acestea și care ar fi rolul acestor participanți?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Suntem onorați de prezența în echipa de organizare a trei unități de învățământ preuniversitar foarte active: Colegiul Național Dragoș-Vodă, Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand și Liceul Tehnologic Marmația. Alături de profesorii inimoși din aceste școli sunt implicați muzeografi și cercetători de la Muzeul Maramureșan și membre din Asociația Rădăcinilor Străbune.

Salut, Sighet: Ziua de 30 septembrie 2022 a fost proiectată atât în format fizic (între orele 13:00-21:00) cât și on-line (între orele 9:00-24:00). Se vor derula concomitent, sunt complementare?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Evenimentul se va derula în format fizic, începând cu ora 13.00. Între timp, pe siteul evenimentului se vor putea urmări live-uri din alte locații din țară, prezentări asincrone legate de subiectele de la standuri, linkuri utile și evident câteva secvențe din activitățile noastre cu scopul de a încuraja participarea din curtea extensiei.

Salut, Sighet: Proiectul este structurat pe trei secțiuni (Viitor prin trecut; Sănătate și bunăstare printr-un mediu înconjurător curat; Dezvoltarea economică prin tehnologie și inovație). Acestea sunt „susținute” live? Cum se vor desfășura în mod concret?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Acestea sunt secțiunile proiectului. Concret, vom avea un eveniment mixt cu standuri și activități diverse. La capitolul co-creare de experiențe vom avea experimente de Escape Room, Turul catacombelor și Turul multisenzorial, programe organizate și derulate de elevii și studenții aventuroși. Pentru partea de digitizare avem un set de demonstrații de la 2D la 3D, cu modele de clădiri de patrimoniu, pixeli cusuți și linii trasate cu o sumedenie de tehnici. Aici sunt responsabili de distracție elevii îmblânzitori de imprimante 3D și ațe lungi. La capitolul „poțiuni magice” doamnele de la Călinești în tandem cu un chimist ne vor explica ce fierbe în cazanul cu pigmenți vegetali și minerali, ce formulă au aceștia, ce importanță au pentru sănătatea și mediul nostru. Poate reușim să vopsim și noi ceva. După lăsarea întunericului vă așteaptă o prezentare interactivă despre Maramureș așa cum îl vedem noi, geografii. Vom avea și concursuri scurte la standuri, sesiuni de întrebări și răspunsuri și demo-uri în laboratorul de informatică pentru cei care doresc să integreze în proiectele lor tot ce au experimentat.

Salut, Sighet: Proiectul se desfășoară în cinci orașe din România dar în peste 400 de orașe din Europa. În toate orașele, în toată Europa, „scenariul” este același?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Majoritatea organizatorilor au optat pentru formatul de eveniment cu standuri la care se prezintă organizațiile implicate, pe domeniul public, în zone recunoscute ca locații ale unor evenimente culturale.

Salut, Sighet: Noaptea Cercetătorilor Europeni este destinată atât elevilor cât și adulților. Sunt șanse să existe un interes atât de mare din partea acestora încât capacitățile locațiilor puse la dispoziție de organizatori să fie depășite?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Evenimentul nostru este unul public, toți cei interesați pot participa cu școala, cu părinții sau cu prietenii. La activitățile de turism experiențial vom avea un sistem de programare online pe siteul nostru pentru a elimina timpii de așteptare. Acesta va fi deschis începând de luni 26 septembrie. Credem că evenimentul va avea o dinamică importantă și suntem pregătiți să gestionăm fluxurile de participanți.

Salut, Sighet: Ce nume importante de lectori aveți? Sunt și invitați din afara Sighetului?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: În afară de prezentarea interactivă din ultima parte a zilei nu vor fi activități statice cu prelegeri. Vor rula pe ecran câteva materiale video asincrone cu cecetări similare din toate colțurile planetei. Fiecare activitate va fi animată de o echipă formată din elevi, studenți și specialiști în domeniul respectiv.

Salut, Sighet: De ce ar trebui un copil, un adolescent sau un adult să participe la acest proiect? Cum i-ați motiva?
Conf. univ. dr. Gabriela Ilieș: Curiozitatea este parte a firii umane. Cu toții suntem exploratori, suntem interesați să înțelegem cum funcționează anumite lucuri, cum se crează experiențele, de ce sunt ele importante pentru noi. Prin implicare directă putem învăța de o mie de ori mai bine și mai distractiv. Ca adulți putem deveni din nou curioși și entuziaști alături de copiii noștri. Vă așteptăm!

Salut, Sighet: Mult succes cu pregătirile pentru organizarea evenimentului și… vom participa și noi!

Brîndușa OANȚA

https://sites.google.com/view/geografieubbsighet/avizier/noaptea-cercet%C4%83torilor-europeni
https://noaptea-cercetatorilor.eu/
https://www.facebook.com/NoapteaCercetatorilorEuropeniBistrita/




Sighet – Ziua Mondială a Păcii

Asociația „Culori pentru pace”, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației și Clubul Copiilor Sighetu Marmației cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Sighetu Marmației și al Inspectoratului Școlar Județean Maramureș dedică Zilei mondiale a păcii o expoziție cu lucrări de artă a copiilor și tinerilor.

Ziua Mondială a Păcii este sărbătorită în fiecare an la 21 septembrie și este dedicată consolidării idealurilor de pace, atât în interiorul tuturor națiunilor și popoarelor, cât și între acestea.

Expoziția „Culori pentru pace” va fi deschisă în perioada 21-23 septembrie la Primăria Municipiului Sighetu Marmației și are ca scop valorificarea abilităților plastice și practice ale copiilor și tinerilor și rolul lor asumat de agenți ai păcii.

Ziua Internațională a Păcii este un memento inspirat despre ceea ce putem crea împreună: Pace.

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 21 septembrie ora 12:00.

Comunicat de presă




Zbor lin mamă, Regină… (Ileana PISUC)

Viața e așa cum e; bună, rea, dar e viața fiecăruia și nimeni nu e în măsură s-o compare cu a altcuiva, poate cel mult să se revolte că nu e așa cum ar fi vrut-o…
Nimeni nu e egal cu nimeni, nici n-ar fi corect! Fiecare are șansa lui de a arăta ce poate, metodele sunt cele care fac diferența. Cît trăiești înveți, te adaptezi, ți se ivesc șanse pe care, dacă ai minte le fructifici, daca nu, aia e, trec pe lîngă tine.
Eu zic, că nici nu ar fi corect să fim aliniați și dirijați în fața provocărilor vieții. Liberul arbitru dat de Dumnezeu este tot ce avem nevoie pentru a discerne despre cum vrem să creștem.
Unii au șansa de a extrage lozul cîștigător, de a se naște sub o stea norocoasă și au succesul reușitelor din start. Alții, dimpotrivă! Astrele lor parcă sunt distribuite dinadins cît să încurce și să fie nevoiți să danseze într-un tango nesfîrșit, doar că pașii sunt inversați: doi pași înapoi și unul înainte. Aproape că li se tocesc tălpile de atîta tropăit pe loc.
De ce am vrut să încep cu această tiradă? Am să vă zic de ce.
Zilele acestea (numai cine nu vrea să se ,,ancoreze” la ev. istoric care se petrece la curtea regală engleză, dar mai ales în ziua înmormîntării Reginei) am retrăit o a doua moarte a mamei mele, care era de o vîrstă cu Regina. Am asistat din colțișorul meu de acasă la toată procesiunea și am plîns-o din nou pe mama, alături de mama Regină.
Eu mi-am însușit-o ca pe o regină a tuturor. Prin felul ei bonom de a fi, chiar șugubăț, prin umorul ei discret dar savuros, a știut să facă slalom cu atîta eleganță printre nu puținele probleme ivite de-a lungul celor 70 de ani de domnie.
Eu m-am mai exprimat o data (la moartea regelui Mihai), că un rege e un tată pentru țara lui, precum un tată este rege pentru familia lui. Privit la nivel micro sau macro, pierderea este incomensurabilă.
Exact și pe Regină, eu am asemănat-o cu mama, care, pentru noi copiii, era regina mamă în stupul familiei ei, iar noi, supușii ei.
Atunci cînd Regina dispare, rămîne un mare gol. Că e vorba de un imperiu sau de o casă, pierderea e imensă.
Mi s-a întipărit în memoria vizuală, simbolistica, care însoțea sicriul regal. Coroana, sceptrul și globul cu cruce, peste care tronau florile culese din grădina castelului.
Coroana știu că simbolizează puterea, corolarul unui stat bine stăpînit, Sceptrul iarăși reprezintă toiagul cu puterea căruia se cîrmuiește un regat. Cel mai mult m-a impresionat însă, globul aurit cu crucea din vîrf! Acest simbol le întrece pe celelalte două prin mesajul pe care-l trimite, că nimic nu se face fără Dumnezeu! Cu aceste simboluri sacre a defilat sicriul Reginei pe străzile Londrei și o lume întreagă a luat aminte.
N-am văzut comori ostentative expuse pe catafalc, am auzit că și bijuteriile i-au fost înlocuite cu unele mai simple. Asta ce denotă?
Că în fața morții te arăți doar tu așa cum ești și cum ai fost o viață, n-ai nevoie de surogate să-ți completezi CV-ul pămîntean. Dumnezeu care ne judecă pe toți ne știe pe dinafară cum suntem… Doar bunul nume e cel care ne va aureola caracterizarea finală și vom fi singuri la examinare, fără copiuțe sau plagiat!
Poate o să pară forțată comparația pe care eu am făcut-o între Regină și mama. Amîndouă sunt acum plecate, fiecare pe cont propriu.
Ceea ce le unește însă sunt tocmai simbolurile, care pot fi reinterpretate și raportate și în cazul mamei și a tuturor mamelor mai puțin încoronate.
Coroana o compar cu bucuria de a avea în ocrotire familia ei de care se simțea răspunzătoare, sceptrul era mîna forte cu care își ghida copiii din ,,împărăția” ei, iar globul cu crucea în vîrf, era credința că cineva sus ne veghează și Pămîntul este supus Lui.
Exact cum Regina a lăsat urmașilor săi valori de netăgaduit, așa și mamele noastre ne-au lăsat comori neprețuite.
Iată de ce eu am plîns la moartea Reginei, substituind-o mamei mele…
Le-am plîns deopotrivă pe amîndouă.

Ileana PISUC




Turismul sighetean, sub pământ, la fel ca Centrul de Informare Turistică? (Horia Picu)

Lumea vrea să vadă locuri nemaivăzute, să ajungă unde n-a mai fost, să adune de fiecare dată colecţii de amintiri, să facă poze, să cumpere câte ceva caracteristic zonei, să meargă la un restaurant cu mâncare specifică, să se plimbe prin locuri neumblate, să vadă, să viziteze, etc. Şi toate astea se petrec în concediu. Atunci e omul interesat (ṣi) de altceva.

Presupunem că interesatul de altceva vrea o vacanţă în Sighetu Marmaţiei. Fără îndoială, Maramureṣul e pe lista de priorităţi a multor călători, indiferent de unde ar veni. Desigur, există întotdeauna un plan al călătoriei, cu ce se poate ajunge în Sighet, unde ne cazăm, ce vedem, unde mâncăm. U.E. s-a gândit ṣi la turistul doritor de Sighetu Marmaţiei ṣi a dat ordin ṣi o parte din bani: „să fie Centru de Informare Turistică ṣi la Sighetu Marmaţiei!”

… ṣi s-a făcut. O construcţie discretă, neobservabilă aproape, unică ṣi penibilă între suratele ei din întreaga ţară, fiind sub nivelul trotuarului. Niṣte steaguri arse de soare ṣi două plăci cu frunza românească, simbolul turismului autohton, pentru care s-a vorbit mult ṣi s-a cheltuit prea mult, ar fi indiciile de care trebuie să ţină seama turistul care vrea să ṣtie cât mai multe despre locul care-i va spori colecţia de amintiri.

Despre ce ṣi cum oferă informaţii pe internet Centrul de Informare Turistică Sighetu Marmaţiei va fi vorba în continuare.

Limbile în care se poate citi site-ul http://www.turismsighet.ro sunt: română, engleză, franceză, germană. Maghiara de ce nu? Ucraineana de ce nu? În afară de asta, site-ul e o combinaţie nefericită de cele patru limbi. Trecem peste acest neajuns care de fapt n-ar fi trebuit să existe ṣi să vedem ce se poate afla de la mai înainte precizatul Centru de Informare.

La deschiderea paginii, eṣti întâmpinat de un desen al proiectului viitorului Centru. Desigur că desenul e mai grăitor decât poza cu realitatea…

Cine a construit site-ul de prezentare s-a gândit la ce-i mai important. Să nu se ṣtie niciodată câţi oameni accesează informaţia (sau dacă se uită cineva) ṣi atunci apare scris: „Trafic […] Ultimele 24 ore: 0. Ultimele 7 zile: 0, Ultimele 30 zile: 0, Online acum: 0”.

Dac-ar fi funcţionat, la „online acum” ar fi trebuit să fie 1, nu 0, pentru că eu mă uitam în acel moment…

La secţiunea (în limba română!) a paginii de internet a Centrului de Informare Turistică, un clic pe englezescul „Tourism”, după care se poate face alt clic pe „Accomodation”. Cazare nu se poate spune? E prea banal? E prea româneṣte ṣi ne e cumva ruṣine de limba ce-o vorbim ṣi pe care o scriem cum putem (cât putem de greṣit, ca să fiu mai exact)? Lista cu „acomodările” nu-i actualizată. Unele posibilităţi de cazare nu-s trecute ṣi nu ṣtiu dacă toate funcţionează. În afară de asta, pare-mi-se că sunt ṣi alte locuri de cazare, venind dinspre Baia Mare, dar turistul nu-i informat despre ele.

Dacă stă omul călător câteva zile prin oraṣul acreditat ca atare din 1352, dacă află că „la 1611 principele C. Bathory întăreşte privilegiile Sighetului, iar în 1659 împăratul Leopold I acordă oraşului drept de stemă: Capul de bou″ (sursa: http://www.turismsighet.ro/sighetu-marmatiei/istoric/), interesul de a cumpăra ceva care să-i amintească pe unde a fost în concediu nu poate decât să crească. Poate găsi o carte cu prezentarea oraṣului ṣi a împrejurimilor (oare poate?), poate să-ṣi cumpere o imprimantă cu activare de la distanţă, un laptop sau o agendă în care să scrie proaspetele impresii din locurile pe unde a trecut, poate cumpăra o conservă ţinătoare de foame, niṣte încălţăminte rezistentă la drum lung sau un cadou mic ṣi scump din aur (Turism Sighet » Cumpărături).

Sunt vreo două magazine care vând elemente ale portului popular maramureṣean. Nu cumva turistul mai degrabă ar cumpăra aṣa ceva?

Turistul e invitat să ne vadă muzeele ṣi asta-i bine! Din Sighet poate pleca turistul la „Schii” (exact aṣa scrie!!!) la Borṣa. Doar că dacă nu vine cu maṣina lui, cam greu îi va fi să înţeleagă la ce oră-i pleacă microbuzul.

Spun asta pentru că la prezentarea în limba română a Sighetului pe care o face Centrul de Informare Turistică Sighetu Marmaţiei, la „Useful information” („informaţii utile” este, normal, o exprimare perimată…), e imposibil să se înţelegă când vin ṣi când pleacă microbuzele.

La transportul local (pardon… „local transport”) de la „Useful information” scrie, indiferent pe unde-ai vrea să ajungi, simplu ṣi concis(?): „500 ǀ Server error”.

„Events” (că „Evenimente” e înjositor să fie scris…) prezintă festivalurile sighetene, sau alte evenimente culturale, dar nu se precizează data când are loc fiecare. De exemplu, dacă de Festivalul Internațional de Folclor pentru copii „Am fost ș-om fi” se interesează un iubitor de folclor din Mauritius care vrea să vadă neapărat cum am fost ṣi cum vom fi la Sighetu Marmaţiei, de unde să ṣtie pe ce date să-ṣi cumpere biletele de avion?

La „Eternul Maramureṣ” tot aṣa, adică nu se precizează când are loc festivalul. Aici apare totuṣi ceva „informaţie”. Sunt trimiṣi doritorii de Maramureṣ ṣi de trăiri medievale la o pagină cu festivalul din 2018.

Folk Festival ,,Edelweiss”, că „Floare de colţ” probabil sună urât, are o pagină tot din 2018.

Merg mai departe pe site-ul Centrului de Informare Turistică pe pagina în limba română ṣi, de la stânga la dreapta parcurgându-l, ajung la „Contact”. Un clic ṣi mai departe se iveṣte o „struţocămilă” de toată frumuseţea: „Adresse”. Tot aici, un nou desen probabil ales tot din proiectul de prezentare. Din nou spun că poate desenul e mai… prezentabil decât o poză luată din realitatea locului.

„Cu „infrastructura” descrisă mai sus, trebuie luată în calcul posibilitatea ca Centrul Naţional de Informare Turistică din centrul Sighetului să fie total inutil”.- scria Teofil Ivanciuc pe https://teofil-ivanciuc.weebly.com/despre-centrul-de-informare-turistic259-din-sighetul-marma355iei.html, înainte de începerea construcţiei.

Eu m-am uitat la (mai) toate Centrele Naţionale de Informare ṣi Promovare Turistică. Niciunul nu-i ca al nostru, sub pământ.

Şi culmea, asta se vede!

Horia Picu




Romanian Science Festival vine și la Sighet!

Romanian Science Festival revine în județul Maramureș

● 2 orașe: Baia Mare și Sighetu Marmației
● 12 cercetători și profesioniști din diaspora academică și România
● 250 de voluntari
● 30 de profesori și mentori locali
● peste 100 de experimente

După o pauză de trei ani, Romanian Science Festival (RSF) revine în Județul Maramureș în format fizic. Cea de-a treia ediție a Baia Mare Science Festival va avea loc între 15-17 septembrie și este cea mai extinsă de până acum, aducând publicului multe elemente inedite.

În primul rând, festivalul s-a extins pe parcursul a trei zile, în prima zi având loc Caravana RSF în Sighetu Marmației. În al doilea rând, în organizarea festivalului se va implica cel mai mare număr de voluntari de până acum: 250 de voluntari elevi, membri ai comunităților locale, antreprenori și pasionați de științe, dar și 30 de mentori locali din rândul studenților și profesorilor.

Scopul principal al evenimentului este de a sprijini educația științelor din România prin metode non-formale prin implicarea diasporei academice. Evenimentul dorește să ofere o platformă care reunește pasionații de știință, cultivând astfel parteneriate cu organizații autohtone, inițiative locale, ateliere, cluburi și instituții de învățământ pre-universitar și universitar.

MENTORI RSF
La evenimentele Romanian Science Festival din Județul Maramureș vor participa în total 12 mentori RSF, cercetători, studenți și profesionisti veniți din 5 țări pentru festival:
● Emeric Claudiu Ardelean, Student, Chimie, Universitatea Oxford, Marea Britanie
● Iuliana Bledea, Absolvent Neuroștiințe și Machine Learning, University College London, Marea Britanie
● Eliza Casapopol, Microsoft Olanda, Specialist în Inteligența Artificială, absolvent Universitatea Oxford
● Vlad Dala, Student, Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca
● Sandor Kruk, Cercetător, Astrofizică, Institutul Max Planck, Germania, absolvent Universitatea Oxford
● Emanuel Moraru, Specialist Simulare Numerică Renault România, Unviersitatea Politehnică din București
● Ana Rednic, Doctorand, Robotică, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
● Denisa Rimocea, Masterand, Biotehnologie Moleculară, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
● Vlad Robu, Student, Matematică, Universitatea București
● Damian Stan, Student, Chimie, Universitatea Aberdeen, Scoția, Marea Britanie
● Ronald Szatmari, Student, Fizică, Universitatea din Viena, Austria
● Elena Zamfir, Cercetător, Neuroștiințe și Inteligență Artificială, Universitatea Oxford, Marea Britanie

CARAVANA RSF
Anul acesta, ediția din județul Maramureș se desfășoară sub forma unei experiențe de trei zile:
15 Septembrie – Caravana Romanian Science Festival în Sighetu Marmației, organizată la Palatul Episcopal. Se va desfășura pe durata a șase ore, timp în care grupul de mentori RSF călătorește la Sighetu Marmației pentru a aduce științele mai
aproape de sute de elevi care studiază în mediul rural și urban mic. Ei vor explica tinerilor domeniile lor de activitate și cum au ajuns să urmeze o carieră în științe, creând astfel modele pentru elevi în domeniul cercetării științifice. Evenimentul se desfășoară în
parteneriat cu Colegiul Național „Dragoș-Vodă”. Voluntarii experimentatori locali, alături de mentorii RSF și profesori coordonatori vor organiza un târg interactiv de experimente pentru elevi. Participanții vor putea să participe la ateliere de astronomie, fizică,
neuroștiințe, biologie, chimie, matematică, informatică, dar și de robotică. Iar înscrierea se va face prin intermediul școlilor.

Organizatorul caravanei Romanian Science Festival la Sighetu Marmației, Iuliana Bledea, declară: „Dorim să schimbăm ideea preconcepută cum că știința este plictisitoare, oferindu-le copiilor din Sighetu Marmației și împrejurimi posibilitatea de a experimenta latura sa distractivă, alături de șansa de a cunoaște personal un cercetător sau un profesionist din diaspora academică. În prezent, mentorii RSF lucrează împreună cu elevii și profesorii Colegiului Național „Dragoș – Vodă” pentru a construi acest mic festival de știință în incinta Palatului Episcopal pe data de 15 septembrie. Ne așteptăm să avem în jur de 500 de elevi participanți peste 20 de experimente interactive la care vor putea lua parte.”

PARTENERI
Parteneri locali: Primaria Municipiului Baia Mare; Colegiul Național Vasile Lucaciu, Baia Mare; Colegiul Național Gheorghe Șincai, Baia Mare; Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, Sighetu Marmației;
Sponsor Național: Romanian American Foundation
Sponsori locali: Enformation, Ensemble Software, Fundația Autonom, Universal Alloy Corporation, Ramira, Bizo Express Food, Mai Dulce, Paul’s Roti, Bistro Montana
In colaborare cu: Agenția Spațială Europeană, Fundația Ucrainenilor Huțuli din România, Planetariul Baia Mare, Astroclubul SARM Sighet, Muzeul Județean de Mineralogie Baia Mare, Crucea Roșie Maramureș, VIVO, Logiscool, Inside Media

PREMIUL FALLING WALLS FOUNDATION
Romanian Science Festival (RSF), primul festival național de științe din țară, a fost desemnat câștigător de către Fundația Falling Walls Berlin, la categoria „Promovarea științelor” (Science Engagement). Romanian Science Festival a concurat alături de alte proiecte participante din 66 de țări din întreaga lume.

Romanian Science Festival a fost recunoscut ca unul dintre cele mai bune 20 de proiecte din lume la categoria Science Engagement, pentru impactul avut în rândul tinerilor din România prin promovarea științelor. Început în 2019 în Baia Mare, Pitești și Timișoara, Romanian Science Festival a adus știința mai aproape de 100.000 de elevi din toate colțurile României prin proiecte, evenimente și întâlniri online în care s-au implicat cei 120 de mentori RSF care sunt studenți, cercetători și profesioniști din diaspora.

În fiecare an, Fundația Falling Walls Berlin invită organizațiile și persoanele active în promovarea disciplinelor științifice să își prezinte proiectele în cadrul a nouă categorii. Anul acesta au fost peste 1300 de aplicații din întreaga lume. În cadrul procesului de evaluare există două etape de selecție. În urma primei etape, din iunie 2022, au fost selectați 50 de finaliști. În urma celei de-a doua etape, Consiliul consultativ al fundației Falling Walls a selectat cei 20 de câștigători.

Cele mai bune inițiative selectate câștigătoare sunt invitate să își prezinte proiectele de implicare în știință în noiembrie, pe scena prestigiosului Summit de Științe Falling Walls (Falling Walls Science Summit) de la Berlin organizat de Fundația Falling Walls în cooperare cu partenerul fondator Robert Bosch Stiftung. Astfel, Romanian Science Festival va reprezenta România la Berlin în noiembrie 2022 și va fi prezentat pe scena festivalului de către Sandor Kruk, co-fondator Romanian Science Festival. Descrierea inițiativei Romanian Science Festival pentru summit se poate găsi pe pagina Fundației Falling Walls.

DESPRE ROMANIAN SCIENCE FESTIVAL
Romanian Science Festival a fost fondat în 2019, în urma a doua proiecte pilot, Romania Science Week și Timisoara Science Festival, şi este primul festival naţional de ştiinţe din România. Această iniţiativă s-a născut din dorinţa de a implica cercetătorii şi studenţii români din diaspora în sistemul de educaţie din România cu scopul de a atrage elevii spre disciplinele ştiinţifice. Primele evenimente au avut loc în Timișoara, Baia Mare și Pitești.

Comunitatea mentorilor RSF este formată din peste 120 de mentori care sunt studenţi, cercetători şi profesionişti români din diasporă care se implică în diferite activităţi ale Romanian Science Festival: târguri de ştiinţă, webinarii, vizite la clasele online, concursuri. De la lansare în 2019, Romanian Science Festival a adus ştiinţa în peste 150 de şcoli din România şi au ajuns la peste 100.000 de elevi.

Festivalul are două obiective principale. În primul rând festivalul îşi propune să construiască o legătură dintre diaspora academică şi mediul educaţional din Romania, oferind astfel modele de succes şi orientare în carieră tinerilor din România.
Link eveniment Facebook: https://fb.me/e/4IEC4Yjp1

Comunicat de presă




Comunitatea evreilor din Cicârlău

În localitatea Cicârlău cei mai mulți evrei au trăit în anul 1910, atunci numărul acestora a ajuns la 58 de suflete.
În sat funcționa un lăcaș de rugăciune și exista și un cimitir evreiesc. Dacă erau probleme, comunitatea de aici se adresa de obicei comunității din Baia Mare pentru soluții.
Majoritatea evreilor de aici se ocupau cu negoțul și cultivarea pământului.

Șalom Teitelbaum deținea o benzinărie. Din păcate acest lucru i-a adus și finalul tragic. Acesta a fost acuzat pe nedrept de trei militari maghiari și a fost împușcat în pădurea de lângă Bușag. Corpul i-a fost recuperat după jumătate de an la insistențele fiicei lui. Acest caz a fost printre primele atrocități comise împotriva evreilor în Ardealul anexat în 1940.
În primăvara lui 1944, armata maghiară a strâns evreii din localitate și i-a dus în ghetoul de pe Valea Borcutului. În luna iunie au fost deportați în Auschwitz unde au pierit aproape toți.
Azi în comuna Cicârlău nu mai trăiesc evrei. Există doar un cimitir.

Cotos Robert – president Asociatia Maramures Heritage
Baia Mare, Maramures county, Romania
Phone: +4 0740 58 92 08
Web: www.regiomm.ro




Semn de carte: „Eugen MIHALJEK – un AS de… 66 de puncte”

Volumul „Eugen MIHALJEK – un  AS de… 66 de puncte” este dedicat celui mai titrat antrenor sighetean de tenis de câmp, care își aniversează ziua de naștere în 06 septembrie.
Volumul este îngrijit de Ion Mariș și Liviu Șiman, (tipărit la Aska Grafika, design copertă mixAD.ro), apare la Editura Valea Verde și va fi lansat marți, 06 septembrie 2022.

Salut, Sighet!




Să fim liniṣtiţi. Norii radioactivi au interdicţie de a survola România! (Horia Picu)

Norii, paṣnici, aducători de ploaie sau cel puţin aṣternând o perdea de umbră deasupra Pământului, sau cei radioactivi, dimpreună cu radiaţiile nucleare necontrolate, au (altă explicaţie nu găsesc…) pe undeva, prin înaltul cerului de deasupra ţării noastre, semne de circulaţie de genul „Stop″, „Cedează trecerea″, etc, etc.

Ni s-a transmis să stăm liniṣtiţi, Zen dacă se poate. Pe https://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-25768788-arafat-lumea-trebuie-ramana-calma-linistita-zaporojie-este-departe-romania.htm, a apărut sâmbătă, 3 Septembrie 2022, un articol care ne reface încrederea în autorităţi. Ce bine ne poate fi nouă fiindcă n-are cum să ne fie rău, radiaţiile apărute din bombardarea Centralei Nucleare ucrainene Zaporojie neavând drept de survol peste spaţiul aerian românesc. Nu mai vorbesc de interzicerea categorică a oricărui nor plecat de deasupra Centralei Nucleare cu radioactivitatea scăpată de sub control de a ploua cumva pe deasupra ţării.

Articolul este: „Arafat: Lumea trebuie să rămână calmă, liniştită, Zaporojie este departe de România″, din care aflăm că „Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, medicul Raed Arafat, transmite un mesaj de calm cu privire la un posibil dezastru nuclear care s-ar produce la centrala nucleară de la Zaporojie, din Ucraina, el arătând că această centrală este situată departe de România. Arafat subliniază că, în cazul unui incident nuclear, „nu se pune problema” ca populaţia să nu primească „informaţia corectă cu indicaţiile corecte”.

Google zice că distanţa pe ṣosea dintre Zaporojie ṣi Sighetu Marmaţiei e de 1.128,31 km. În linie dreaptă, distanţa e mult mai mică, doar 842,41 km. Comparativ, de la Arad la Constanţa sunt, pe cale terestră, 795 km. Dar să nu ne îngrijorăm, „această centrală este situată departe de România″.

Pe https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/santaj-nuclear-la-cel-mai-inalt-nivel-romania-2199011.html, ziaristul Cristian Unteanu, în 19.08.2022, publica articolul „Şantaj nuclear la cel mai înalt nivel: România, printre ţările direct vizate″.

Citez o parte din articol: „Generalul Igor Kirilov, şeful trupelor pentru protecţie radiologică, chimică şi biologică ale Federaţiei Ruse a prezentat o estimare care trebuie analizată de experţi, rezultatele fiind obligatoriu de prezentat opiniilor publice din ţările direct vizate pe harta şi în enumerarea de ţinte: în caz de accident la centrala nucleară, norul radioactiv se va extinde şi va afecta Polonia, Germania, Slovacia, România şi Moldova, spunea generalul rus prezentând o hartă a distribuţiei de substanţe radioactive în cazul unui dezastru care să afecteze Zaporojie.″

Cum vine asta? În 1986 România a fost atinsă de radiaţiile nucleare ale accidentului nuclear de la Cernobîl, iar acum, dacă radiaţiile ar pleca de la Zaporojie, n-ar mai găsi calea de a se plimba nestingherite pe teritoriul mult iubitei patrii, cea apărată de toate relele? Iar îmi vine în minte posibilitatea existenţei unor semne de circulaţie pentru nori.

Pentru că tot am adus vorba de Cernobîl 1986, e momentul să pun aici un citat apărut pe
https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/harta-accidentelor-nucleare-din-sua-si-urss-de-la-2163814.html, scris de Mariana Iancu pe 26.04.2022 cu titlul „Cea mai mare catastrofă nucleară″. Câteva rânduri din articol: „La 26 aprilie 1986, la ora 1, 23 de minute şi 58 de secunde, mai multe explozii au distrus reactorul şi carcasa celui de-al patrulea bloc energetic al centralei nuclearoelectrice de la Cernobîl ca urmare a unor greşeli de exploatare şi a ignorării măsurilor de securitate provocând un dezastru nuclear. Trei zile mai târziu, un nivel radioactiv crescut a fost înregistrat în Polonia, Germania, Austria şi România, iar la 30 aprilie compuşii cancerigeni au ajuns în Elveţia şi nordul Italiei şi ulterior în Franţa, Belgia, Olanda şi Marea Britanie. La începutul lunii mai, stațiile de monitorizare înregistrau pericole în Japonia, China, India, SUA şi Canada.″

Noi stăm bine(?). Suntem „departe″. În 4 zile radiaţiile, în 1986 au ajuns din Cernobîl până în Franţa, Italia, Marea Britanie, etc. La început de mai erau prezente în China, Japonia, SUA, etc. Este evident că 1.128,31 km nu poate fi mai mult decât distanţa Zaporojie – oricare din ţările enumerate mai sus.

Vitezele de deplasare ale radiaţiilor alfa, beta, gamma se raportează la viteza luminii în vid, a cărei valoare este, cu aproximaţie 300.000 km/s. Radiaţia alfa se deplasează cu o viteză care reprezintă 0,05 din viteza luminii în vid, are putere de penetrare mică (poate fi oprită de o foaie groasă de hârtie), radiaţia beta are viteza de până la 0,99 din viteza luminii în vid, poate fi oprită de un strat de aluminiu de câţiva milimetri, iar radiaţiile gamma se deplasează cu viteza luminii ṣi pentru stoparea lor e nevoie de un perete de plumb cu grosimea de câţiva centimetri, sau un perete de beton gros de câţiva metri.

În alt articol am dat câteva date referitoare la timpii de înjumătăţire, o proprietate care defineṣte foarte bine gradul de periculozitate al materialelor radioactive. Pentru Uraniul-235 (care sigur se află în reactoarele de la Zaporojie), acest timp este de peste 700 milioane de ani, iar pentru Iod-132 înjumătăţirea se produce în 8 zile.

Ni se spune să stăm liniṣtiţi. Stăm, pentru că oricum nu putem face nimic. Faţă de evenimentul major din 1986, acum sunt sigur că vom fi anunţaţi imediat ce altul se va produce.

Nu trebuie să ne speriem de radiaţii. Fac parte din viaţa noastră. Zilnic ne luăm „porţia″ cosmică de radiaţii. Vântul ridică praful cu elemente radioactive aflate în cenuṣa din centralele pe cărbuni care produc curent electric. Aṣa că…

Aṣa că să nu fim cu capul în nori. Pot fi radioactivi! Picioarele, în orice situaţie ivită, trebuie însă să fie pe pământ!

Horia Picu




Selecția elevilor pentru Centrul Județean de Excelență Maramureș

Dragi elevi și părinți,

În perioada 1 – 21 septembrie 2022, se va desfășura selecția elevilor capabili de performanțe înalte, pentru constituirea grupelor din cadrul Centrului Județean de Excelență Maramureș, o unitare conexă a Ministerului Educației, coordonată metodologic de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș.

Sunt invitați să participe la selecție toți elevii capabili de performanțe înalte de la toate unitățile de învățământ din județul Maramureș, grupate în jurul celor două municipii, în care vor funcționa filiale ale Centrului Județean de Excelență Maramureș: Baia Mare și Sighetu Marmației. Filiala Seini va avea doar grupa de agricultură.

Disciplinele pentru care se organizează selecția sunt: limba și literatura română, limba și literatura maghiară, limba și literatura ucraineană, limba engleză, limba franceză, matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, informatică, TIC, astronomie, tehnologii și agricultură.

Admiterea elevilor în Centrul Județean de Excelență Maramureș se va realiza în două forme:
a) admitere directă, fără susținerea testului de verificare a cunoștințelor. Aici se încadrează elevii care au participat la olimpiadele școlare, etapa internațională/națională. În limita a 7 locuri, Comisia de evaluare a potențialului elevilor capabili de performanțe înalte poate decide selectarea elevilor pe baza rezultatelor școlar obținute la etapa regională/județeană a olimpiadelor/concursurilor școlare. Evaluarea acestora se va face pe baza Grilei de evaluare (Anexa 4) postată pe site-ul Centrului Județean de Excelență Maramureș, www.cjexmm.ro, la butonul https://www.cjexmm.ro/elevi.
b) admitere pe baza susținerii unui test de verificare a cunoștințelor la disciplina pentru care elevii vor opta. Itemii testului vor respecta structura subiectului de olimpiadă.

Calendarul selecției:
1 – 9 septembrie 2022 – înscrierea elevilor pe baza rezultatelor obținute la olimpiadele/concursurile școlare, în anul școlar 2021/2022.
1 – 13 septembrie 2022 – înscrierea elevilor pentru susținerea unui test de verificare a cunoștințelor la disciplina pentru care au optat.

IMPORTANT!!!
Elevii pot opta pentru maximum două discipline de studiu. Dacă nu se încadrează în prevederile admiterii pe baza rezultatelor școlare, elevii vor susține testul la ambele discipline de studiu.
19 septembrie 2022 – evaluarea dosarelor în cadrul comisiilor constituite prin decizia inspectorului școlar general
20 septembrie 2022 – publicarea listei elevilor admiși pe baza rezultatelor obținute la olimpiade/concursuri școlare
15 septembrie 2022 – publicarea listei cu elevii înscriși care vor susține testul de verificare a cunoștințelor
19 septembrie 2022 – susținerea probei de verificare a cunoștințelor
21 septembrie 2022 – afișarea rezultatelor
21 septembrie 2022 – depunerea contestațiilor
22 septembrie 2022 – afișarea rezultatelor finale
26 septembrie 2022 – constituirea grupelor

Conform Apelului lansat de Centrul Județean de Excelentă Maramureș, înscrierea elevilor capabili de performanțe înalte se face cu ajutorul formularului disponibil pe site-ul CJEXMM (https://www.cjexmm.ro/elevi), accesând linkurile:

INSCRIERE SELECTIE Centrul Județean de Excelență Maramureș (pentru elevii care se încadrează la admitere pe baza performanțelor): https://docs.google.com/forms/d/1f92xVigGhqjNxRt6fz8sDtDyFbY8MhiKBrk7IPJHNac/edit
INSCRIERE SELECTIE Centrul Județean de Excelență Maramureș (pentru elevii care vor susține testarea): https://docs.google.com/forms/d/1Sjoxzvbph5NkDdkPIDguemZxKsfnDvNocdSWxTK7yiA/edit

Vă dorim mult succes!
Centrul Județean de Excelență Maramureș




La Sighet, gunoiul se reciclează puternic. Pe internet numai… (Horia Picu)

Mergi cu trenul ṣi imediat vezi noul morman de gunoi aṣezat peste cel acoperit cu mare fast de alte ocârmuiri locale, perindate pe la administraţia suferindei urbe numită de secole Sighetu Marmaţiei.

Hârtii, cartoane, sticle de tot felul, obiecte de uz casnic, tot ce vrei ṣi nu vrei, tot ce-ti poti imagina ṣi tot ce trece dincolo de ea se pot vedea din… lentoarea trenului străvechi, rulând tacticos pe aceeaṣi cale ferată dintotdeauna nebăgată în seamă de autorităţile judeţului sau ale ţăriṣoarei. Toate au reapărut pe vechea groapă de gunoi reîncărcată a oraṣului.

Acum e liniṣte în Consiliul Local pe tema taxei de gunoi. Liniṣtea lor e, deocamdată ṣi liniṣtea noastră. Câtă vreme nu se măreṣte taxa de salubritate, tăcem cuminţi. „E bine aṣa cum e. Mai rău să nu fie…″.

Inevitabilul e ceva ce… nu poate fi evitat, deci se va întâmpla. Ce facem? Stăm ṣi ne bucurăm că azi e mai bine decât mâine ? Gunoiul Sighetului s-a tot plimbat prin alte judeţe, pe banii locuitorilor. Acum nu mai ṣtiu pe unde se duce, dar mă gândesc deja ce va fi dacă nu mai primeṣte nimeni mizeriile noastre. Şi-ar fi multe… de toate felurile…

Singura rezolvare a problemei ar fi selectarea gunoaielor pe categorii ṣi reciclarea, transformarea materialelor în obiecte necesare uzului casnic sau pentru unele sectoare ale industriei (aproape) nesemnificative din Sighetu Marmaţiei.

Sighetenii pun reciclabilele în tomberoanele (sau iglu-uri, putem să le spunem în mai multe feluri) oferite de firma care n-a găsit alt nume să-ṣi zică decât Herodot. Putea, fie vorba între noi, să găsească un nume de istoric neaoṣ românesc, dacă tot habar n-au ṣi nu contează pentru ei cum îṣi zic. Nu dau nume, nu vreau să dau idei pentru viitor, dar ideea de a schimba numele actual al firmei din Sighet n-o voi abandona niciodată când voi scrie ceva despre gunoaie.

Am găsit pe https://www.centrucolectaredeseuri.com/cautare numele unor firme care ar avea activitate în Sighetu Marmaţiei pentru colectarea selectivă a gunoaielor reciclabile sau care trebuie distruse în condiţii speciale. Pun aici lista pentru cei interesaţi și detalii aflate direct de la firmele menţionate mai jos.

BIO PAK SRL, Telefon: 0748.110.606, Categorii: Deșeuri Periculoase, Deșeuri Medicale, Deșeuri Industriale, Deșeuri Lemn, Deșeuri Construcţii.
– Nu răspunde nimeni la telefon.

Klintensiv, Telefon: 0749.550.143, Categorie: Dezinfectanți.

S.C. Pulsar Impex SRL, Telefon: 0722.353.844, Categorii: Deșeuri Electrice și Electronice, Deșeuri Acumulatori, Deșeuri Sticlă, Deșeuri Plastic, Deșeuri Feroase și Neferoase.
– Au sediul doar în Baia Mare. Sigheteni, luaţi-vă gândul…

S.C. Solivet Concept SRL, Telefon: 0727.329.708, Categorii: Ulei Alimentar Uzat, Deșeuri Petroliere, Deșeuri Apă Uzată, Deșeuri Veterinare, Deșeuri Cauciuc, Deșeuri Sncu, Deșeuri Alimente Expirate.
– Sigheteni, din nou puteţi să vă luaţi gândul. Sediul firmei nu-i în Maramureṣ. Partea „bună″ e că-i „aproape″. În judeţul Caraṣ-Severin!!! Firma se deplasează pe aici pe baza unui contract cu persoanele juridice. Persoanele fizice să se „descurce″ cum o fi…

A văzut cineva vreun anunţ că în data cutare, în locul cutare se adună uleiul alimentar uzat, sau deṣeuri SNCU (adică deṣeuri alimentare expirate), sau cauciuc(uri)? Cu sticlele de sticlă ce se face după ce se sparg, pe cale naturală, căzând de la înălţime peste cele aflate deja în aṣteptare în locul special destinat lor? Dar cartoanele ce soartă locală au? Sau… n-au ???

De multe ori eu însumi am fost forţat de prea-plinul tomberoanelor speciale să pun pe lângă. Degeaba se spune că sighetenii nu ṣtiu ce trebuie să facă ṣi aruncă gunoiul la întâmplare, pe unde s-o găsi un loc liber. Desigur, există ṣi insensibili la efortul mondial de a despovăra planeta de deṣeuri care până la urmă ne scurtează viaţa sau cel puţin ne-o urâţesc.

Îmi ṣi imaginez la toamnă o altă dezbatere furtunoasă în Consiliul Local pe tema noului preţ al gunoiului, pe tema că trebuie dus în afara atmosferei terestre (poate în afara sistemului solar, pentru că sunt destule gunoaie plutind, imponderabil, în jurul Pământului), că nimeni de pe Terra nu mai e dispus să se încarce cu gunoaiele Sighetului.

Nici noi nu mai suntem, de aceea aṣteptăm, cu bani pregătiţi pentru noua taxă de gunoi, să vină anul 2024.

Nu spun de ce! Pentru că ṣtie toată lumea!

Horia Picu




La Sighet a avut loc întâlnirea anuală a supraviețuitorilor „lotului Vișovan”!

La Sighetu Marmației, ca în fiecare an la 29 august, a avut loc întâlnirea anuală a supraviețuitorilor „lotului Vișovan”, tinerii din Maramureș arestați în 1948, elevi și studenți, trecuți cu toții prin ani mulți de temniță comunistă.
Seniorii prezenți și urmașii lor au urcat în celula 74 de la etajul doi al Muzeului Memorial (unde executaseră prima parte a detenției în iarna ’48 -’49 ) pentru un moment de rugăciune condus de părintele Marius Vișovan, în care au fost evocați cei 15 camarazi din grup deja plecați la Domnul. Alături de cei 2 membri prezenți ai „lotului Vișovan” – Petru Codrea și Nistor Man – au mai participat membri ai familiilor și persoane apropiate.

Participantii s-au deplasat apoi, împreună cu membrii Asociației „Firul Vieții” – Ion Ardeleanu Pruncu și Ion Mariș – la placa memorială din incinta Colegiului Național „Dragoș – Vodă” și la bustul vicarului – cărturar Tit Bud din fața bisericii greco-catolice „Cristos Regele Universului” (două recente realizări ale Asociației) pentru scurte momente de omagiere și evocare a personalităților comemorate. Cei doi venerabili seniori deținuți politici au acceptat să devină membri de onoare ai Asociației „Firul Vieții”.

Cei trei supraviețuitori (din cei 18 cât totaliza „lotul Vișovan”), ajunși deja la vârste venerabile sunt: Petru Codrea (91 ani) – cu domiciliul în Sighet, Ioan Dunca (90 ani) – Vișeu de Sus, și Nistor Man (93 ani) – Tg. Mureș. În afara celor din „lotul Vișovan” mai sunt în viață patru deținuți politici din Maramureșul istoric.

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș




Lansarea proiectului Centrul de Integrare „MICT” (Maramureșul Istoric – Casa Ta)

Asociația SZMISZ se alătură eforturilor locale ce vin în sprijinul refugiaților ucrainieni și inaugurează Centrul unic de integrare şi asistenţă socială a refugiaţilor din Maramureșul Istoric, menit să identifice şi să rezolve problemele şi situaţiile reale pe care refugiaţii uncraineni le întâmpină. Scopul proiectului Centrul de Integrare – „MICT” Sighetu Marmației este de a realiza o coeziune socială, de a răspunde punctual nevoilor prin dezvoltarea unei activități care să faciliteze comunicarea şi să acopere necesităţile specifice ale refugiaţilor, respectiv înţelegerea nevoilor refugiaţilor de către comunitatea locală care îi găzduieşte.
Desfășurat pe o perioadă de 4 luni, proiectul MICT va consta în :
– infrastructură comunitară de sprijin pentru integrarea refugiaților
– activități sociale, culturale și recreaționale;
– activități educaționale – cursuri de limba română și engleză pentru copii și adulți, sesiuni de acomodare și orientare
– informare și consiliere juridică gratuită – cu privire la statutul legal în România;
– asistență socială și psihologică;
– sprijin în găsirea unui loc de muncă și realizarea de întâlniri cu potențiali angajatori;
– distribuirea de pachete grupurilor vulnerabile, inclusiv produse specifice bucătăriei ucrainene
– sprijin pentru echivalarea diplomelor, asigurarea de traduceri la documente
– acompaniere şi intermediere pentru accesare servicii în comunitate;
– posibilitatea de implicare în activități de voluntariat;

Centrul de integrare al refugiaților din Ucraina face parte din programul „Răspunsul de urgență la situația din Ucraina”, gestionat de Asociația Szmisz și este finanțat de Mercy Corps Global.

Asociația Szmisz este alături de familiile persoanelor refugiate încă din prima zi din care au ajuns pe teritoriul României, evaluând constant nevoile și oferind asistență umanitară.

*Sediul centrului este în Sighetu Marmației, Piața 1 Decembrie 1918, nr. 29.
*Contact : 0749 494 084 – SAFAR ISTVAN (Vicepreședinte Asociația SZMISZ Sighetu Marmației)
0764 900 800

Comunicat de presă
Asociația SZMISZ