În urmă cu doar câteva zile, aflându-mă în librăria centrală a Sighetului (Luceafărul), am asistat la recepționarea unui colet în care se aflau mai multe exemplare ale unui volum de proză scris – aveam să aflu – de o sigheteancă.

Sigur, în zilele noastre mulți români se îndeletnicesc cu scrisul, nu este deloc ceva neobișnuit apariția unui nou autor, a unei noi cărți. Parcurgând câteva fragmente scrise simplu, cursiv, de o franchețe dezarmantă, care mi-au atras atenția, din volumul „Puternică precum viața”, m-am întrebat firesc… oare cine este autoarea cărții?

M-am întrebat, am întrebat și am primit răspuns.

Adriana Csurka: „M-am născut în anul 1969, în Câmpulung la Tisa, satul maramureșean aflat la granița dintre culturi și tradiții. De la vârsta de șapte ani am crescut în Sighetu Marmației, orașul care mi-a modelat caracterul și unde am descoperit valoarea muncii, a educației și a solidarității umane.
Am urmat o carieră în domeniul medical, alegând profesia de asistentă medicală din dorința sinceră de a fi aproape de oameni în momentele lor cele mai dificile. În anul 2002 am plecat în Italia, unde mi-am reconstruit viața prin muncă, perseverență și curaj, transformând fiecare obstacol într-o lecție și fiecare încercare într-un nou început.”

Pasionată de oameni, de poveștile lor și de puterea vindecătoare a cuvintelor, Adriana Csurka a adunat de-a lungul anilor experiențe care au marcat-o profund. Din această călătorie a luat naștere volumul autobiografic „Puternică precum viața”, o carte scrisă cu sinceritate și emoție, în care suferința, speranța, pierderea și renașterea se împletesc într-o mărturie autentică despre forța sufletului uman.

Prin scrisul său, autoarea dorește să transmită un mesaj simplu, dar esențial: „indiferent cât de grea este viața, în fiecare om există resurse nebănuite pentru a se ridica, a merge mai departe și a-și regăsi lumina.” (Adriana Csurka)

Astăzi, Adriana Csurka trăiește în Italia și continuă să scrie, convinsă că poveștile cele mai puternice sunt cele trăite cu adevărat.

Cartea „Puternică precum viața” a fost tradusă în trei limbi: engleză, franceză și italiană.

Volumul în limba română a apărut la Editura Smart Publishing din București în anul 2025.

Ion Mariș

La Editura Valea Verde din Sighet a apărut ultimul volum (volumul V) din seria „Exerciții filosofico – sociologice (cu și fără tentă politică)”, autor George PETROVAI (editor & lector de carte – Ion Mariș, design copertă & tipar – Aska Grafika).

„Exerciții filosofico – sociologice (cu și fără tentă politică) vol. V” (publicat cu sprijinul financiar al ec. Anuța Jilca, dr. Gelu Danciu și av. Dorel Almaș) cuprinde 34 eseuri/ exerciții.

* * *

■ George PETROVAI s-a născut la Sighetu Marmației în 15 septembrie 1952. ■ Absolvent al Liceului de Cultură Generală „Dragoș-Vodă”, apoi al Facultății de Electrotehnică din Iași, cursuri de zi, și al Facultății de Științe Economice, cursuri fără frecvență, ambele în perioada antedecembristă. ■ Doctorat nefinalizat, deoarece îndrumătorul i-a dat doctorandului recomandare pentru Universitatea din Orleans, unde predase câțiva ani, dar a refuzat să-i procure bursa de studii pentru 3-4 ani. ■ Aflat în vizorul fostei Securități vreme de circa 20 de ani (1970-1989), după ce i-a fost interceptată una din scrisorile adresate Radioului „Europa Liberă”. ■ Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). ■ A scris peste 1500 de articole (cultură, filosofie, istoria religiilor, politologie), până în prezent tipărindu-i-se 32 de cărți. ■ Volume publicate la Editura Echim: Istoria – perpetuă pendulare între tragic și măreț (2005); Ofensiva sensurilor (2005); Symphonia cuvintelor (2005); Morfologia culturii (2006); Confesiuni esențiale (2007); Gimnastica spiritului (2008); Literatura perennis (2009); Poemele simțirii (2009); Jocurile gândirii (2009); Iubiri discrete (2010); Testimonii lirice (2011); Stihuri din lumină (2012); Chemarea nerostitului (2012); Cvintet megapoemic (2013); Cuvinte-ncumințite (maxime, 2014); Dodecalog spiritual (eseuri, 2014); Balade pentru buni și răi (2015); Întoarcerea lui Mesia (poem-roman, 2015); Balade persuasive (2016); Trebuința și anevoința înțelepțirii omului * (2017); Balade pentru neapatici (2018); Trebuința și anevoința înțelepțirii omului ** (2018); Trebuința și anevoința înțelepțirii omului *** (2019); Trebuința și anevoința înțelepțirii omului **** (2020); Intențiuni transfiguratoare (2021); Pandemiada (roman în versuri, 2022). ■ Volume publicate la Editura Valea Verde: Exerciții filosofico-sociologice, vol. I  (2023); Exerciții filosofico-sociologice, vol. II (2023); Iluminări perene (2024); Exerciții filosofico-sociologice, vol. III (2024);  Exerciții filosofico-sociologice, vol. IV (2025).

Salut, Sighet!

O seară de excepție la Ambasada României din Viena

Ambasada României în Republica Austria a găzduit joi, 11 iunie 2026, un eveniment cultural și academic de înaltă ținută, dedicat lansării ediției a II-a, revăzută și adăugită, a lucrării „Români de seamă din Viena de altădată 1683–1918”, realizată de Pr. Dr. Nicolae Dura și Dr. Ioan-Dorin Rus.

Încă de la început, întâlnirea a depășit cadrul obișnuit al unei lansări de carte, transformându-se într-o veritabilă sărbătoare a memoriei, culturii și identității românești la Viena.

Gazda serii, Dr. Andrea Amza-Andraș, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României în Republica Austria, a adresat participanților un călduros mesaj de bun venit și a prezentat personalitățile invitate, contribuind prin ontinuatesm și eleganță la crearea unui cadru demn de importanța evenimentului.

În sala Ambasadei s-au aflat reprezentanți ai mediului diplomatic, academic, bisericesc și cultural din România, Austria și Republica Moldova. Au fost prezenți Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Înaltpreasfinția Sa Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Excelența Sa Emil Hurezeanu, fost ambasador al României în Republica Austria și fost ministru al afacerilor externe, Prof. Univ. Dr. Radu Boț, decan al Facultății de Matematică a Universității din Viena, Excelența Sa Victoria Roșa, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Austria, Radu Dan, consul al Republicii Moldova, Mag. Vasile Luțai, rector al Misiunii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice din Viena. Precum și numeroși preoți, cercetători și reprezentanți ai comunității românești din Austria, între care Pr. Mag. Radu Boșcu, Pr. Mag. Iulian Hotico, Pr. Mag. Ovidiu Pintea, Pr. Mag. Petru Felician Vladu și Pr. Răzvan Gască.

În centrul atenției s-au aflat cele două volume ale lucrării „Români de seamă din Viena de altădată 1683–1918”, rezultat al unui amplu proiect de cercetare inițiat și coordonat de Pr. Dr. Nicolae Dura și realizat împreună cu Dr. Ioan-Dorin Rus și colaboratorii lor. Cercetarea, începută cu ani în urmă, a adus la lumină peste 400 de personalități românești care au studiat, activat, creat sau și-au legat destinul de Viena, reconstituind peste două secole de prezență românească în ontinu Austriei.

În intervenția sa, Pr. Dr. Nicolae Dura a evitat în mod deliberat să prezinte în detaliu conținutul lucrării, afirmând că nu dorește să diminueze interesul cititorilor pentru descoperirea directă a acesteia. A subliniat însă un aspect esențial: istoria românilor din Viena nu este alcătuită doar din marile personalități care au intrat în manuale, ci și din oameni obișnuiți, ale căror vieți și eforturi au contribuit la construirea și afirmarea comunității românești în spațiul vienez.

La rândul său, Dr. Ioan-Dorin Rus a evidențiat importanța recuperării memoriei istorice și a valorificării patrimoniului românesc din Austria, reliefând dimensiunea documentară a unei cercetări care a necesitat ani de muncă și consultarea unui impresionant volum de surse și arhive.

Un moment aparte al serii l-a constituit intervenția domnului ministru, Emil Hurezeanu. Într-o formă intelectuală remarcabilă, acesta a captivat auditoriul prin erudiția sa, prin bogăția referințelor culturale și istorice și prin umorul fin care i-a caracterizat întotdeauna discursurile. Observațiile sale inspirate și expresiile pline de spirit au destins atmosfera și au transformat întâlnirea într-un dialog viu și captivant, publicul răspunzând adesea cu zâmbete și aplauze.

Apreciată în mod deosebit a fost și intervenția Prof. Univ. Dr. Radu Boț, care a vorbit cu sinceritate despre valoarea școlii românești și despre recunoștința pe care o poartă formării primite în România. Acesta a amintit că numeroși români pregătiți în școlile și universitățile românești activează astăzi în întreaga lume, ocupând poziții importante în mediul academic și ontinuate. Totodată, a evidențiat eforturile și sacrificiile pe care mulți dintre aceștia le-au făcut pentru a ajunge la performanțele de astăzi și a exprimat convingerea că statul român ar trebui să acorde o atenție mai mare valorilor sale din diaspora. Mesajul său direct și curajos a fost primit cu apreciere de cei prezenți.

Intervențiile Preafericirii Sale Claudiu și ale Înaltpreasfinției Sale Andrei au conferit evenimentului o profundă dimensiune spirituală, evidențiind rolul credinței, al educației și al culturii în păstrarea identității românești și în transmiterea valorilor către generațiile viitoare.

Pe parcursul serii s-a conturat tot mai clar ideea că această lucrare umple un gol important în istoriografia românească și că un asemenea demers era necesar de multă vreme. În acest sens, etnologul și cercetătorul Răzvan Roșu, prezent la eveniment, aprecia că o asemenea lucrare era așteptată de ani de zile, având în vedere rolul major pe care Viena l-a avut în formarea și afirmarea elitelor românești.

Cele două volume reprezintă nu doar o impresionantă colecție de biografii și informații istorice, ci și o veritabilă recuperare a memoriei românești din Viena. Mai mult decât o lansare de carte, întâlnirea de la Ambasada României a devenit un dialog între generații și între epoci. Dacă volumele prezentate evocă românii care au marcat Viena între anii 1683 și 1918, invitații și participanții la eveniment au demonstrat că această tradiție continuă și astăzi. Astfel, întâlnirea dintre românii de seamă ai Vienei de altădată și intelectualii români ai Vienei contemporane a oferit cea mai frumoasă concluzie a unei seri dedicate memoriei, excelenței și continuității spiritului românesc în inima Europei.

Ioan Godja
Viena – Austria, 12 iunie 2026

Noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de curând de sub tipar și poate fi achiziționat de cititorii noștri de la chioșcurile de ziare din Baia Mare și de la librăriile din rețeaua Cărturești.

În eseul „Clujul, locul meu de mijloc”, Irina Petraș vine cu o evocare a Clujului, locul care „are câte ceva” din cei pe care i-a cunoscut, care te „impregnează pentru totdeauna”.

„Literatura nu poate și nu trebuie să fie de nișă” afirmă Dana Buzura-Gagniuc în editorialul său.

Poemul lunii aparține lui Adrian Popescu, iar pentru ilustrarea revistei s-au folosit lucrări ale unor pictori aparținând Școlii de Pictură Baia Mare, despre care oferă informații Alina Petrescu.

„Opera lui Vintilă Ivănceanu – o expresie a avangardei”, carte semnată de Cristina Nedelcu, readuce în actualitate opera unuia dintre principalii reprezentanți ai onirismului estetic, după cum relevă Gheorghe Glodeanu în cronica sa.

Delia Muntean zăbovește asupra volumului lui Ion Pop, „Gellu Naum. Poezia contra naturii”, iar Daniela Sitar-Tăut vine cu o cronică de întâmpinare la volumul „The Castle of Alienation” (Castelul Alienării) al lui Daniel Bozga. Gheorghe Pârja pornește de la titlul cărții „Poate poezia salva lumea? 36 de interviuri cu Ana Blandiana” și face un excurs critic și sentimental al întâlnirilor cu poeta. Cronica lui Florian Copcea analizează discursul liric al Gabrielei Gheorghișor din „Văduva plătește dublu”, evidențiind un eu liric „acaparat de miraje și revelații”.

Pentru pagina „Orfeu”, Nicolae Silade propune cinci „poeseuri”, iar Lucian Perța vine cu replica parodică.

Mircea Popa recomandă spre lectură două volume: „Pasărea cerului” de Eugan Uricaru și „Pinul lui Nietzsche” al lui George Vulturescu.

Flaviu Mihali radiografiază evenimentele culturale din capitala Moldovei unde, la Zilele Revistei „Convorbiri literare”, „Nord Literar” a primit Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literară. O onoare pentru Maramureș și o datorie pentru echipă în a menține flacăra culturii la același nivel.

Pagina dedicată „cuvintelor din exil”, semnată de Mihaela Albu, ni-l aduce în prim-plan pe  Mircea Eliade, cel care „iubește cărțile mai mult decât pe zei”, după cum spunea prietenul său Emil Cioran.

Cititorii noștri se pot delecta cu un fragment din romanul în pregătire „Cușca” al Hannei Bota, precum și cu versuri din creația maramureșenilor Radu Bogiș, Nicoleta Chiș și George Nicoară.

Versurile lui Liviu Mircea din volumul „Vei ieși din vis și vei umbla” sunt construite „sub forma unor revelații discrete și a introspecției profunde”, afirmă Raluca Hășmășan în cronica sa.

Recenzii și interpretări numeroase în acest număr: Theodor Damian la volumul lui Iuliu Marius Morariu, „Povești americane”, Flaviu Mihali la „Matrioșka nu are voie” de Florina Juncu, Nicolae Scheianu la cartea lui Echim Vancea, „La marginea nicăieriului”, Gheorghe Pârja despre antologia gândită de Irina Petraș – „Poemele Transilvaniei” și Gavril Ciuban despre „Tentația certitudinii” al lui Nicolae Scheianu.

Volumul bilingv al lui Eugen Barz „36 de trepte / 36 peldaños”, cuprinzând poezii cu profunde esențe liturgice, este prezentat cititorilor de Elena Ruxandra Petre.

De puțin timp, au plecat dintre noi poeții Marcel Mureșeanu și Lotica Vaida, cărora „Nord Literar” le dedică o pagină.

Versuri din creația lui Horia Bădescu, scrise în limba franceză, traduse de autor în limba română, pot fi citite pe ultima pagină a revistei, unde sunt prezentate și câteva dintre noile apariții editoriale primite la redacție.

Comunicat de presă

Sâmbătă, 13 iunie 2026, în ajunul Duminicii tuturor sfinților români/ ucraineni, Vicariatul Ortodox Ucrainean din România, în parteneriat cu Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, organizează Simpozionul „Urmele sfinților ucraineni în România”.

Sfântul Paisie de la Neamț (Velicikovski) și Sfântul Vasile de la Poiana Mărului sunt cei mai cunoscuți monahi ucraineni care și-au găsit refugiul pe teritoriul României. Activitatea lor a avut ca efect renașterea monahismului ortodox. Sfântul Paisie Velicikovski este ocrotirorul ucrainenilor ortodocși din România.

Sfântul Alexie Kabaliuk, condamnat la închisoare pentru propovăduirea credinței ortodoxe în urma unui celebru proces care a avut loc la Sighet, a avut legături cu localitățile din stânga Tisei, de la Remeți până la Valea Vișeului.

Va fi evocată importanța acestor trei mari sfinți ucraineni prin prezentări susținute, în limba română, de către preoți ai Vicariatului, la biserica ortodoxă ucraineană din Sighet, începând cu ora 13:00. După susținerea acestora va fi vizitat Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, locul în care Sf. Alexie a fost întemnițat.

Vă așteptăm cu drag la acest eveniment, pentru a descoperi sau a ne reaminti impactul pe care acești mari sfinți ucraineni l-au avut asupra lumii ortodoxe.

Vicariatul Ortodox Ucrainean din România

Sub înalta găzduire a Prințului Charles-Louis de Merode și a ilustrei familii de Merode, Castelul Rixensart și-a deschis porțile pentru una dintre cele mai elegante și emoționante celebrări ale identității românești din Belgia. În decorul majestuos al reședinței nobiliare, unde istoria, rafinamentul și tradiția se întâlnesc firesc, IA românească a devenit ambasadorul unei culturi vii, purtând peste granițe frumusețea, autenticitatea și sufletul României.

Într-o atmosferă princiară belgiană, la impresionantul Castel Rixensart, IA românească a înflorit ca o floare delicată, cucerind o lume a modernității fără a-și pierde identitatea. Ea a vorbit despre rădăcini, memorie și apartenență, despre un popor care știe să transforme tradiția în dialog cultural și patrimoniul în diplomație.
Românii sunt inventivi. Știm asta cu toții. Iar atunci când ideile se nasc din povești nemuritoare, ele pot deveni punți între culturi, generații și comunități.
Unul dintre cele mai valoroase simboluri ale identității noastre este fără îndoială IA românească… o expresie vie a creativității, a memoriei colective și a apartenenței.
Din această convingere, Diplomatic Bazar a organizat cea de-a treia ediție a Simpozionului IEI (06-07 iunie 2026), un eveniment care crește de la an la an și care transformă Castelul Rixensart într-un veritabil ambasador al culturii românești în Belgia și în Europa.

În acest cadru de poveste, unde eleganța aristocrației europene s-a împletit armonios cu tradițiile autentice românești, participanții au avut ocazia să descopere o Românie profundă, creativă și vie. Simpozionul a adus împreună oameni de cultură, cercetători, artiști, meșteri populari și reprezentanți ai diasporei, într-un dialog despre patrimoniu, identitate și viitor.

Panelurile tematice au abordat subiecte de actualitate și mare relevanță culturală: IA ca instrument de diplomație culturală și soft power, satul românesc ca spațiu al creației și patrimoniului viu, conexiunile dintre costumul tradițional românesc și porturile populare ale lumii, influența iei asupra marilor creatori de modă, principiile slow fashion și rolul diasporei în renașterea și promovarea costumului tradițional românesc.

Programul a reunit invitați de prestigiu din mediul academic, muzeal și cultural, printre care: Delia Suiogan, Cristina Păiușan, Natalia Lazăr, Camelia Călin, Florentina Buzenschi, Ileana Matus, Elza Ilina, Anda Mănescu și Gogu Neagoe, personalități care contribuie prin activitatea lor la cercetarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural românesc.

Un loc special în cadrul evenimentului l-au ocupat expozițiile, lansările editoriale și proiectele artistice prezentate publicului. Albumul jubiliar „Hyperborean Folklore – Omagiu Brâncuși”, realizat de Iraida Florea, expoziția foto-documentară „RomânIA”, dedicată privirii sensibile a fotografului elvețian Ad. A. Chevallier asupra României, documentarul „Drumul cânepei”, proiectul internațional „Wings Over Mountains” și lansarea volumului „Vitraliu din fragmente de fantomă” au completat un program cultural de excepție.

O emoție aparte a stârnit expoziția fotografică „Chipul zestrei cusute”, semnată de artista fotograf Mariana Scubli din Sighetu Marmației. Prin imagini de o sensibilitate remarcabilă, expoziția a surprins frumusețea costumului tradițional, noblețea oamenilor și expresivitatea identității românești, oferind vizitatorilor o călătorie vizuală în universul patrimoniului viu.

Maramureșul a fost prezent, ca de fiecare dată, cu demnitate și autenticitate. Prin reprezentanții săi, prin meșterii populari și prin proiectele culturale aduse la Bruxelles, acest ținut al tradițiilor a demonstrat încă o dată că valorile sale continuă să inspire și să impresioneze dincolo de granițele României.

Meșterii populari invitați au adus în fața publicului arta ceramicii, a lemnului, a țesutului, a broderiei și a podoabelor tradiționale, transformând castelul într-un adevărat atelier al patrimoniului românesc.

INVITAȚI DE ONOARE:

• Delia Suiogan – conferențiar universitar doctor, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Centrul universitar Nord din Baia Mare;
• Cristina Păiușan – doctor în istorie, cercetător științific la Muzeul Național de Istorie a României;
• Natalia Lazăr – lector universitar doctor, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere Coordonatorul Comitetului de organizare UNESCO pentru monumentele istorice din județul Maramureș;
• Camelia Călin – doctor în istorie, cercetător științific III în cadrul Muzeul Golești;
• Florentina Buzenschi – muzeograf al Muzeului de Etnografie Piatra Neamț din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț;
• Ileana Matus – director, Centrul Cultural Sighetu Marmației;
• Elza Ilina – etnolog, designer și fondator „Elza – Bijuterii rupte din ii”;
• Anda Mănescu – designer și curator de creații artizanale românești, fondator ”Ii Breaza”;
• Gogu Neagoe – caricaturist, membru al Asociației Române de Caricatură Profesională, membru al Asociației Internaționale de Arte Frumoase din Germania UNESCO.

MEȘTERI POPULARI:

• Daniel Leș – maestru în arta ceramicii figurative și a olăritului;
• Dana Dobrai – meșter popular în cămăși, țesături și podoabe tradiționale;
• Ioan Hodor – meșter popular în arta lemnului;
• Ioana Hotea – meșter popular în costume și podoabe tradiționale;
• Maria Brete – meșter popular în bijuterii brodate;
• Viorelia Butcure – meșter popular în zgărdane;
• Liliana Ghilvacs – meșter popular în ceramică;
• Andrei Toth – meșter popular în figurine din lemn realizate în sticle;
• Elena Tențis – meșter popular în podoabe tradiționale din mărgele, costume populare și elemente de port popular;
• Claudia Poduț – meșter popular în arta încondeierii ouălor, păstrătoare și promotoare a uneia dintre cele mai rafinate tradiții ale patrimoniului românesc.

Atmosfera a fost întregită de spectacolele susținute de Ansamblul „Tradiții Românești”, Corul feminin „Arpeggio” din Roma, Ileana Matus și Liliana Ghilvacs, Antoniu Nyerjak și Iulian Ambrosie.

Petrecerea câmpenească, salonul artizanal și gastronomic „L’Art de Vivre”, degustările de produse tradiționale și întâlnirile dintre artiști, meșteri și vizitatori au creat acea atmosferă rară în care cultura nu este doar prezentată, ci trăită și împărtășită.

Felicitări organizatorilor de la Diplomatic Bazar pentru viziune și perseverență, familiei de Merode pentru ospitalitatea și generozitatea cu care susține acest proiect cultural de excepție, tuturor colaboratorilor, invitaților și participanților care contribuie la promovarea cu eleganță și profesionalism a valorilor românești în Europa. Astfel de evenimente demonstrează că patrimoniul nu aparține doar trecutului, ci este o resursă vie care unește comunități, inspiră generații și construiește punți între popoare.
Felicitări tuturor participanților la Simpozionul IEI!
Împreună ați adus România mai aproape de inimile Europei, prin frumusețea tradiției, eleganța culturii și forța identității noastre

Evenimentul a fost organizat sub Înaltul Patronaj al Casei de Merode și a distinșilor săi invitați – S.A.S. prințul și prințesa Henri d’Arenberg, prințul și prințesa Aurèle de Merode, marchizul de de Trazegnies, contele și contesa Amaury de Lannoy, baronul și baroana Nicolas Janssen, domnul și doamna Jean-Baptiste Van Ex, domnul și doamna Olivier Cardon de Lichtbuer, doamna Anne de Ligne, domnul și doamna Walid Rizkallah, domnul și doamna Thomas de Bergeyck.

Ambasada României în Regatul Belgiei, Consulatul General al României la Bruxelles și Institutul Cultural Român de la Bruxelles rămân parteneri de nădejde ai proiectelor care pun în lumină frumusețea, identitatea și valorile României.
Prezența și susținerea lor contribuie la consolidarea unei imagini autentice și respectate a țării noastre în Belgia și în Europa.

Doris UGLAR

Publicul este invitat la o proiecție specială a filmului realizat de regizorii Liviu Tofan și Șerban Georgescu, o pelicula care aduce în atenția spectatorilor ancheta desfășurată de fosta Securitate împotriva disidentului Gheorghe Ursu, cunoscut de apropiați sub numele de „Babu”. Filmul prezintă circumstanțele care au precedat moartea acestuia în arestul din Calea Rahovei, în toamna anului 1985.

Documentarul urmărește investigațiile și abuzurile la care a fost supus Gheorghe Ursu în timpul anchetei conduse de foștii ofițeri de Securitate Vasile Hodiș și Marin Pârvulescu.

Evenimentul oferă participanților ocazia de a descoperi detalii despre unul dintre cele mai cunoscute cazuri de represiune politică din perioada regimului comunist și de a dialoga cu Andrei Ursu (fiul dizidentului Gh. Ursu) despre lupta pentru aflarea adevărului și obținerea dreptății în acest dosar.

Proiecția va avea loc miercuri, 10 iunie 2026, ora 12:00, Sala festivă a Colegiul Național „Dragoș-Vodă”.

Evenimentul este organizat de CNDV, Cercul Gemina și TechX.

Salut, Sighet!

12 – 14 IUNIE 2026: TÂRGUL MATECON
Trei zile dedicate construcțiilor, amenajărilor și inovației, la Baia Mare Value Centre

Camera de Comerț și Industrie Maramureș anunță relansarea târgului de construcții, amenajări interioare, exterioare și imobiliare – MATECON. Evenimentul este dedicat profesioniștilor și publicului interesat de soluții moderne pentru construcții, design și dezvoltare imobiliară. Matecon va avea loc în perioada 12–14 iunie 2026, la Baia Mare Value Centre, partener al evenimentului.

Pe parcursul celor trei zile, vizitatorii vor avea ocazia să descopere cele mai noi tendințe și tehnologii din domeniul construcțiilor, amenajărilor interioare și exterioare, precum și din sectorul imobiliar. Expozanți vor prezenta produse, servicii și soluții inovatoare, oferind în același timp consultanță de specialitate și oferte exclusive pentru participanți. MATECON își propune să creeze un spațiu de întâlnire între companii, specialiști, dezvoltatori, furnizori și beneficiari, facilitând schimbul de idei, dezvoltarea de parteneriate și promovarea celor mai bune practici din industrie. Vizitatorii vor putea explora standuri tematice, demonstrații de produse și servicii, soluții inteligente pentru locuințe și spații comerciale, precum și oferte speciale pregătite de expozanți.

Organizatorii invită publicul larg, antreprenorii, dezvoltatorii imobiliari, arhitecții, proiectanții și toți cei interesați de domeniul construcțiilor și amenajărilor să participe la acest eveniment dedicat inovației, colaborării și dezvoltării durabile în domeniul construcțiilor.

MATECON 2026 readuce în prim-plan un eveniment de referință pentru mediul de afaceri maramureșean, având ambiția de a se consolida ca o platformă regională importantă pentru sectoarele economice reprezentate. Compania Case Călduroase SRL, membră a C.C.I. Maramureș, se numără printre partenerii evenimentului și va fi prezentă cu un stand expozițional amplu, conceput pentru a capta interesul și atenția vizitatorilor.

Pentru informații suplimentare: Direcția Servicii & Evenimente a Camerei de Comerț și Industrie Maramureș, telefon: 0733674898, e-mail: [email protected].

Comunicat de presă
Camera de Comerț și Industrie Maramureș

Azi, 4 iunie 2026, se împlinesc 100 de ani de la nașterea profesorului și economistului sighetean Aurel Vișovan (1926-2002), deținut politic 16 ani în închisorile comuniste, liderul primului lot de tineri maramureșeni arestați, compus din elevi și studenți (prezentat în celula 74 a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din orașul nostru ). Mărturia vieții și jertfei sale este cuprinsă în cartea de memorii intitulată „Dumnezeul Meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit ?” din care am prezentat de-a lungul anilor numeroase fragmente în paginile publicației noastre.
Veșnica odihnă și memoria binecuvântată!

Salut, Sighet!

Familia și copilăria

Aurel Vișovan s-a născut la 4 iunie 1926 în localitatea Sărmășag (jud. Sălaj) din părinți maramureșeni, Alexandru și Paraschiva,  originari din satul Breb. Botezul său a fost oficiat de 6 preoți greco-catolici.

Tatăl său, Alexandru Vișovan, membru al Gărzilor Naționale Române din Maramureș și participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, va ocupa o perioadă scurtă funcția de primar în Breb  și apoi va funcționa ca șef de post de jandarmi în mai multe localități din nord-vestul țării, activitate pentru care va fi de mai multe ori  decorat.  După pensionarea sa în 1932, familia se va întoarce în Maramureș și se va stabili la Sighet unde Aurel Vișovan va face primii ani de școală.

Cedarea Ardealului de nord Ungariei în august 1940 va determina familia să plece în refugiu și să se stabilească la Timișoara pe toată durata războiului. Va absolvi în 1945 liceul „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara; tot în această perioadă va obține și brevetul de planorist în urma unui curs absolvit la Arad. Anii petrecuți în refugiu vor contura în sufletul tânărului Aurel conștiința de luptător pentru dreptatea neamului românesc.

Lupta anticomunistă și detenția

Întors alături de părinți la Sighet în 1945, Aurel Vișovan se va înscrie la cursurile fără frecvență ale Facultății de Drept din Cluj, fiind simultan și profesor suplinitor la Liceul „Dragoș-Vodă” din Sighet unde a predat fizica, chimia și limba italiană. Din mărturiile ulterioare ale foștilor săi elevi reiese admirația de care se bucura atât datorită ținutei sale morale cât și seriozității în munca de profesor.

Atmosfera în Maramureș era foarte tensionată – de abia ieșiți de sub ocupația maghiară și scăpați cu greu de anexarea la U.R.S.S., românii maramureșeni vedeau cum se instaura agresiv regimul comunist impus de ocupantul sovietic și la Sighet s-a constituit o organizație anticomunistă clandestină formată în principal din elevi și studenți, condusă de Aurel Vișovan.

În august 1948 este arestat alături de alți 17 membri ai grupului și după ancheta de la Securitate (în care el a fost crunt torturat) sunt depuși la închisoarea din Sighet până la procesul din mai 1949. Ceilalți membri ai organizației reușesc să scape de arestare și să se retragă în munți sub conducerea fraților sigheteni Vasile și Ion  Popșa și să formeze în zona Ieud – Dragomirești cea mai puternică structură de rezistență armată  anticomunistă din  Maramureș, sprijiniți masiv de țăranii din satele învecinate. Grupul se va destrăma în mai 1949 în urma unei ciocniri cu Securitatea în care Vasile Popșa  a fost ucis și majoritatea celorlalți arestați. Grupuri de partizani în munții Maramureșului se vor mai semnala însă până în 1953.

La procesul de la Cluj, cei 18 membri ai „lotului Vișovan “ vor primi condamnări între 2 și 10 ani închisoare, cea mai mare fiind a lui Aurel Vișovan care a încercat, fără succes, să ia toată răspunderea asupra sa. După trierea de la Jilava, elevii au plecat la Târgșor (jud. Prahova), iar el fiind student a ajuns la Pitești, unde a fost supus timp de doi ani îngrozitoarei terori a „reeducării prin tortură” din care va ieși distrus fizic și traumatizat psihic dar fără compromisuri. Vor urma alți ani lungi de suferință la Gherla, Baia Sprie, Aiud, Bărăgan – colonia Lătești, lagărul 9 Culme apoi – după o nouă condamnare de 25 de ani redusă la 18 ani – ultima lungă perioadă la Satu Mare  și Aiud, de unde este eliberat în 1964. La acest al doilea proces din 1959  s-a cerut condamnarea sa la moarte, unul din capetele de acuzare fiind poemul incendiar „Rapsodia Maramureșului” (compus în închisoarea Sighet, în noiembrie 1948 și care s-a răspândit ulterior prin alte închisori fiind învățat și cântat de deținuți din toate colțurile țării).

Moștenirea spirituală

Cu sănătatea mult șubrezită se întoarce la Sighet în 1964, reușește cu greu să se realizeze profesional (nu i s-a permis continuarea studiilor de drept iar științele economice doar după 10 ani, în condiții foarte restrictive) urmărit și șicanat constant de Securitate.  Căsătorit în 1966 cu profesoara Aurelia Chindriș (și ea fiica și nepoată a unor deținuți politici) vor avea doi copii – Marius (actualmente preot greco-catolic)  și Flaviu (mort la vârsta de patru ani) și apoi șase nepoți – la creșterea și educarea primilor cinci va contribui direct, cu multă bucurie.

Din 1990 și până la moartea sa în 2002 va fi nelipsit de la comemorările și simpozioanele găzduite la Sighet în închisoarea devenită Muzeu Memorial, va da mai multe interviuri presei române și străine, va rosti discursul de întâmpinare al regelui Mihai la sosirea sa în Sighet în 1997. Cea mai completă mărturie a crezului generației sale o va da însă prin cartea „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit”- o frescă a celor 16 ani de detenție și în special a infernului de la Pitești, la care se adaugă „Dincoace de gratii” (viața de după închisoare) și „Scrisoare în gând” (mic volum de poezii din detenție).

Aurel Vișovan trece la cele veșnice la 7 august 2002 înconjurat de dragostea familiei și a colegilor de suferință, dar roadele jerfei sale pentru credință și pentru afirmarea destinului creștin al neamului românesc continuă să apară – comemorări, articole de presă, comunicări și lucrări științifice, reeditarea și traducerea cărții sale, fiind tot atâtea ocazii ca mesajul său să fie receptat și dus mai departe.

Sighetu Marmației devine, la finalul lunii mai 2026, capitala folclorului pentru copii și tineret. Festivalul Național cu Participare Internațională „Am fost, s-om fi”, ajuns la ediția a XXVII-a, se desfășoară în perioada 30 mai 2026 – 1 iunie 2026, în Parcul Grădina Morii.

Evenimentul reunește ansambluri și artiști din județele Bihor, Bistrița, Brăila, Hunedoara, Olt, Prahova, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Suceava și București, dar și invitați din Republica Moldova și Ucraina.

Festivalul debutează sâmbătă, 30 mai 2026, la ora 11:00, cu vernisajul unei expoziții de pictură organizate la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” (str. Bogdan Vodă, nr. 1).

Deschiderea oficială are loc în aceeași zi, la ora 12:00, pe scena din Parcul Grădina Morii, urmată de concursul ansamblurilor folclorice și al soliștilor vocali și instrumentali.

Duminică, 31 mai 2026, programul continuă cu Concursul de pictură (ora 10:00, Clubul Copiilor, str. Gh. Doja, nr. 46), întâlnirea conducătorilor de formații cu oficialitățile la Primăria Sighetu Marmației (ora 12:00), Parada portului popular (ora 12:30 – de pe Aleea Pietonală până în Parcul Grădina Morii) și Gala Laureaților (ora 13:00, Parcul Grădina Morii).

Luni, 1 iunie 2026, de Ziua Internațională a Copilului, participanții și publicul sunt invitați la un spectacol folcloric și la ateliere dedicate copiilor.

Festivalul se desfășoară cu suportul financiar al Consiliului Județean Maramureș, Primăriei Sighetu Marmației, Inspectoratului Școlar Județean Maramureș și Ministerului Educației și Cercetării cu sprijinul Centrului Cultural Sighet, Muzeului Maramureșan Sighet și Școala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa – structura Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.
Evenimentul face parte din Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolară Naționale finanțate de Ministerul Educației și Cercetării pentru anul școlar 2025 – 2026, pentru elevii din învățământul secundar.

Salut, Sighet!

Vă invităm să trăiți o experiență autentică la stână, la a II-a ediție a evenimentului cultural „RUPTUL STERPELOR”, obicei pastoral străvechi păstrat cu sfințenie de pe vremea moșilor și strămoșilor noștri, care va avea loc luni, 1 iunie 2026, a doua zi de Rusalii, începând cu ora 13:00, în  comuna Petrova, Sub Plăiuț la stâna lu’ Pătraș.

Vă așteptăm cu drag!

Primăria și Consiliul Local – Comuna Petrova

Centrul Cultural Sighetu Marmației organizează joi, 28 mai 2026, de la ora 18.00, cea de-a doua ediție a Festivalului, Concurs Național de Interpretare Vocală „Cântecul Neamului”. Evenimentul va avea loc în sala de spectacole a Centrului Cultural Sighetu Marmației, din Piața Libertății nr. 24A, în fosta Casă a Armatei.

Publicul va putea urmări Gala Laureaților, dar și recitaluri susținute de interpreți de muzică populară apreciați. Pe scenă vor urca Paul Marincaș, Ileana Matus, Marius Iusco, Alexandra Șofron Rus și Traian Frâncu.

Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Orchestra Ansamblului Folcloric Mara, din cadrul Centrului Cultural Sighet, sub conducerea dirijorului Mihai Chiș.

Evenimentul este organizat de Centrul Cultural Sighetu Marmației, împreună cu Primăria și Consiliul Local Sighetu Marmației. Coordonarea artistică este asigurată de Școala de Artă „Gheorghe Chivu”, prin șeful de serviciu, prof. Ioan Dunca. Managerul Centrului Cultural Sighetu Marmației este prof. Matus Ileana.

Festivalul face parte din seria manifestărilor dedicate aniversării a 700 de ani de atestare documentară a municipiului Sighetu Marmației.

Salut, Sighet!

Sâmbătă, 23 mai 2026, la Lacul Albastru din Baia Sprie, a avut loc o nouă activitate din cadrul proiectului Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș, organizată de către Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest, în parteneriat cu Primăria orașului Baia Sprie și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Evenimentul informativ, intitulat De la Marea Tethys la Lacul Albastru, și-a propus să aducă publicul mai aproape de fascinanta istorie geologică a zonei, prin prezentări susținute de specialiști despre o lume dispărută, Marea Tethys, care acoperea aceste locuri în era mezozoică, despre rolul acestei mări preistorice în evoluția reliefului Munților Gutâi și transformările care au modelat, de-a lungul timpului, peisajul pe care îl vedem astăzi. Participanții au aflat mai multe despre geneza Lacului Albastru, arie naturală protejată, monument al naturii și despre particularitățile acestui sistem lacustru. Sub coordonarea dr. ing. Valeria Brezoczki de Facultatea de Inginerie a Centrului Universitar Nord Baia Mare, s-au realizat observații directe privind culoarea și transparența apei lacului, mirosul acesteia, prezența depunerilor minerale și cromatica lor, vegetația și fauna acvatică, precum și influența condițiilor meteorologice asupra lacului.

Pe durata evenimentului, participanții au putut descoperi piese din colecția didactică a Muzeului de Mineralogie din Baia Mare, prezentate într-un stand amenajat special lângă Lacul Albastru: „Au fost expuse eșantioane reprezentative pentru Dealul Minei și pentru zăcământul polimetalic Baia Sprie, precum cuarț, baritină, stibină, calcit, gips, galenă, blendă, pirita și calcopirită. La stand, s-a organizat și un mic atelier dedicat proprietăților macroscopice ale mineralelor, cu ajutorul unor instrumente și dispozitive specifice.” (conf. univ. dr. Ioan Denuț, managerul Muzeului de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare)

Activitatea s-a adresat în mod special celor mai tineri membri ai comunității locale, așa că ne-am bucurat să avem parte de implicarea unui grup de elevi, membri ai Clubului Green Impact Baia Sprie, coordonați de d-na profesor Iolanda Strelenczuk.

Evenimentul De la Marea Tethys la Lacul Albastru face parte din seria de activități educative desfășurate prin proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș, finanțat prin „BRAVoluntar” ediția 2026 – program dezvoltat de Fundația OMV Petrom și Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) și implementat de Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest.

APTDD NV & Echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures