Miercuri, 13 decembrie 2017, de la ora 15:00, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighet, are loc vernisajul expoziţiei de pictură („Nuanțele abisului”) a artistului Paul Hitter. Expoziția va fi deschisă în perioada 13 decembrie 2017 – 7 ianuarie 2018.

Expoziţia are ca temă centrală „reeducarea”, punctul culminant al violenței detenției politice în perioada comunistă.

Picturile lui Paul Hitter vorbesc despre tortura fizică și psihologică și despre trăirile profunde ale deținutului în momentele cele mai dificile, iar fiecare lucrare are la bază mărturia unui supraviețuitor al detenției.

Expoziţia inaugurală a avut loc la Pitești, punctul cel mai fierbinte al Reeducării, apoi lucrările au fost expuse la Muzeul Cetăţii Făgăraşului, un alt loc unde opozanţii comunismului au fost închiși. Drumul tablourilor a bifat încă două expoziţii din zona Canalului Dunăre Marea Neagră, Hârşova şi Cernavodă.

Natural, din acest periplu expoziţional nu putea lipsi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, cel mai complet muzeu dedicat victimelor regimului concentraționar comunist.

„Deși, chiar în zilele noastre, foștii deținuți politic par a fi de multe ori uitați, chiar stigmatizați, dovada cea mai vie că ei au învins este faptul că mulți dintre noi, cei tineri, nu i-am uitat. În acest haotic început de mileniu, suferința și rezistența lor devin adevărate lumini călăuzitoare. Lecția lor, o lecție ce transcende generațiile și timpul, este una a demnității, a credinței și a valorilor autentice, atât de necesară nouă, celor de astăzi. Eu le mulțumesc; inspirația mea, știu sigur, de la ei a venit, iar mâna mea a circulat pe pânză, condusă, de multe ori, de către ei.

Printre aceste lucrări, vă veți simți, poate, apăsați la prima vedere; dar să nu uitați că vă aflați printre prieteni, printre cei care prin sângele și suferința lor, au răscumpărat sufletul și demnitatea unui întreg popor. ”  (Paul Hitter)

Paul HITTER este un pictor român, născut în 1982, care îl are ca Maestru pe artistul Matei Şerban Sandu. A studiat la Academia de Artă din München în clasele artiștilor: Nikolaus Lang, Sean Scully, Karin Kneffel. Şi-a descoperit propriul stil în pictură, numit Expresionism Balcanic.

Până în prezent, a avut expoziţii personale şi de grup în: București, Praga, Los Angeles, Marsilia, Milano, Paris, Las Vegas, Salt Lake City.

În prezent, trăieşte în România şi în Statele Unite ale Americii.

Site-ul de prezentare Paul Hitter: www.paulhitter.com

Joi, 7 decembrie 2017, a avut loc la Cluj, la Casa de Cultură a Studenților conferința intitulată „Savantul creștin George Manu în temnițele comuniste” în organizarea Fundației „Profesor George Manu” (cu sediul la București) și moderată de ziaristul clujean Radu Hadârcă.

Au conferențiat : preot prof.dr. Vasile Gordon de la Facultatea de Teologie Ortodoxă București si preot prof. Marius Vișovan din Sighetu Marmației.

Vorbitorii au evidențiat principalele aspecte ale vieții și activității lui George Manu: strălucita carieră de fizician – primul român specialist în fizică nucleară (doctoratul obținut la Paris în 1933 sub îndrumarea celebrei Marie Curie), cultura sa universală și aptitudinile deosebite în mai multe domenii (matematică, teologie, economie, limbi străine, teatru, etc), concepția sa militantă național-creștină și implicarea în Mișcarea Legionară (unde a și îndeplinit o perioadă scurtă, 1943-1944 funcția de comandant interimar, Horia Sima fiind în lagăr în Germania), activitatea radical anticomunistă în Mișcarea Națională de Rezistență (1945-1948), arestarea, procesul și condamnarea politică, caracterul dârz care a refuzat mereu orice compromis, suferințele și moartea martirică în închisoarea Aiud (1961).

În încheiere, a fost vizionat filmul documentar „George Manu – Rectorul din Zarca Aiudului” al cunoscutului regizor Nicolae Mărgineanu.

Autor, „Salut, Sighet!”

Joi, 7 decembrie 2017, la Casa Tineretului din Baia Mare a avut loc concursul pentru titlul de Miss Universitaria 2017. Ajuns la cea de-a IX-a ediție, evenimentul a fost organizat de Liga Studenților Pintea Viteazu, fiind prezentat de Alex Martari și Gavrilă Dunca.

11 studente din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare au concurat anul acesta pentru titlul de Miss Universitaria 2017.

Marea câștigătoare a titlului de Miss Universitaria 2017 a fost desemnată Florina Vișchi.

Titlul de Miss Popularitate a fost câștigat de Cătălina Maria Pop, iar cel de Miss Originalitate de Fărcaș Ancuța Monica.

Competiția pentru titlul de Miss Universitaria 2017 a fost una foarte strânsă și  a captat interesul publicului din sală prin probele la care concurentele au fost supuse. Miss Universitaria 2017 a scos în evidență frumusețea, finețea și eleganța feminină.

Autor, Vasile Vlad
Jurnalism, Centrul Universitar de Nord Baia Mare

Joi, 7 decembrie 2017, Simona Pașca, Familia 31 și Primăria Sighet ne așteaptă la un spectacol inedit de magie pentru copii, la Sala George Enescu, începând cu ora 16:00. Intrarea este liberă, însă participanții sunt rugați să vină cu fructe, dulciuri sau jucării. La finalul spectacolului, aceste produse vor fi împărțite de către Moș Nicolae, copiilor cu nevoi speciale ai Centrului Școlar de Educație Incluzivă din Sighet, care vor participa la spectacol însoțiți de educatorii de sprijin.

Ne vedem pe 7 decembrie, într-o atmosferă plină de magie!

Kiwanis Maramureș a încercat şi anul acesta să-l ajute pe Moş Nicolae să ajungă, puţin mai devreme, la copiii din Uloha, un cătun din Poienile de sub Munte.

Şi credeţi-ne, copiii aceştia merită cu prisosinţă să primească daruri!  Dacă ne uităm la condiţiile pe care le au (drumuri de acces, asistenţă medicală, săli de clasă etc) se pare că Statul îi ignoră total şi deliberat. Din fericire, există câteva cadre didactice dedicate meseriei de dascăl şi părinţi care se zbat să le ofere o şansă în viaţă.

Întâlnirea cu copilaşii din Uloha a fost plină de emoţii. Sperăm că le-am adus puţină bucurie. Nişte copii minunaţi! (Kiwanis Maramureș)

Concursul de pictură “Gheorghe Chivu”, ediția a VIII – a s-a încheiat cu succesul sighetenilor!

Două zile (1 – 2 decembrie 2017) de evenimente artistice au marcat cei 69 de ani de la înființarea Școlii Populare de Artă din Sighetu Marmației (și – nu mai puțin important! – 150 de ani de învățământ artistic în orașul nostru cu un trecut cultural remarcabil).

Au fost cântece (chiar patriotice!), folclor, simpozion dar, esența recent încheiatei ediții a fost Concursul Național de Artă Plastică “Gheorghe Chivu“- secția Pictură.

Un juriu format din Liviu Andronic – director Școala Populară de Arte Botoșani, Vasile Corpodean – director Școala Populară de Artă “Tudor Jarda” Cluj Napoca, Florin Pop – director adj. Școala Populară de Arte Satu Mare, Marinel Petreuș – director Școala Populară de Arte Baia Mare, Liviu Buțiu – director Școala Populară de Arte “Francisc Hubic” Oradea și Robert Zolopcsuk – profesor Școala de Artă “Gheorghe Chivu” Sighet, a stabilit ierarhia ediției din acest an: Premiul I (premiul “Gh. Chivu “) – Hegedűs Istvan – Ștefan – Sighet, Premiul II (premiul “Peter Uto Erzsebet”) – Porumbăcean Ioana – Satu Mare, Premiul III (premiul “Lucian Caius Lugojan”) – Valentin Petreuș – Sighet, Premiul Zaharia – Codrea Cristian Răzvan – Baia Mare și Premiul juriului – Buiciuc Cristina Romașcan – Botoșani.

Au fost acordate trei mențiuni artiștilor: Timofte Mihaela – Botoșani; Răcean Felicia – Cluj Napoca și Patrik Moț – Oradea.

Așadar două premii importante au rămas la Sighet, talentații pictori Ștefan Hegedűs (premiul I) și Valentin Petreuș (premiul III) fiind “plasați” de juriu pe podiumul de premiere. Felicitări tuturor laureaților și la cât mai multe și mai valoroase ediții sighetene!

István – Ștefan Hegedűs (născut la 14 octombrie 1960 la Sighetu Marmaţiei) laureatul anului 2017 a Concursului de Artă Plastică “Gheorghe Chivu” are o activitate artistică foarte bogată. În şcoala generală, de la vârsta de 13 ani, a urmat cursurile de pictură ale profesorului Andras Csaba, temele iniţiale abordate în lucrările sale ţinând în special de peisajul natal, maramureşean. A absolvit liceul la Baia Mare şi a revenit la Sighet, unde s-a stabilit definitiv. După debutul apropierii de pictură (tehnica utilizată acuarela), a trecut la ulei pe pânză, adoptând ulterior „inovaţia” picturii în ulei pe lemn. Lucrările sale reflectă pasiunea pentru peisaj, imaginea umană – portret şi pentru natura statică.

A avut trei expoziţii personale (1996, 2002, 2016) şi a participat la numeroase expoziţii de grup (Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Satu Mare, Târgu Lăpuş, Vaja – Ungaria).

Are lucrări în diferite colecţii particulare din România, Ungaria, Italia, Germania, etc.

Ion Mariș

Joi, 30 noiembrie 2017, în cinstea Zilei Naţionale, la Alba Iulia a fost inaugurat Muzeul Museikon, un muzeu unic în țară, care cuprinde 5.000 de piese de artă religioasă şi cărţi vechi, fiind expuse însă, doar câteva sute dintre acestea. Cea mai veche carte aflată în muzeu datează din secolul al XVII -lea iar cea mai nouă, din secolul XIX. Din punct de vedere arheologic, se pot vedea atât piese care aparţin perioadei castrului roman, până la piese care aparţin cetaţilor medievale.

Clădirea muzeului a fost restaurată, aceasta funcţionând în trecut ca spital militar (în secolul XVII), ansamblul fiind Monument Istoric de clasa B. Se presupune că vechiul spital datează din perioada Principatului, neştiindu-se însă, data exactă, a fost atestată cartografic în anul 1711.

Cei 15 elevi ai C. N. „Dragoș Vodă”, însoțiți de prof. Vasile Mih (directorul instituției), Marius Voinaghi și Alina Oana Ilieș, au avut privilegiul de a se afla printre primele 200 de persoane care au vizitat muzeul tocmai în ziua deschiderii. Cu această ocazie, CNDV a fost dublu medaliat: o medalie pentru că a fost prima instituție școlară (grup organizat) care a trecut pragul Museikon – ului, iar o medalie a primit Cercul de Istorie „Gemina”. Întregul grup „drăgoșist” a primit câte un bilet de colecţie.

Cu toţii am fost impresionaţi de varietatea şi frumuseţea icoanelor, dar icoana care a stârnit cele mai multe priviri a fost şi una dintre cele mai controversate, aceasta reprezintă Sfânta Treime prin intermediul simbolului triunghiului şi prin cele 3 feţe care se îmbină. Este originară dintr-un atelier transilvănean şi datează de la finalul secolului al XVIII – lea, a fost găsită la Geoagiu de Sus, în judeţul Alba. Cele mai vechi icoane au fost găsite într-un atelier din Moldova, în Urisiu de Jos (judeţul Mureş), adică o icoană a Sf. Nicolae şi o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul.

Autor, Raluca Simion,
clasa a XI-a B, C.N. „Dragoș Vodă”

La Colegiul Național Dragoș Vodă din Sighetu Marmației s-a desfășurat concursul de istorie destinat elevilor claselor a VII-a din cadrul CNDV şi Şcolii Gimnaziale „George Coşbuc”, dedicat Zilei Naţionale a României. Concursul la care s-au înscris 6 grupe a câte 4 – 5 elevi a avut loc miercuri, 29 noiembrie 2017, de la ora 12.00, fiind organizat de profesorii Dura Claudia şi Dragoste Florin.

Imparțialul juriu a fost format din profesorii Lucaci Georgeta, Havrileţ Simona şi Voinaghi Marius.

Concursul a fost structurat pe 4 secţiuni: Participarea României la Primul Război Mondial, Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, Unirea Transilvaniei cu România şi Maramureşul şi Unirea. “Formula” de concurs a fost de tip test clasic grilă cu timp de rezolvare 10 minute: 10 întrebări a câte trei variante de răspuns, una fiind corectă, fiecărui răspuns corect atribuindu-i-se un punct. Între secţiuni concurenții au fost susținuți cu frumoase cântece patriotice, şi… nu numai, de către corul CNDV „Armonia”, condus de prof. Petrovan Lenuţa. 

Și așa cum se întâmplă la orice concurs – mai ales cu premii! – au fost stabiliți și laureații: Menţiune – Grupa a V-a, CNDV – Ştefănescu Diana Nadir, Colopelnic Daria Nicola, Şteţiu Antonia Ilaria, Laber Emilia Adela; Premiul III – Grupa I, CNDV – Trifoi Mihaela Ioana, Petrar Andreea, Şteţ Stephanie Ioana, Rodilă Rareş Andrei, Mintău Andrei Cătălin; Premiul II –  Grupa a VI-a, Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” – Coroian – Mariş Ioana Andreea, Motoc Alexandra, Michnea Raluca, Szebeni Amalia, Dăncuş Andreea; Premiul I – Grupa a II-a, CNDV – Dolca Diana Alina, Pontoş Silviu Andrei, Gherlan Marius Vasile, Giurgi Bogdan Vasile, Cotârlan Briana.

Câştigătorii au fost premiaţi cu diplome, cărţi și…. ședințe foto!

A fost un concurs reușit la care s-au evidențiat… elevi cu bună pregătire, profesori serioși, organizatori voluntari.

Anul viitor, în 2018, la Centenarul Unirii, sunt așteptați toți elevii pasionați de istorie, mai ales că CNDV organizează un concurs  județean. Atenție elevi, se pregătesc multe și surprinzătoare premii!

Autor, “Salut, Sighet!”

Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1992, prin rezoluția 47/3, pentru a marca încheierea Deceniului Națiunilor Unite dedicat persoanelor cu handicap (1983-1992).

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în prezent, peste un miliard de oameni, adică 15% din populația lumii, trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre ei provin din țări dezvoltate, iar 50% nu au acces la sistem de îngrijire medicală. Și mai grav este că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilități sunt copii.

În țara noastră există peste 700000 de persoane cu dizabilităţi.

Sunt date statistice care, poate, la prima citire nu ne spun mare lucru, dar în spatele lor stă multă suferință. Iar suferința copiilor, din sufletul și mintea lor, este mult mai tristă, mai amară decât a celorlalți.

La Sighet, duminică, 3 decembrie 2017, începând cu ora 15:00, Centrul Școlar de Educație Incluzivă în parteneriat cu Galeria de Artă Vassiliev marchează Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabiliăți.

Sub deviza „Îmi pasă!” organizatorii au pregătit pentru această zi o paradă a modei, dar și sensibile momente artistice. Publicul prezent, invitații, vor putea participa la vernisajul a două expoziții, una cu lucrări confecționate de elevii Centrului Școlar de Educație Incluzivă Sighetu Marmației iar cealaltă, o expoziție de pictură și sculptură realizată de membrii Asociației Surdo Muților din Sighetu Marmației.

Evenimentul, care se va desfășura la Galeria de Artă Vassiliev, are ca scop principal reducerea marginalizării copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și a persoanelor cu dizabilități, dar, mai ales, își dorește să contribuie la schimbarea mentalității și atitudinii față de aceștia.

Am discutat cu Doamna Ileana Vassiliev, care s-a implicat total, fără ezitare în munca deloc ușoară, premergătoare acestui eveniment. Era mândră, fericită și încântată de colaborarea cu acești copii – artiști, convinsă că această primă ediție va fi continuată și asumată la un nivel mult mai amplu anii viitori.

Organizăm această primă ediție a evenimentului „Îmi pasă!”, din dorința de a veni în sprijinul acestor copii, de a le dezvolta abilitățile de comunicare și socializare și în afara orelor de curs, de a le dărui din timpul și dragostea noastră pentru că ei, acești copii, sunt minunați și ne oferă, necondiționat dragostea lor. Au fost extrem de entuziasmați să contribuie la cofecționarea obiectelor, la confecționarea îmbrăcăminții pe care o vor purta la această paradă dedicată lor. Și pentru că avem și expoziție cu vânzare, toate fondurile adunate vor fi direcționate tot întru sprijinul lor, pentru a-i încuraja și susține în continuare pe copiii talentați. E necesar ca ei să fie promovați și în viitor. Sper ca evenimentul  să nu se oprească aici, el trebuie gândit și continuat la scară mai largă, a subliniat doamna Ileana Vassiliev.

Autor, „Salut, Sighet!”

Cu prilejul Adunării generale a Romanian PEN Centre, care a avut loc la sfîrşitul săptămânii trecute, la Bucureşti, scriitorul clujean Vasile Gogea (foto) a fost primit membru al acestei organizaţii mondiale a scriitorilor.

Iniţiat în 1921 de un grup de scriitori englezi şi francezi, International PEN (acronimul PEN semnifică „Poets Essayists Novelists” – “Poeţi Eseişti Prozatori”) a fost prima şi este până azi singura organizaţie mondială a scriitorilor. Carta PEN, aşa cum fusese ea formulată în 1921 de către părinţii fondatori ai organizaţiei, a fost alcătuită ca un act de reconciliere intelectuală între scriitorii de dincolo de toate frontierele, după experienţa devastatoare a primului război mondial. Cuprinzând treptat peste 100 de ţări de pe toate continentele, organizaţia a devenit un veritabil parlament scriitoricesc, care se preocupă de drepturile profesionale, de libertatea cuvântului şi, nu în ultimul rând, de libertatea autorilor, PEN Clubul Român a fost creat în 1923 şi a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu. A avut o activitate remarcabilă pînă în 1944, după cum se poate deduce din câteva caiete salvate de familia Cioculescu la arestarea lui Radu Cioculescu, remarcabilul traducător al lui Proust, şi care deţinuse mulţi ani funcţia de secretar al Centrului. Cioculescu a murit la scurt timp în închisoare, iar cei mai importanţi membri ai Centrului au fost şi ei arestaţi sau li s-a retras dreptul la semnătură.

Interzis după bolşevizarea României, şi recreat din iniţiativa poetei Ana Blandiana în septembrie 1990, PEN – Centrul România întruneşte în jur de o sută de prestigioşi scriitori români, printre care şi alţi membri ai Filialei Cluj a U.S.R., precum Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Dinu Flămând, Alex Goldiş, Vasile Igna, Virgil Mihaiu, Ion Pop, Adrian Popescu. În prezent, Preşedinte al PEN Club România este scriitoarea Magda Cârneci.

Să nu încheiem înainte de a reaminti că Premiul PEN Romania 2017 a fost acordat scriitoarei Ruxandra Cesereanu pentru volumul “Fugarii. Evadări din închisori şi lagăre în secolul XX” (editura Polirom, 2016).

V. DĂDULESCU

În perioada 1-3 Decembrie, Clubul Rotaract Sighetu Marmaţiei va derula cea de-a patra ediţie a proiectului Moş Nicolae îşi caută ajutoare. Acest proiect este organizat în vederea strângerii de rechizite şcolare, dulciuri şi jucării pentr elevii Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Sighetu Marmaţiei.

Datorită acestui proiect, în ediţiile trecute, zeci de copii au primit cadouri din donaţiile făcute de către sigheteni. Îi învităm şi anul acesta pe toţi cei care binevoiesc a ni se alătura la strângerea celor necesare. Membrii clubului Rotaract şi Interact vor fi prezenţi în perioada 1- 3 Decembrie între orele 11:00-15:00, pe platoul de la fostul Cinema Mara.

Invităm sighetenii să participe la  proiectul nostru şi la bucuria pe care o vom aduce acestor minunaţi copilaşi, ajutându-ne să umplem cizmele lui Moş Nicolae!

Contact/ Responsabili promovare proiect:

Anișoara Gog (Mârza)- 0752 397 828

La Sighet, sezonul balurilor cu și despre boboci se apropie de sfârșit!

Și-a fost, vineri, 24 noiembrie 2017 și Balul celor de la Liceul Tehnologic Forestier –  zic cei care au umplut sala de spectacole de la Palatul Cultural – frumos tare! Bobocii au avut de lucru și au “obosit” serios în probele de prezentare (unele în versuri), de cultură generală, de dans și de… talent (scenete, pantomime).

Elevii organizatori (clasele X-XII) au prezentat momente artistice savuroase, spumoase și mai ales pline de… talent: sceneta ”Nu citești o carte?” (Bența Tania, Peter Ioana), dans modern (Trupa de Majorete a LTF) – (Covaci Denisa, Bledea Bianca, Ion Alexandra, Blaga Tania, Pop Larisa, Ivanciuc Camelia, Pricop Alexandra, Iura Mariana, Talpoș Sorina), Infuența și efectele Facebook-ului (interpretare în limba engleză) – (Kolcsei Alexandru), Interpretare muzicală – două melodii în limba engleză (Tupiță Alexandra), sceneta ”Interviu pentru angajare” (Oanță Adrian, Perpelea Andrei), muzică populară Ansamblul folcloric” Flori de Maramureș” (40 elevi), sceneta ”Liceenii” (Costaniuc Simina, Rednic Adelina, Peter Ioana, Hera Alexandru, Mihai Daniel) și Dans Modern (Kovacs Gheorghe).

Spectacolul a fost apreciat de public iar la final au fost desemnați (după atente și echidistante deliberări) câștigătorii: MISS BOBOC – Traistă Alexandra și MISTER BOBOC – Iurcuț Alexandru.

Au fost acordate și titluri suplimentare: MISS TALENT – Mureșan Roberta și MISTER TALENT – Pop Adrian, MISS POPULARITATE – Pop Cosmina și MISTER POPULARITATE  – Burmeleac Ionuț.

Invitatul special al Balului a fost  cântăreața Anamaria Spasiuc, fostă elevă a Liceului Tehnologic Forestier.

Și, la sfârșit – dar nu fără importanță – se cuvin adresate oficiale și neoficiale felicitări profesorilor organizatori: Maria Roman (director adjunct),  Erika Sarkadi Csiszar, Loredana Nemeș, Maria Godja, Ioana Csillik, Simona Turda.

Ne auzim la anu’!!!… și LA MULȚI ANI!

I. D. Kin

Miercuri, 22 noiembrie 2017, sala „Alexandru Ivasiuc” a Colegiului Național „Dragoș Vodă” a găzduit o masă rotundă pe tema Centenarului Marii Uniri, care se va sărbători anul viitor.

În deschiderea evenimentului, elevii Simona Tivadar, Dara Mihăilescu, Ionuț Orza și Bogdan Grigor din clasa a X-a A au prezentat un scurt istoric al Colegiului Național „Dragoș Vodă”, în care au evidențiat îndelungata tradiție în excelență a acestei instituții de învățământ care a fost înființată ca o consecință a Marii Uniri.

Cei doi directori ai Colegiului, prof. dr. Vasile Mih și prof. Ioan Pop au adresat și ei câteva cuvinte de caldă primire celor prezenți.

În cadrul mesei rotunde, moderator a fost inspectorul școlar pentru istorie și științe sociale, prof. Pavel Filip, care de altfel ne-a și rezumat temele abordate.

Au fost abordate două obiective: primul, organizarea olimpiadei școlare la istorie. Și a doua chestiune, un proiect al județului Maramureș, respectiv al Inspectoratului Școlar, pentru aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Colegiul Național „Dragoș Vodă” a fost gazda acestei acțiuni la care au participat membrii Consiliului Consultativ. După rezolvarea agendei, am beneficiat de o acțiune inițiată de Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației împreună cu prietenul și colegul nostru prof. Marius Voinaghi, care a invitat un profesor universitar de la Universitatea „Babeș Bolyai” care a avut o prezentare adresată inclusiv elevilor liceului. Din punctul nostru de vedere, evenimentul a fost o reușită. (prof. Pavel Filip)

Legat de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, discuțiile au condus la lansarea unei invitații din partea catedrei de istorie a Colegiului Național „Dragoș Vodă”, prezentă prin prof. Marius Voinaghi și prof. Claudia Dura, la un concurs complex și la nivel național organizat de CNDV anul viitor, despre care sperăm să auzim mai multe în curând. Domnului inspector de specialitate prof. Pavel Filip i-a surâs această inițiativă, și a încurajat-o. L-am întrebat așadar dacă crede că acest tip de acțiuni care premerg centenarului Marii Uniri vor avea un rol important în informarea și mobilizarea tineretului.

Cu siguranță că ele vor avea, pentru că noi, în discuția pe care am avut-o, am creionat un amplu proiect la nivel de județ pentru a realiza acțiuni care, subsumate acestui ideal, vor marca în mod corespunzător acest eveniment. (prof. Pavel Filip)

După încheierea mesei rotunde, conf. dr. Ionuț Virgil Costea a ținut o prezentare intitulată „Nobilimea medievală în istoriografia românească”, în care, printre altele, a prezentat și aportul pe care apariția unei elite românești în sânul comunității transilvănene l-a avut în realizarea Marii Uniri. Printre altele, a menționat și informațiile existente despre regiunea noastră, și anume despre cnezii de vale și urmașii lor, date cuprinse de Radu Popa în lucrarea sa, „Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea”. Despre importanța acestor elite, dar și despre Centenarul Marii Uniri am avut ocazia să vorbim cu acesta, în următorul interviu:

Dragoș Ilieș: Cum considerați că va fi sărbătorit centenarul în mod… natural?
Ionuț Virgil Costea: Este o întrebare foarte complicată. De ce? Pentru că, dincolo de apariția și înființarea unor structuri la nivel central, care doreau să coordoneze activități la un moment dat, dar despre soarta cărora știm foarte puțin, lucrurile sunt extrem de fragmentare. Din păcate, nu pare să existe o strategie, o viziune unică, la nivel național, care să promoveze o serie de activități, de manifestări științifice, de popularizare, diverse alte festivități legate de momentul acesta de sărbătoare. Sigur, în diverse medii, legat de anumite universități, de anumite asociații, ONG-uri, probabil că vor exista inițiative, din păcate, le putem afla atunci când ele se vor întâmpla. Nu există un program care să cumuleze toate acestea și să ne pregătească într-un fel pentru ceea ce se va întâmpla.

Dragoș Ilieș: Așadar, credeți că vor fi foarte multe activități spontane?
Ionuț Virgil Costea: Nu neapărat spontane, vor fi activități pe de o parte gândite, stabilite, programate de către diverse organisme, poate mai puțin guvernamentale sau care să aibă o relație cu puterea centrală. Sigur, vor exista și din acestea spontane, sporadice și probabil inventate și derulate cu ajutorul factorilor de decizie ai puterii.

Dragoș Ilieș: Care considerați că este relevanța aportului nobilimii medievale în formarea ulterioară a statului român?
Ionuț Virgil Costea: Aceasta este o întrebare extrem de complexă. Nobilimea medievală, prin faptul că a constituit o elită, o elită care odată cu perioadele acestea de pacificare ale societății, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, din rândurile acestei nobilimi, mai ales nobilimea măruntă, comitatensă, se vor recruta elitele culturale ale României. Din aceste medii nobiliare se va înfiripa conștiința națională.

Dragoș Ilieș: Credeți că prezența nobilimii de origine română în Transilvania a influențat cumva societatea română încât să se ajungă la Unire?
Ionuț Virgil Costea: Sigur, indirect, se întâmpla și acest lucru. Putem să privim lucrurile și într-o astfel de viziune deterministă. Dar eu cred ca rolul elitei sociale, poate nu atât de bine individualizat în plan politic, pentru că o elită socială românească se construiește în zona preoțimii, a avocaților, deci este mai degrabă o elită care are la bază meritocrația și nu neapărat sângele sau un astfel de criteriu, dar sigur, la nivelul unei nobilimi din acestea extrem de numeroase, locale, din acest bazin social se vor recurta și preoții și avocații, și atunci cu siguranță putem să îi acordăm un rol important nobilimii.

Dragoș Ilieș: Cât de valabile și corecte considerați că sunt informațiile pe care le avem despre nobilimea română? Stau ele în picioare?
Ionuț Virgil Costea: Sigur, avem numeroase informații și ele stau în picioare, sunt lucruri care se validează, prin documente, prin alte tipuri de înscrisuri, prin acte emise de diversele instituții din epoci diferite. Sunt apoi urmele materiale, cultura materială, care poate atesta această bogăție sau prestigiul social pe care nobilimea îl are într-o anumită comunitate.

Dragoș Ilieș: Evenimentele de mai mică amploare, premergătoare sărbătoririi Marii Uniri, vor duce ele la un eveniment major, pe măsura importanței centenarului, sau vor fi cumva în… van?
Ionuț Virgil Costea: Sigur că ele pot duce la un eveniment major. Nu trebuie neapărat să considerăm că e nevoie de imbolduri mărunte pentru a ajunge la o mare explozie. Evenimentele acestea, pe ideea bulgărelui de zăpadă, pot genera în cele din urmă, privind retrospectiv, un fenomen care să aibă o anumită coerență.

Dragoș Ilieș: Cât de conștienți credeți că sunt tinerii și elevii din ziua de astăzi despre importanța acestui mare eveniment care ne așteaptă?
Ionuț Virgil Costea: Aceasta este o întrebare foarte complexă, și cred că tu ai putea răspunde mai bine decât mine la ea pentru că ești familiar cu mediul ăsta al tinerilor. Eu îmi doresc ca ei să rezoneze cu un astfel de eveniment, pentru că face parte dintr-o identitate, identitate culturală a românilor. Sigur, lumea asta este extrem de pragmatică, tinerii sunt și mai pragmatici, mai puțin înclinați spre astfel de trăiri.

Dragoș Ilieș: Consider că majoritatea tinerilor din ziua de azi nu au un profund sentiment patriotic, și nu cred că sunt neapărat interesați, din păcate. Există, însă, și tineri care, totuși, pun preț pe aceste valori.
Ionuț Virgil Costea: Unii vor fi interesați, alții nu vor fi, nu cred că trebuie să fie toți la fel și sigur există destule dezavantaje ale condiției de român care să explice această situație.

Dragoș Ilieș: Vă mulțumesc mult pentru interviul acordat!
Ionuț Virgil Costea: Succes!

Centenarul Marii Uniri se apropie cu pași repezi, dar până atunci, peste doar câteva zile, ne așteaptă Ziua Națională a României. Să încercăm să ne găsim identitatea culturală și națională în epoca granițelor estompate și multiculturalismului, nu este un gest egoist sau naționalist, ci, din contră, unul care ne ajută să decidem cum suntem noi diferiți de alții, și cum putem comunica pașnic cu aceștia în ciuda acestor diferențe. Maramureșul a fost o regiune multiculturală încă din primele secole ale atestării lui documentare, iar noi, ca maramureșeni, indiferent de naționalitate, ar trebui să celebrăm și să respectăm asta. Alături de domnul profesor Marius Voinaghi și de alți reprezentați ai Colegiului Național „Dragoș Vodă”, elevii care au participat la prezentarea de miercuri, membri ai Cercului de Istorie „Gemina” sau colaboratori la revista acestuia, vor fi prezenți și la Alba Iulia, cu ocazia paradei și a evenimentelor de 1 Decembrie.

A consemnat,
Dragoș Ionuț Ilieș,
clasa a XII-a A, Colegiul Național „Dragoș Vodă”